Dezordinea îți afectează sănătatea. Tot ce trebuie să știi.

Omule, te salut! Dr. Mihaila aici și vorbim despre ordine și dezordine. Și ai putea crede că e un subiect doar casnic, un subiect care ține de preferința fiecărui om în parte, dar dovezile științifice sunt cât se poate declare. Dezordinea este nesănătoasă pentru mintea noastră, pentru corpul nostru, până în punctul în care dezordinea poate fi fatală pentru anumite persoane. O să vorbim despre asta imediat. Ordinea, în schimb, este sănătoasă. Ordinea respiră a sănătate, a curățenie, a productivitate și a lipsă de stres. Și eu, anecdotic, o pot confirma. Eu iubesc ordinea. Îmi place să fie ordine peste tot și O mențin și o fac atunci când apare dezordine în jurul meu. Mă refer la curățenia din casă, mă refer la curățenia din bucătărie, mă refer la curățenia din sertare. Atenție! Atenție a celor persoane care au super ordine și curățenie în casă, dar când deschizi sertarul este tot utexit. Aia este dezordine și o să vedem cum ne poate afecta. Îmi place să am ordine în acte și am toate actele aranjate pe căpărării, pe chestii personale, pe chestii care țin de apartament, pe chestii care țin de sănătate. Dosarele medicale sunt aranjate cronologic pentru fiecare membru al familiei. Documentele pe desktop sunt aranjate și totul în jurul meu e aranjat. E atât de aranjant încât, uite, eu de exemplu acum știu că dacă mă duc cu mâna în partea aia, o să găsesc cafeaua Nastra Zori. Și dacă, uite, dacă mă duc așa încoace, aici probabil că o să găsesc Zori Resolution. Blend-ul nostru este o cafea corectă pe care te poți baza. Și știu că dacă mă duc un pic mai în stânga mea, o să dau de Zori Etiopia și aici o să fie, sigur, Zori Brazilia. Și asta pot să fac în general cu Tot ce este în această bibliotecă, de exemplu, știu că dacă mă duc, uite, încolo, în capăt, în colț, o să dau de tratatul de Principii de Medicină Internă Harrison. Știu că dacă mă duc, uite, încolo, în direcția aia, acolo o să găsesc cartea Outlive, scrisă de Peter Attia. Uite, aici, de exemplu. Și asta e valabil, în principiu, și pentru bibliotecă și pentru certarele mele și pentru șifoniere și așa mai departe. De aici vreau să mergem la a defini totuși ordinea și dezordinea pentru a ști la ce ne referim. Și, pe scurt, ordinea este starea de organizare și aranjarea adecvată a obiectelor, iar dezordinea este lipsa acestei organizări, ceea ce poate influența atât starea fizică cât și cea psihică a unui persoană și o să explicăm imediat de ce. Pentru că ordinea, în mod cert și, anecdotic, v-am zis, mie îmi place ordinea și mă simt bine în ordine, și e dovedit științific că creierul nostru preferă organizarea. Pentru că atunci când este organizat și trăiește într-un mediu ordonat, productivitatea crește. Dacă eu știu că am nevoie de un pasaj din cartea pe care v-am arătat-o și mă duc țintă la acea carte și o deschid și citesc acel pasaj, Creierul meu, pe lângă faptul că am făcut-o foarte rapid, creierul meu o să fie foarte satisfăcut de productivitatea sa. Dacă eu am nevoie de această carte și încep să o caut și nu știu unde este și încep să caut însărtare și a mai departe, dacă am nevoie de certificatul de naștere al copilului, că Trebuie să-i fac pașaportul și încep să caut în toată hărțogăraia. Dacă am nevoie de un condiment și încep să-l caut prin toate sertarele. Dacă am nevoie de orice, de un body al copilului care este cu Mickey Mouse, pentru că a început să urle că el vrea afară cu Mickey, doar cu Mickey și doar așa e fericit și eu stau o jumătate de oră și caut body-ul ăla cu Mickey, creierul meu se stresează, consumă timp, se enervează, consumă resurse cognitive importante și îi scade încrederea în sine că poate să ducă lucrurile la bun sfârșit. Deci creierului îi place organizarea, creierului îi place să fie curat, să știe unde sunt lucrurile în jur și să le execute rapid, nu să caute și să piardă timp în a căuta ceva ce nu poți să găsești. Și acum, atenție mare pentru Acele persoane care deja văd că și-au tras partenerul de viață la televizor sau la calculator, fie că vin de doamne, fie că vin de domn, de ce mai multe ori probabil că doamnele o să-și tragă soțul și-o zică, uite ce zice doctorul, ce ți-am zis de o mie de ori. Atenție mare! Ordinea și dezordinea uneori pot fi subiective. În sensul în care poți să ai un birou care aparent este dezorganizat, cineva care intră la tine în birou și vede un birou plin de acte, de tot felul de agende, de tot felul de cărți, Și se poate gândi, wow, e dezorganizat. Dacă tu știi ce este acolo, pentru tine acel birou apărând dezorganizat poate să însemne ordine. Și am dat dese ori de astfel de persoane, de profesori în biroul căror Intram și vedeam un birou aparent dezorganizat și profesorul respectiv îmi zicea la un moment dat, a, stai, uite, vreau să îți arăt ceva și imediat lua cartea și de sub carte scotea un document pe care îl arăta. Sau avea un studiu de vorbit și, pac, îl scotea imediat de sub alte documente și ți-l arăta. Avea nevoie de, nu știu, de un pix, deschidea strătarul imediat pixul acolo. Dacă tu știi unde se află lucrurile tale, E posibil uneori ca dezordinea aparenta sa fie o ordine pentru tine. Deci, dezordinea e usor subiectiva uneori, dar nu de fiecare data si o sa vedem de ce. Acum, hai sa explicam efectele negative ale dezordinii pentru psihicul nostru. Este dovedit stientific ca atunci cand in casa ta este dezordine, ai un nivel crescut de cortizol, de stres. Și asta este demonstrat în studii unde s-a măsurat nivelul de cortizol în diferite case și s-a constatat că nivelul de cortizol era mai ridicat la femeile care trăiau în case dezorganizate. E dezordine în casă, nivelul tău de cortizol e mai mare. Și asta se poate întâmpla fără să ne dăm seama, pentru că creierul tău când trăiești într-o casă în care își dă seama că orice lucru de care o să aibă nevoie va va necesita 10 minute de cautare. Când stai într-o casă în care nu știi unde te atli, știi că orice vrei să faci o să fie îngreunat procesul de dezordine, creierul tău este stresat din oficiu. Dacă, cum ziceam, însărtarele tale sunt tixite de tot felul de lucruri de care n-ai nevoie și în casă e perfect curat, e lună, creierul tău știe că însertarele alea nu e ce trebuie și asta îți dă un pic de stres zilnic cronic. Dacă și mai mult în casa ta este dezordine aparentă, se vede că e dezordine, ai un stres vizual, ai probleme de memorare aunde se află anumite lucruri și practic te predispui la a trăi în acel stres constant. Există anumite zone care sunt direct asociate în studii cu efecte ale dezornirii, cum este bucătăria. Se pare că persoanele care trăiesc în case cu bucătării dezordonate au un risc cu 77% mai mare de a face obezitate, de a dezvolta obezitate sau de a fi deja obeze față de persoanele care trăiesc în bucătării organizate. Aici e foarte greu să ne dăm seama dacă Dezordinea duce la obezitate sau pur si simplu delasarea lor sau felul lor de a gandi duce si la obezitate si la dezordine, dar cele doua nu se leaga intre ele. Cert este ca intr-o bucatarie dezorganizata in care ai tot felul de covrigii ai aruncati pe blat, ai tixite asa pungile cu paini si cu covrigii, caserolele peste tot amestecate, ai mancarea peste tot la dispozitie, iti este mult mai usor sa mananci fara intentie. Intr-o bucatarie care este luna, e complet organizata, ai un bol cu fructe sanatoase si cu legume, vrei, ti-e foame, te duci si ai un ardei, il mananci. Ai, nu stiu, cateva nuci acolo puse si in rest este luna, Nu o să-ți vină să mănânci. Ai mâncarea frumos pusă în caserole sau în cratițe, în frigider, măi, știi clar că aia este mâncarea de prânz. Te duci, ai mâncat de prânz, ai lăsat-o, nu mai mănânci până seara. Dacă în schimb, în bucătăria ta sunt tot felul de bombone de ciocolăți, o să mai mănânci din ele, iar asta este foarte probabil să te ducă la acel risc crescut de obezitate. Atenție, 77% mai mare risc de obezitate înseamnă că în casele unde domină dezordinea în bucătărie, numărul de persoane obeze este, să zicem, aproape dublu față de persoanele care trăiesc în dezordine. Deci dezordinea în bucătărie te duce la probabilitatea de alegeri alimentare nesănătoase. Bun, și după cum am văzut, dezordinea duce la efecte negative asupra psihicului. Haideți să vedem care e treaba cu sănătatea fizică, pentru că de gând și ochii te stresezi, dar fizic oarece poți să pățești. Și aici împărțim lucrurile în principiu în două lucruri care se pot întâmpla. Pe de o parte, insalubritatea care duce la efecte fizice și riscul de accidentare. Hai să le luăm pe rând. Impactul dezordinii asupra sănătății fizice. În primul rând crește expunerea la alergeniu. Ai multe obiecte aruncate peste tot, ai tot felul de bibelouri pe polite. Ți este greu să faci curățenie sub ele. Asta nu înseamnă ca de fiecare dată ar trebui să ridici bibelourile, să ștergi sub ele. Probabil că o să faci asta mai rar. Ce se va întâmpla atunci? Se va depune praf. Se vor depune acarieni, se pot dezvolta muncegaiuri. Si toate aceste lucruri duc la medii favorabile pentru bacterii si fungi. O casa dezordonata unde toate lucrurile stau pe jos si este haos, e mult mai probabil ca acea casa sa fie insalubra. Chiar daca tu ai curatenie peste tot in jur, dar insertarea este tot utexit, acolo se pot dezvolta muncegaiuri, bacterii, fungi si alte raufacatoare. Apoi, crearea asta de zone insalubre poate să meargă până la probleme care țin de gândaci, șoricei și așa mai departe. Dacă ai casa extrem de murgar, totul este aruncat, e clar că nici nu o să faci curat acolo, se pot depozita tot felul de alte, să zic, fărămituri și lucruri pe care acei rufăcători îi pot mânca și ala e un ascunziș perfect pentru gândaci, șoareci și așa mai departe. Acum, putem să vorbim și despre riscurile fizice ale dezordinii și te gândești ce riscuri fizice se pot întâmpla când este dezordine. Elogvent exemplu este acela în care te împiedici noaptea de obiecte lăsate prin casă. Și asta se întâmplă des atunci când ai, de exemplu, copil care are un loc de joacă, dar îi place să se joace cu Lego prin casă. Și tu ți-ai făcut curățenia și e ordine însărtare. Dar zici, ce mare lucru, s-a jucat copilul, e seara târziu, hai să ne culcăm cu toții, asta este, facem curat mâine. Și dacă trăiești și cu un senior în casă, care noaptea se trezește și noaptea seniorii de regulă se trezesc mai des să meargă la baie, acest senior poate să treacă pe holul unde copilul s-a jucat cu Lego, să calce pe o bucățică de Lego, pe o piesă de Lego, și călcatul pe piesa de Lego este extrem de dureros, și să cadă. Și în urma acelei căzături, el fiind noaptea, neavând reflexiile bine dezvoltate, fiind adormit, poate să aibă o fractură de col femural. Am vorbit despre fracturi de col femural în materialul nostru despre osteoporoza, o să lăsăm link jos în descriere, dar după cum am văzut în acel material, fracturile de col femural te pun la pat în majoritatea cazurilor, iar mortalitatea în cazul fracturii de col femural este asemănătoare cu mortalitatea din cauze oncologice. Deci atât cum o dezordine aparent inofensivă poate în cascadă să degenereze și să ajungă a omorât un vârstnic, nu direct că e dezordine și el moare, dar prin lucruri care se înlănțuie unele după altele, piesa de lego lăsată pe jos, fără intenția de a face o ordine, într-o casă unde este de regulă dezordine, un bătrân care calcă pe acea piesă, cade pe jos, face fracturile de col femural și, din păcate, decedează într-un an, pentru că fracturile de col femural sunt păcătoase. Dacă nu ajungem chiar atât de departe, putem să ne gândim la faptul că noi ne putem accidenta. Ne-am trezit noaptea, nu știu, bate cineva la ușă din greșeală, te-ai trezit, alergi spre ușă... Ai călcat peste piesa aia ta, ai lovit peste jucăria aia de pe jos, te împiedici, cazi, te lovești. Deci probleme fizice care pot să apară în urma dezordinii de pe jos. Apoi, obiectele pot să cadă de pe polițe. Dacă este cu tremuri sau dacă pur și simplu se desprinde polița, o poliță care e tixită cu bibelouri și chestii care stau unele peste altele, acele obiecte pot să cadă peste oamenii din casă și astfel pot să apară accidentările. copiii care trăiesc în case dezordonate au un risc mult mai mare de a se accidenta cățărându-se pe tot felul de obiecte de mobilier neprinse, tixite cu lucruri deci ăsta este un risc pentru copiii care trăiesc în case dezordonate și bineînțeles crește riscul de incendii în cazul în care apare un incendiu o casă care e dezordonată, plină de obiecte de care n-ai nevoie o să fie o casă care o să arătă mai repede pentru că ala este combustibil pentru încendiul respectiv. Acum, am înțeles până acum care sunt problemele psihologice și care sunt problemele psihice de care ne putem lovi într-o casă dezordenată și mi se pare că toate astea sunt motive clare în a ne regândi abordarea față de ordine și în a recâștiga ordinea aceea în viața noastră și o să ajungem și la acest capitol și o să explic cum poți să faci asta dacă ți-e greu să faci asta. Dar până atunci vreau să vorbim despre semnele că dezordinea ți afectează viața, pentru că foarte mulți oameni au zis că frate, pe mine nu mă interesează, așa m-am obișnuit, e dezordine la mine în casă, nu mă interesează. Iată de ce ar trebui să te intereseze. Primul semn și cel mai important este acela că te simți jenat să primești oaspeți. Dacă ți se întâmplă să zici, a, e Marian jos, dar hai că nu-l chem că e cam dezordine. Aoleu, e cam dezordine la noi în casă, nu putem să chemăm oameni. Când Te simţi jenat să primeşti oaspeţi în casă pentru că e dezordine? Ăsta este primul semn direct că dezordinea-ţi afectează viaţa. Ce înseamnă asta? Nu înseamnă că te judec, înseamnă că viaţa ta poate fi mult mai frumoasă dacă schimbi câteva lucruri. Cum ar fi să faci o ordine în casă? Sau când grămeziile de obiecte cresc constant? Tot ai acel scaun pe care se acumulează haine. Ai acea poliţă unde se acumulează haine fără niciun fel de rost. Ai poliţa aia unde se acumulează cărţi, reviste, acte. Sertare care acumulează obiecte până la... A trebuit să le tamponezi acolo, să le comprimi ca să se închidă sertarul înapoi. Semn că dezordinea te afectează. Te împiedici des de obiecte plasate în necorespunzător, piese Lego. Ador Lego, îmi place să fac Lego, dar e bine să facem ordine după ce am făcut Lego. Apar probleme cu mucigaieri, cu dăunători, miroasea mucigaiei în casă sau dezordinea îți afectează activitățile zilnice. Pierzi timp căutând haine, documente și alte lucruri. Sau în alt semn e acela când copiii care trebuie să plece la școală nu-și găsesc lucrurile unde e ghezdanul, unde e ăla, unde e haina, unde este... Caserola e un semn că dezordinea te afectează. Acum, cum poți să aduci ordinea înapoi în casa ta? Și de ce ai face asta? Pentru că în mod cert ordinea îți crește nivelul de fericire, mie personal mi-l crește. Eu personal am crescut într-o casă în care maică-mea, paranteză personal acum, maică-mea, sau să reformulez, nu am întâlnit în viața mea, în viața mea n-am întâlnit, n-am fost o singură persoană din prietenii noștri de familie, care să o cunoască pe maică mea mai bine, la modul la care să ajungă pe la noi prin casă să vadă ce face mamă, ce activități zilnici are, și care să nu-mi spună că băi omule, n-am întâlnit în viața mea o persoană care să facă curățenie mai mult și mai bine decât maică-ta. N-am văzut în viața mea o persoană mai organizată ca maică-ta. Mama este, efectiv, dacă ar trebui să pui în DEX o poză la cineva, la profesionist în ordine și în curățenie, ai putea să pui o poză cu mama. Mama, de exemplu, nu-și găsește o femeie care să o ajute sau un om care să o ajute cu curățenia în casă, pentru că una din cerințele curățeniei în casă săptămânale este să miști frigiderul din loc ca să ștergi sub frigider. Mama este cea care mi-a explicat si m-a invatat ca praful nu se sterge doar de pe suprafetele pe care le vezi, se sterge de pe tocul usii, se sterge de pe lustra, se sterge de pe televizor, se sterge de pe suprafetele astea de deasupra, de pe politele pe care nu le vezi. Nu o data pe an, nu la curatenia de primavara, ci in fiecare saptamana. Mama este cea care cand era mic, o sa ajungem si la asta, facea, dadea cu aspiratorul zilnic. Mama e cea care m-a invatat ca atunci cand ai cu aspiratorul, nu te duci dus in tors, dus in tors. Te duci incet cu aspiratorul pe jos ca el sa aiba timp sa aspire praful. Maică-mea e cea care m-a învățat că atunci când ștergi praful de pe o suprafață, nu ștergi așa ca să amesteci praful, da? Când ștergi praful, iei cârpa și te duci așa, dacă uite, dacă ecranul ăsta e o suprafață de șterci, te duci așa, după care întorci cârpa și te duci cu ea așa, după care întorci și te duci așa, astfel încât în permanență partea asta cu care ștergi din față rămâne murdară, partea asta este curată. Nu faci așa pentru că așa împrăștii praful, da? Deci, Maica mea este cea care ne-a învățat să trăim în curățenie și de atunci, probabil, mie îmi place ordinea. Nu la modul atât de obsedat, dar îmi place. Alte obsesii, de exemplu, noi când eram mici ne scuturam hainele, când veneam de afară, multă lume nu o să înțeleagă asta. Deci noi când veneam de afară, ne dădeam hainele jos, ne îmbrăcam în haine de casă, nu stăteam niciodată în haine de afară, în casă, ceea ce e un lucru corect, pentru că afară există poluare, tot felul de răufocători pe care nu e bine să-i aduci în casă. Noi ne dădeam hainele jos, dar le și scuturam. Ieșeam la balcon, închideam ușa de la balcon ca praful din scuturat haine să nu intre în casă și ne scuturam hainele. Noi ne scuturam părul în baie înainte de a ne culca, dacă nu ne spălăm pe... Pe cap, ce mai făceam? Făceam tot felul de trăznăi de-astea. Câlmea este că pe maică mea a învățat-o asta, o vecină de-a ei, când era mică, avea vreo 7-8 ani, și se ducea la ea în vizită, și vecina ei spunea, dragă Tania, eu nu pot să mă simt bine și să-mi beau cafeaua, dacă n-am făcut un pic de ordine dimineața când mă trezesc. Ceea ce făcea era să se trăiască dimineața, își făcea patul, se spola pe dinți pe față, lua o cârpă udă și ștergea pervazurile din casă. Pentru că de afară vine praf, se așează pe pervazuri. Ea ștergea pervazul cu o cârpă, ștergea mesele cu o cârpă și de abia atunci, cu un aer de prospețime și de curățenie, se așeza și se avură cafeaua. Și de acolo maică mea a prins această obsesie pentru curățenie și așa ne-a învățat și pe noi să facem curățenie. În esență, De ce am povestit toate aceste lucruri? Este pentru a înțelege că noi, dacă ne dorim copiii care să fie organizați în viață și cărora să le meargă bine, suntem cei care trebuie să îi învățăm pe copiii noștri să facă curățenie. Maică-mea ne-a dat acest exemplu. Ce făcea maică-mea și ce a făcut foarte corect, este că nu ne-a făcut la fel de obsedați, adică nu ne puneam fiecare zi să facem curățenie după cum își dorește ea. Aveam zile în care, nu știu, stăteam la calculator, lucram, citeam, era mama cu aspiratorul în cameră și zicea, ok, ridică picioarele să dau cu aspiratorul sub picioare. Și eu ridicam picioarele și ea dădea cu aspiratorul sub picioare. Dar asta nu era singura atitudine. O dată la două, trei zile, făceam cu toții curat. Adică când trebuia să facem curat cu toții, Făceam cu toții curat. Mișa tu speli podeaua, Serioja tu dai cu aspiratorul, tata facea hainele, întindea hainele, nu știu ce făcea. Mama făcea treabă în bucătărie și atunci cu toții aveam o activitate de curățenie care era plăcută. Era ca un sport în familie. Dădea tata tare drumul la muzică, ceva rock'n'roll, ceva muzică din asta antrenantă și toată lumea făcea sport, făcând curat în casă, după care satisfacția era una generală. Adică învățam cu toții că după ce s-a făcut curat, mama, era foarte tare, făceai partea ta, toată lumea își făcea partea și casa miroasea frumos, era erisită, era totul organizat, aranjat din efortul nostru comun. Și asta este ceva ce ar trebui să învățăm pe copiii noștri. Nu să facem noi totul. Nu să stea el pe tabletă, să stea la televizor și noi să curățăm în continuu după el. Nu. E bine să facem noi în plus, pentru că noi suntem adulți, nu trebuie să transformăm copiii în niște mici muncitori ai casei care fac mereu curat. Nu, nici în extrema asta nu e bine să mergem, dar trebuie să-i facem pe copii să participe la curățenia în casă. Eu, de exemplu, după cum știi, probabil deja am doi copii. Anastasia, care este mai mare, are 10 ani. Ea, după ce mâncăm, noi punem masa, noi punem masa, noi punem farfuriile, noi mâncăm la masă. Anastasia, după ce ne ridicăm de la masă, ajută la strângerea mesei. Nu o face doar ea, dar ea farfuriile le duce, le mai spoare, le mai clătește, strânge, adică participă împreună cu noi la ceea ce la ce înseamnă ordinea de după masă. Duce și aruncă gunoiuri. Are niște sarcini care sunt potrivite vârste ei. Copilul mic, Navani, cea care are 2 ani și jumătate, are și ea niște sarcini. De exemplu, ea spală balconul, scutură hainele, nu glumesc, nu face asta. Dar Navani, ceea ce face, este că după ce ne jucăm cu tot felul de magnezi pe care avem strânși într-o cutie mare de-asta de la Ikea, după ce ne-am jucat, înainte să mergem la culcare, de multe ori, o rugăm să ne ajute să strângem înapoi acei magnezi și ea se bucură foarte tare. O întreb nevanii, vrei să strângem magnezii de pe jos? Da! Țipă efectiv că vrea să strâncă magnezii de pe jos, dacă o trebuie să facă asta singură, nu o să o facă până la capăt, dar dacă mă duc la ea și luăm câte un magnezi și l-aruncăm în cutie, ea stă și participă la a face ordine după ce s-a jucat. Este un, cum să zic, ăsta e un... exemplu foarte bun pe care îl putem da copiii și îi putem forma în a face ordine ulterior în viața lor. Deci copiii trebuie implicați de mici în menținerea ordinii în propria casă. Acum, ce să faci totuși dacă nu ai avut parte de acest comportament sau dacă pur și simplu din varii motive nu s-a lipit ordinea de tine și ai înțeles care sunt beneficiile ordinii, care sunt dezavantajele dezordinii și vrei să începi să faci ordine. În primul rând, începe cu zone mici. Nu te apuca și nu avea așteptări nerealiste. Nu te aștepta să zici, gata, sâmbăt încet să fac cortină și să fac curățenie de primăvară în toată casa. E ok dacă-ți iese, dar de multe ori nu ne iese. Așa că apucă-te de spații mici. De multe ori, și în casa mea, se întâmplă ca lucrurile să fie delăsate în timp și să constat că anumite zone sunt dezorganizate. Când văd asta, încep să fac ordine. De fapt, câte puțin în fiecare zi. De exemplu, într-o zi știu că mă apuc de șifonierul de sub televizor și-l fac. Și-mi ia 20 de minute și este lună acolo. Iau și arunc tot ce nu-mi trebuie, tot ce s-a strâns, tot felul de broșuri, tot felul de... Cărți de instrucțiuni, cutii de la lucruri pe care le-am luat și am zis că poate am nevoie de ele. Le iau pe toate, le arunc, fac ordine doar în locul ăla. Am terminat, gata, am plecat. Într-o altă zi o să fac ordine în dressing. Mă duc și am trecurile un pic dezorganizate, iau și le organizez pe toate. Am terminat, am plecat. Altă zi o să fac ordine în sărtare. O dată pe an o să fac ordine în acte. Iau mapele, le desfac, le reorganizez în ordine cronologică pe căpăriile lor, le pun acolo. Deci apucă-te să faci ordine, dar începe cu o zonă mică. Un birou, un sertar și după aceea ajungi așa să treci prin toată casa. Nu îți propune obiective nerealiste, implică toți membrii familiei, nu face asta singur. Fă ordinea plăcută, nu înșerta pe ceilalți, dar zi, uite, am o idee super șmecheră pentru sâmbătă. Dăm drumul la muzică, tu iei cârpa, mopu, eu iau aspiratorul, pamătufu, bang, să vezi ce distracție o să fie. Habar n-am, vă distrați voi cumva, dar implică toți membrii familiei în a face ordine și scapă de obiectele alea inutile. De multe ori, fix, obiectele inutile sunt cele care ne împiedică să facem ordine, pentru că e greu să faci ordine într-o casă foarte fixită, îmbâxită, plină de lucruri. Uită-te la poliția aia. Ai 20 de bibelouri. Dă-le în colo. N-ai nevoie de bibelourile alea toate. Chiar te ajută să... adică chiar te fac să te simți bine. Dacă te fac să te simți bine, asta e... îmi pare rău. Dar chiar ai nevoie de toate bibelourile alea. Ia și tu, ia... 15 și dă-le cadou cuiva. Păstrează-le parea 5 care chiar te bucură. Chiar ai nevoie de toți magneții aia de pe frigider? Hai să înțeleg, păstrează și tu poza lipită acolo și încă ceva, dar n-ai nevoie de 15 magnezi, că 15 magnezi sau 20 de magnezi pe frigider îți dau senzația aia de dezordine. Chiar ai nevoie de toate cutiile alea de la lucrurile pe care le-ai luat? Nu ai nevoie de ele. Garantia se menține și dacă n-ai cutie, dacă se strică un obiect pe care l-ai luat. Aruncă cutiile, ai nevoie de toate cablurile alea. Păstrează câte două de fiecare, dă-le cadoua al cuiva. Și așa, eu de exemplu, când fac o ordine, iau un obiect, mă uit la el, Ia obiectul, orice obiect. Adică nici un obiect nu scapă. Mă uit la el. Și mă întreb următorul lucru. Am folosit obiectul ăsta în ultimul an. E valabil pentru haine, e valabil pentru sacouri, e valabil pentru încălțări, e valabil pentru absolut orice obiect pe care îl poți lua în mână. L-am folosit pe ăsta. În ultimul an, uite, pe ăsta l-am folosit acum câteva zile. Am capsat cu el. Înseamnă că am nevoie de el. Sau cafeaua asta zorie. Am folosit-o în ultimul an. Da, am folosit-o dimineața asta, am băut trei cappuccino. Cafeaua asta zorie. E cea mai bună cafea pe care am băut-o vreodată. Deci, rămâne. După care ajung la telecomanda asta. Băi, am folosit telecomanda asta. E de la un televizor pe care l-am unbox. Poate, cumva, senzația este că, stai, poate la un moment dat o să am nevoie de ea. Era un banc cu un rus care ținea toate tâmpenile și le strângea în balcon și la un moment dat... îi găsește un prieten în balcon un ski, dar nu era o pereche de ski-uri, era un singur ski de la un picior. Și zice, ce faci cu asta? Zice, cine știe? Poate am nevoie uneori, odată de ea. Poate găsesc cealaltă pereche și am nevoie de ea. Deci, atitudinea asta este cea care ne îmbucsește ca asta și de multe ori creierul tinde să gândească așa. Exercițiul cel mai bun în a rezolva această problemă este să iei fiecare obiect în mână și să zici, Am folosit obiectul ăsta în ultimul an? Dacă răspunsul este nu, pleacă la gunoi, pleacă la donat, pleacă la casat, pleacă la reciclat, oriunde vreți voi, dar nu mai stă în casă. Și în felul ăsta, în felul ăsta, uneori ajungi să arunci 80% din lucrurile pe care le ai, fie în dressing, fie în sertare, fie în debaraj și așa mai departe. Și ajungi să ai o casă curată, o casă care este mult mai liberă, e mult mai ușor de curățat. Și înainte de a încheia, Vreau să spun două lucruri. Unul este că acest material este intens inspirat dintr-un material asemănător al doctorului Kamarowski, pe care îl urmăresc. Este inspirat și îmbunătățit cu informații personale și alte studii pe care le-am găsit. Și un al doilea lucru pe care l-am văzut acolo, de aceea îl menționez pe doctorul Kamarowski, este Un exemplu de dezordine care a salvat milioane, zeci de milioane de vieți. Zeci de milioane de vieți. Și asta s-a întâmplat datorită unui eveniment petrecut în 1928, când un laborant de la Oxford, pe care îl cheamă Alexander Fleming, se întoarce dintr-o vacanță lungă și își găsește laboratorul în plină dezordine. Acum am căutat datele astea și nu se știe dacă el era un laborant dezordonat. sau dacă studenții sau rezidenții care lucrau la el în laboratori erau dezordonați. Cert este că se întoarce din vacanță și găsește laboratorul efectiv dezordonat. Toate plăcuțele aruncate, bacteriile dansau pe masă și nu e o metaforă pentru că laboratorul studia stafilococi și stafilococii creșteau peste tot în acele plăcuțe petri, unde se fac culturi de stafilococi. Însă, în momentul în care începe să facă ordine, el observă că peste anumite plăji din aceasta petri pline de stafilococi, au început să crească mucegaiuri. Și în anumite plăcuțe în care creșteau mucegaiuri, stafilococii fugeau din calea mucegaielui. Adică, în mod normal, tre'a stai stafilococ peste tot, dar acolo unde creșteau mucegai, Nu mai era stafilococ. Și atunci, acest laborant, Alexander Fleming, s-a gândit că acel mucegai are ceva ce sperie stafilococii. Și ulterior, după multe teste și multe experimente și izolări de substanțe din acele mucegaiuri, Mucegaiul acela care a crescut peste stafilococ si care l-a speriat a luat o denumire. Iar denumirea mucegaiului este Penicillinum Notatum, care a dus la descoperirea primului antibiotic, anume al penicilinei, care a salvat zeci de milioane de vieti. Si asa s-a facut descoperirea penicilinei si sa stii ca asta nu este un caz izolat. Citeam recent un articol ca și parantez în Nature în care se pare că oamenii au studiat aceste descoperiri și se pare că 80% din descoperirile pe care le avem, și aici vorbim despre medicație, despre asocierea anumitor simptome ca anumită boli, despre tratamentul anumitor lucruri, 80% din descoperirea din medicină sunt accidentale. Adică eu mă apuc să fac ceva și pe drum găsesc un rezultat la care nu mă așteptam. Adică simplul fapt că tu cercetezi, simplul fapt că ești om într-un laborator și ești dezordonat și din acea dezordine apare un mucegai care sperie stafilococii și te descoperi penicilina, asta este esența medicinei. Deci oamenii n-au căutat un antibiotic pentru stafilococ. Oamenii l-au descoperit din greșeală când au plecat în vacanță și s-au întors într-un laborator dezordonat. Asta este o paranteză. În concluzie, probabil că și sper că te-am convins să ai ordine în casă. Pentru că ordine nu este doar o chestiune de estetică, ci este o chestiune de sănătate mentală și fizică. Un mediu organizat reduce stresul, îmbunătățește starea fizică și psihică și e bine să impui Regul clare în menținerea ordinii în casele tale, să faci din ordine o activitate plăcută de familie și să exersați cu toți ordine. Dacă ajungi din nou la dezordine, nu e în capăt de țară, poți să te apuci de locuri mici și să faci ordine treptat. Zim tu cum faci ordine. Zim tu ce-ai învățat de la părinții tăi, de la mama ta în prevință ordinii. Zim niște secrete. Vreau să aflu niște secrete pe care nu le știu. Secrete decurățate. Există ceva care, nu știu, te... Nu știu, o combinație de detergenți, o schemă ceva, ce faci întâi, după aia faci altceva. Vreau secrete. despre cum se face curatenie corect, despre cum se face ordine, când se face ordine, ții cont de anumite criterii, scrie-mi asta ajos în comentarii. Iar eu îți mulțumesc că ai rămas până aici. Nu uita să intri pe site-ul Zori să comanzi niște cafea care se face în plină ordine. La Dropshot, unde prăjim cafeaua, este lună. O să fac un material, o să filmez la prăjitorie capcoadă cum vine cafeaua în sac, cum intră la prăjitor, cum se ambalează, dar la Dropshot este lună. Este definiția ordinii dintr-o prăjitorie. Ăsta e un criteriu de bază în care am ales colaborarea cu Dropshot, care fac cafeaua Zori. Ei prăjesc cafeaua Zori. Așa că intri pe Zori.ro, poți să mergi la povestea noastră să vezi mai exact care e povestea cafelei. Intră pe Zori.ro, ia o comandă și la următoarea cafeluță te invit la următorul video pe care o să-l punem aici. Check this out! Ciao!