Despre ALERGIILE ALIMENTARE și RESPIRATORII | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Claudia Adriana Nicolae

Lumea se așteaptă că ai o alergie la prima întâlniră cu alergenul.

Nu!

Atunci când chiar moștenești și doi părinți sau din familia mândurora există alergici, atunci, cam 80%, copilul are programul ăsta setat. Asistăm la multiple alergii alimentare la același copil. Nu era atâta poluare. Obiciurile alimentarele noastre s-au schimbat. Implicii s-au schimbat și compoziția florei intestinale.

Practic îți reglezi microbiomul, în așa fel încât răspunsul imun să nu fie atât de amplu.

În acest moment, asistăm la al doilea val de alergii, respectiv valul alergiilor alimentare, care este de-a dreptul îngrijorător. Dar poți dezvolta alergie respirată alimentară oricând în timpul vieții. Și dermatita evoluează în timp, adică după zi, după două, chiar după trei zile. Începe să te mănânce pielea, te poți umfla. Ți se poate umfla fie limba, fie ți se pot umfla doar buzele sau ochii. La polenul de ambrozie, din iunie-i iulie, cantități mici și vârful este lunile august și septembrie. De la distanță poate fi simplu, zici un strănut, curs de nas, nas înfundat, tu șești. E mare lucru.

Și cum, ce facem cu ea? Nu avem ce să facem cu ea, nu?

Nu avem ce să facem. O altă pisică decât pisica ta s-ar putea să-ți declanșeze o reacție alergică severă. Deși este adusă în discuție foarte des alergia la polenul de ambrozie, cred că merită de acum încolo să aducem în discuție și alergia la polen.

Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim în acest episod de boabe de cunoaștere despre alergii. O să vorbim despre alergii alimentare, despre alergii sezoniere, o să vorbim și despre alergia la ambrozie și o să le descriem, o să vedem de ce apar aceste alergii, care este cauza lor, de ce incidența crește pentru că un sfert din populația României suferă de o formă de alergie Și atenție, incidența bolilor alergice este în continuă creștere, așa cum ne spun reprezentanții Societății Române de Alergologie și Immunologie Clinică. Mai mult decât atât, previziunea spune că până în 2025, adică la anul, unul din doi europeini va avea o formă de alergie. Numerele astea sunt efectiv catastrofale pentru mine, cum le văd eu. Mai mult decât atât, dacă vorbim despre alergia la ambrozie, se pare că mai mult de jumătate de milion de români în momentul de față se confruntă cu simptome serioase, atenție, în perioada de august și septembrie, adică în perioada în care ambrozia crește. Și discutăm astăzi despre alergii pentru că cele mai multe afecțiuni alergice sunt boli cronice. Adică oamenii trăiesc cu ele și trebuie să învețe ce sunt ele pentru a le gestiona corect. Și înainte de a vă prezenta invitatul meu de astăzi, vreau să menționez că acest podcast este sprijinit de compania Energy cu produsul Atoprin. Atenție, Atoprin e o combinație de tulpini probiotice despre care o să discutăm. Sunt zeci de studii care atestă utilitatea acestor tulpini specifice și le dovedesc rezultatele. Studii randomizate, meta-analize și, practic, aceste probiotice patentate ajută la echilibrarea sistemului imunitar, astfel devenind imunobiotice. Ele gestionează simptomele oculare și nazale asociate a rinitei alergice și îmbunătățesc calitatea vieții pacienților care sufără de rinite alergice, cel puțin pe a mea, Atoprin a îmbunătățit-o semnificativ, adică calitatea vieții mele, pentru că folosesc acest produs de mai bine de 3 luni și folosesc mult mai puține antihistaminice decât iau acest preparat. Dar o să vorbim mai multe despre și despre Atoprin astăzi cu doamna dr. Claudia Adriana Nicolae. Este medic primar alergologie și imunologie clinică, președinte al Asociației Române de Educație în Alergii. Cu voastră experiență în diagnosticul și tratarea alergiilor și dacă doamna dr. vi se pare cunoscută, Poate pentru că am avut un vlog cu doamna doctor acum un an în care am vorbit fix despre Ambrozie și am considerat că merită să revenim în detaliu pe acest subiect. Ceaua!

Bună! Mă bucur că m-ai invitat din nou!

Eu mă bucur, e o plăcere să discut cu tine, e o adevărată plăcere să discut în general cu oameni care sunt foarte pasionați de ceea ce Fac și care-ți povestesc cu atâta poftă toate detaliile interesante ale patologiilor de care se ocupă și soluțiile la acele, să zic, probleme, afecțiuni. Vorbim de alergie, sunt corecte cifrele pe care le-am înumărat?

Da, sunt absolut corecte. În întreaga lume sunt 4 miliarde de oameni care suferă de alergii.

Adică-și jumate din noi suferăm de alergii.

Și în România sunt foarte mulți și, din păcate, sunt foarte mulți copii care suferă de alergii din ce în ce mai timpuriu. Înainte vreme te așteptai să dezvoli de alergii respiratorii la vârste mai mari, 2 ani, 5 ani, poate mai târziu. Să nu mai spunem că alergiile sezoniere erau apanajul pubertății sau adolescenței. Adultul tânăr poate suferea de o polinoză, o alergie la polen, iar acum pragul a scăzut îngrijorător de jos. Deci ne întâlnim la copii foarte miști cu alergii respiratorii, dar ne întâlnim cu alergii alimentare. Ei sunt alergici la mai multe alimente deodată, la mai multe categorii de proteine întâlnite în alimente și intră în așa-numitul marș de la bun început, adică încep cu dermatita atopică, ulterior dezvoltă ca stație intermediară alergirile alimentare pe care și le pot șterge mai târziu sau nu, depinde de tipul de alergen față de care au dezvoltat alergia. Și în paralel, aproape, dezvoltă și alergii respiratorii, respectiv, prin o conjunctivită alergică și astfel.

Ai zis marș atopic și înțeleg că asta se întâlnește din ce în ce mai des la copii. Înțeleg că în România aproape 30% din copii, adică aproximativ unul dintre copii care se naște în ziua de astăzi are această atopie.

Adică predispoziție spre a dezvolta reacții alergice, în mod special la care să participe anticorpii, anume direcționați în sensul ăsta, adică immunoglobulinele E.

Poți să ne explici ce este această atopie? Adică ce are un copil care se naște cu o atopie?

Păi are, în primul rând, o moștenire genetică. De cele mai multe ori el provine din familii în care există persoane care suferă de alergii, părinții lui suferă de alergii sau bunii sau rude apropiate. Organismul lui cumva se naște cu un CIP, cu un program. Un program care înseamnă producție a unor anticorpi care îi vor apăra organismul de lucruri obișnuite cu care el vine în contact, de la alimente până la alergenele care există în mod obișnuit în aerul pe care le respirăm, respectiv praful de casă, mucegaiuri, polenuri și de ce nu alergenele provenite de la animale. Deci, în mod normal, noi nu ar trebui să ne apărăm față de aceste lucruri pentru că fac parte din mediul nostru înconjurător.

Da, e ceva normal.

Este ceva normal. Dar acești copii care au predispoziție spre a dezvolta reacții alergice încep să producă acești anticorpi care, în momentul în care vor întâlni alergenele respective, vor declanșa o cascadă inflamatorie și aceasta se va exprima sub o anumită formă de boală. De cele mai multe ori ei suferă de un defect de hidratare al pielii. Deci ei au dermatite atopică, care se traduce printr-o uscă ciune, prin o piele mai permeabilă, mai permisivă în a primi alegenele din mediul înconjurător. Pielea lor devine un portant. o poartă de intrare pentru alergenele care îi înconjoară, acestea vor fi prezentate către celurile sistemului imunitard care, după cum am spus, au un program setat ca să producă acești anticorpi și la o terță întâlnire cu aceleași proteine vor declanșa o reacție de respingere, care se traduce prin exacerbarea dermatitei, adică agravarea leziunilor respective, dar se poate traduce dacă acești anticorpi au fost direcționați față de proteine din alimente, lapte, ou, arahid de nucifere, prin reacții alergice alimentare, de cele mai multe ori întâlnite în primul segment de vârstă, și ulterior, reacții alergice respiratoare.

Ele se dishidratează și încep să pătrundă multe elemente de afară care sunt normale, dar corpul reacționează exagerat la ele. Mă întreb, asta oare nu contrazice teoria higienei, care pe de altă parte ne spune că trăim într-o lume prea higienizată, microbiomul nostru trăiește prea sărac și atunci, dacă auzi teoriea asta, te gândești ok. Înseamnă că nu ar trebui să mai izolez copilul meu de orice fel de alergen, trebuie să-l las în natură, să zburde cât mai mult, să facă baie în gârlă, să se joace cu animalele, să stea la țară în fân, ca să intre în contact cu cât mai multe elemente din mediul exterior. Pe de altă parte, dacă copilul ăsta deja are bariera afectată și are pielea care e predispusă la deshidratare, oare această expunere nu i-ar face mai rău?

Nu neapărat. Deci trebuie să analizăm dacă avem niște reguli de la bun început și cunoaștem aceste aspecte, atunci noi vom emolia suficient, vom adăuga ceea ce-i lipsește pielii, adică stratul protector și atunci prin emoliere vom bloca pătrunderea celor alergiți. și, în egale măsură, expunând copilul la tot felul de lucruri, pe cum spuneai tu, fie animale, fie bacterii, fie paraziți, atunci sistemul imunitar își va direcționa cuvarespingera față de ele, adică ceea ce ne așteptăm să facăm normal, și nu îi se va mai cășuna să respingă lucrurile obișnuite. Deci trebuie să facem cumva un echilibru între o îngrijire a pielii și multe alte reguli pe care trebuie să le facem atunci când știm că în familia noastră este cineva alergic. Fie că este mama, fie că este tata, fie că sunt rude. Prevenția cumva o începem din timpul sarcinii. Trebuie să luăm în calcul că cele 1.000 de zile în care educăm sistemul imunitar al unui copil, încep din timpul sarginii. Atunci când mamele conștientizează că ele însă le sunt alergișe sau în familie lor există alergiși sau în familie partenerului, au niște reguli simple de respectate. În primul rând să nu fumeze, nici ele, nici partenerul. În al doilea rând să aibă... Ce se întâmplă dacă fumează? Dacă fumează, oricum se știe că se va direcționa cumva programul copilului către alergii și, în al doilea rând, vom perpetua poluarea care va agresa și pielea și va agresa și mucasa tractului respirator. Și atunci din două părți îl predispune și spre dermatită și spre afecțiuni respiratorii alergice, mai ales astfel. Deci mamele nu trebuie să fumeze, nu trebuie să consume băuturi alcoolice și trebuie să aibă o dietă echilibrată, ceea ce înseamnă că mai degrabă ar fi o dietă cu profil mediteranean, cu mai multe legume, cu mai multe fructe, cu puțin pește, cu ceva lactate, să nu aibă restricții. Deci mamele în ultima perioadă cumva ar putea să își exagereze, adică să își impună niște restricții de proteine alimentare în idea că nu va dezvolta copilul alergie. Nu așa se procedează. Deci ele trebuie să aibă dieta echilibrată, nu fast food-uri, nu alimente prea procesate, să aibă vitamina D, să ia eventual chiar și un probiotic, Deși nu sunt studii care să poziționeze administrarea de probiotice într-un consens, totuși sunt câteva care spun că efectul ar fi benefic în sarcină în timpul sarcinii și acest graș polinesaturat omega 3 pe care îl pot lua din diverse surse, inclusiv din supliment. Asta este tot ce ar putea să facă simplu în timpul sarcinii. O.

Mamă care se știe cu o alergie sau alergul de care a alergit. Exact.

Sau partenerul ei. Sau.

Partenerul, corect. Deci, practic, un stil de viață cât se poate de echilibrat, ai deschis acum, care o să diminueze riscul copilului de a face o alergie. Apoi.

Dacă e posibil să nască natural. Deci, cu alte cuvinte, nașterile princes ariană cumva au crescut numărul de copii care au dezvoltat ulterior alergii. să nu aibă cumva neșansa să aibă vreo infecție și să primească tratament antibiotic, atunci flora ei bacteriană va fi deviată într-o anumită direcție și implicit și flora copilului. Aici.

E. La orice cezarian, din păcate, se dă antibiotic.

Și atunci de aici sunt doi factori care contribuie cumva. Să nu aibă neșansa să aibă o infecție intraspitalicească și mai ales să nu fie cu stafilococul auriu, care este o bacterie, după cum discutam și înainte, care totuși există pe pielea noastră și există și la nivelul mucoasei respiratorii, dar la acești copii care au acest program setat de a respinge diverse lucruri aflate pe pielea lor sau în intestinul lor, Atunci pot dezvolta o reacție de aversiune față de toxinele stafilococului auriu și asta îi poate predispune spre dezvoltarea altor alergii. Vezi alergii alimentare sau alergii respiratorii. Apoi se aleagă să alăpteze. Dacă se poate să alăpteze, pentru că știm foarte bine care sunt efectele benefice ale a lăptării și în plus de asta cumva și filtrează alergenele alimentare cu care ulterior copilul va veni direct în contact atunci când începe diversificare. Dietele mamelor restrictive în timpul a lăptării trebuie să fie și ele direcționate de o anumită patologie, deci iarăși există uneori o conduită cumva exagerată prin care mamele acum mult mai cunoscătoare pentru că citez foarte mult și se informează foarte mult, au tendința de a scoate cât mai multe alergene alimentare, ori nu așa s-ar indica de altfel, la copil, deci atunci când le alăptează. Apoi îngrijirea pielii copilului care teoretic intră cu stângul în cariera lui de alergic. De ce? Pentru că, după cum spuneam, fie că este născut prin cezariană, fie are în familia lui rude care sunt cu alergii, te aștepți ca și el să dezvolte. Deci.

E o predispoziție cu care începe. E.

O predispoziție și la orice semn că pielea începe să se usuce, atunci trebuie emoliată suplimentar, trebuie discutat cu pediatrul și dacă lucrurile scapă de subcontrol, trebuie discutat cu dermatologul. Emoliat.

Înseamnă dat cu cremă care îl hidratează, corect? Cu.

O cremă care hidratează pielea, dar care să fie dintr-o gamă dermatocosmetică verificată, ca eficiență să nu aibă parfumuri, să nu aibă conservanți, oricum, acum părinții știu... Și există o gamă foarte mare. Există.

Și creme, adică nu sunt neapărat, chiar dacă sunt profesionale, nu trebuie să fie neapărat scumpe. Adică există game care sunt absolut... să.

Faci Poți și vaselină simplă, deci orice. Deci important este să nu neapărat să mergi către ceva ultra natural, de exemplu ulei de măsline. Deci nu. Pentru că s-a demonstrat că greșești. Nu neapărat ulei de argan sau mai știu eu ce, unt de cocos. Sau trebuie să fie atent să nu conțină cumva proteine alimentare. Pentru că, după cum spuneam, pielea asta care nu are bariera intactă, este causită cu găuri mai largi și permite pătrunterea proteinelor din mediul înconjurător și dacă tu aplici niște proteine alimentare, ele vor fi direct prezentate sistemul imunitar. Și atunci sistemul imunitar va alege să le respingă. Lucrul ăsta se poate întâmpla și atunci când respect niște reguli tradiționale pentru noi legate de botezul copilului. De exemplu, botezul copilului presupune scalda acestuia. Ori în scalda tradițională se introduc tot felul de alimente în baia micuțului. Serios.

Nu știam. În baia copilului. În.

Baia copilului botezat se introduc fie ceva grâne, fie ou, fie lapte și atunci dacă el deja... Asta.

Acasă când îi se face băița, nu? Exact.

Când îi se face băița după botez. Ori sunt cazuri rare, dar există în care chiar dezvoltă o alergie, uneori chiar severă în acest context. pentru că se sensibilizează anterior și în momentul în care chiar vine pielea în contact cu alergenul respectiv dezvoltă o urticarie severă sau oricum se poate întâmpla să apară o alergie. Vreau.

Să fac o mică paranteză, e foarte interesant pentru mine, atât de interesant, Când te gândești la alergie, pur și simplu se întâmplă să intri în contact cu un alergen, corpul se sperie, dezvolte o reacție imunitară și te-ai plicopsit cu o alergie. Dar de fapt e atât de legat totul în corp, adică faptul că pielea ta este prima poartă de acces a potențialului alergenii. Și cum o să explici tu în curând, Cum poți să dezvolți o alergie alimentară prin contact cu pielea. În.

Mod special așa te sensibilizezi că o alergie presupune o fază de sensibilizare, adică în care organismul vine în contact cu alergenul. Se așteaptă că ai o alergie la prima întâlniră cu alergenul. Nu. Tu ai venit cumva în contact cu acel alergen, fie că e aliment, fie că este ceva din aerul pe care le respirăm. Cum ai venit? Păi prin intermediul pielii, prin ingerarea lui, deci prin consumarea lui sau prin mucoasele respiratorii. Deci există mai multe căi prin care se produce sensibilizarea organismului. Și.

Acum înțeleg ce e atopia, că atopia practic pornește de la o barieră cutanată precară și pe aici... E ca și cum, adică aș vrea să o explic cum o înțeleg eu. Oamenii, îi rog să-și imagineze că pielea este ca un acoperici de la casă. Dacă ai noroc și ai toată țigla perfectă, tanșă, n-ai nicio problemă. Minunat. Da, intri în contact, faci baie în câte o vrei, nu poți ieși nimic. Dar când ai dermatita atopică, când dai... această predispoziție genetică, tu te naști cu un acoperiș ok, dar pe aici, pe acolo.

Țigla e sărită. Și.

Atunci, prima recomandare care mi se pare cea mai importantă prevenție a acestei emuliere este ca și cum tu ai turnat peste acoperișul tău din când în când sau zilnic ai turnat niște smoală. Ea se usucă și atunci ploaia nu curge prin acele găuri. În schimb, dacă tu nu dai cu emolient și lași pielea să se usuce, e ca și cum ai păstra acele găuri deschise. Dacă ai noroc și nu plouă astăzi, n-ai pățit nimic. Dar dacă intrii în contact cu substanțe potențial alergenice, da? E ca și cum ți-ar ploua în acea casă. Iar sistemul imun, am o altă analogie, dacă mă lași să fac. Sistemul imun, cum reacționează el? Adică, eu mă imaginez sistemul imun așa ca pe un pompier într-un oraș. Orașul, când e complet sănătos, se aprinde undeva focul într-o casă, aia e o răceală. Ambulanța pleacă încolo și stinge focul. Ăsta e un sistem imun într-un oraș care funcționează cum trebuie. La un pacient care are dermatita atopică, care nu are pielea bine emoliată și peste tot pătrund mici substanțe, e ca și cum acest pompier ar sta într-un oraș în care fiecare a doua casă fumegă. În.

Grecia. Ok.

Sau în Grecia. Sau un oraș în care fumegă câte a doua casă pentru că acolo e un grătar, acolo cineva a făcut un foc de tabără, dar în a treia casă chiar e foc. Și acel pompier l-am dat să zică, băi, Gheorghe, ce facem? Dăm cu furtunul în casă? Hai să dăm, că pare că e fum nasol. Și el începe să dea cu furtunul cu apă în casă respectivă, când acolo sunt doar niște oameni la grătar. Și practic e un sistem de apărare care este hiperreactiv la tot ce pătrunde în tine și el nu mai face față, e complet debusolat. Ăsta cumva e tabloul? Da.

Dar n-aș vrea să plece lumea acasă cu această informație că numai cei care au dermatita atopică dezvolt alergii. Se poate întâmpla. capielea bebeluşului să nu aibă leziun de dermatită și totuși să dezvolte. Pentru că oricum ar fi ea afectată sau neafectată, tot este oarecum mai permeabilă. Oricum.

E permeabilă. E.

Oricum permeabilă. Deci asta este ideea. Atunci când chiar moștenești și doi părinți sau din familia mândurora există alergici, atunci cam 80% copilul are programul ăsta setat. Și atunci trebuie să te aștepți că va dezvolta, trebuie să îl îngrijești, chiar dacă nu are pielea mai uscată. Trebuie să ai grijă să nu manipulezi alimentele în jurul lui, pentru că ele se vor impregna în praful casei. Până începi diversificarea, cam până în primul an, trebuie să fii cu băgare de seamă, dar până la șase luni obligatoriu. Pentru că de la șase luni încep diversificarea și dacă organismul a apucat, să producă anticorpii față de proteinele care vor fi introduse în alimentația copilului atunci când le va întâlni, le va respinge și va apărea alergia alimentară. Deci este important să nu expunem pielea la alergenele alimentare. Scalda este ceva agresiv, dar se poate să nu te speli pe mâini, să nu te speli pe dinți, să îl drăgălești pe copil, el are pielea afectată și atunci aterizează pe pielea lui alergenul alimentar. Sau mănânci alandala prin casă, alergenul alimentar se fixează în praful din interiorul casei, când se ridică tot va veni pe pielea copilului sau pe mucoasele respiratorii. Mie.

Asta îmi sună un pic din nou a teoriei IGN, adică mă gândesc că pe vremuri nu ne ferea nimeni, nu.

De alergia alimentară, de contact cu alimentele. Erau alte timpuri, respectiv introducea mult mai repede. Gândește-te, mamele plecau foarte repede la lucru, stăteau 2 ani acasă, stăteau câteva luni, copilul era răptat sau nu, sistemul imunitar a lui era bombardat de anumite bacterii, acum este bombardat de alte bacterii, nu era atâta poluare. Obiceiurile alimentarele noastre s-au schimbat, implicit s-a schimbat și compoziția florii intestinale, atât a adulților cât și a copiilor. În momentul în care am făcut schimbarea radicală după Revoluție, am importat tot felul de obiceiuri alimentare noi. Ah.

Și substanțe alimentare noi. Substanțe.

Alimentare noi, cu care noi nu veneam în contact. Cine mânca nucifere? Cine mânca arahide? Cine mânca susan? Gândește-te puțin câte lucruri. Pește mâncam odată la nu știu cât și ăla era o scumbia fumată. Creveți, oh, cine mânca creveți? Această.

Incidență în ciența de mare a alergiilor este cauzată inclusiv de această globalizare în.

Care mâncăm tot ce se poate. Categoric. Și oricum mâncam lucruri făcute în casa noastră, de mamele noastră, de bunicile noastre. Nu mâncam atâtea fast food-uri, atâtea lucruri conservate, colorate. Și sistemul imunitar a zis Stai puțin, păi ce-mi bagi atâtea lucruri? Eu de unde să fac față? Bacteriile din intestinul nostru și-au schimbat profilul, deci pe măsura a ceea ce au primit. În acest moment, deci asistăm la al doilea val de alergii, respectiv valul alergiilor alimentare care este de la dreptul îngrijorător. Deci în ultimii cinci ani am văzut niște cazuri care nu m-aș fi gândit vreodată că le voi întâlni în carieră. Ce.

S-A întâmplat? Adică ce cazuri? Păi.

În primul rând, asistăm la multiple alergii alimentare la același copil. Deci copii care au dezvoltat aversiune imună, alergică. De.

Regulă erau alergii alimentare? Nu.

Un singur. Un singur aliment. Că era lapte, cel mai des era lapte, dar și aici nu erau foarte multe cazuri, poate ou, rar întâlneai la cereale. Acum întâlnim la arahide, la nucifere, la toate felurile de nucifere, dar mai ales unele sunt la caju și fistic, de exemplu. Cine mânca caju și fistic? Numai în ultimii ani au fost introduse la susan, la muștar, la pește, la fructele de mare. Asistăm la lucruri neobișnuite introduse, fructe exotice? sau tot felul de leguminoase, alergie la mazăre, la linte, la lupin, la năut, deci sunt lucruri cu care corpul nostru nu era obișnuit, nu intra în obiceiurile noastre alimentare. Deci.

Asta e ceva nou ce vezi în.

Ultimii 5 ani? E ceva nou. Alergia alimentară, față de care organismul lor nu va căpăta toleranță, adică noi prezicem că nu va căpăta, sunt câțiva care șterg contrar așteptărilor noastre, de exemplu la arahide sau la nucifere. Dar majoritatea vor păstra această povară și vor deveni adolescenți care vor fi tentați să nu mai respecte niște reguli foarte stricte, vor fi sub uși bullying-ului. Deci impactul pe termen lung nu cred că pot să-l cuantific în acest moment, dar ce pot să spun este că sunt profund îngrijorată de ce se întâmplă. Astea.

Sunt cazuri cumva extreme? Sunt multe astfel de cazuri? Sunt.

Multe cazuri. Poate că ajung la câțiva dintre noi care să zicem că ne ocupăm mai mult de această patologie, adică avem mai multă expertiză, dar oricum ar fi și așa, totuși sunt foarte multe. Și nu numai că au dermatite atopice severe, dar au alergie alimentare multiple cu potențial anafilactic, vin deja raportând reacții anafilactice la vârste foarte mici, ori oamenii nu s-ar aștepta ca până într-un an de zile ca un bebeluș să dezvolte anafilaxia, adică să îi se pună viața în pericol. Lucrul ăsta se întâmplă din ce în ce mai des. Și, după cum ți-am spus, mulți dintre aceștia asociază alergii respiratorii, care merg umăr la umăr cu alergii alimentare. Și în momentul în care ai o alergie alimentară cu potențial de reacție anafilactică, adică acea reacție severă care îți poate pune viața în pericol și ai și azi, Atunci, pe planul tău de acțiune pe care îl completează un alergolog, va apărea o bifă. Ai un risc mai mare de a dezvolta o reacție anafilactică care se poate complica. Adică nu dorește nimeni să ajungem la cazuri fatale, dar în lume au fost raportate mai multe decât de obicei. Erau foarte rare, iar acum sunt mai multe. Și nu am vrea să existe în România. De-aia facem mai multă educație, de-aia încercăm să explicăm ce se petrece și ce am putea să facem noi pentru a preveni. Bun.

Zi-Mi, te rog, uite, eu de exemplu sunt direct interesat. Eu am doi copii, unul de 9 ani. Care cred că a depășit hopul? Nu are, slavă Domnului, încă alergii? A.

Depășit hopul, dar poți dezvolta alergia alimentară, ca să fii înțelești, oricând în timpul vieții. Adultul dezvoltă și el anumite alergii, copilul are un alt profil. Deci acestea de care îți povestesc eu sunt cumva alergii primare. Adultul, adolescentul poate dezvolta și alergii primare, deși a consumat o bună bucată de timp acel aliment, fără să aibă niciun fel de respingere față de el, dar dezvoltă și alergia alimentară secundară alergiilor respiratorii. Dar.

Cum? Adică de ce? Adică eu pot să mai dezvolt alergia la ou dacă am mâncat câteva zile? La.

Ou nu, dar poți să dezvolți la niște alimente care conțin proteine prezente în alergenele respiratoare. Încrucișate. Încrucișate.

O să vorbim și despre ele la ambrozie. Tocmai.

De aceea lăsăm subiectul ăsta pentru ambrozie. Dar.

Ziceam de copii, am unul de 9 ani, unul de 2 ani, cea de 2 ani are bineînțeles dermatita atopică, eu am dermatita atopică și cea mare are dermatita atopică, o formă mai ușoară, cea mică are o formă tot ușoară. Da. Este emoliată de... Controlabilă. Da, e bine controlată. Ce fac? Am înțeles, ne-ai explicat ce face mama înainte de naștere, ne-ai explicat că până la șase luni evităm expunerea directă la diverse alimente, la proteine, diferite tipuri, proteine animale, ou și așa mai departe? Amzice.

Dacă ar fi avut, nu ar, dar dacă ar fi avut o formă de dermatită moderat severă și dacă ar fi avut neșansa mai ales să se suprainfecteze, adică acel aspect de crustă de miere care sugerează infecția stafilococică, atunci te aștepți să se fi sensibilizat alergic la anumite alimente. În primul rând la ou, apoi la rahite, la nucifere și la lapte. Și altele. Dar în primul rând la astea, ce faci în momentul în care încă are dermatită, în jurul vârstei de 6 luni, testezi să vezi dacă a dezvoltat sensibilizare. Dacă nu a dezvoltat. Cum.

Testezi asta? testez.

Cutanat. O să testa cutanat cu extracte standardizate sau chiar cu alimentul în sine, la alergolog. Dacă testele sunt negative, valoarea predictivă negativă a testului, adică ești negativ la a teste, nu ești alergic, este foarte mare. În acel moment, recomandarea noastră, conform noilor ghiduri legate de diversificarea sugărilor, este să fie introduse cât mai repede în alimentația copilului și să fie menținută. Că părintele, de exemplu, este eliberat când spune, i-am introdus și a mâncat regulat, urmează întrebarea, apăi nu, că am bifat. Nu, asta nu este un lucru corect. Nu.

Bifăm. Îl.

Bifăm, dar îl administrăm regulat. Pentru că dacă îl bifăm, este tot o cale de sensibilizare potențială. A apucat să se sensibilizeze prin piele, dar poate de data asta să se sensibilizeze prin ingestie, prin consum. Deci datoria ta este cumva să îi arăți sistemul imunitar alimentul ca să se împrietănească cu el. să devină amicul lui. Dacă a devenit amicul lui, stai liniștit. Și.

Ce faci cu amicii? Te vezdesc cu ei? Te.

Vezdesc. O.

Dată, la câteva zile, ei suni, vorbești cu ei. Exact.

Exact. Bun.

Poți să-mi dea niște exemple de cum ar trebui introduce? Păi.

Introduce, nu este o regulă în... Deci, alimentele trebuie introduse rapid. De exemplu, când discutăm despre ou, el trebuie să fie introdus relativ separat, mai întâi gălbenușul, ulterior albușul care conține proteine de ce mai puternic alergenice și intens preparat termic. Deci.

Oul trebuie să fie foarte bine fiert. foarte.

Bine fiert s-au introdus în preparate, pentru că dacă nu este suficient fiert și organismul a dezvoltat o reacție de respincere față de acele proteine care fie sunt termostabile, cum este o proteină care se cheamă ovomucoid, care este cea mai stabilă proteină albușului, Fie celelalte nu sunt suficient preparate, încă le recunoaște sistemul imunitar și atunci va declanșa reacția de respingere. Deci.

Oul foarte bine fiert, asta... Lactatele.

La fel. Deci nu mergi dacă se ridică suspiciunea cumva a unei reacții de respingere față de proteinele din lactate. Fie printr-o alergie imediată, fie printr-o alergie la care nu participă anticorpii, participă celulele, sistemul imunitar se cheamă alergii întârziate. Cum vede asta un părinte? Păi, un părinte vede simplu lucrurile astea. Și dermatita are la bază un mecanism alergic întârziat, este o eczemă. Nu este urticaria care ți apare imediat de la câteva minute până la două ore. Și dermatita evoluează în timp, adică după o zi, după două, chiar după trei zile. Și atunci, de cele mai multe ori, dacă ai astfel de alergii, copilul alăptat, chiar nu neapărat care a primit o alimentație mixtă sau doar lapte, poate să aibă niște manifestări digestive. Durerea abdominală, scaune cu mucus, scaune cu sânge, scaune diareice. Atunci se ridică suspiciunea de afecțiunea alergică non-IG imediată, pentru că este mult prea mic ca să fi dezvoltat acei anticorpi de tip imunoglobuline. Înseamnă.

Că nu e încă o alergie per se? Este.

O alergie per se, dar printr-un alt fel de mecanism. Deci.

Înseamnă că de la șase luni începem diversificarea, începem să introducem Alimentele care sunt.

Puternic alergenice, alături de celelalte, adică legume, fructe, cărniță, deci aia știm. Pot.

Să-I dau la șase luni ou fiert, direct? Nu.

Chiar la șase luni, dar imediat după, în câteva săptămâni trebuie introdus. Dacă intră în grupă de risc și mai devreme, deci există cei care au alergii, au dermatite moderat severe. și la care introducerea este și mai devreme, adică între 4 și 6 luni și aici facem referință la ou și la arahide. Își.

Recomandă medicul ăsta? Da.

Își recomandă medicul ăsta, da. Ok.

Deci, bun, dar la un copil care nu are, să zic, un risc crescut, la 6 luni începem o diversificare, de la câteva săptămâni introducem ou, pot să introduc și arahide tot atunci? Da.

Unt de arahide, tot felul de nucifere, dacă intră în obiceiurile alimentare. Deci trebuie să ne ghidăm și după obiceiurile alimentare ale casei. Adică.

Nu forțezi ceva ce nu mănânc eu. Nu.

Forțezi ceva ce nu mănânc eu, pentru că dacă nu mănânc eu, atunci el n-ar avea de unde să vină atât de repede în contact cu alergenul respectiv și să dezvolte respingere. Îi le voi introduce pentru că da, obiceiurile alimentare a societății s-au schimbat și este bine să mânce copilul meu Susan chiar dacă eu nu mănânc. Ar.

Fi sigur să spunem așa atunci ca oamenii să nu-și facă sau părinții care ne urmăresc să nu-și facă liste de ce ar trebui să introducă? Să spunem că în momentul diversificării unui copil încep treptat, din primele luni, să introduci ce mănânci tu. Nu ești atent la ce să-i dai sau ce să nu-i dai, poți să-i dai cam tot câte puțin. Și asta e o regulă de bună practică pentru a-l sensibiliza la această mâncare și pentru a-l nu speria sistemei. Pentru.

A-L desensibiliza la această mâncare, adică să nu dezvolte, să nu aibă timp să dezvolte aversiune. Din punct de vedere al ergologii. Sensibilizarea înseamnă că dezvoltă anticorpii. Ce.

Fac acum? Să zicem că am depășit perioada asta și sunt la vârsta de 2 ani până la 5 ani. Îl.

Urmăresc din punct de vedere respirator de data asta. Deci, după 2 ani, deja se face confuzie între viroze și alergii respiratori. De cele mai multe ori, medicii care intră în echipa multidisciplinară, și aici intră pneumologii, intră oreliștii, atrag atenția pentru că observ că acel copil face foarte des niște afecțiuni respiratorii, și ele nu sunt suprainfectate, deci nu sunt infecții bacteriene, nu asocează sufebrilitate sau febră, dar se întâmplă într-un anumit profil, să zicem sezonier, sau într-un anumit context în care te duci într-o casă mai veche sau dacă ai mucegai sau dacă ai animale de companie. Și atunci ei atrag atenția după aspectul mucoaselor pe care îl găsesc la consultul efectuat și spun credem că ar trebui să te îndrepți către alergolog. Oricum cel care a fost cu dermatita atopică și a ajuns la un alergolog, primește această informație și ar fi bine să o primească de la pediatru de la bun început. Ai dermatită, poate n-ai dezvoltat alergia alimentară, bravo, ai scăpat de această stație intermediară, cel puțin până la vârsta asta, fii atent că s-ar putea să dezvolte alergii respiratorii. Atunci, ce este de făcut? Păi, dacă este ce-i mediul înconjurător, natura nu prea ne-ntreabă. Și după cum ai observat, încălzirea globală a generat cantități impresionante de poleni, sezoanele s-au lărgit, au apărut mucegaiuri pentru că apar ploi și după aceea se încălzește brusc, deci o concentrație mare de mucegai afară. dar pot să fac ceva în interiorul casei, adică să am grijă ce folosesc ca dezinfectante, să nu folosesc tot felul de lumânări, să am grijă unde gătesc, că este moda acum cu bucătăriile astea care nu sunt izolate de living-uri și atunci e un grad de poluare mai mare totuși din toți vaporii care se emană și atunci vine copilul în contact cu acestea. Ne.

Ajută un purificator în casă? Ne.

Ajută un purificator, ne ajută să respectăm atunci când, mai ales când suntem noi înșine alergici la ceva din mediul exterior, să punem niște plase speciale, să respectăm orele de aerisire. Ce plase? Există niște place cu ochiuri foarte mici care cumva împiedică pătrunderea și a poluanților, dar pot împiedica chiar pătrunderea sporilor de mucegai. Repet, deși este adusă în discuție foarte des alergia la polenul de ambrozie, cred că merită de acum încolo să aducem în discuție și alergia la mucegaiurile de exterior. Și aici cumva tot cu nume feminin apare mult mai des menționată alternaria alternata. Care este alternaria alternata. Care exact este un mucegai care este foarte desîntâlnit afară și după cum ai văzut, în jurul nostru, pe frunzele copacilor, dar și pe legume, pe fructe, întâlnim zone cu ori mai negre, ori pătate, eri lucruri... acelea denotă infestare cu spor de mâncegai. Deci.

Ce vedem pe frunze? Pe.

Frunze, n-ai văzut că sunt zone mai negre? Da, da, da. Și dacă ai o grădină, de exemplu, se strică fructele și legumele? Aia e alternaria alternata. Îi.

Facem hello, buna, îmi pare bine cunoștința. Hello.

Bună, dar nu este chiar bună cunoștința cu ea. Și.

Cum? Ce facem cu ea? Nu avem ce să facem cu ea. Nu.

Avem ce să facem. Deci asta spuneam că față de ce ne expune natura, din considerent tot de Că ajungem la teoria conspirației, că am industrializat prea mult, că nu am respectat și s-a încălzit prea mult planeta și ia căt ce se întâmplă și ce tribut plătim. Da, plătim. Este evident, nu este nicio teoria conspirației, deci sezoanele polinice s-au lungit. Înfloresc mai multe grupe de plante concomitent, lucru care se întâmpla în Nord, nu se întâmpla la noi. Nordicii săraci nici nu pot să departajeze sezoanele, pentru că acolo se întâmplă în două luni, se înflorească tot. Și atunci nu prea știi, ești alergic la polenul de arbor, la gramine sau la buruieni. Pe când la noi știam foarte clar, de aici până aici este la arbor, de aici până aici e la gramine, febrafunului și după aceea apăra ambrozia. Acum începi să înflorească concomitent și dezvolți mai multe alergii pentru că concentrația de polen este foarte mare în atmosferă și este și concentrația de mucegai foarte mare. Dar în interiorul casei putem să facem ceva, pentru că știm că ar putea să fie expus copilul la o concentrație marjidea acarien din praful de casă să ne simplificăm cumva. Adică să n-avem foarte multe jucării din plus. Să n-avem foarte multe covoare, multe draperii, multe cărți acolo unde este camera copilului, să aspirăm... Multe cărți? Da, cărțile țin acarieni până la urmă și mai ales dacă sunt cărți transmise din generație în generație, atunci cărțilele chiar sunt mai vechi, pot avea chiar și sport de mâncegai, dar au și o concentrație mare de acarieni. Dacă.

Le ținem într-o bibliotecă de-asta cu geam.

E mai bine? Asta este perfect. Apoi, animalele de companie. Știm foarte bine că teoria higiene spune că este foarte bine să vină copilul în contact cu animalele de la fermă, dar nu spune să vină cu un animal într-un apartament. Și atunci când avem dermatita atopică suprainfectată cu stafilococ, dacă ai o pisică în casă s-ar putea, ca sistemul imunitar, să dezvolte o reacție de respingere și să dezvolte foarte repede copilul tău o alergie respiratorie. Atunci apare o discuție foarte sensibilă. Face.

Alergie la pisică? La.

Proteinele din saliva a pisicii, din mătrața pisicii, din urina a pisicii, depinde. Și.

Ce faci cu pisica? Ăia.

E problema. Că atunci apare o problemă emoțională. De cele mai multe ori pisica a fost înaintea copilului prezent în casă. Da. Și copilul poate a apucat chiar să se atașeze de pisică sau pisica de copil. Și da, aleg unii să o ducă la bunici, dar și bunicii trebuie să padă copilul. E o problemă foarte sensibilă. Deci discuțiile în cabinet sunt până la lacrimi. Nu.

Vreau să-mi imaginez. Da.

E destul de trist. Mai bun ar fi un gâine dacă este să alegem între animale de companie, dar mai nou, acum avem animale de companie iepuri sau porcușor de guinea sau hamsteri. Să ținem cont că așa cum ți-am povestit că există alergii încrucișate între alergene respiratorii și alergene alimentare, există și între surse alergenice la același nivel. Adică dacă dezvolți alergie la anumite proteine provenite de la pisică, o să dezvolți în lanț și la celelalte animale. E invers. Deci.

Copil cu, să zic, codramatită, e bine? Severă.

Și eventual suprainfectată. Dacă are în prezența lui o pisică și începe cumva ori să aibă agravări repetate, ori să înceapă să aibă simptome respiratorii, te gândești că a dezvoltat o alergie la proteinele provenite de la pisică. Dar.

Putem merge atât de departe încât să recomandăm În ziua de azi, ținând cont de lucrurile pe care le vedem și cumva uitându-ne la populația generală, adică încercând să te detașezi de faptul că vezi foarte multe cazuri, dar alea sunt cazuri mai grave, adică vezi cumva vârful de piramidă. Ai putea să recomanzi viitorilor părinți care vor să aibă copii să nu aibă animal în casă? Nu.

Neapărat. Deci, după cum ți-am spus, este bine să aibă un animal de companie, dar dacă ar fi să alegem între pisică și câine, mai safe e câinele. E.

Mai alergenic ca pisica. Este.

Mai puțin periculos din perspectiva asta a copilului care are dermatită câinele. Dar este bine să se dezvolte în prezența unui animal, este chiar bine să se dezvolte la bunic de la țară, unde are mai multe animale în jur, unde umblă de sculți prin iarbă, unde mănâncă din curtea bunicului diverse legume fără să le mai spele atât, unde nu este spălat atâta pe mâini cum este spălat în oraș, pentru că acea barieră afectată este cu atât mai multă agresată de tot felul de substanțe dezinfectante. Și aici a fost și perioada cu pandemia și știm foarte bine că toți eram obsedați de chestia asta și acum plătim tributuri și din punct de vedere al alergiilor respiratorii și din punct de vedere al dermatitelor. Asta.

Mă bucură că spui, deci e bine.

Să avem animale de companie și e.

Bine să-i ducem pe copiii la țară, să stea la țară cât mai mult, în vacanță, să intre în contact cu toate animalele, să se plimbe de sculți și așa mai departe. Ok, deci astea sunt trecurile, să zic, astea e o conduită standard pentru Părinții care au copii care au, să zicem, dermatită atopică, cam asta trebuie să facă pentru a evita aceste alergii alimentare. Odată, da, te rog. Și.

Mai este intervenția asupra florei intestinale și nu numai. Și aici intervenția cât mai rapidă este prin prebiotice, vezi inulina cu îmbunătățită, prezentă în diverse produse pro- și prebiotice, deci este util chiar și mama care alăptează să ia un probiotic în continuare, cu o tulpină verificată, de cele mai multe ori discutăm despre lactobacili, să aibă un aport de acis graș polinesaturat din uleiul de pește, de exemplu, și copilul după aceea, prin diversificarea precoce, își modulează cumva profilul bacterian. Dar dacă el are niște restriții, trebuie să fim atenți cu ce le înlocuim, O.

Să intri un pic în detalie. Deci ce înseamnă? Cum îmi dau seama că un copil sau că mama unui copil are nevoie de prebiotic sau de probiotic? În.

Mod normal, cei care au această predispoziție au nevoie. De cele mai multe ori au nevoie. Și și sugarul care are niște manifestări digestive sau are manifestări de dermatită are nevoie și este bine să le primească. Putem să le personalizăm. Și atunci vezi ce-i lipsește sau ce are în plus. cureți locul și apoi repopulezi. Deci cam așa s-ar face o strategie, un management personalizat. Dar există și niște tulpini pe care noi le știm că sunt eficiente, au fost verificate în diverse studii, atunci ele sunt administrate, fie sub îndrumarea pediatrului, fie sub îndrumarea celorlalți specialiști care intră în echipă. Care.

E indicația lor? Deci pentru ce se iau aceste tulpini? Pentru.

A popula corect cu bacterii care previn dezvoltarea alergiei. Deci.

Aici e o legatură între microbiomul nostru și apariția alergiei alimentare. Nu.

Numai alimentare, și respiratorii. Și.

Atunci când ai o disbioză, când microbiomul tău nu este cum trebuie, este ca acel oraș pe care l-am descris, cu foarte mult fum, pompierii nu mai știu unde trebuie să mergă să-și țingă. Și atunci, ce fac pentru a corecta acest microbiom? Îi.

Administrez mamei, din timpul sarcinii, după cum am discutat. Și.

Se transmite la copil? Exact.

Îi administrez mamei când începe să alepteze și administrez copilului prebiotice din primele luni de viață și ulterior probiotice, pe măsură ce îl urmărești și vezi ce are nevoie. Și.

Ai spus că sunt aceste două tulpini care sunt verificate? În.

Atoprin, da, sunt două tulpini de lactobacillus paracasei, dar nu numai acest probiotic, să zicem. Există și alte tulpini, lactobacillus rhamnosus, de exemplu, sau bifidobacterii, sau alte combinații. Cum.

Le alegi? Păi.

Spuneam că poți să le alegi personalizat și atunci faci acele dizbioze care sunt niște analize într-adevăr bune, dar sunt extrem de costisitoare totuși. Eu nu pot orice om să-l facă și nu are acces. Toată populația la așa ceva? Sau pur și simplu, prin experiența a fiecărui medic și raportându-se la profilul copilului, îi indică anumite probiotice care și-au demonstrat utilitatea? Ok.

Bun. Poți să-mi zici, dacă tot am intrat în subiectul ăsta, acesta top 3, cum funcționează? Adică care-i mecanismul lui și cum acționează în interior? El.

Funcționează cum ar funcționa teoretic orice probiotic sau orice legătură care există între piele, intestin, sistemul nervos central și după aceea există nu neapărat între piele, ci și între mucoasele respiratorii, intestin, deci oricum există o comunicare între bacteriile care sunt pe pielea noastră, intestinul nostru, mucoasele respiratorii și după aceea cu sistemul nervos și cu sistemul imunitar. Acești copii care sunt atopici, au cumva un profil al limfocitelor T către Linfocitele T-Helper 2 care ulterior fac ca linfocitele B care produc anticorpi să producă acești anticorpi special imunoglobulinele E. Cumva.

În traducere, sistemul imunitar este încordat într-o direcție greșită? Într-o.

Direcție greșită. Nu este neapărat încordat, este cumva programat. Ok.

Programat într-o direcție greșită. Într-o.

Direcție greșită. Dacă eu cumva vin cu antivirus la programul ăsta și îl direcționez în acea latură firească, adică să se apere față de bacterii, față de parazii sau față de virusuri, deturnez atenția de la alergenele obișnuite, de la lucrurile obișnuite. Atunci tu îl îndrepți. Așa. Și dacă l-ai îndreptat așa, oricum îi dai răgaz să se întâlnească într-o manieră controlată cu niște alergene, veză alergenele alimentare, și să nu mai dezvolte acelei monoglobuline E. și să nu mai dezvolte alergia alimentară. Ai.

Cazuri care doar cu probiotic sunt ok fără antihistaminic sau tot necesită o dosă mai mică de antihistaminic? Depinde.

Antihistaminicul îl dai când are manifestări. Noi discutăm acum chiar de prevenție. În momentul în care ai alergie manifestă, atunci intervine probioticul VZ atoprinul, prin modularea răspunsului la histamina care se descarcă și atunci potențează cumva efectul antihistaminicului, deci îl face să funcționeze mai bine, să blocheze mai bine receptorii pe care acționează această histamină și manifestările alergice să fie controlate, poate cu o doză mai mică de antihistaminic sau oricum cu doza aia mai bine. și să nu mai fie nevoie și de alte medicamente. Cum prea bine știi că nu doar antihistaminicul îți controlează simptomele chiar într-o rimită alergică, pentru că apară o cascadă întreagă de substanțe, o cascadă inflamatorie în care intervin și alte substanțe, nu numai histamina, Și atunci nu mai ai nevoie doar de un antihistaminic, ai nevoie și de un cortizon care se administrează local, ai nevoie și de picături de pus în ochi pentru conjunctivită, ai nevoie și de cortizon de aplicat pe piele. Deci până la urmă intervenția este de prevenție. Intervenția este de prevenție primară, adică să nu te sensibilizezi și să nu dezvolți alergie, și în momentul în care ai dezvoltat-o, prevenție secundară, adică să-ți controlezi mai bine boala ca să nu se complice. Ok.

Deci practic îți reglez microbiomul în așa fel încât răspunsul imun să nu fie atât de amplu și atunci asta e prima parte de prevenție. Dacă deja ai răspuns imun, simptomele sunt mai ușoare tot datorită acestor multe tulpini care există. Ce altceva poate să facă un pacient care are acest tablou de alergie, fie alimentară, fie respiratorie, fie dermatită, pentru a-și îmbunătiți microbiomul? Există ceva ce să aibă... Sigur.

Există alimente care sunt probiotice naturale. Gândește-te, cel care poate să consume lactate, oricând poate să introducă printr-un iaurt, sau brânzeturi fermentate probiotice. Nu intră în toate zonele geografice ale țării noastre, de exemplu braga care este un probiotic, borșul care iarăși este un probiotic, murăturile care sunt probiotice. Aici mai intervine ceva, acea, să zicem, teamă. de histamină. Histamina care nu este văzută doar ca inamic din interiorul tău, adică este găzduită în celulele care sunt implicate în reacțiile alergice, dar ea poate să vină din afară. Atunci există această reținere că cei care au dermatită atopică poate că au un defect de prelucrare a histaminei provenită din alimente și Mulți nu apelează la probioticele astea din murături, brânzeturi fermentate sau orice lucru care ar veni cu un plus de histamină. Ele.

Au histamină, aceste alimente? Au.

Histidină, aminoacidul precursor al histaminei. Peștele care nu este foarte proaspăt, dar sunt alimente care au banana, avocado, dar și brânzeturile fermentate au o concentrație mai mare naturală de histamină. Dar.

Vrei să zici că nu ne impactează.

Nu ne impactează pe toți. Există niște predispoziții genetice și aici, prin care ți se programează enzima din intestin care prelucrează histamina, adică diaminoxida aza, Și poate că ea a fost dusă la valori mai mici prin niște tratamente făcute, că se poate bloca și sub influența antibioticelor sau sub influența antinflamatoarelor sau pur și simplu organismul tău este programat să o producă într-o cantitate mai mică. Atunci intră în discuție aceste histaminoze secundare deficitului de enzima. Este o intoleranță alimentară. destul de uzitată în ultimul timp și nu este atât de corect pentru că un diagnostic de intoleranță la istamine se pune destul de greu și îi impune niște diete restrictive care nu este recomandat să fie făcută pe durată mare. Pentru că oricum copilul mic are nevoie de o sumedenie de nutrienți, are nevoie chiar și de probiotice, vezi probioticele naturale, și nu poți să îi împuni niște diete restrictive în care excluzi toate alimentele cu nivel 2 și 3 în histamină, există liste peste liste, pentru că nu este deloc constructiv pentru profilul său de adult ulterior. Ok.

Am înțeles cum stă treaba cu alergiile, acum vreau să te întreb ce Poate să facă o persoană care suspectează că are o alergie. Fiecare un copil și suspectează că are o alergie, fie că este adult și are impresia că are o alergie, dar nu are niște simptome specifice. Ce teste există pentru a descoperi o alergie? Depinde.

De mecanismul care stă la bază a declanșării reacției alergice. Atunci când vorbim despre o alergie alimentară cu mecanism imediat, care se manifestă fie cu erupție orticariană, ca atunci când te urzici, fie te umfli, fie verzi în jet, fie poți avea și un tablou alergic cu manifestări respiratorii și prăbușirea tensiunii respectiv anafilaxie, Atunci toată această reacție poate fi evidențiată utilizând o testare cutanată prin înțăpătură. Deci alergirile alimentare cu mecanism imediat, adică care se manifestă la scurt timp după contactul cu alergenul, de la câteva minute până.

La două ore. Urticarie.

Deci te mănâncă pielea. Alergie alimentară, mănânci ceva și în câteva minute până la două ore începi să ai diverse manifestări, pe piele, atunci când te urzici sau când te înțeapă, să zicem, țânțarii. Numai că atunci când te înțeapă țânțarii pe locul respectiv, leziunea stă câteva zile. Dacă te înțeapă țânțari sau păianjeni sau furnică, ai o zonă mai roșie și mai umflată care sta acolo câteva zile. Pe când dacă consumi, de exemplu, arahide și organismul tău a ales că este alergic la arahide, atunci, la scurt timp, de la câteva minute până la două ore, începe să te mănânce pielea. Începi să ai această erupție pe piele, te poți umfla, ți se poate umfla fie limba, fie ți se pot umfla doar buzele sau ochii, sau poți să te sufoci, poți să tușești, poți să veri și în jet, poți să ai durere abdominală, scaune explozive și poți chiar să fii moleșit și să ți se prăbușească tensiunea. Este de altfel un tablou din reacție alergică severă, respectiv anafilaxie. În acel moment știm exact cauza și confirmăm cumva testând cutanat sau făcând dozare a acestor anticor din sânge. Deci există două variante. Fie testez cutanat cu extract standardizat făcut la fabrică cu proteine provenite de la diverse alimente sau cu alimentul în sine. alegem să testăm, de exemplu, la arahide, la nucifere, dar la lapte și la ou putem să alegem chiar să testăm cu albuș fiert 10 minute, albuș crud. Pui pe piele, folosești o lanțetă cu un vârf ascuțit, de obicei de plastic, dar există și lanțete metalice. Trebuie.

Să și precizez, asta face medicul, deci.

Nu vă testați acasă. Există chiar o emisiune în care un coleg de-al nostru îndeamnă populația să facă lucrurile astea acasă. E un pneumolog. Dar oricum și-a dăpășit competența și acest lucru nu se face acasă. Este o eroare și o testare cutanată. Chiar dacă pare un lucru banal, adică ce faci, aplici o cantitate foarte mică de aliment sau o picătură din extractul standardizat, înțepi pielea cu o lanțetă și aștepți un sfert de oră. Dacă se înroșește e pozitiv, dacă nu se înroșește este negativ. Nimeni nu se gândește că în timpul acestei proceduri se poate întâmpla o reacție alergică severă. Și se poate întâmpla să faci anafilaxie. Știu.

Că asta e motivul pentru care testele cutanate se fac doar într-un cabinet, în.

Prezența trusei de urgență și de un medic care este antrenat să facă. Nu.

Trebuie să fie neapărat alergolog, nu? Chiar.

Trebuie să fie alergolog, mai există, intră anumite teste în competența dermatologului, dar cea mai mare experiență de departe au medicii alergologi în a gestiona și a interpreta rezultatele. Să fim cu băgare de seamă. O reacție pozitivă, dacă nu este corelată cu un tablou clinic, și aici discutăm despre screening-uri pe care preferă unii să le facă, numai de dragul de a le face așa să vedem dacă copilul nu are o alergie. Acest lucru, dacă este însoțit de o reacție pozitivă la un aliment pe care copilul îl consuma binemersit și nu avea nicio reacție, Îți aduce la fileu problema ce fac, îl mai dau sau îl scot pentru că uite ce s-a întâmplat, are o reacție pozitivă. Dacă el îl consuma și nu avea nicio reacție, trebuie să îl consume în continuare. Chiar.

Dacă are o reacție pozitivă. Exact.

Există valoare predictivă negativă foarte mare, adică e negativ înseamnă că organismul tău nu a produs anticorpid alergie, îl poți consuma în continuare, nu ai alergie la acel aliment. Dacă este pozitiv și se corelează cu un tablou clinic, este alergie. Dacă este pozitiv și nu ai un tablou clinic, l-ai consumat înainte sau vrei să-l consumi ulterior, înseamnă că nu are alergie și înseamnă că ai de-a face cu așa-numita sensibilizare alergică, dar latentă din punct de vedere clinic. Nu ai manifestări. nu se fac diete restrictive pe baza unor analize pozitive atunci când organismul tău nu a dezvoltat nicio manifestare. Deci.

Ce vrei să spui este că poți să faci un test cutanat, să înțepi cu acea lanțetă, dar să înțeapă pielea, nu? Da. Este.

Ca o scobitoare de plastic cu un vârf ascuțit, atingi un pic, penetrează un pic, pătrunde în stratul inferior al pielii. Și se umflă sau nu se umflă? Se umflă sau nu se umflă exact ca la o înțepătură de sântară. Și.

Tu vrei să spui că medicul-alergolog pune.

În context pentru că În context se face testarea. Deci.

Tu poți să înțepi cu ou și să te umfli, dar tu mănânci zilnic ou și nu ai simptome. Exact.

Deci nu ai de ce să testezi oul decât dacă vrei să rafinezi diagnosticul. Adică vine în cabine și spune, am mâncat ou fiert intens, albușul fiert 20 de minute, nu s-a întâmplat nimic, i-am făcut o omletă și nu am copt-o suficient sau am mâncat maioneză în care Se poate pune chiar și oul crud și a reacționat. În acel moment, tu trebuie să rafinezi diagnosticul. Poate să consume oul intens preparat termic? Foarte bine, îl consumă. Pentru că în timp, organismul lui va dezvolta toleranță și față de proteina I suficient preparată termic. Se va desensibiliza pe parcurs. Daca de la bun inceput insa, reactioneaza si la oul intens preparat termic, atunci lucrurile stau diferit. Inseamna ca s-a sensibilizat la acea proteina despre care iti povesteam, ovomucoidul. care este foarte stabil, nu se distruge prin exponerea la temperatură și organismul îl va recunoaște, adică anticorpii respectiv îl vor recunoaște și îl vor respinge. Atunci discutăm despre alergie cu potențial de reacție alergică severă, și cu un potențial de a dispărea, a căpăta toleranță un pic mai târziu. Pentru că e bine să spunem că față de anumite alimente, organismul oricum se desensibilizează natural. Față de ou, față de lapte, soia și cereale. Față de altele, nu avem date suficiente să susținem lucrul ăsta, din potrivă avem date care spun că ar putea să nu dispară niciodată. Există, cum ți-am spus, expunere prin niște scăricele, scăricica laptelui, scăricica oului, acele cantități mici pe care îi le introduci și le menții. Din.

Nou e o recomandare medicală, adică medicul trebuie să-ți zică. Medicul.

Trebuie să-ți spună când, cum și sub ce formă. Deci asta este o strategie cumva de căpătarea toleranței, personalizată de altfel de la copil la copil. Nu regulile se aplică neapărat general la toată populația. Aici.

Am vorbit despre teste cutanate, se face testul acesta pe piele, se umfla... Se.

Cheamă testare cutanată PRIC, prin înțepătură, este utilă când verificăm alergia alimentară cu mecanismi imediat, după cum ți-am spus, alergia respiratorie, se verifică alergia la medicamente, se verifică alergia la latex, de exemplu la cauciucul natural, se verifică alergia la veninul de insecte. La.

Latex pentru ce? Pentru.

Că există și alergie la proteinele din latex și aici este un subiect separat, dar se poate întâlni. Nu e foarte des întâlnită, dar este atât alergie de contact, adică exemă cu mecanismul întârziat, după cum am spus. Porți o mănușă de cauciuc și faci dermatită, dar nu o faci ca reacție imediată. vin contact cu o mânușă de cauciuc sau cu un obiect din cauciucul natural și încep să strănuți, face azi sau chiar poți să faci anafilaxie în blocul operator. Aia este alergie imediată la care participă anticorpii, cealaltă este alergie cu un mecanism întârziat. Există.

Teste cutanate și aș vrea să le diferențiez. Testele.

Cutanate pentru alergiile imediate sunt cu înțepătură și pentru alergiile întârziate de tip eczema. Deci cele pentru alergiile imediate sunt de două feluri, in vivo pe piele, prin înțăpătură, testarea cutanată PRIC, in vitro, din sânge, determinarea anticorpilor de tip immunoglobuline E. Acestea sunt indicate atunci când ai o alergie alimentară cu mecanismi imediat, rinite alergice. alergii medicamentoase care se manifestă tot cu urticarie sau orice alt tablou care sugerează o alergie imediată, alergie la venin, alergie la latex. Există însă și afecțiuni alergice care au un mecanism întârziat. Și aici avem, de la afecțiunile alergice, alergiile alimentare, despre care ți-am povestit că sunt apa în ajul vârstei mici, proctocolite, enterocolite, reflux gastroesofagian, tulburări de motilitate, constipație, scaune diarece și, de sigur, exeme, De la eczema atopică, dermatita atopică, până la dermatitele alergice de contact. Aici mecanismul nu este imediat. Consumi un aliment și ai manifestări a doua zi, a treia zi, poate chiar la o săptămână, uneori. Dar nu ai cum să le validezi prin înțăpătură. Nu ai cum să le validezi prin determinarea anticorupilor, pentru că ei nu sunt prezenți. Și.

Ce faci atunci? Atunci.

Faci o testare cu plasturi prin care aplici pe piele. Ia alimentele, și aici se cheamă teste peci de atopie, aplici alimentele în niște cămăruțe pe care le lipești pe spatele copilului cu niște plasturi și le ții pe loc. De la 24-48 de ore le dai jos, faci o citire și pe locul respectiv poate să apară o examă. O examă cu intensitate mai mare sau mai discretă. O.

Citire ce înseamnă? Te.

Uiți pe spate, unde ai postat, unde ai așezat alergenele. Și atunci spui că are o alergie cu un mecanism întârziat.

În sistem privat de cele mai multe ori, acele paneluri de sânge dai un test pentru, nu știu, sute de alergeni. Da.

Ele au niște indicații speciale. Există și paneluri de exemplu de alergene respiratori. Când nu poți să testezi pe piele că are tratament antihistaminic, când nu ești Foarte sigur că este alergic la ceva, pentru că atunci când ești alergic la praful de casă, de exemplu, este foarte sugestiv că ai simptome când mergi într-o casă veche sau mergi într-o bibliotecă. sau faci curățenie și începe copilul să strănute sau să dușească, sau tu vezi ce se întâmplă cu asta, atunci este foarte sugestiv că ești alergic la acarien, de exemplu. Și testezi acarienii ca să-ți confirm lucrurile astea. Sau ești alergic într-un anumit sezon. Știi că în lunilele așa anul trecut și acum 2 ani și anul ăsta ai simptome. Îi spui medicului, el știe exact că în sezonul X circulă în atmosferă aceste tipuri de polenuri, mucegarile de exterior te testează la astea ca să-ți confirme alergia. Dar când nu poate să facă lucrul ăsta, pentru că majoritatea au un tratament antihistaminic sau discutăm despre eczeme extinsă când nu poți să faci pe piele, apelezi la un panel. Au și ele sensibilitate și specificitate, nu de 100%, dar oricum în momentul în care sunt pozitive și se suprapun peste tabloul clinic, îți confirma alergia. Este mai dificil atunci când sunt pozitive, de exemplu, într-un panel în care se testează mai multe tipuri de polenuri. Dau un exemplu. Și îți apare că ești sensibilizat alergic. Atenție, nu ești alergic, ești sensibilizat alergic și la polenul de arbor, și la polenul de gramine, și la polenul de ambrozi și tu nu ai simptome decât în mai și iunie. E, în momentul în care apare o situație de genul ăsta, trebuie să treci la o altă etapă de diagnostic, adică să desfășori pe componente fiecare sursă, pentru că într-un grăuncior de polen există mai multe tipuri de proteine față de care organismul tău poate produce anticorpi. Anumite proteine sunt interpretate de noi ca fiind alergene minore, adică dau mult mai rari simptome, dar pot da reacții încrucișate. Și reacțiile încrucișate nu sunt doar între alergenele respiratorii și cele alimentare, pentru că există asemănări în natură și detalia asta, și sunt și între polenurile cu diverse surse vegetale. De exemplu, există familii întregi de proteine pe care noi știm că sunt universal prezente în mai multe tipuri de polen. Dau un exemplu, profilinele. Sunt ca stabilitate cele mai blânde, nu dau de cele mai multe ori manifestări alergice, dar sunt prezente în toate tipurile de polenuri și atunci ție când ți-a recoltat, o să-ți apară pozitive testele la toate tipurile de polenul, dar tu ești simtomatic doar în anumite luni. De ce este important să știm lucrul ăsta? Pentru că etapa următoare de tratament, pe lângă cel simtomatic, pe care îl poate da, să zicem, orice specialist care se ocupă de tratarea unei afecțiuni alergice și care nu este neapărat doar alergologul. Dar alergologul are la îndemână și un tratament care îți poate influența boala pe termen lung. și care se cheamă imunoterapie alergen specifică. Atunci când discutăm iacătă de alergiile respiratorii, este bine să știm dacă organismul pacientului a produs anticori față de alergenele majore. Acelea care la peste jumătate din populația sensibilizată dau simptome și acei pacienți au indicație pentru imunoterapie. Atunci imunoterapia care, să zicem, pare ceva așa destul de flu, ce faci? Păi îi dai același alergen față de care organismul a dezvoltat, respingere și în timp se va împrieteni cu el. Dar dacă nu alegi bine, Se poate întâmpla să crezi că într-un sezon de vară toamnă este de vină doar ambrozia și polenul ei și, de fapt, atunci în aer circulă și polenul de pe lin, Artemisia, și circulă și spor de mucegai și mai pot circula chiar și polenuri provenite de la gramine într-o concentrație mai mică. Și.

Atunci tu să crezi că ești alergic la ambrozie? Doar.

La ambrozie. Și dacă împirii caleci să faci imunoterapie la ambrozie, o să fii frustrat, pentru că după 2 ani o să constați că în continuare ai simptome și o să zici că imunoterapia nu funcționează. Asta.

Se leagă de faptul că poți să faci aceste teste de sânge ca să vezi specific. care.

Îți rafinează diagnosticul, îți permite să spui exact, ești alergic doar la polenul ăla și ai o reactivitate alergică încrucișată cu alte tipuri de polenul sau cu alimente, că se poate întâmpla să faci un panel mixt. Și atunci se-ți apară tot felul, alune, arahide, soia și tu ai consumat slavă cerului fără niciun fel de reacție. Dar acele alergene minore, cross-reactive, deci care dau reacții în crucișate, sunt prezente și în alimente. Și ele dau reacții minore sau nu dau niciun fel de reacție. Oricum.

E foarte complexă alegologie. Nu e ce credeam eu. Este.

O disciplină. Vine.

Un pacient, îi curge nasul, îi dai antihistaminic la revedere. Adică.

Pacientul, da, poate, dacă are simptome ușoare, Și cu durată limitată redusă nu are indicație neapărat de imunoterapie. Doar dacă el îți solicită. Pentru că el vrea cumva să nu mai fie alergit. Dar dacă discutăm despre un pacient care are simptome pe durată lungă, de o severitate mare, necesarul lui de medicamente este mare, datoria mea este să-i recomand să opteze pentru asta. Pentru că va avea o calitate a vieții puternică afectată, poate să dezvolte și alte complicații și atunci este potrivit să-i spun că decât să ia atâtea medicamente și să fie dependent de ele luni întregi într-un an, ar fi potrivit la imediat după ce a ieșit din sezonul respectiv să vină și să discutăm oportunitatea tratamentului de desensibilizare. Și acesta este ales, după cum ți-am spus, determinând anticorpii de tip immunoglobuline E față de componentele provenite din sursă alergenică. Asta este rolul lor. Și mai sunt cazuri severe, cu un tableau clinic foarte stufos, în care nu-ți dai seama exact. Poate este un amestec de alimente, unul complex, ca acum se mănâncă tot felul de lucruri sofisticate. continuă o grămadă, chiar dacă îți vine cu lista respectivă, da, un alergolog, să zicem, experimentat, poate să testeze cutanat, prick to prick, este o tehnică când folosești alimentul ca atare, toate componentele prezente în acel amestec, în acel melanj. Și da, am testat un lucru de genul ăsta la un pacient, de exemplu, care era alergic. și la polenul de ambrozie și la polenul de pelin și care în fiecare dimineață își făceau un smoothie cu tot felul de fructe, multe, multe, la care adăuga și niște semințe, printre care semințele de floarea soarelui. A venit cu toată lista respectivă, am testat toate substanțele prick-to-prick și a ieșit pozitiv, doar la semințele de floarea soarelui, la care te aștepți să fie cumva sensibilizat în context de alergie respiratorie la pelin. Și ce a determinat că acel pacient care făcea, iată, imunoterapie alergent specifică și a crezut că a făcut reacția la preparatul administrat sublingual, ce a favorizat faptul că le-a consumat sub această formă, pentru că este o formă prelucrată cumva și contactul mucoasei digestive este brutal cu acel amestec, Dar a făcut și un efort fizic susținut, se urca pe bandă, era obosit și luase și un antiinflamator pentru că avusese o lombalgie, o durere de coloană la nivelul coloanei lombare. Și atunci toate aceste lucruri pot potența o reacție alergică. Deci da, ai dreptate, în alergologie Sunt niște lucruri care pot fi rafinate. De la distanță poate fi simplu, zici un strănut, curs de nas, nas înfundat, tu șești. E mare lucru. Dar când intri în profunzime și ai de a face cu niște situații de genul ăsta, trebuie într-adevăr să știi ce să cauți și ce metode de diagnostic îți sunt necesare. Mai.

Am o întrebare până să ajungem la ambrozie, pentru că aș vrea să acoperim puțin și subiectul ăsta, că tot am vorbit despre testare. Am vorbit despre testare cutanată, testare de sânge, înțeleg, e complex, alergologul trebuie să decidă ce, cum faci. Nu e genul de test pe care să te duci să ți-l faci și tu pentru că ți-l dorești, deci nu te duci la spital și îți zici vreau așa un panel de alergii. Deși.

Se mai întâmplă lucrurile astea. Dar.

Înțelegem acum cât de complexă este interpretarea lor în context clinic și ce trebuie să mai faci după, așa că eu aș lăsa doar alegologul să facă asta. Vreau să te mai întreb ceva. Ce părere ai despre acele teste de intoleranță alimentară? Nu.

Există intoleranțe alimentară care pot fi demonstrate prin prezența unor anticoagulite. Excepție face celiachia, celiachia adică așa-numita intoleranță la gluten din cereale, deci proteinele din gluten care sunt prezente în cereale, vezi, grâu, orz, secară și derivatele lor, dar această maladie este o afecțiune autoimună, adică organismul tău este o intoleranță dar nu este o intoleranță de fapt, este o boală autoimună. Vreau.

Să pun un pic de context aici pentru că e o gafă pe care am făcut-o și asupra creierii mei a trăs atenția foarte frumos și didactic așa. Am avut o invitată de la Medicool pe care am ascultat-o și nu i-am răspuns pentru că nu știa. Și acea invitată de la Medicool mi-a prezentat un test de intoleranță alimentară.

E.

Foarte curios, pentru că eu verific aproape tot ce spun verific. Și când spun ceva, de regulă e ceva ce am citit și transmit mai departe. Și dacă citesc ceva într-o carte, sunt atent să verific că există și studii, pentru că cărțile sunt foarte înșelătoare, suscrise de un om care o publică fără să fie peer-reviewed. Și găsim și multe informații interesante în cărți, dar e foarte important ca informația din carte să fie verificată de un studiu ca să poată să fie enunțată. Nu îmi dau seama cum mi-a scăpat atunci asta. Și vreau să recunosc că lucrurile îți mai scapă din când în când. Informația mi-a fost prezentată atât de frumos. Hei, n-ai auzit? Sunt testele astea de intoleranță alimentară. Îți luăm teste de sânge și îți arătăm exact la ce ești intolerant. Eu am zis așa, hei, dar de ce să-mi fac un test de intoleranță? Pentru că eu nu simt că am ceo intoleranță, mănânc normal, mănânc sănătos și nu pare că am nicio problemă. Și mi s-a zis așa, așa crezi tu, dar e posibil să ai o intoleranță ascunsă, care îți dă inflamația mucoase intestinale, îți crește inflamația în tot corpul și tu trăiești crezând că așa e normal să trăiești, dar iată cât poți să afli că ai o intoleranță alimentară și îți faci aceste teste pe care noi ți le prezentăm și venim în emisiune și ți le prezentăm și o să te simți mult mai bine. Am zis, why not? Și n-am verificat și nu m-am consultat cu nimeni. Mi-am făcut acel test, a venit doamna în emisiune, a prezentat acele intoleranțe și Primul gând a fost așa, adică primul gând a fost aia un pic, m-a speriat. Pentru că eu mănânc ou, mănânc migdale, mănânc nuci, mănânc brâză, mănânc lapte, mănânc carne de vită, mănânc culcifere și fix la astea am ieșit intolerant. Pentru.

Că le consumai în mod regulat. Da. Și organismul a ales să îți arate lucrul ăsta prin producția acelor anticori, care de fapt demonstrează toleranța, nu intoleranța, există niște patologii, cu precădere sunt tot digestive, deci afectează tractul digestiv. Și există și niște patologii autoimune și niște patologii endocrinologice care au la bază producția acestor anticorpi și ei sunt implicați concret în declanșarea lor, dar ele sunt rare și atunci trebuie ales să faci această determinare într-un context clinic sever. Pentru că nici gastroenterologii, nici alergologiști, nici specialiști, după ce au verificat și au încercat să valideze aceste testări, nu spun că ele arată ceva concret. Nu pot fi corelate cu tabloul clinic. Ba, din potrivă, pot induce niște diete ultra-restrictive inutile, care îți pot afecta și deregla organismul până la urmă. Pentru că aportul acelor alimente este util. În momentul în care tu scozi niște alimente care nu îți făceau niciun rău doar pentru că vezi niște teste pozitive, fie că sunt IG-uri, fie că sunt IGG-uri, Atunci lucrurile nu îți oferă niciun beneficiu, din potrivă. Asta.

E o informație valoasă, pentru că în final, am ascultat-o pe acea doamnă la medicul, a ieșit emisiunea și știu că m-ai sunat imediat data a doua săptămână. Da, foarte frumos ai făcut și mi-ai zis ce ai prezentat acolo, ce ați prezentat și n-ai zis nimic, e o prostie și am zis ok, adică ți-am mulțumit și știu că am vorbit imediat cu producătorul, am șters acea emisiune de pe YouTube, de pe site, de peste tot, te-am invitat ulterior în medical și ți-am pus întrebarea asta și am explicat de ce informația a fost greșită, adică sper că am corectat-o cât am putut, am corectat-o și de aceea, știi cum, cred că E inevitabil din când în când să faci o greșeală, that's it. E.

Foarte important să... Și noi ca specialiști suntem atrași la un anume moment să apelăm la niște investigații care încă nu și-au demonstrat, să zicem, sau nu sunt susținute de atâtea studii. Pentru că ar putea să fie luminița de la capătul tunelului, dar asta în anumite afecțiuni care sunt extrem de complicate și care au un impact asupra calității vieții. Da.

Dar cumva în emisiune nu era vorba despre asta, în emisiune era vorba despre... Așa.

De zi cu zi de intoleranțe, de mă balonezi de la nu știu ce aliment, te balonezi și că ai un dezechilibru al florei intestinale, poate că sunt prea multe fibre. Și.

Cum ce nu-i, în mod ce caz e un caz anecdotic, dar ce nu-mi explic este că în emisiune era și un caz, o pacientă care a ieșit intolerantă la anumite alimente a renunțat la ele și s-a țințit mult mai bine. Se.

Poate întâmpla. Se poate întâmpla și lucrul ăsta. Dar după o perioadă reapar simptomele, ea țină în continuare dietă și vine ori la noi, ori la gastroenterolog și reclamă. De ce în ciuda faptului că de luni de zile am scos din alimentație X alimente, totuși mi-a reapărut sau am o recădere? Explică-mi! De ce aveam testele astea și acum am iarăși simptome, deși nu mai consum alimentele respective?" Eu zice, tu îi spui. Da, dar ele nu sunt relevante într-un procent foarte mare. Aproape deloc. Și atunci n-ai cum să te aștepți la miraculoasa vindecare fără să mai faci nimic altceva. Trebuie să privești și la flora intestinală, trebuie să privești și la niște deficite enzimatice, poate la substanțele toxice din alimente, la adictivi, la coloranți alimentari. Cert este.

Că eu dacă renunțam, adică eu dacă respectam recomandarea acelui test care îmi recomanda să renunț fix alimentele pe care le mănâncam, nu mai aveam ce să mănânc. Adică mă gândeam că eram efectiv, aveam acel IGM, nu? Era IGG. IGG-ul era pozitiv la toate alimentele de bază pe care le mâncam. Eu dacă renunțam la ele ca să scap de intoleranță, eu nu mai aveam ce să mănânc. Și asta.

E o problemă. Gândește-te că testele astea se pot face la niște micuți care sunt în dezvoltare, au vârstă foarte mici și sunt testate în panelurile alea tot felul de ciudățenii de alimente cu care el n-a venit în contact în viața lui și ies pozitive. Eu am.

Ieșit pozitiv la lapte de iapă, de exemplu, și n-am văzut niciodată lapte de iapă. E bine.

O să zici prin reacții încrucișate, asemănări, dar iaute că proteinele din laptele de iapă sau de măgăriță sau de cămilă nu sunt la fel de periculoase ca proteinele din laptele de vacă oaie, capră, bivoliță. Mai mult cei care au alergie imediată la astea, uneori pot consuma fără niciun fel de reacție proteinele din celelalte. Și atunci zici, ce este asta? Ce relevanță are? Nici o relevanță. Și atâta vreme cât ele nu sunt poziționate într-un consens internațional care este creat cu contribuția unor experți, nu poți să le utilizezi. Indiferent că ești tentat să faci lucrul ăsta și să zici că validezi tu un test prin adresabilitatea pe care o ai în cabinet, că ai multe cazuri și poți să validezi sau nu. Nu ești în măsură să o faci. Și atunci, mai bine, nu îl folosești, pentru că asta poate să fie în detrimentul pacientului. Da, e.

Clar, adică eu dacă renunțam la mâncarea aia, adică nu mai mâncam cum trebuie pe următoarea perioadă și mă gândesc că e și mai năsort dacă o faci la copii mici și le spui nu mai mânca, lapte și așa, cu ce îl mai hrănești. Bun. Mă.

Bucur.

Că am stabilit și asta, deci testele astea de inturnație alimentară, n-avem de ce să le facem, n-avem încă dovesti, nu.

Știm cum să le interpretăm. Trebuie interpretate într-un anume context, repet, trebuie indicate în echipe multidisciplinare, sunt niște afecțiuni serioase în care ar putea să intre în discuție validitatea lor. Dar asta nu ne privește pe noi oamenii de rând care se duc și îl fac la laborator direct. În orice.

Caz, mulțumesc pentru observația pe care mi-ai făcut-o atunci și e atât de valoros să te sune un coleg să zică, hei, ai zis o greșeală, e atât de valoros să poți să ți-asumi că ai greșit și să corectezi greșeala respectivă, e atât de valoros să avem O comunicare, chiar și în mesaj, chiar dacă nu-l cunoști, chiar și în mesaj, să zici, hei, acolo e o greșeală, dacă vrei, ăsta e numărul meu, îți explic de ce ai greșit și poți să corectezi greșeala asta în următoarea emisiune. Și așa ar trebui să funcționeze lucrurile. Așa ar.

Trebui să funcționeze lucrurile și dacă este un coleg, Și dacă nu este un coleg, că este moda influențărilor acum care intervin pe probleme medicale, este problema unor producători care recomandă utilizarea unor preparate obținute din venin sau chiar din corpul albinei sau din polenuri sau din lăptișori de matcă sau mai știu eu ce preparate apicole, care ar fi indicate în tratarea rinitelor alergice, de exemplu la polenuri. Lucrul ăsta poate genera chiar o reacție alergică serioasă. Și atunci nu este bine să ieși pe sticlă și să începi să spui că ăsta este un panaceu universal, o să stratezi... un panaceu, că universal este. Deci că stratează și rinita și dermatita și alergia la venin și de de toate. Figur că tentația este să ieși și să spui ală despre ce mai corect este să îi scrii. Atenție, poate că ar fi mai prudent să nu te lancezi în astfel de afirmații, pentru că oamenii stau foarte mult la televizor, oamenii stau foarte mult pe mediile online și când văd un individ, să zicem, care are o față credibilă și o poveste pe măsură, să se ducă imediat și să cumpere produsul acela și dacă faci o reacție, Acea reacție alergică poate să fie una ușoară, dar poate să fie una, unul la un milion, de anafilaxie. Corect. Aici.

Sunt și personaje în online care nu sunt corectabile, care își dau seama de sau nu înțeleg sau nu le pasă de riscurile la care oamenii se expun, urmându-le sfaturile și care nu o să asculte niciun sfat. Dar acum, întorcându-ne fix la colegi între noi, e atât de important de înțeles că nu este vorba de o critică personală, este vorba doar de o corectare de mesaj și este exact ceea ce facem în spital. În spital, dacă mă vede un coleg în sala de operație că fac ceva, el o să-mi zică, băi, Mihai, nu mai bine o iei pe acolo, nu mai bine pui acolo o pensă, nu uite, acolo cred că nu se poate de aici. Ăsta e lucrul în echipă. E lucrul în echipă, corect. Și trebuie să înțelegem că și în online ar trebui să formăm acea echipă. Exact. Între noi, fie că este o corectare în mesajul postării, fie că este un mail, fie că este un telefon, fie că e un e-mail către redacție, orice ar fi, e de valoros să corectăm acel mesaj. Da, mă bucur că am putut să punctăm și asta. Și acum hai să trecem și la Ambrozie. Suntem în sezonul de Ambrozie, cel puțin acum când.

Punctăm La început de sezon, mai degrabă luna iulie, este o lună a pelinului. Polenizarea pelinului începe mai devreme, dar sigur într-o concentrație nu atât de mare găsești și polen de ambrozie și să nu uităm că există o concentrație impresionantă de mucegaiuri de exterior în acest sezon. Deci combinație.

De ambrozie cu mucegaiuri. Da. Noi totuși postăm podcast-ul în august, probabil că suntem acum undeva la mijlocul lui august sau la începutul mijlocului august când postăm materialul. În mijlocului.

August avem vârf de sezon de polen de ambrozie. Din 15 august până la sfârșitul lunii septembrie, unor se poate lungi și în luna octombrie, e o concentrație foarte mare de polen de ambrozie și de sigur există și polen de pelin, Există și alte buruieni care polenizează în aceeași perioadă, dar nu sunt atât de agresive și există mucegaiuri în continuare până în lună octombrie. Până în.

Lună octombrie, ok. Deci din.

Mai începe să crească concentrația de mucegaiuri până în octombrie. La polenul de ambrozie, din iunie-iulie cantități mici și vârful, picul, este în lunile august și septembrie. Foarte pe.

Scurt, ce e ambrozia asta și de.

Ce e problematică? Este o plantă alien, deci este o buruiană care nu trăia pe aici, pe la noi, decât foarte puțin era întâlnită, ulterior a fost adusă, importată cumva bizar, chiar pe roțile avioanelor a fost adusă și după aceea purtată de curenții de aer și a devenit vedetă, vedetă prin cantitatea impresionantă de spor de mucegai, vedetă prin faptul că a găsit loc în zone necultivate, lăsate în părăsire, lăsate în părloagă, și pentru că grăunciorii de polen parcurg sute de kilometri prin intermediul vântului. Și atunci, la început ne-a luat prin surprindere, Ulterior s-a văzut că numărul de persoane alegice a crescut exponențial, au început diverse asociații de pacienți să-i atitudină, să-i impună măsuri legislative. Ele au fost luate. Recunosc că în ultimii doi ani Poate că prin grija mai mare și, să zicem, lipsa de nesimțire a oamenilor cărora nu le păsa, dacă ei nu aveau simptome, vecinul lor trebuia să fie eventual la urgență. Deci, prin corijarea acestui aspect, numărul de pacienți Parcă a intrat în linie. Statistic vorbind, nu cred că mai avem creșteri ca acum 2-3 ani. Cum se.

Manifestă alergia la polenul de ambrozie? În primul.

Rând, o alergie respiratorie, rinită, rinoconjunctivită. Manifestările sunt destrănuturi, insalve, nas curgător, deci ai rinore, cum se cheamă atunci când scurge nasul, apoasă, seroasă, deci nu este consistentă, este ca apa, este multă, se poate să îți apară și în spatele gâtului și atunci te irită, devii mai răgușitușești. Ai nasul înfundat, există zile în care chiar nu mai poți să respiri, nopții în care nu poți să te odihnești, ai manifestări conjunctivale puternice, respectiv ți se înroșesc ochii, chiar edeme, palpebrale, lăcrimare. Ai manifestări de azp, adică începi să tu șești sec, ai respirații șuierătoare, ai senzația că nu ai aer, că te apasă ceva în piept, ai criză de azp. Deci ai criză de azp. Zimtură, care.

E cea mai mare pericol pentru un pacient alergic la polenul de ambrozie? 1. Să.

Se expune la o concentrație foarte mare și sunt persoane de exemplu care aleg să distrugă ei culturile de buruiană fără să poartă un echipament de protecție și atunci expunerea la o concentrație atât de mare poate să genereze o cascadă inflamatorie incredibilă cu manifestări de tip rino, conjunctivită, asm și chiar reacție alergică severă. Deci sunt.

Pacienți care au alergia la ambrozie, văd că vecinul sau terenul vecin are plantații.

De ambrozie și se duce să o distrugă, să o cosească, să nu facă lucrurile astea. Și a doua variantă este atunci când asistăm la furtuni cu descărcări electrice. Pentru că există din nou o concentrație foarte mare de proteine din grăunciorii de polen care se sparg, deci își sparg membrana îmbibându-se în apă, sunt de dimensiuni foarte mici și penetrează nu numai prin mucoasa nazală, ci ajung și la nivelul căilor respiratorii din plămâni. Am totuși.

O întrebare. Expunerea asta în timpul furtunii o evităm? Are legătură și cu ploaia? Adică în momentul în care a început să plouă putem să ne expunem deja? Pentru că.

Teoretic se-a curățat polenul, nu? Se-a curățat polenul. Dacă plouă așa o plăicică de vară, în mod normal se depune polenul și atunci după ploaia ai putea să te expui. Dar repede, dacă este o ploaie serioasă, cu furtună, cu descărcări electrice, cu vânt puternic, nu este bine să te expui sub niciun chip. În egală măsură, ambrozia vine cu niște chestii inedite și nu numai alergia la polenul de ambrozie, ci și la orice tip de polen sau orice tip de alergen respirator cu așa numitele alergii încrucișate. După cum ți-am spus, alergii încrucișate între diverse tipuri de polenuri. și da, poți să ai manifestări și în alte sezoane sau să-ți apară teste pozitive la mai multe tipuri de polenuri și să ai sensibilizări alergice încrucișate, dar poți să dezvolți, adult fiind, niște alergie alimentare secundar alergiei respiratorii. Și când vorbim despre ambrozie știm foarte bine că există persoane care au mâncat toată viața și banane și castravete și zucchini și pepe negalben și la un anume moment încep să aibă manifestări. Cum sunt ele? Păi furnicături la nivelul buzelor, la nivelul mucoasei, cavității bucale, uneori simți în gât un disconfort, simți că nu poți înghiți cum trebuie, simți că nu poți respira cum trebuie, adică asigi de altfel la o reacție alergică de intensitate mai mare, care poate în anumite situații să meargă chiar în anafilaxie. Rar se întâmplă lucrul ăsta și, după cum ți-am mai spus, există niște cofactori care pot contribui la acest tablou și anume, le consum sub anumită formă, cum am spus, mutiuri sau tot felul de shake-uri, le consum pe stomacul gol, faci un efort fizicul, sau vii după o noapte în care ești foarte obosit, ai fost la un chef sau ai un tratament antiinflamator sau ai un tratament cu un antiacid pentru că să ținem cont că primul filtru în distrugerea proteinelor provenite din alimente este sucul gastric și atunci când acesta nu are aciditatea potrivită, s-ar putea să favorizeze exprimarea unor sensibilizări alergice Se mai poate întâmpla și la femei, de exemplu, să apară în mijlocul ovulației sau în timpul ciclului menstrual. Deci este bine de știut că există și niște cofactori care pot contribui. Factori adiacenți, factori favorizanți. Dar poți să faci și fără aceștia, să ai niște simptome relativ ușoare, se cheamă alergia alimentară secundară, alergia respiratorii sau se mai chema sindrom de alergie orală, dar acum lumea nu mai preferă acest titlu. Dacă ai.

Totuși, alergie la polenul de ambrozie și e antihistaminic, te protejează de acea alergie alimentară? Te poate.

Proteja de sigur, dar nu în totalitate. Exact cum antihistaminicul nu te protejează în totalitate de toate simptomele care îți apar. Dacă ești alergic la polenul de ambrozie, să ținem cont că nu numai histamina este substanța care intervine în cascada inflamatorie din alergie, există și alte substanțe, există celule care sunt activate ulterior pe lângă aceste mastocite, celulele care poartă pe suprafața lor receptor pentru imunoglobulinele și care își rup membrana în timpul reacției alergice. Deci există și ozinofilă și multe alte celule. Există substanțe care se cheamă citochine, care cheamă alte celule care activă. Dacă l-ai privi în adevăratul său sens, ai fi uimit de ce se întâmplă și de sigur, nu doar blocând receptorii pe care acționează histamina, corecta toata simtomatologia. Apropo de.

Asta, hai sa vorbim de tratament. Ce tratament exista disponibil pentru pacientii care au alergia la polenomiabazul? Pai avem.

Un tratament simtomatic, deci care corecteaza simptomele. Si aici, in functie de severitatea lor si de tipul lor, poti apela la un antihistaminic. că este un antihistamimic, să ținem cont, nesedativ. Preferăm, pentru că cele sedative îți afectează vigilența și îți dau somnolență și, conform noi legislații legate de condusul Deci ai putea să fii oprit de polițist și să ți se ridice permisul. Deci atenție atunci când cineva îți indică un antihistaminic sedativ, poți să fii oprit de polițist și să ți se ridice carnetul. Și cred.

Că dacă faci un test antidrog, poți să ai și un dosar penal pentru asta. Exact, poți.

Să ai un dosar penal. Ești nevinovat pentru că iei un antihistaminic care îți corectează, până la urmă, simptomele de alergie respirator. Apoi poți să apelezi la un antihistaminic combinat cu pseudoephedrina, care este un medicament care este utilizat pentru obstrucția nazală, congestia nazală, respectiv nasul înfundat. Dar până.

Nu-L iei seara că nu mai dormi. Nu-l iei.

Seara că nu mai dormi și nu-l iei iarăși din același considerent, pentru că pseudo-efedrina poate să fie catalogată tot ca potențial drog și atunci iarăși ești oprit de polițist și riști să ai dosar penalt. Pentru că.

E practic nurofen, răceală și gripă. Exact, nurofen.

Răceală și gripă, dar și clarinează sau aerinează au în compoziția lor pseudoephedrina. Și atunci noi preferăm în fazele acute. Atunci când pacientul are niște simptome severe, obstrucția nazală, congestia nazală este severă, ca să nu abuzeze de un decongestiv local, vezi, bigstonim și orice altă ruda acestuia, deci decongestive nazale care se aplică direct pe mucoază. și care da, poți să le aplici, dar o durată limitată, că dacă depășești o săptămână sau zece zile, apare dependența și limita medicamentoasă. Deci pe.

Alea e bine să nu le folosim.

Când avem... Decât limitat, pe o durată limitată, pentru că tentația este foarte mare. Când nu respir... Sunt foarte.

Eficiente, corect. Sunt foarte.

Eficiente. La fel de eficient era și combinația cu pseudo-efedrină. Atenție, o preferam pe aceasta pentru că nu prăjeam încoasea nazală. E incredibil.

Că un pacient care are alergie în sezon de ambrozie și există medicament pentru el cu antihistaminic și pseudoephedrina care nu îi impactează deloc capacitatea de a conduce. Absolut deloc. Îl face chiar un pic mai atent, poate și mai treaz, mai vigilant. Nu ai voie să iei medicația asta pentru că legea te predispune la un risc de a-ți pierde carnetul, a avea dosar penal și de a-ți pierde reputația și job-ul și așa mai multe lucruri. Deci, ok, ne-am lecuit. Nu mai dăm... Nu mai.

Dăm combinația asta dintre antihistamine și pseudofet. Este incredibil, într-adevăr. Dar uite că se întâmplă. Și atunci este bine să știm pacienții la ce să se aștepte, mai ales adulții, că până la urmă alergia la polenul de ambrozi este apanajul unei vârste. Vârstă, pubertate, adolescență, adultul, tânăr. Eventual știi.

Cum? Antihistaminicul cu pseudoephedrină când îl iei la... Farmacie, pe lângă, pe lângă, să-ți fac o glumă, pe lângă rețeta cu antihistaminicul, cu pseudoephedrină, la farmacie să-i lași și permisul. Normal. Deci, după ce se termină rețeta. Îl lași, ca să nu mai conduce, să fii sigur. Ca și.

Dacă iei un antihistaminic sedativ, este același lucru. Da, ok. Deci, antihistaminicele, repet, nesedativă de preferat și fără combinație cu pseudoephedrină, dacă suntem șoferi. Ce îmi.

Place este acel spray pe care eu îl folosesc și care mă ajută, care are și antihistaminic și antiinflamator. Da, deci.

Asta să zicem că este o etapă oarecum intermediară, ai și antihistaminic, poți să ai doar antihistaminic în spray, antihistaminic cu corticosteroid, adică un antiinflamator, poți să ai doar corticosteroid și există Nenumărate formule care sunt eficiente, dar sunt eficiente atunci când sunt administrate pe o durată lungă și atenție, îți corectează simptomele într-un timp, deci au nevoie de un timp de latență ca să-și intre în acțiune. Adică ești frustrat la început, poți să te dai cu un preparat de genul ăsta și în primele zile simptomele să nu-ți fie corectate. Atunci trebuie să adaptezi medicația fazelor respective. Când vin la mine pacienții, primesc două tipuri de scheme. Scheme pentru situații acute cu manifestări severe, atât în ceea ce privește rinita, cât și în ceea ce privește conjunctivita și dacă ei îmi raportează că au și manifestări de azi, atunci atașez și medicație bronhodilatatoare sau antiinflamatoare în schema respectivă. Deci îi trebuie să știe că atunci când sunt zile cu concentrație foarte mare de polen, am simptome care sunt severe și îmi impactează calitatea vieții, somnul, nu mai pot să mă concentrez, nu mai pot să dorm, Iau această schemă. După ce am depășit faza asta, trec la următoarea. Și atunci nu mai sunt frustrat că am trecut la cea de-a doua și nu-mi corectează complet simptomele. Deci decongestivul nazal este util în faza acută. Antiinflamatorul își intre în acțiune după câteva zile și trebuie menținut o perioadă mai lungă pentru că sezonul polimic nu durează o săptămână. Să ținem cum că el poate dura chiar și 2-3 luni în anumite situații. Când se suprapun mai multe, chiar și mai mult. Și atunci ai nevoie de această medicație. Când este vorba despre preparatele cortizonice, trebuie să ții cont că ele pot avea, ca și decongestivele, efecte adverse atunci când la doze mari. Apar sângerări subțiere ale mâncoase. Trebuie redusă doza și dacă acesta nu este corect, ar trebui schimbat preparatul. Există mituri.

Multe legate despre aceste spray-uri nazale cu corticosteroizi? Că ar.

Putea să dea cataractă, glaucom, alte efecte că se absorb în organism. Este aceeași poveste ca și la dermatita atopică la azi. Deci corticofobia până la urmă. Trebuie să ții cont de efectele adverse, atât la decongestive cât și la preparatele antiinflamatoare. Și decongestivele pot avea efecte secundare foarte importante și trebuie întrebat pacientul dacă are alte efecte patologie secundare. asociate, patologie cardiacă, oftalmologică de genul, după cum am spus, cataractă, glaucom, dacă au diabet, orice altă afecțiune, o afecțiune tiroideană, de exemplu, ar putea să intre în discuție. Deci este bine să nu le indici fără să ai informații și despre starea de sănătate a pacientului în general. Deci nu numai alergia te privește, pentru că organismul este complex, deci trebuie privit în întregimea lui cu toate bolile pe care le are. Bun, am.

Înțeles că avem aceste Antihistaminice, antihistaminice cu.

Pseuedefedrină, șpreiuri pentru nas, decongestivă și antiinflamatoare.

Și alte tratamente mai există. Avem pentru.

Ochi picături care sunt și ele combinați între un antihistaminic și decongestiv. Ah, deci.

Dacă, să zic, simptomele nazale le-ai pătălit, dar totuși te mănâncă scurgochii, poți să administrezi direct în ochi picături speciale. Poți să.

Ai concomitent un tablou clinic foarte sever și atunci este bine să indici o combinație între picături care au antihistamine și decongestive și poți să ai chiar cortizonice care se aplică la nivelul mucoasei conjunctivale Și poți să ai antihistaminice care se pot aplica și de mai multe ori pe zi, poți să le aplici de trei ori, de patru ori pe zi, pe tot parcursul sezonului ipolimica, atunci când ai simptome ușoare. Dacă nu.

Funcționează, de exemplu un pacient are alergie la polenul de ambrozia, i-a antihistaminic, își dă cu spray nas și tot îl mănâncă. Adauzi cortizonul.

Deci aici intervine un anti-inflamator mai puternic, dar sistemic. Deci există și o casetă, eu o bolduiesc și o pun în roșu. Pentru situațiile în care, în ciuda tratamentului pe care faci, nu obții controlul, atunci, pe o durată scurtă de câteva zile, poți face corticoterapie sistemică, fie su formă de comprimate, fie su formă injectabilă. cu amendamentul că nu ai voie să consumi alimente cu sare, deci ai restricții legate de consumul de sare și da, nu poți să faci pe durată lungă și da, nu este indicat să faci injecții cu corticosteroizi retard, cum se făceau pe vremuri, injecțiile cu diprofos, de exemplu, care se făceau chiar și intranazal și care au un efect dezastruos și asupra aparatul cardiovascular, dar și au efecte secundare la nivelul ochilor, de exemplu. Mulți au făcut glaucom sau cataractă. Deci nu este bine să folosești lucrurile astea oricum, dar dacă nu se obține control, atunci apelez la o cură scurtă de corticoterapie. Și dacă ai manifestări de ASP, atunci apelez la bronhodilatator și la antiinflamator. Cum se.

Face imunoterapia exactă? Care e procedura fizică exactă? Procedura fizică.

Este cui pe cui se scoate. Deci cam așa este procedura tradusă popular. Adică, organismul tău este pus în contact cu alergenul față de care îl a dezvoltat această aversiune manifestată ca alergie în concentrații progresiv crescătoare până ajunge la o concentrație maximă. Și după aceea ți-administrezi extractul respectiv, fie într-o formulă zilnică, fie atunci când vorbim despre imunoterapia injectabilă, la început ai injecții la săptămână, faci desensibilizarea cu o frecvență de 7 zile și după aceea, o dată pe lună, timp de 3-5 ani. Pe care.

O preferi? Care e mai simpla, ca și aderență, ca și simptome? Ca aderență.

Cea sublinguală, de departe. Revenind, există sub formă de soluții imunoterapie sublinguală și există sub formă de comprimate. De departe sunt preferate comprimatele, dar și aici există anumite formule care au limită de vârstă, pentru că trebuie să existe niște studii în spate, studii consistente, care să valideze un astfel de preparat și el să fie folosit de la 5 ani de exemplu de vârstă. Și atunci există preparate care pot fi folosite sub această formă și la copilul mic. Există, din păcate, limite de vârstă de la 12 ani unor, de la 18 ani. Deci este frustrant pentru cei care au vârstă mai mică, pentru că nu pot beneficia de asta, dar pot beneficia de cealaltă formă, adică sub formă de pufuri, soluții care se pun sub limbă. Deci imunoterapia sublinguală a fost oarecum creată, mai ales pentru copii. Mă ales pentru segmentul celor mici care nu aveau aderență foarte bună la cea injectabilă. Dar așa ca o observație, atunci când mi-am început eu cariera de alergolog, parcă și copiii erau un pic mai înțelepți și mai docili. Adică nu prea asistam la revolte cum asistăm acum chiar la o recoltare banală de sânce. Da, păi să faci injecții cu frecvența asta în fiecare săptămână, așa că copiii erau mai calmi mult mai drăgălaș, chiar dacă nu era chiar plăcut să face o procedură de genul ăsta, mai ales că ea poate să fie însoțită de reacții locale, uneori chiar importante, și da, cea injectabilă este însoțită uneori și de reacții sistemice și chiar de anafilaxie. Atunci când discutăm despre lucrul ăsta, este bine de știut Că nu se face decât într-un cabinet medical, numai alergologul și aștepți o oră după. Și toți, indiferent că fac o variantă sublinguală sau injectabilă, dar mai ales cei care fac injectabilă, au truse de urgență care conține autoinjector cu adrenalină. Poți să-mi.

Povestești de trusa asta și ce are.

Nevoie de ea? Trusa de urgență este indicată celor care fac imunoterapie. Deci vorbim.

De trusa de urgență pentru pacientul alergic. Pacientul alergic.

Respirator, care are rinoconjunctivită alergică sau asm în formă ușoară și care beneficiază de acest tratament de desensibilizare. are o truse de urgență și pentru situația în care dezvoltă o reacție alergică întârziată după câteva ore de la administrare, atunci când discutăm despre cea injectabilă și pentru cea sublinguală, Aceste variante au un profil de siguranță foarte bun, atâta vreme cât ele sunt lăsate la îndemâna pacientului și se facă tratamentul acasă. Există situații în care reactivitatea organismului este foarte ridicată și poți reacționa și să ai reacții locale, acolo unde administrezi, sau reacții care apar la distanță, respectiv poți să faci azi sau poți să faci anafilaxie, în cazul rară. Și atunci este bine să fie pacientul instruit să recunoască semnele unei reacții ușoare și unei reacții severe, și să știe ce să folosească. Folosește doar antihistaminicul? Folosește și preparatul cortizonic care figurează în trusa lui de urgență? Sau în cazul în care are manifestări de alergie severă, va folosi la scurt timp după? Autoinjectorul cu adrenalina. Adrenalina fiind medicamentul salvator de viata. Deci e.

Un EpiPen care... EpiPenul e.

Un autoinjector care contine o doza potrivita greutatii corporale si varstei. A, care.

Deja e pregatita pentru el. Pregatita pentru.

El, pentru varsta lui si greutatea lui si care trebuie administrata rapid atunci cand exista semne de alergie severa. Deci asta.

E trusa de urgenta pe care are un pacient alergic care face imunoterapie. Aceeași truse.

De urgență o are și un pacient care are alergie medicamentoasă, să zicem, și a avut un tablou clinic serios, are o anafilaxie la venin de insecte și nu poate beneficia de un tratament de desensibilizare sau chiar face un tratament de desensibilizare și cel care are alergie alimentară cu mecanism imediat și cu potențial anafilactic. Deci toți, toate aceste categorii, inclusiv cei care au alergie la latex, după cum am spus la cauciucul natural, și au un istoric anafilaxiesc sau alergologul îi calculează riscul și îi spune că ar putea să fie candidat pentru astfel de reacție, are indicație pentru trusa de urgență, trebuie instruit, instruit și să-și recunoască semnele și instruit și În ce secvență să folosească medicamentele din trus? Mă gândesc.

Că e un pic mai greu să ții după tine în continuu acea trusă, nu? Dacă ești.

Nevoit, o ții, pentru că dacă nu, o ții. E mare? Nu. O să ai un penar, e cât un penar până la Devii urmă. ca un.

Fel de președinte care ține valiza aceea cu butoanele atomice. Nu chiar.

Este o valiza, să nu exagerăm, este un penar care da, trebuie să fie izoten pentru că autoinjectoarele cu adrenalină nu pot fi active peste 25 de grade, se inactivează substanța din interiorul lor. Și trebuie mai ales în sezoanele de vară să fii foarte atent la lucrul ăsta, deci cum le păstrezi. Trebuie să ai două autoinjectoare, atenție două, de ce două? Pentru că poți, ai surpriza, să nu răspunzi primele 5, maxim 10 minute după ce a administrat primul autoinjector. Simptomele să fie în continuare severe și să ai nevoie de-al doilea până vine salvarea. sau să ai surpriza absolut neplăcută și rar întâlnită ca primul să nu funcționeze. Atunci ești extrem de frustrat că nu mai ai.

La îndemână încă un autoreceptor. Și dacă există vreo recomandare de ce poți să faci în cazul în care te știi cu o alergie, ai o potențială reacție alergică severă, o anafilaxie și nu ai o trusă de urgență. E ceva ce poți să faci pentru a-ți În.

Primul rând să pui mâna pe telefon și să chemi serviciul de urgență. Dacă nu tu, cei care sunt în anturajul tău, majoritatea oamenilor și a românilor, au în casă un antihistaminic. Mai bine îl dai, decât să nu îl dai. Nu toți au înpreparat cortizonele. Nu, dar există soluție, există sirop. Deci în mai multe forme de prezentare, ești copil, ai acces la sirop sau soluție, ești adult, poți să ai chiar doar antialergicul copilului tău și atunci be o cantate dublă ce să faci. Asta este situația, măcar faci ceva. Încerci să te liniștești, că oricum o reacție anafilactică antrenează și o anxietate, o stare de agitație neobișnuită la început când organismul descarcă el din suprarenal adrenalina, ulterior s-ar putea adrenalina ta personală să nu mai facă față și atunci dacă apar manifestări din partea aparatului cardiovascular ți se prăbușește, îți pierzi starea de conștiință. Dacă ești singur este destul de grav. că nu prea știi ce să faci, în afara faptului că ai pus mâna pe telefon și rapid ai solicitat serviciul de urgență, nu trebuie să te agi, să alergi, să te deplasezi pentru că efortul fizic îți poate îngrăuna, ai manifestări respiratorii, rămâi așezat în unghii de 90 de grade, nu este bine să te întizi pentru că îți sporești dificultatea de respirație, Ai manifestări de genul sunt amețit, se învârte totul cu mine, te-ntizi și cau să-ți ridici picioarele pentru că se produce vazodilatație, adică se dilată vasele, zângele rămâne în periferie, nu se mai întoarce la inimă, nu se mai duce către creier și atunci dacă îți ridici picioarele, cumva se mai scurge ceva și se mai duce către inimă. Deci ne.

Ajută să ridicăm picioarele. Ne ajută.

Să ridicăm picioarele și să ne întindem și dacă asiși la o situație de genul ăsta și pacientul este inconștient, trebuie să-l pui în poziție de siguranță dacă este conștient și dacă este inconștient să începi să faci manevrele de resuscitare. Masajul cardiac cu precădere. Până vine ambulanța. Până vine ambulanța că dacă nu faci, s-ar putea acel pacient să rămână cu sechele și s-a întâmplat lucrul ăsta, să rămână după o anafilaxie cu niște sechele destul de importante și sunt oameni care indiferent de nivelul lor intelectual sau de profesiile lor, au ieșit ulterior pe canalele de socializare și și-au prezentat povestea și au insistat că este bine fiecare dintre noi să facem cursuri de primajutor și este bine să știm cum să intervenim, adică nu trebuie a alergat pacientul de acolo, imediat trebuie solicitat serviciul de urgență, ar fi o minune și minunile se mai întâmplă, există forțe care ne iubesc foarte tare Și în jur, cineva care suferă de o alergie, are o truse de urgență, recunoaște ce ți se întâmplă și îți oferă autoinjectorul. Dar dacă ne uităm și cum faci masaj cardiac și ce să faci cum îl pui în poziție de siguranță, toate lucrurile astea sunt foarte utile. Apropo de.

Curs de prim ajutor, nu știu acum o asociație sau unde se face, eu am făcut un curs de prim ajutor, e o asociație europeană de prim ajutor, nu știu cum se cheamă, o să las link în orice caz în descriere. Și Fundația.

Pentru SMURD poate să facă lucrurile astea. Fac cursuri cu numări impresionante de persoane. Da, mi.

Se pare important să mergi la un astfel de curs, să pui mâna pe un manechin, să faci masaj cardiac, să te corecteze instructorul. Eu l-am făcut acum un an, pentru că mi-am dat seama că noi în facultate, da, am făcut manevre de resuscitare, ni s-au prezentat, dar niciodată n-am făcut în facultate un curs capcoadă, să stau o zi întreagă și să mi se prezinte tot, cap coadă, cum verific dacă un pacient respire, cum verific dacă e conștient, când începe masajul cardiac, cât îl fac, cum funcționează un defibrilator și așa mai departe. Mi s-a părut atât de instructiv și atât de interesant și atenție, cursurile astea sunt făcute pentru Toată lumea, adică poți să ai educație medicală sau să nu ai, înțelegi perfect. Și la curs erau atât de mulți oameni diferiți, veniți de peste tot. Mulți ziceau, vreau să știu cum să fac un masaj cardiac când m-am văzut un pacient pe stradă și nu știam ce să-i fac, mă rog, un om care a făcut se stop. Alții erau trimiși de locurile lor de muncă, alții erau pur și simplu curioși. O să lăsăm un link și o să las și eu puțin un link al cursului la care am fost eu pentru primă ajutor. Acum, Vreau să te întreb de Atoprin în contextul acesta de alergie la ambrozie și vreau să povestesc un pic, foarte pe scurt, contextul meu. Eu iau Atoprin, eu în general sunt alergic. Sunt alergic la Graminee, care apar undeva în mai.

Iunie, iulie. Ăsta-i vârful.

Mai, iunie, iulie. Și de curând am căpătat și o alergie la ambrozie. Nu aveam, Și de vreo 3 ani o am, de vreo 3-4 ani o am, i-am dat seama pentru că am văzut că alergia mea la graminea nu mai dispărea nici în august. Și atunci mi-am dat seama că am alergie și la ambrozie. Eu în ultimul an, anul trecut, la alergia la gramine, trebuia să iau antihistaminic de două ori pe zi. Luam dimineața un histaminic, seara un alt histaminic, îl dădeam cu spray nas și tot mai aveam simptome. De anul ăsta am început să iau atoprin. Din mai. Și e un caz anecdotic, în mod cert. Adică, experiența.

Mea, în cazul de față. Dar de.

Când am început să iau acest atoprin și l-am luat și în combinație cu Loroblis.

Ambele au.

Același producător. Ambele sunt făcute de Inergy. De când am început să le iau, eu în sezonul acesta de gramine, am folosit o singură folie de antihistaminic. Adică am luat maxim 10, mi-am cumpărat ca de obicei 3 cutii, a câte 30 de comprimate, ca să am acoperire pentru 3 luni. Eu am două cutii pline, nedesfăcute, și o cutie mai are încă două folii, o singură folie a fost consumată. Ce am făcut în schimb, în plus, și asta o recomand absolut tuturor oamenilor care au alergii, și asta o recomandam și înainte și e primul moment în care am făcut-o. Am început tratamentul cu spray de nas care are antihistaminic și cortizon, înainte de apariția simptomelor. Până acum așteptam să-mi curgă ochii, să-mi curgă nasul și începeam tratamentul și nu era eficient. Acum l-am început, astăzi două lucruri pe care le-am făcut diferit. Am început să iau toprim din mai și am început să am început tratamentul ușor, înainte să apară simptomele. Corect. Și mie, în sezonul ăsta de graminie, mi-a ajuns un antihistaminic, o capsulă pe săptămână, un spray odată la un fâs în nas, odată la 3-4 zile, acest atoprin pe care l-am luat aproximativ zilnic în unele zile, am uitat să le iau, aderența la tratament, dar am uitat să le iau, și asta a fost simptomologia mea și asta a fost experiența mea cu atoprin în sezonul ăsta. Și sunt curios dacă Trebuie să continui tratamentul cu atoprin și în sezonul de ambrozie și dacă mă poate ajuta și în sezonul.

De ambrozie. Categoric, da. Deci tratamentul cu probioticele respective trebuie condus exact cum ai primit indicația, adică 3 luni poți să faci o pauză și după aceea să răi tratamentul. Nu te împiedică nimeni să mai faci încă 3 luni dacă simptomele tale se întind pe durata mai multor luni. În plus de asta, este util atât pentru scăderea necesarului de antihistamimic sau de alte medicamente, deci având cumva un efect imunomodulator, deci niște tulpini probiotice iacătă modulează reacția sistemului imunitar dintr-o reacție de respingere față de alegerul respectiv într-una cu alt mecanism, Dar este foarte util acest tratament și în tipul tratamentului de desensibilizare. Sunt studii care susțin că asocierea unui probiotic, în cazul atoprinului A2, tulpim de probiotice lactobacillus paracasei, ar avea un efect mai bun în parcursul imunoterapiei, chiar și pentru corectarea reacțiilor secundare. Să ținem cont că în timpul imunoterapiei poți avea reacții uneori supărătoare, care dacă sunt lăsate la îndemâna ta, adică să ți le controlezi singuri și nu ai o comunicare foarte apropiată cu alergologul care ți-a indicat acel tratament, Sunt surse de abandon, că poți avea unele care într-adevăr sunt intense și nu mai vrei să te chinui din două părți. Deci inclusiv.

În imunoterapie poți să dai tulpini probiotice.

Și să... Da, dai poți tulpini să probiotice și pe parcursul imunoterapiei efectul este foarte bun. crește eficiența imunoterapiei, scade efectele secundare, scade necesarul de medicație antihistaminică, pentru că un tratament de imunoterapie nu neapărat înlocuiește medicația asimptomatică. Ai o perioadă în care poți să le iei pe amândouă și abia după ce își instalează efectul, adică după câteva luni bune, poate chiar după ani, un an, poate doi, nu mai ai simptome. Și atunci nu mai ai nevoie de antihistamine, să nu te aștepți că dacă faci o imunoterapie, în sezonul următor nu ai deloc simptome.

Pot să am această desensibilizare? Naturală. Naturală, fără, adică pot să-mi treacă... Este întrebare.

O care este puză mereu în cabine. Poate să dispară alergia respiratorie? Da. Ca alergia alimentară zici că poate să dispară. Corect. Pot.

Să te vini, deci, de ea să nu.

Mai ai alergie? Eu nu am văzut, decât foarte puține cazuri, numărate. Dar, pe măsură ce înaintezi în vârstă, simtomatologia parcă se mai domolește. Deci asta este o chestie. Asta este un lucru bun. Și mai este ceva interesant. Atunci când ai o alergie la animalul tău de companie, uneori, în timp, poți dezvolta toleranță. Cumva îl tolerezi mai bine. Un alt animal de companie, o altă pisică decât pisica ta s-ar putea să-ți declanșeze o reacție alergică severă. Sau pleci din casa ta în concediu, în vacanță, pleci în altă parte și te întorci după o perioadă mai lungă în același mediu în care ai stat binemersit și parcă aveai simptome ușoare, poți avea reacție severă. Zi-mi, te.

Rog, legat de Atop Reen, asta e ultima intrebare, ce experiență ai tu cu el? Pentru că, din nou, să fim sinceri, eu când mi s-a recomandat Atop Reen am zis, ok, what is this? Ce-i asta? Oare merită să-l iau? Oare pe cine să-l sun? Și te-am sunat pe tine și mi-ai povestit chestii super mișto despre el. După aceea am citit studii. Sunt multe, sunt meta-analize chiar multe și o să lăsăm în descrierea acestui material. Dar ce experiență ai tu cu pacienții tăi atunci când ai recomandat Atoprin? O experiență.

Bună. De regulă eu le recomand ambele. Deci și Loroblis și Atoprin. în schemele pentru tratamentul simtomatic, deci de fiecare dată, cel puțin în așa-numita fază cronică, în care ai nevoie mai ales de o medicație pe care o cunoști, nu este aceea de simptom SV, dar și în faza acută, Necesarul de medicație poate să fie scăzut dacă asociezi atoprinșilor obliți. Este bine să le începi mai devreme, înainte de a intra în sezon, este bine să le continui pe toată durata sezonului și este bine uneori să le asociezi în timpul tratamentelor de desensibilizare, numai în cazul polenului de ambrozie și pentru acarien și pentru orice alt alergen care ar putea să beneficieze. Ai zis.

Loroblis? Poți să ne explici ce e loroblis? Loroblisul este.

Tot o tulpină probiotică, strătocon cu salivarius, deci tot un... Și ce.

Face? Am din nou înțeleg că intră cumva în concurență cu alți patogeni. Cu alți.

Patogeni. Deci asta este o chestie foarte interesantă, că populând mucoasele, Inclusiv prin comunicarea dintre diverse zone al organismului se poate întâmpla să-ți modifice compoziția florei de la nivelul mucoaselor respiratorii, pentru că, după cum am spus, există o floră pe piele, există o floră la nivelul mucoaselor respiratorii și una digestivă, deci competiționând. Mi se.

Pare că am văzut studiile și diferența între loturi de pacienți care au luat fie Loroblis cu substanța activă, cu acea tulpină probiotică, sau un alt praf care era placebo. Neștiind ce iau, rezultatele sunt incredibile, adică sunt atât.

De bune că nu-ți vine să le crezi. Cei care au un portaj de stafilococ ar putea să-l influențeze în sens favorabil, adică să nu devină simptomatic. Deci sunt multe lucruri care ar putea să fie benefice asociând cele două probiotice. Și notabene ele pot fi administrate și la copilul mic. Deci asta este foarte important pentru noi, adică sunt tulpini care și-au demonstrat utilitatea și la vârste mici și care au studii care le validează și nu le contraindică la vârste mici. Diferența este că atoprinul nu poate să fie înghițit fiind sub formă de capsulă și atunci se deschide capsula, se pune în ceva cantitate de lichid și se poate administra ca atare. Loroblisul are plicuri, deci plicuri oro-dispersabile. Întorcându-ne la.

Atoprin ca și rezultat, Pacienții care l-au.

Primit au luat mai puțină medicație simtomatică. Acuma, întrebare.

Oamenii care ne urmesc acum și au încredere în studiile pe care le punem, și au încredere în noi, Pot lua aceste produse pur și simplu, sigur? Sau trebuie.

Să ia recomandare de la merit? De sigur este mult mai potrivit și indicat să ajungi într-un cabinet, să ți se diagnosticheze o afecțiune alergică și să fii monitorizat ulterior, indiferent de vârstă. Și atenție.

Sunt indicate în anumite afecțiuni patologice. Nu se iau pentru sănătate. Nu sunt pimpe probiotice care te fac mai sănătos. Se iau pentru a meliora anumite afecțiuni. Bun. Păi, Adriana, mulțumesc foarte mult pentru toate aceste informații. Eu buneam că o să avem un vlog, un podcast de o oră jumate sau așa, n-ai îndepășit deja două ore. Vreau, spre final, dacă poți, să le recomanzi oamenilor care acum, în sezonul de ambrozie, se confruntă cu simptome neplăcute, să le dai niște recomandări generale ce ar putea să facă pentru a așa meliora această suferință, pentru că nu merită să trăim cu.

Suferință în ziua de azi. În primul rând, prevenție, adică să nu se expună atunci când știu că este o concentrație foarte ridicată, să nu se expună după cum am zis în zile în care există furtuni cu descărcări electrice. Dacă o fac, să o facă cu înțelepciune, adică să își ia niște măsuri să poartă mască, să poartă ochelari de soare, să-și acopere eventual părul, fie cu o șapcă, fie cu orice altceva, ar putea un batic sau o eșarfă, atunci când discutăm despre sexul frumos, copiii de asemenea să fie protejați, să-și aerisească camerele atunci când știu că s-au așezat, deja grămunciorii de polen nu împlină zi și când bate vântul, în casă, să folosească purificatoare, să-și pune eventual niște place speciale la ferestre. Când vin de afară să aibă grijă să nu intre cu hainele respective până în mijlocul dormitorului, pentru că atunci o să aducă de afară pe haine alergenele respective, să spele foarte de spărul dacă nu l-au acoperit, să spele fața și, în esență, să fie atenți și la produsele apicole. pentru că ar putea să reacționeze inclusiv la miere sau la orice alt preparat apicol, să nu folosească produse din extracte vegetale care ar putea să aibă reacții încrucișate fără să întrebe un alergolog sau un medic care are noțiuni și stăpânește această patologie, Indiferent că este foarte atractiv și toată lumea ar vrea să ia ceva pe bază de plante, aici lucrurile ar putea să degenereze în niște reacții alergice severe sau din potrivă să îți complice existența. Și este bine atunci când au simptome și văd că se suprapun peste un anumit sezon și în anul următor, Să nu aștepte că alergia s-ar vindeca în mod natural, că o să capete toleranță în mod natural, nu are sens să te chinui ani în șir pără să faci un tratament potrivit, poți să beneficieze tratamente de sensibilizare, nu te vindecă toată viața, dar oricum câțiva ani buni ar putea să-ți influențeze în mult bine starea ta și de asemenea să nu creadă empiric că sunt alergici la ceva într-un anumit sezon, să se autodiagnosticheze alergici la polenul de ambrozie, pentru că în sezonul respectiv se poate întâmpla să existe în circulație și alte tipuri de polenuri, și iacătă pot exista și mucegaiuri, spor de mucegai de exterior, Și atunci impresia este că și comunici tuturor că ești alergic la polenul de ambrosie și de fapt tu ai în spate o altă alergie respiratorie. Super. Că.

Se poate de clar și de concis. Mulțumesc foarte mult din nou, Adriana, pentru toate aceste informații. Și mulțumesc oamenilor că ne-au urmărit până acum. Vă reamintesc că acest episod de boabe de cunoaștere a fost, este sprijinit de compania Energy, care au acest produs, Atoprin, la baza căreia stau două tulpini probiotice care sunt dovedite în studii clinice pe bune. Acum, Acest produs eu îl folosesc, pe mine mă ajută, sunt aceste studii pe care o să le găsiți în descrierea acestui material publicat, în reviste prestigioase, sunt meta-analize care arată că el ajută în gestionarea simptomelor. Ce înseamnă asta? El nu o să te vindece de acea alergie, el diminuează aceste simptome, ajută histaminicul să-și facă treaba și, în unele cazuri, ajută pacienții să reducă cantitatea de medicație antihistaminică pe care o primească. O să lăsăm studiile, cum ziceam, în descriere, lăsăm un link către produs pentru ca și voi să puteți să intrați și să vedeți despre ce e vorba, să citiți despre el și, dacă aveți nevoie de el, poate o să vă ajute și pe voi, cum ajută și pe mine. Așa că le mulțumesc din nou pentru faptul că susțin acest material. Adriana, mulțumesc! Oamenii buni, mulțumesc! Ceau! Pe curând!