DERMATITA ATOPICA | CAUZE, SIMPTOME și TRATAMENT.

Salutare omule! Eu sunt dr. Mihail și astăzi vom discuta despre dermatita atopică. Cum șansele sunt să fii ajuns la acest video pentru că ai dermatita atopică, cum am și eu, sau ai un copil care are dermatita atopică, cum am și eu. 2. Și o să vă povestesc de ce și care este legătura genetică în dermatita atopică. În esență, ce o să înțelege azi este cum apare această dermatită, care sunt cauzele ei și ce o exacerbează. Și o să desenăm și pe niște scheme anatomice și vreau să zic că fiziopatologia, adică mecanismul prin care apare dermatita atopică este atât de frumoasă Și știu, pare ciudat să numești o boală frumoasă sau o fiziopatologie frumoasă, dar eu cred în esență că este frumoasă, pentru că atunci când înțelegi mecanismele din spate, aderența ta la tratament poate să fie mult mai bună. Pentru că dermatita atopică este o boală cronică, odată ce o ai, o s-o ai toată viața, simptomele se vor diminua pe parcursul deceniilor, Dar odata ce ai o boala cronica, tu ai boala aceea cronica si trebuie sa inveti sa traiesti cu ea si poti sa traiesti cu ea bine daca ti conti de recomandarile pe care o sa le auzi aici si eu cred ca ele sunt mai aplicabile si aderenta la tratament poate sa fie mult mai mare atunci cand intelegi de ce, de exemplu, trebuie sa te dai cu emolient in fiecare zi de doua ori pe zi chiar daca tu nu mai ai simptome. Tocmai faci asta pentru a preveni simptomele, o sa intelegi imediat de ce trebuie sa facem asta. Materialul de astăzi este, practic, inspirat din surse științifice. Una din sursele științifice este acest article review care este publicat în Pediatric Drugs. O să fie jos în descrierea acestui material. O altă sursă este acest article care se numește Atopic Dermatitis publicat în StudPearls, care este o bază de dată științifică Este un site dedicat pacientilor cu dermatita. atopică și o să vedeți de ce, pentru că sunt multe cazuri descrise acolo, sunt cazuri de stigmatizare și de bullying și sfaturi de cum să treci peste această bolă și o să vedem care este consecința acestei boli, care pare să fie doar o boală care îți dă exame și prurit, dar consecințele acestei boli, atunci când ea nu este bine manageriată, sunt foarte dramatice în viața pacienților și chiar și în viața îngrijitorilor. O să vedem, mă rog, părinților sau cei care îngrijesc copii cu dramatitate atopică, o să vedem că au un risc mai mare de a nu dormi bine, au un risc mai mare de a nu performa la locul de muncă, au un risc mai mare de anxietate și depresie și așa mai departe. Acum, ce ziceam la început este că dacă ai un copil care are dermatita atopică sau dacă tu ai dermatita atopică, atunci nu ești un caz singular, pentru că dermatita atopică este cea mai des întâlnită boală inflamatorie cronică a pielii. Atenție! Este boală cronică. Inflamatorie a pielei. O să vedem ce rol joacă inflamația în această boală. Și se întâlnește în 10 până la 30% din copii care se nasc în ziua de astăzi. Deci în unele statistici, până la 30%, adică aproape 1 din 3 copii are dermatita atopică și până la 2 la 10% din adulți din țările dezvoltate. Iar prevalența asta a crescut de două până la trei ori în ultimile decenii. Adică în ultimile decenii s-a dublat sau chiar s-a triplat prevalența acestei boli cronice în toată lumea. Această prevalență crește și în latitudini înalte, ceea ce o leagă posibil de o expunere precară la soare și de aer uscat și o să vedem și noi imediat de ce. Acum, ce este dermatita atopică? Dermatita atopică, cum ziceam, este o boală inflamatorie cronică a pielii și este caracterizată de prurit intens, adică ai o mâncărime intensă și leziuni cutanate exematoase, adică exeme. Nu există analize care să îți spună că ai dermatita atopică, iar diagnosticul se pune de regulă de către un medic prin inspecție clinică, adică medicul se uită și vorbește cu pacientul Și dacă pacientul se scarpină, zonele în care se scarpină sunt anumite zone specifice dermatite atopice și are acele leziuni cutanate exematoase, adică exeme, se pune diagnosticul de dermatite atopică. Apropo de prurit. Pururitul în dermatita atopică, pentru mine personal, este efectiv definiția dependenței. În momentul în care te mănânc ozonă pentru că ai dermatita atopică și începi să te scarpini, scărpinatul acela niciodată nu o să rezolve problema. Odată ce ai început să te scarpini, îți vine să te scarpini și mai mult și mai mult și mai mult și singurul lucru care te oprește din te scărpinai este efectiv durerea. În momentul în care pielea este suficient de mult lezată cât să te doară, durerea aia te oprește din a te scărpina. Și o să vedeți, când o să vorbim despre fiziopatologie și despre tratament, doar să-i spui copilului tău măi, nu te mai scărpina, nu o să fie niciodată o soluție. Nu o să fie absolut niciodată o soluție, el se va scărpina și înconștient nu o să-și dea seama că se scarpină. Ce trebuie să faci este să urmezi anumite măsuri care o să reducă acest prurit și practic care o să prevină acel scărpinat. Acum această boală afectează de obicei copiii mici, dar poate persista, cum am zis, și la vârsta adultă și este o condiție complexă influențată de factori genetici și de mediu. O să vedem cum interacționează ei. Și este parte a unui grup mai mare de afecțiuni cunoscute sub numele de atopie. Deci dermatita atopică face parte din această umbrelă de afecțiuni care se cheamă atopie. Se mai numește și triada atopică și este caracterizată de apariția simultană a dermatitei atopice Curinoconjunctivit alergică, adică ai o rinită alergică sau conjunctivită alergică și astm. Deci dermatita atopică, rinită alergică și astm. Și o să vedem care este acea particularitate a acestor bariere, pentru că pielea noastră este o barieră față de exterior. Mucoasa din zona nasului si din zona faringelului este o bariera si mucoasa din caile respiratorii superioare si inferioare este si ea o bariera si exista o proteina care la persoanele sau la unele persoane cu dermatita atopica acea proteina lipseste si asta face aceasta bariera sa fie mult mai expusa la mediul exterior si atunci alergenii intra mai bine in contact cu propria ta imunitate si atunci apare acest razboi care poate sa duca la aceasta triada atopica. Acum această triadă atopică poate să apară simultan, da, atunci ea se cheamă triadă atomică sau aceste patologie pot să apară una după alta și atunci această manifestare se numește marș atopic. Marș atopic este un termen folosit pentru a descrie progresia afecțiunilor alergice la o persoană pe parcursul vieții. Aceasta începe de obicei cu dermatita atopică la sugari și dermatita atopică poate să apare undeva între 3 și 6 luni, în primele 3 sau 6 luni de viață și de cele mai multe ori apare până la vârsta de un an, dar poate să apare și după aceea. Și practic marșul atopic presupune că întâi apare dermatita atopică urmată de dezvoltarea altor afecțiuni alergice precum alergiile alimentare, rinită alergică, care în anumite studii apare la până la 30% dintre copiii care au dermatită atopică și asmul, care și el în anumite studii apare până la 30%, se dezvoltă în până la 30% dintre copiii cu dermatită atopică. Fiecare din aceste afecțiuni este interconectată și apare adesea în etape succesive, cum am spus, dar nu este neapărat. Adică este foarte posibil și e mai des posibil ca un copil să aibă doar dermatită atopică și să nu dezvolte acest marș atopic. Și acum hai să vorbim despre etiologie, adică cum apare această boală. Dermatita atopică apare, cum ziceam, din cauza unei combinații de factori. Pe de o parte ai factori genetici și pe de altă parte ai factori de mediu și aș spune chiar de conduită sau de cum te comporți tu în acel mediu. Și din păcate, factorii genetici nu avem cum să îi modificăm, avem aceiași mamă, aceiași tată, nu avem cum să îi schimbăm, deci Moștenim acel background genetic, dar pe de altă parte facturii de mediu îi cam putem controla. Și acum, atenție, e legat de facturii genetici. Dacă un părinte al copilului are dermatita atopică, riscul acelui copil de a dezvolta dermatita atopică este de 50%, adică este 50-50. Unul din doi copii care au un părinte cu dermatita atopică o să dezvolte dermatita atopică. Dacă ambii părinți au dermatită atopică, atunci riscul acelui copil de a dezvolta dermatită atopică este de 80%. Adică este aproape neferit de această boală dacă ambii părinți au dermatită atopică. Și cum ziceam, nu putem să controlăm asta, dar este esențial să rămâneți până la capăt pentru a înțelege cum poți să controlezi factorii de mediu și în ce măsură poți să faci asta. Un alt factor important care are un rol, pe care o să îl explicăm imediat în apariția dermatitei atopice, este microbiomul pielii. Și există această teorie a IGN-ei, nu o să intrăm în detalii foarte mult aici, dar teoria IGN-ei spune că aceste dermatite se dezvoltă și rinite alergice și aceste perturbări se dezvoltă în țările dezvoltate, pentru că suntem foarte feriți de mediul nostru natural în care am crescut. De pământ, de a ne juca cu animalele, de trăit în pădure, de trăit pe câmp. Acum trăim în case izolați, casele sunt complet igienizate, ne spălăm foarte mult pe mâini, ne spălăm foarte mult pe corp și această teorie a igienei pare că este cea care duce la aceste exacerbări și la aceste probleme, cu toate că dacă tu reversezi această teorie a igienei sau dacă ai un copil de exemplu cu dermatita atopică, și deodată îl arunci într-un mediu la țară, în pământ, îl murdărești, îl lași să se joace cu animalele, asta nu înseamnă că o să poți reversa această dermatită atopică. Deci chiar dacă teoria higienei sau higiena exagerată duce la aceste probleme, dacă tu reversezi această higienă, nu o să poți ajuta cel puțin prima generație din acești pacienți, Dar microbiomul pielii noastre contează foarte mult, astfel noi nu trebuie să-l agresăm foarte mult și nu trebuie să-l distrugem. O să vedem imediat cum ne influențează și microbiomul. Și alți factori de mediu care contribuie la apariția dermatitei atopice sunt poloarea, dar expunerea la poluanți din mediu care poate agrava simptomele, alergenii, adică praful, acarienii, polenul și alți alergeni port declanșa reacții, Stressul emoțional și fizic poate exacerba simptomele și infecțiile bacteriene sau virale pot agrava dermatita. Acum, hai să mergem la partea cea mai interesantă și să vorbim despre fiziopatologia dermatitei atopice. Adică cum apare această boală, cum ajunge un pacient să facă dermatita atopică și este foarte important să înțelegem asta. O să descifrăm anumiți termeni medicali în așa fel încât absolut orice persoană, indiferent de educație și de background-ul medical și de cunoștințele în domeniul medical, orice persoană ar trebui să înțeleagă explicația care urmează. Și cum ziceam, dermatita atopică e rezultatul unei disfuncții a barierei cutanate și a unui răspuns imun exagerat. Acum, bariera cutanată este cea care poate să fie perturbată din cauze genetice, da, deci genetic bariera noastră cutanată nu este să cende ok, iar factorii de mediu sunt cei care vin și atacă acea piele care e lipsită de bariera cutanată. Da, factorii de mediu după aceea ajung în piele care nu mai are o barieră cutanată cum trebuie și declanșează de sub piele un răspuns imun care atacă acea piele. Astfel apare eczema, astfel apare pruritul și atenție, pruritul, adică mâncărimea, când ne scărpinăm excesiv pe piele, acel scărpinat provoacă o altă reacție inflamatorie care liberează, duce la liberare de citochine și care duce la o inflamație și mai mare. Este ca un cerc vicios. Bun și acum hai să desenăm această fiziopatologie. Asta este pielea noastră. Ea este formată din epiderm, partea asta de aici, ea este formată din derm, partea de aici și hipoderm, adică partea asta de grăsime. Acum, partea asta de derm, nu o să intrăm în detalii pentru că ea nu contează atât de mult în dermatita atopică, dar partea asta de derm este cea care are toate părțile funcționale sau majoritatea părților funcționale Dermatita, când vorbim de dermatita, ne intereseaza partea asta de epiderm si daca zoomam partea asta de epiderm, ajungem la asta. Deci practic partea asta de epiderm, partea asta de sus, este schema pe care o avem aici. Și în epiderm avem și aici mai multe straturi. Există acest strat spinos, există celule bazale, practic din aceste celule bazale, din stratul acesta de jos, încep să apară aceste celule care urcă, se duc așa în sus și ajung să formeze acest strat cornos care este partea aceasta a pielei care practic este prima noastră barieră care ne protejează de mediul exterior. Este o barieră formată din aceste celule care se cheamă cheratocite și aceste cheratocite sunt foarte aplatizate și ele stau lipite una de alta. Și practic nu lasă lucrurile de afară să treacă prin aceste celule. Dar pentru a face acest lucru, aceste cheratocite au nevoie de mai mulți factori care sunt perturbati de factorii genetici pe care i-am expus mai devreme. Deci practic dacă ai factorii ăștia genetici, tu poți să moștenești perturbarea acestei bariere cutanate. Și ea este formată din mai multe părți. În primul rând, vorbim despre ceramide. Am auzit de ceramide din creme și așa mai departe, dar ceramidele sunt niște grăsimi. Ceramidele sunt grăsimi care sunt formate de aceste cheratocite. Ce face acest strat de protecție? Ce fac aceste ceramide care sunt grăsimi? Ele funcționează ca o izolare hidrică. Cum ți-ai izola casa, da? Izolezi casa hidric ca să nu ajungă apă din exterior când plouă. La fel, acest strat izolează pielea, dar el izolează pielea mai degrabă pentru a nu lăsa apa să se evapore și pielea să se deshidrateze. Imaginați-vă următorul experiment. Imaginați-vă că aveți două pahare de apă, da? Astea sunt două pahare de apă pe care le lași 30 de zile pe un pervaz și un pahar îl lași doar cu apă și un alt pahar îl lași cu apă și pui 30 de mililitri de ulei. Pui ulei de floarea soarelui. O să vezi că după 30 de zile Apa din acest pahar o să se evapore. După 30 de zile apa asta se va evapora. În schimb, această apă de aici o să rămână intactă, pentru că acel strat de ulei de deasupra, acel strat de grăsime, n-o să lase apa să se evapore. Și asta face această ceramidă. Ea este, cum ziceam, secretată de celulele epidermului și protejează pielea de evapurare și protejează inclusiv pielea de alți factori externi care se pătrundă în piele. Un alt element esențial care este perturbat la pacienții care au dermatita atopică și este un element, cum ziceam, esențial în bariera cutanată a pielii, este această proteină care se cheamă filagrină. Se cheamă filagrină de la Filament Aggregation Protein. Această filagrină, la rânduri ei, este secretată de acest epiderm și este o proteină cu mai multe funcții super interesante. Pe de o parte, această filagrină leagă aceste celule. Aceste chiratocite noi vedem aplatizate, dar ele trebuie să fie legate de cineva. Deci filagrina face această rețea care ține pur și simplu celulele legate unele de altele și pe lângă asta, ultimele celule din acest strat care sunt moarte sunt ca un fel de scut și ele sunt ținute legate de această filagrină. Asta este unul la mână. Și doi la mână și mai important, această filagrină formează ceea ce se cheamă factor natural de hidratare. Această proteină care este lungă, în momentul în care se descompune și se transformă în aminoacizi, e o proteină care e formată din aminoacizi și în momentul în care ea se descompune Și ajunge în forma asta de aminoacizi. Acești aminoacizi funcționează ca factor natural de hidratare pentru că sunt niște aminoacizi foarte hidrofobi. Deci acești aminoacizi o să atragă apa. Sunt ca niște bureți, imaginați-vă niște bureți poroși care atrag și țin apa în pielea noastră. Deci ăsta este un al doilea factor important în bariera cutanată, în bariera asta pe care pielea o formează. Și practic deja vedem două elemente care sunt perturbate în dermatita atopică. Pe de o parte ceramidele care sunt o grăsime care stă la suprafață ca într-un pahar și nu lasă apa să se evapore. În al doilea rând filagrina care ține celulele legate între ele, nu lasă desfacerea acestor celule și funcționează ca un agent hidrofob practic reținând apa în aceste straturi. Deci dacă ne uităm la această imagine de până acum, vedem deja două elemente care, din păcate, lipsesc la pacienții sau sunt deficitare la pacienții cu dermatita atopică și anume aceste ceramide care sunt ca o grăsime care nu lasă apa să iasă și această filagrină care este o proteină cu dublă funcție, pe de o parte ea leagă celulele între ele și le menține sub forma asta și pe de altă parte când această proteină se descompune, ea are o altă funcție ca factor natural de hidratare pentru că acești aminoacizi rețin apa și mențin apa în piele. Deci aici avem o piele sănătoasă care este bine legată de această filagrină, care are aminoacizi hidrofobi care mențin apa acolo, deci pielea este hidratată și ai nevoie de o piele hidratată pentru a fi sănătoasă și ai aceste ciramide grăsim de la suprafață care sunt practic strecurate printre aceste celule keratocite și care nu lasă apa să iasă. Un alt factor important de protecție al pielii sunt aceste peptide umane antimicrobiene. Sunt practic niște lanțuri de aminoacizi care funcționează ca proprii agenți care se luptă cu bacteriile. Deci avem aceste peptide care nu lasă pielea să se infecteze pentru că ele se luptă cu potențiali patogeni invadători și mai avem un element foarte important despre care am vorbit, un microbiom sănătos care stă aici la baza pielii, dar nu doar la baza pielii, care stă și printre aceste celule și acest microbiom are dublă funcție. Pe de o parte ajută la homeostazia imunologică, adică menține un echilibru, în momentul în care avem o diversitate de microbi, inclusiv pe piele, asta se întâmplă și în intestinele noastre, Dar când avem o diversitate de microbi, atunci imunitatea gardienii pielei sunt calmi. Sunt multe bacterii diverse, pielea, imunitatea este obișnuită cu aceste bacterii diverse și avem de face cu o homeostazie imunologică. Și pe de altă parte, acest microbiom ajută la reducerea colonizării, adică dacă sunt foarte mulți micropi diversi aici și buni, în momentul în care vine un stafilococ auriu de exemplu, el nu are loc, nu prea are unde să stea de acele bacterii. Și ăsta este practic tabloul unei pieli sănătoase. Iar acum hai să vedem ce se întâmplă pielea unui pacient care are dermatita atopica. Practic lipsesc sau sunt deficitari acesti doi factori. In primul rand ceramida si in al doilea rand filagrina. Lipseste ceramida, adica este putina ceramida. Asta inseamna ca acest pahar nu mai are suficienta grasime si lasa apa sa se evapore. Asta se intampla in piele. Putina ceramida si apa se evapora practic din piele. Și există puțină filagrina. Asta înseamnă că aceste celule sunt precar legate între ele. Și uitați-vă așa de sus care e diferența între acest strat cornos la un pacient sănătos unde toate celulele stau așa legate unele de altele și cum arată acest strat cornos la un pacient cu dermatită. Adică celulele toate sunt tălăbărțate. Deci lipsa filagrinei practic lasă celulele să stea, uite în felul ăsta, lăbărțate ele, nu mai sunt legate unele de altele, iar lipsa filagrinei duce la lipsa acelor aminoacizi care sunt hidrofobi, deci apa practic se evaporă, ea nu mai este menținută în piele, apa iese la suprafață și ceea ce apare este xerodermie. Xerodermia este această uscăciune a pielii, deci apare pielea uscată. Asta este primul lucru important pe care trebuie să-l înțelegem în această fiziopatologie pentru că o să ajungem și la tratament separat dar asta este motivul pentru care orice dermatolog o să spună că cel mai important lucru în a preveni exacerbarea simptomelor pentru a preveni puseele acute de dermatita atopică este emolientul. Emolient adică să te dai cu creme hidratante dimineața și seara și există multe branduri, există multe creme special concepute pentru asta, dar în principiu orice cremă o să funcționeze și cu cât crema respectivă este mai grasă, cu atât este mai bine. Pentru că tu când apriși pe piele această cremă grasă, ea o să funcționeze fix ca acea ceramidă și practic o să creeze această barieră grăsoasă care nu o să lase apa să se evapore. Asta face emolientul, asta face Practic acea cremă grasă cu care te dai, cremele grase sunt mai puțin confortabile, dar în principiu orice emolient, în special un emolient pe care ți-l recomandă medicul pediatru sau dermatolog pentru dramatită atopică, trebuie să funcționeze. Și atunci această grăsime nu o să lase să se întâmple ceea ce o să discutăm imediat, adică pătrunderea irritanților și alergenilor din mediu, Adică funcționează ca o bărieră de aici și nu lasă apa să se evapore la fel de mult din piele și menține pielea hidratată. Și acum revenind la factori de mediu, ce se întâmplă dincolo de această dezhidratare a pielei? În primul rând, iritații din mediu și alergenii pătrund mult mai ușor în piele. Îți pătrund aici iritanți, detergenți, Tot felul de parfumuri din balzam de rufe și așa mai departe, aceștia pătrunde aici și încep să ierite pielea, crește inflamația. Un alt lucru care pătrunde este alergenul. Alergenii sunt peste tot în natură, dar uite că unele persoane nu sunt alergice la acele lucruri, la acei alergeni, altele devin alergice. Pentru că persoanele sănătoase au această barieră cutanată intactă și alergenul nu pătrunde, nu are cum să pătrundă în piele sau pătrunde foarte greu. La persoanele cu dermatita atopică care au pielea deshidratată, care au celulele dezlegate dintre ele și au aceste spații, alergenii și ei pătrund în piele, Corpul uman reacționează imun și se creează imunitate dinspre piele, dinspre derm, spre epiderm care începe să atace acești alergeni și practic atacă inclusiv pielea noastră. Mai mult decât atât se pare că un microbiom care e greu să fie sănătos pe o astfel de piele, în special dacă este intens, acest microbiom dispare și ceea ce se întâmplă mai departe este că acest stafilococ auriu poate să fie și el cantonat pe piele. De altfel, peste 90% dintre pacienții cu dermatită atopică au stafilococ auriu prezent pe piele. Asta nu înseamnă că sunt bolnavi, asta înseamnă doar că au acel stafilococ pe piele. Dar gândiți-vă că odată ce ai o leziune, te scarpini, distrugi și mai mult acea barieră, tu poți să favorizezi o supra-dezvoltare, o supra-infectare cu acel stafilococ auriu și să ai practic și dermatita atopică supra-infectată cu stafilococ auriu. Și cum spuneam, scărpinatul excesiv duce la eliberarea de citochine inflamatorii, adică o persoană care vine și peste, toată această piele se mai scarpină. Acest scărpinici duce la inflamație și această inflamație vine cu eliberare de citochine. care practic atacă pielea. Deci, din nou, dacă ne uităm la tot acest tablou, vedem în stânga o piele sănătoasă care are aceste chelatocite legate între ele, are deasupra propriul emolient care e reprezentat de ceramide, de aceste grăsimi, sub ele există filagrină care ține celulele legate și atunci când se descompune ajută la hidratarea, la reținerea apei în acea piele care este hidratată, avem peptide umane antimicrobiene care atacă bacteriile care vin și avem deasupra un microbiom sănătos. Toate astea sunt perturbate la pacientul cu dermatită și sunt factori genetici care distrug aceste ceramide. Le fac ineficiente și distrug această filagrină care ține celurile legate și care le hidratează și dincolo de acești factori genetici, deci dacă vreți îi putem sublinia aici, ceramidele și filagrina fac parte din acei factori genetici pe care îi moștenim și cu care nu avem ce să facem Dar xerodermia, adică uscarea pielii, este ceva care ține de comportamentul nostru și aplicarea de două ori pe zi a emolientului și respectarea altor reguli de conduite despre care o să vorbim. Țin de conduită, în astăzi și de factori de mediu, irritanții din mediu pot fi reduși de către noi, expunerea ale alergeni poate fi redusă, cu stafilococoauriu nu prea avem ce să facem, dar cu scărpinatul din nou putem să Îl combatem din nou folosind ceea ce o să descriem puțin mai târziu. Deci iată că asta este fiziopatologia unei dermatite și de ce zic că este frumoasă este pentru că înțelegând ce se întâmplă de fapt la acest nivel microscopic în piele, putem să ne dăm seama ce putem să facem noi în viața de zi cu zi pentru a trăit cu această boală cronică fără ca ea să aibă pusei acute sau cu mai puține pusei acute. Bun și acum mai spunem despre diagnosticarea ei. Diagnosticul, cum ziceam, se face de obicei pe baza istoricului clinic și al examenului clinic. Nu există teste de sânge, nu există teste genetice care se recomandă într-o astfel de o astfel de patologie. Există cazuri extrem de rare când se recomandă biopsie din piele, când există un diagnostic diferențial și nu-ți dai seama dacă este dermatită atopică sau e altceva, dar diagnosticul în principiu se pune prin examen clinic. Și deci este important dacă ai astfel de simptome, dacă ai prurit, dacă ai leziuni eczematoase, e bine să consulti un medic dermatolog sau un medic pediatru care știe să pună diagnosticul unei dermatite și atenția ea nu se diagnostichează și nu se tratează de către medicul alergolog. Medicul dermatolog va evalua simptomele tale, va examina leziunile cutanate si va lua in considerare istoricul familial de atopie. Si bineinteles poate sa-ti ia diverse teste din piele sau sa-ti faca niste teste allergologice pentru a exclude alte diagnostice diferentiale. Si atentie, este foarte important sa tii legatura cu medicul tau pentru ca tratamentul in studiu este descris ca stepwise treatment. Adica este un tratament care are anumite trepte. Ori de câte ori prima treaptă nu te ajută, de exemplu doar o conduită simplă și aplicarea de emolient, există o a doua treaptă care presupune folosirea de corticosteroizi topici, o să vorbim și despre ei. Dacă aceea nu funcționează, există alte creme cu alți produși care reglează imunitatea, care scad inflamația, care practic e o altă treaptă pe care poți să te duci. Și e bine să discuți despre aceste trepte cu medicul tău, dermatolog sau pediatru, astfel încât când vezi un puseu sau o exacerbare a bolii, tu să știi deja care este următoarea treaptă, pentru că intervenția rapidă În puseele acute este foarte importantă pentru a diminua simptomele și manifestările acestei boli. Și acum hai să vorbim despre tratament. Tratamentul trebuie discutat cu un medic dermatolog sau pediatru, cum ziceam, și poate include în mătoarele lucruri. Ca și prima treaptă vorbim despre hidratare intensă, adică utilizare de emolienți pentru a restaura bariera cutanată. Aplicarea regulată de creme emoliente poate ajuta la reducerea uscăciunii pielei și la prevenirea episodelor de dermatită. Și cum ziceam este important aplicarea cremelor emolient de două ori pe zi. Adică poți să aplici pe pielea asta cremă dimineața și poți să aplici crema asta seara. Pe lângă asta este recomandat ca și rutină zilnică să faci duș sau băiță în apă călduță copilului o dată pe zi sau o dată la două zile. Eu personal prefer să-i fac copilului mic baie în apă călduță o dată la două zile. Și e important ca imediat după ce l-ai scos din baie, deci când pielea încă este udă, nu-l lași să se usuce, când pielea este încă udă, în primele 3 minute să aplici acest emolient pe piele. El pe parcursul zilei o să dispară, după care tu din nou reaplici acestă cremă emolient. Astfel încât s-o ai aplicată de două ori pe zi și să menții această barieră cutanată care pe de o parte nu o să lase alergenii sau o să împiedice într-o oarecare măsură alergenii și facturi irritanți să pătrundă în piele și pe de altă parte nu o să lase apa să se evapore din piele. Acum, al doilea pas în tratamentul dermatitei atopice presupune corticoterapie topică sau corticosteroizi topici. Creme care au acești corticosteroizi. Aceștia reduc inflamația și pruritul. Acestea sunt creme sau înguiente care se aplică direct pe leziunile cutanate pentru a reduce acea inflamație și e nevoie de educație în rândul pacienților pentru că există oarecare frică de aceste creme. și oamenilor le e frică că aceste creme se absorb la nivel sistemic, acționează ca corticosteroizi la nivel sistemic, ceea ce ar fi de nedorit dar realitatea este că absorpția este una efectiv nesemnificativă. Bineînțeles sunt lucruri de care trebuie să ținem cont, de exemplu e bine să nu te expui la soare atunci când tratezi leziuni de dermatita atopică cu corticosteroizi pentru că acele zone nu se vor pigmenta și o să ai niște pete albe pe piele. practic ele fiind anti-inflamatorii, ele si scad protectia noastra solara proprie din piele deci din nou e de evitat expunerea la soare dar in esenta aceste creme cu corticosteroizi topici se aplica pe acele leziuni si practic ceea ce o sa faca o crema cand aplici crema si atentie daca aplici crema cu corticosteroizi e bine sa aplici crema asta Per prima, adică prima este aplicată crema cu corticosteroizi și aici hai să luăm un caz ipotetic. Dacă ai de exemplu un copil cu dermatita atopică, l-ai scos din băiță și el are niște leziune, are niște exeme care sunt pruriginoase sau poate nu sunt pruriginoase, adică nu-l mănâncă dar are aceste leziune, aceste exeme, Primul lucru pe care il faci este sa aplici crema cu corticosteroizi si apoi peste ea aplici crema cu emolient. Practic crema aia cu emolient o sa sigileze crema cu corticosteroizi aici in imagine. Deci intai cu verde aplici crema cu corticosteroizi si dupa aia aplici crema cu emolient. ceea ce o să se întâmple este că acea cremă cu emolient, cu grăsime, o să izoleze substanța activă și o să o lase să își facă treaba. Și ceea ce o să facă crema cu corticosteriz este să reducă această inflamație și asta îți dorești tu de fapt. Acum un alt pas în tratamentul dermatite atobice sunt inhibitorii de calcineurină. Pentru zonele sensibile, cum ar fi fața sau zona genitală, astea sunt indicate, din nou medicuții le poate recomanda. În alte cazuri în care corticoterapia nu funcționează Medicul poate să-ți facă o schemă de tratament în care dimineața îl dai cu inhibitor de calcin eurină, seara îl dai cu corticoterapie. În fine, nu e scopul acestui material de a explica aceste scheme. Dermatologul care îți vede copilul sau pediatrul care este specializat sau care cunoaște această patologie îți poate recomanda o astfel de Schemă, aceste medicamente, inhibitorii de calcine orină, pot fi utilizate pe termen lung și sunt o alternativă la corticosteroizii topici. Acum, antihistaminele. Pentru controlul pruritului pot fi indicate antihistaminele. Datele nu sunt foarte clare dacă ajută sau nu, dar acestea pot ajuta la reducerea mâncărimii și la îmbunătățirea somnului. În special dacă vorbim de copii sau de adulți care au dermatit atopică și care au o perturbare a somnului. Există antihistaminice sedative care îți dau somn și există antihistaminice nonsedative care nu îți dau somn. La cei copii și adulți care au somnul perturbat, fie din cauza pruritului, fie pur și simplu din cauza dermatitei, nu dorm bine, au acel prurit, poți să administrezi și antihistaminice sedative din nou doar vorbind cu medicul tău, sfătuindu-te cu medicul tău și găsind o schemă de tratament care ți se potrivește. Și acum există o altă treaptă de tratament și mai sus și vorbim despre imunomodulatoare sistemice care se folosesc în cazuri moderate spre severe. Astea sunt medicamente care suprimă sistemul imunitar și pot fi necesare pentru a controla simptomele cum ziceam, de dermatită moderată spre severă. Și o altă metodă de tratament în dermatită atopică este și fototerapia, prin lumină UV care are un efect anti-inflamator puternic. Aceasta înhibă activitatea celor imune hiperactive care cauzează inflamația în dermatită atopică, fototerapia reduce producția de citochine pro-inflamatorii și fototerapia poate stimula producția de lipide în stratul cornos, inclusiv ceramide, contribuind astfel la refacerea barierei cutănate compromise. Prin reducerea inflamatiei, fototerapia permite pielii sa se regenereze mai eficient, imbunatatind integritatea si functionarea barierei cutanate. Acum, tratamentul acesta trebuie individualizat in functie de severitatea bolii si raspunsul pacientului la diferite terapii. Si este esential ca pacientii cu dermatita atopica moderata si severa sa stie ca au astazi la dispozitie tratamente inovative si eficiente, inca de la inceputul tratamentului si este si mai important sa stie și asta mă bucură că în momentul de față există foarte multe studii în dezfășurare care testează tot felul de tratamente noi, tot felul de imunomodulatoare, tot felul de anticorpi monoclonali și tot felul de alte tratamente care se cheamă JAK inhibitors și așa mai departe. Deci esențial este că tratament există și în ziua de astăzi, tratamentul poate să fie eficient încă de la primele ședințe de administrare de medicamente sau de creme topice sau de fototerapie și există din ce în ce mai multe tratamente care se cercetează în momentul de față în studii. Și acum ca prevenție vreau să vorbim despre lucrurile pe care putem să le facem pentru a trăi cu dermatita atopică, evitând puseele acute și evitând aceste perturbări. Cum ziceam, Un pacient cu dermatita atopică are această boală cronică cu care o să trăiască, are puține ceramide care se secretă în epiderm, are puțină filagrină, are puține peptide umane antimicrobiene și are un microbiom care poate să fie dezechilibrat. Deci pe asta le avem, cu asta trăim. Ce putem să facem însă ca să prevenim aceste acutizări ale dermatitei atopice? În primul rând e important să eviți irritanții. Adică să folosești produse de îngrijire fără parfum și fără coloranți, spre exemplu. Să spele hainele cu detergent ușor, fără balzam de rufe, fără parfumul și fără înălbitor. Asta a fost o chestie grea pentru mine să-mi convingă soția să renunțe la balzam. Cum să nu folosești balzam? Că e frumos să-ți miroasă hainele frumos. Da, e frumos. Dar hainele tale pot sa fie curate fara sa aiba neaparat un miros. Iar acel balzam, el ramane in haine, le face mai moi, le face mai frumos mirositoare, dar particule din balzam practic patrund in aceasta piele. Uitati-va la pielea unui pacient cu dermatita. El nu are ceramide, el nu are un strat care să-l protejeze, este o piele care este deshidratată. Tu când speli cu balsam și stai cu haina apropiată de piele, particulele din acel balsam o să intre în piele și o să provoace iritații și o exacerbare a acestei dermatite atopice. Deci nu balsam de rufe, nu detergenți parfumați și folosim. Un detergent ușor, special făcut pentru oameni cu astfel de sensibilități. Hainele e bine să fie legere din bumbac ca pielea să nu transpire, pentru că transpirația excesivă a pielei o să irite pielea respectivă și e bine să evităm lâna. Deci nu punem copiii pe covor, pe plet de lână, pe așternut de lână, pe whatever. Nu punem Evităm fumul de țigară, produsele cu tutun, polenul, săpunurile, detergenții de casă. Atenție și la detergenții de casă pentru persoanele care, din nou, iubesc să aibă casa frumoasă și frumos mirositoare. Acum nu știu în ce lume detergentul cu care sper pe jos miroase frumos. Oricare din mirosurile de detergent mi se par din mirosuri puternice, nenaturale pe care nu le pot suporta, dar acei detergenți care miros frumos cu care tu speli pe jos, ei se evaporă și vaporii aerosolii din casă, din aer, se pun pe piele și din nou acei aerosoli, ca în această poză, ajung pe piele și ajung și ei în această piele. Deci deja ai haine cu balsam, da, si balsamul a ajuns, este cel cu rosu in piele, aerosolii din detergentul cu care le speli pe jos s-au ajuns pe piele si au intrat in piele, deci irritanti. Fumul de tigara din nou pentru cei care fumeaza in casa, care fumeaza in incaperi, el din nou, uite o sa-l facem O să-l facem cu verde. Fumul din casă ajunge pe piele și aceste particole de fum ajung în piele și iată că deja ai trei irritanți care îți irrită pielea și te gândești, wow, ce nasol am dermatita atopică, iată ce acută este. Ea poate să fie acută inclusiv pentru că toți acești irritanți participă la această extracerbare a acestei dermatite. În al doilea rând, e important să-ți menții pielea hidratată. Cum am zis, este bine să aplici emolient regulat de două ori pe zi, este bine să ai un umidificator în casă, pentru că dacă în casă este uscat, ai afectate și mucoasele nazale, respiratorii, am mai vorbit despre asta, ești predispus la răceli, ai gura uscată, gura uscată poate să ducă la carie și așa mai departe. Sunt multe probleme care vin cu aer uscat. Dar și pielea, într-un aer uscat, o să se deshidrateze mult mai rapid. Deci e bine să ai un umidificator în casă, să ai umiditate relativă de 50% în casă. Temperatura în casă trebuie să fie mică, pentru că căldura duce la transpirație și exacerbarea iritațiilor. Transpirația vine cu exacerbarea iritațiilor în dermatite. Deci în casă temperatura mică și umiditatea constantă la 50-60%. Dacă este uscat, să zicem, În România de regulă când este frig afară, umiditatea scade, atunci este esențial să ai un umidificator în casă. Ai mai multe camere, ia-ți mai multe umidificatoare, câte unu în fiecare cameră. Curăță-le odată pe zi sau odată la două zile ca să nu faci muncegaie în ele și asigură-te că în casă cel puțin, unde copilul tău stă cel mai mult timp, să ai umiditate ca lumea. Și când ești afară sau când ești afară cu copilul, e bine să îl dai cu cremă SPF pentru a-i proteja pielea și e bine să fie și mai hidratată pielea când ești afară. În al treilea rând, în prevenția acutizării dermatitei acute, e important să identifici și să eviți alergenii, fie că sunt alimentari, fie că sunt din mediu. E bine din nou sa eviti parul de animale, fiecare despre pisica sau caine si in general daca stii ca acel copil sau tu esti alergic la ceva, e bine sa eviti acei alergeni si nu in ultimul rand este important sa gestionezi stresul pentru ca stresul poate agrava simptomele. Iar studiile arată că copiii alăptați exclusiv în primele 6 luni de viață au un risc mai mic de a dezvolta dermatita atopică, încă un lucru important. Și acum hai să vorbim despre stigmatizare, pentru că n-ai crede, dar de fapt pacienții care au dermatita atopică sunt intens stigmatizați. În special copiii care au leziuni vizibile primesc foarte mult bullying. În acest studiu din Pediatric Drugs pe care o să îl găsiți în descrierea acestui material, se pare că până la 27% dintre copii cu dermatită au fost bulliți, le s-a făcut bullying în școală. Deci au fost victime de bullying. Iar 36 dintre ei s-au simțit izolați, adică sunt izolați din punct de vedere social. Copiii care sau în general pacienții care au dermatită atopică au probleme cu somnul. Se pare că până la 50% dintre acești pacienți au probleme cu somnul, adorm mai greu, le e greu să mențină un somn de calitate și se simte puizați fizic și mental pe parcursul zilei. Au atenție redusă pe parcursul zilei, au probleme la școală și probleme cu învățatul, din nou nu este o garanție. Dar comparați în studii cu populația generală, pacienții cu dermatita atopică au mai des aceste probleme. Probleme cu somnul, atenție redusă pe parcursul zilei, stigmatizare la școală, învățat mai greu și ajung, atenție mai ușor, la depresie și la anxietate și probabil că depresia aici este multifactorială. Pe de o parte poate să fie cauzată și de această, să zic, inflamație. Pe de altă parte poate să fie cauzată de izolare socială și de bullying, pe de altă parte poate să fie cauzată de probleme cu somnul și se știe că somnul deficitar este o cauză majoră a depresiei și practic toate astea luate la oaltă duc la aceste probleme care depășesc această problemă a pruritului și a leziunilor cutanate și iată că poate să impacteze negativ viața. Și în general pacienții cu dramatită atopică au un risc mai mare de a avea o calitate a vieții mai precară. Deci atenție foarte mult la asta. Deci, din păcate, cum am zis, pacienții cu dramatită atopică pot fi adesea stigmatizați și pot trece prin episoade de bullying iar acest lucru le poate afecta viața personală. poate să le afecteze viața profesională și socială, forțându-i să se izoleze și mulți dintre ei, cum ziceam, suferă de depresie care este multifactorială, dar cercul vicios aici, din păcate, este că dermatita agravează depresia, iar depresia agravează dermatita. Pentru că sunt deprimați și sunt stresați, asta le agravează și mai mult simptomele care, din nou, Duc la bullying, izolare socială și intri practic într-un cerc vicios. Este important deci să avem empatie și să susținem acești pacienți în lupta lor zilnică. Și apropo de asta, un exemplu emoționant, dar în același timp motivațional este povestea lui Alexandru. Un băiat care a reușit să-și recâștige încrederea și sănătatea pielei după o lungă suferință și poți urmări mărturia sa pe inpielealor.ro O să lăsăm acest site care vine în susținerea pacienților cu dermatita atopică în descrierea acestui material și o să punem și aici un carton în care poți să vezi primă pagină a poveștii lui Alexandru. Deci iată că pacienții cu dramatită atopică au și această resursă la îndemână acest instrument. Pe site-ul Împielea lor poți să vezi alte testimoniale, alte povești din care poți să înveți, poți să vezi și mituri, cum ar fi faptul că Dermatita atopică se consideră, ăsta e un mit, că este contagioasă. Ea nu este absolut deloc contagioasă. Practic, ăsta este motivul pentru care, probabil, pacienții cu dermatita atopică sunt izolați. Sper că oamenilor le e frică să nu ia aceste leziuni. Ele nu se iau, dar am văzut foarte bine pe această schimbă care sunt problemele genetice care duc la o barieră pe care a pielii și care sunt factorii de mediu care agravează această bolă. Deci, în pielealor.ro poți să intri acolo și să vezi mai multe lucruri pentru tine. Asta a fost materialul de astăzi despre dermatita. Sper că a fost pe înțeles. Dacă n-a fost suficient de pe înțeles, poți să-l mai vezi dincă o dată sau poți să te duci la studiile pe care le-am citit și alte resurse pe care le găsești în descrierea acestui material. Și apropo de asta, ca și cifră finală, peste 200 de milioane de oameni suferă de dermatita atopică în lume. cum ar fi să izolăm pe toți și să facem bullying tuturor acestor oameni de care depinde toată societatea. Așa că e super important înțelegerea și susținerea acestei comunități care sunt vitale pentru a ajuta pacienții să trăiască o viață mai bună. Mulțumesc că ne-ați urmărit până acum. Dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii. Un subscribe ne ajută enorm, dacă știi pe cineva care are dermatită atopică sau care ar putea avea dermatită atopică, trimite acest material informativ. În orice caz, sfaturile care țin de prevenția exacerbării, simptomelor de dermatită atopică sunt sfaturi de bun simț care pot să ajute absolut pe oricine. Oameni buni, mulțumesc pentru atenție și pe curând!