FIBRILAȚIA ATRIALĂ: cauze, semne, simptome, tratament

Cu oameni buni, vă salut! Dr. Mihaila aici și facem un nou vlog explicativ despre fibrilație atrială. Vreau în acest material să înțelegem ce este fibrilație atrială, cum lucrează inima noastră. O să facem niște analogii ca să vedem inima ca pe o casă și să vedem ce defecțiuni avem în casă care duc sau pot duce la această fibrilație atrială. O să vedem cum funcționează o inimă normală pe biomep și cum se manifestă această fibrilație atrială, care sunt cauzele, cum îți dai seama că ai fibrilație. și când trebuie să ajungi la doctor și să vă dăm și un instrument util la finalul acestui material. Până atunci, hai să vorbim despre fibrilație atrială. Să ne imaginăm inima ca pe o clădire complexă alimentată cu mult curent electric. Acest curent permite funcționarea ordonată a tuturor componentelor, precum lifturile și luminile, încălzirea electrică, funcționarea pompei de apă și așa mai departe. Pentru a putea urca, liftul are nevoie de un curent constant care sa ii permita urcarea. Ca sa ai apa, curentul trebuie sa ajunga la pompa de apa care sa pompeze in continuu si asa mai departe. La fel si inima noastra. Imaginati-o ca pe o casa. Scopul ei însă este să apese cu pereții săi spre sânge. Inima este ca o casă a sângelui, doar că acel sânge nu trebuie să stea acolo. Dacă el stea acolo avem o mare problemă, așa că acel sânge trebuie să circule și inima trebuie să pompeze, să împingă în pereții săi ca acel sânge să curgă mai departe. Orinima are patru camere. Noi o sa intram in detaliile astea. Important este ca e o pompa bidirectionala. Pe de o parte intra sange in atriul drept care se duce dupa aia in ventricul drept si merge spre plamand pentru a fi oxigenat. Pe de alta parte, sangele vine de la plamand deja oxigenat in atriul stanc, se duce in ventricul drept si se duce in corp pentru a hrani celulele noastre cu oxigen. Și dacă inima s-ar contracta în același timp, n-ar permite ca sângele să vină din atrii în ventricule și să aibă o circulație, astfel încât inima trebuie să se contracte în două faze. În primul rând se contractă atriile de sus, Deci atriile se umplu de sange, se contracta atriile, prin contractura atriilor sangele ajunge din atrii in ventricule si de-apoi de-abia se contracta ventriculele pentru a improstia sangele in plamani sau in corp. Si pentru asta inima are propriul sau curent electric. E atat de smecher incat inima nu se bazeaza pe curentul electric venit din creier. De astfel daca noi am decuplat complet creierul de la inima, inima ar bate in continuare, pentru ca si-a creat un propriu creier, un propriu sistem nervos care stie cum sa se contracte astfel incat toate camerele astea sa se contracte una dupa alta si nu in acelasi timp. Astfel, in mod normal, inima noastra functioneaza perfect, asemenea unei cladiri bine proiectate. Semnalele astea electrice ale inimii circula ordonat, permitand contractarea ritmica acelor patru camere a inimii. Si acum, imagina-ti-va ce se intampla cand curentul electric din cladirea despre care vorbim nu mai functioneaza cum trebuie. Liftul se oprește, luminile se opresc, vrei apă, nu mai curge apă, te duci cu liftul, te blochezi, mergi pe scări, lucrurile încep să meargă în apă. Dar asta se întâmplă când inima noastră începe să aibă probleme în a gestiona acest curent electric. Acest haos ilustrează fibrilația atrială când semnalele electrice din inimă devin haotice provocând o bătaie neregulată și rapida a inimii și asta vreau să vă arăt eu Acum pe aplicația Biomap, pe care ii mulțumesc că ne permit mereu să vă arătăm aceste planșe. Așa funcționează inima noastră normală. Vedem, ăsta este atriul drept, ăsta e atriul stâng și aici avem ventricul stâng și ventricul drept. Nu le vedem de țesutul ăsta adipos care stă pe inima. Haideți să vedem dacă putem să-l Gata, am dat la o parte testul adipos și aici vedem ventriculul drept și ventriculul stâng. În general, sângele vine pe aici, în zona asta, vine sângele din corp, în vena cavă inferioară aici și vena cavă superioară, intră în atriu. Vedeți cum atriu se contractă, deci când se micșorează, el se contractă și în același timp când el se micșorează, ventriculul se mărește. Se micșorează, se mărește, se micșorează, se mărește. Practic el împinge sângele în ventricul și ventricul ulterior împinge sângele în acest trunc pulmonar care duce sângele spre plămân. Același lucru face și atriu stâng. Atriu stâng ia sângele din aceste vene pulmonare și la fel face și el. El se micșorează, duce sângele în ventricolul stâng, iar din ventricolul stâng vedem aici aorta, crosa aortei și practic sângele din ventricol se duce în aortă și se duce în corp. Așa funcționează inima normală. Hai să vedem dacă dăm la o parte aceste structuri, vedem și creierul inimii. Ăsta este efectiv creierul inimii format din niște noduri nervoși care au adevărați nervi aici și traseele astea nervoase. Aici sus vedem nodulul sinoatrial, acesta de aici. Ăsta este nodulul sinoatrial. Mai jos, sub el, vedem nodulul atrioventricular și aici mai jos avem fașicul lui His. Ce vedem noi în această imagine este că semnalul pornește întâi din nodulul sinoatrial, a pornit acum, se duce în nodulul atrioventricular, acolo se blochează puțin și merge mai departe. Deci vedeți, Primul semnal de sus, pauza, semnalul jos. Asta permite contractarea atriului, pauza, contractarea ventricului. De acolo o sa-si aude acest sunet specific al inimii. Pum-pum, pum-pum, pum-pum, pum-pum. Cand auzi acest pum-pum, asta practic semnifica contractarea atriilor, urmata de contractarea ventricului si niste valve care se deschid, se inchid si produc aceste sunete si se aude Inima nu bate BUM, daca ar bate doar BUM, BUM, BUM N-ar mai fi eficientă. De aceea avem nevoie de bum bum și pentru asta avem acest sistem nervos propriu al inimii care trimite semnal în atrii, face pauză la mijloc, trimite semnal în ventricole. Hai să mergem mai departe în planșa anatomică și vedem cum funcționează asta în timp real. Vedem semnalul de sus, da? Pac, pac, pac, bum bum. Uite, dacă ar fi acum să ilustrez acele sunete, se aude bum bum, bum bum, bum bum. Deci acest bum bum este semnal. Practic avem semnal de sus din nodulul sinoatrial, blocaj in nodulul antrioventricular si retrimiterea semnalului catre fasciculul HIS si spre celelalte ramuri si asta este practic o infunctionare normala a inimii. Dar ce este fibrilatie atriala? Asta poate să fie fibrilație atrială. Vedem că semnalul nu mai este trimis din nodul usino-atrial, e trimis chaotic din diverse părți, acești nervi sunt superexcitați, hiperexcitați, sunt tot felul de leziuni la aceste nivele și o să le exemplificăm pe toate când o să vorbim despre cauze și mecanisme. Și practic imaginează-ți că tu chemi liftul, dar cineva, vecinul a dat cubor mașina în perete și a lezat cablul care duce curent la lift. El are cât de cât curent, dar nu suficient cât să te ducă și tu te tot blochezi. Sau pereții au fost erodați, sau ți-a intrat apă în casă. O să nu-i despre toate astea și o să le explicăm din punct de vedere medical și prin analogii, dar așa arată o fibriolație atrială. Practic, aceste semnale sunt toate chaotice și atriile noastre bat foarte repede de multe ori sau bat neregulat și atunci simțim acele palpitații și avem multe riscuri de a face cheaguri, de a avea o insuficiență, de a avea o oboseală, de a nu ne putea concentra și așa mai departe. Din nou vorbim de ele cât se poate de curând. Vedem însă că ventricole se contractă aproximativ ok, dar și aici avem o aritmie, vedem că ele nu bat ritmic, ci la un moment dat se contractă de două ori mai rapid, se contractă, fac o pauză și asta ne duce la această senzație de palpitație. Simțim, putem să simțim în piept cum inima nu bate cum trebuie și așa arată asta la exterior. Și aici vedem o altă reprezentare, vedem cum acest nodul sinoatrial trimite semnale, dar semnalele pușcă și din altă parte a inimii și vedem cum atriul acesta se contractă complet aiurea, aici din nou vedem o inima care este in fibrilație. Apropo, dacă ascundem acest atriu și dacă ascundem acest ventricul, putem să vedem cât de frumos arată aceste valve. Aceste valve, deci în momentul în care sângele este împins în ventricul, valva este deschisă, dar în momentul în care ventriculul se contractă, această valvă care se cheamă valvă tricuspidă, ea se închide ca o parașută și nu lasă sângele să iasă înapoi în atriu și practic sângele după ce a pătruns în ventricul și valva tricuspidă se închide, vedem că același timp se deschide această valvă care e valva pulmonară care lasă sângele să plece din acest ventricul să meargă spre plămân ca să fie oxigenat. În fine, e un sistem foarte complex de valve care se închid, se deschid și ca toate astea să funcționeze, inima trebuie să bată bum bum și nu brrrrum bum, brrrrum bum bum. Cam asta ar fi fibrilația atrială. Deci este un ritm haotic și acum hai să mergem mai departe și să vedem ce cauzează fibrilația atrială. Și în primul rând vorbim despre hipertensiune arterială. Pentru că hipertensiune arterială, adică tensiune arterială crescută, este una dintre cele mai frecvente cauze ale fibrilației atriale. Ca și mecanism fiziologic, presiunea crescută în artere pune un stres suplimentar pe inimă, în special pe atrii, ceea ce poate perturba semnalele electrice normale. Deci aceste atrii de sus sunt practic din cauza hipertensiunii, încep să perturbe semnalele electrice și vedeți aici pe ecran cum pușcă ele aiurea în loc să ai un singur șef, acel nodul sinoatrial, pentru că biologia este cumva în biologie, ai nevoie de dictatură pentru a avea ordine. Când nu ai dictatură și toate astea vorbesc între ele, poți să ajungi la această fibrilație și ca și analogie cu casa, gândiți-vă la hipertensiunea arterială ca la o supra-solicitare a sistemului electric al clădirii. Dacă rețeaua electrică este supra-încărcată, acest lucru poate duce la fluctuații în alimentarea cu energie, cauzând disfuncționalități în sistemul clădirii, în sistemele electrice ale clădirii, cum ar fi liftul sau iluminatul. O a doua cauză a fibulației atriale e dată de bolile cardiace structurale. Diverse afecțiuni cardiace structurale, cum ar fi valvolopatii sau cardiomiopatii. Ca și mecaniți fiziologici, aceste afecțiuni pot modifica structura și funcția inimii influențând semnalele electrice. La analogia cu casa putem spune că această situație este asemănătoare cu o clădire a cărei structură internă se modifică. Dacă tu te duci și dai jos un al doilea perete, nu ți conte partea electrică, e posibil ca vecinul tău în dormitor să nu mai be curent. Dar asta se întâmplă atunci când avem boli cardiace structurale. A treia cauză importantă este stilul de viață și factorii de mediu. Consumul excesiv de alcool, fumatul, obezitatea și stresul. Aceste obiceiuri și factori pot afecta sănătatea inimii și pot duce la dereglare a ritmului cardiac. Gândiți-vă la aceste obiceiuri ca la un comportament neglijent în întreținerea clădirii. Neglijarea mentenanței clădirii și suprautilizarea unor echipamente pot duce la avarii și dereglări în sistemul electric al clădirii. Imaginează că ai un lift care ai făcut să meargă. Dacă tu urci mereu cu o capacitate maximă sau depășești capacitatea maximă, e posibil ca acel sistem electric să se încingă, să se supraîncingă, să se ardă. Sau ai o casă pe care nu ai grijă, nu o repari, la un moment dat încuia ala o să cadă. Asta facem noi prin stilul nostru de viață, pentru că noi primim majoritatea dintre noi o casă perfect echipată, bine structurată, bine gândită, dar dacă tu stai și fumezi în casă ta, pereția ea o să negrească. Asta se întâmplă și atunci când noi provocăm aceste dereglaje prin stilul nostru de viață. Un alt factor care poate să ducă la fibrilație atrială este vârsta înaintată. Îmbătrânirea este un factor de risc pentru fibulație atrială, de aceea persoanele peste 65 de ani au predispoziție în plus de a face fibulație atrială. Cu vârsta inima poate suferi modificări structurale și funcționale care pot afecta aceste semnale electrice din inimă. Asemenea, unei clădiri vechi, inima îmbătrânită poate avea părți uzate sau deteriorate, cum ar fi cabluri electrice învechite, care pot cauza scurt circuite sau dereglări în distribuția electrică. Da, cablurile îmbătrânesc la fel și aceste cabluri nervoase din inimă pot îmbătrâni Dar factorii de mediu sunt cei care predispun sau duc la o îmbătrânire mai rapidă. A cincea cauză este fumatul. Am vorbit despre ea la factori de mediu, dar fumatul în sine sau consumul de tutuni este un factor de risc major pentru fibrilație. Fumatul poate cauza daune la nivelul vaselor de sânge și poate crește riscul de a forma chiaguri. De ce? Pentru că fumatul practic îți afectează vasele de sânge, vasele alea se adaptează în inimă, produce o revascularizare care poate perturba acel circuit electric, îl poate hiperexcita, deci fumatul în sine cu astuparea treptată a vaselor, fără să ajungi la infart și refacerea vaselor de sânge în alte părți pentru vascularizația inimii este un factor de risc pentru aceste semnale electrice anarhice care pot să ducă la această fibrilație atrială. Consumă excesiv de alcool. Din nou, l-am pomenit în stilul de viață și factorii din acest stil de viață defectuos, dar merită să-l menționăm și aici, pentru că acest consum de alcool poate să ducă la fibrilație, în special atunci când bem deodată mult, ne intoxicăm deodată cu mult alcool și nu suntem obișnuiți cu a consuma mult alcool. Eu, de exemplu, na, să zicem așa, ipotetic, sunt sănătos, nu beau alcool, mă obțin, bă, da. Odată pe an la petrecerea, mă duc la petrecerea aia șmecheră și bag deodată 5 cocktailuri. Fix persoana aia poate să ajungă la ceea ce se cheamă sindromul inimii de sărbătoare. Consumă excesiv de alcool, în special în perioade scurte, care poate să ducă la fibrilație atrială, pentru că inima se intoxifică cu alcool, se produc niște dereglări chimice la nivelul inimii și inima începe să puște și duce la fibrilație atrială. Alcoolul poate avea un efect toxic asupra inimii și poate perturba ritmul cardiac. Considerați consumul excesiv de alcool ca pe o petrecere sălbatică într-o clădire unde toate sistemele sunt supra-solicitate și riscă să cedeze din cauza agitației și a zgomotului excesiv. Fix asta se întâmplă nimeni. Te duci la party, zici, mă pun în cap astăzi, n-am băut de un an, mă pun în cap, dar e posibil să-ți pui și inima în cap, deci atenție și la asta. Apoi, sindromul apnei în somn, adică atunci când dormim noaptea și nu mai respirăm, a nu se confunda cu sfărăitul, sfărăitul este când dormim și sforăi, sindromul de apnei însomn este când acest sforoit ți-a blocat complet respirația și persoana care are apnei însomn poate fi observată că nu respiră timp de două minute sau trei minute pentru că tu nu te miști, creierul nu consumă oxigen și oxigenul pe care îl ai teoretic îți ajunge câteva minute până când saturație de oxigen scade la o limită care te trezește. Dar totuși scăderea acestei saturații de oxigen îți induce oarecare lipsă de oxigen. O hipoxie la nivelul inimi, ceea ce poate perturba aceste circuite. Apnea obstructiva in somn este asociata cu un risc crescut de a face fibrilatie atriala. Imaginati-va apnea in somn ca pe un sistem de ventilatie defectuos intr-o cladire care intrerupe periodic fluxul de aer proaspat, creand un mediu instabil si nesanatos pentru locatarii. Locatarii sunt inima ta? Tu ai întrerupt curentul deodată, dar tu ai un sistem de aerisire, ai aer ca lumea în casă, dar noaptea poc s-a întrerupt și tu nu mai respir bine și începi să te sufoci. Asta se întâmplă cu inima ta când ai această apneie în somn. O altă cauză a fibrilației este diabetul, în special atunci când nu este bine controlat. Deci asta poate să contribuie la fibrilație atrială. Ca și mecanism, nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta vasele de sânge și pot duce la alte boli cardiace, cum ar fi fibrilația. Diabetul este ca și cum am avea un sistem de climatizare defectos în clădire care nu reglează adecvat temperatura și umiditate, ducând la deteriorări pe termen lung ale structurii. Pentru că, de fapt, corpul tău fix are acest termostat, vrea să țină glicemia mereu stabilă. Ok, ai mâncat o prăjitură, ți-a căzut licemia, perfect normal, te duci și faci sport, alergi, dormi sănătos și ea mereu se reglează. Ești ca și cum ai deschide în casă geamurile largă și e frig afară și un termostat bun simte asta, scade temperatura în cameră, nu-i nimic, dar ea se reîncălzește imediat. Imaginează-ți că termostatul tău e complet stricat, tu deschizi geamurile, el se oprește, e super frig în casă, după care închizi geamurile, pleci de acasă și el bubuie caloriferele, vie acasă, ai 40 de grade, este oribil de cald. Asta se întâmplă la un diabetic. Toate reglajele astea defectuoase duc la umezală intensă, la fluctuații mari de temperatură, la igrasie și așa mai departe în casa ta și asta face diabetul în inima ta. A noua cauză sunt bolile pulmonare cronice. Afecțiuni pulmonare cronice, cum ar fi BPOC, Pot fi un factor de risc pentru fibrilație atrială. Bolile pulmonare pot afecta modul în care inima și plămânii lucrează împreună influențând ritmul cardiac. La zecea cauză putem vorbi despre boli tiroidiene. Atât hipertiroidismul cât și hipotiroidismul pot avea un impact asupra ritmului cardiac. Dezechilibrele hormonale tiroidiene pot afecta frecvența cardiacă și pot duce la fibrilație atrială. Ca și mecanism dezechilibrele astea hormonale tiroidiene pot afecta frecvența cardiacă și pot duce la fibrilație atrială. Și am vorbit despre aceste cauze principale, există și alte cauze, atenție, o să avem și un podcast la un moment dat cu doctorul Buznatu, care e medic-cardiolog, îl avem și la Medicool foarte des în rubrici cardiologice. Deci dacă aveți întrebări care țin de cardiologie, lăsați-le aici în acest video, iar eu o să selectez din ele și o să le pun la podcastul pe care o să-l avem undeva în ianuarie, probabil undeva în februarie o să fie postat. So, am vorbit despre aceste cauze care pot sa duca la fibrilatie atriala, dar totusi, poate ca ai aceste cauze. Cum iti dai seama insa, care sunt simptomele fibrilatiei atriale? Acum, fibrilatie atriala poate prezenta o gama variata de simptome, unele dintre ele fiind mai subtile, in timp ce altele sunt mai evidente. Este important sa recunoastem aceste semne pentru a putea preveni prompt efectele adverse, neplacute ale fibrilatiei. În primul rând vorbim despre palpitații cardiace. Ele sunt sesizabile, da? O senzație neplăcută de bătaie rapidă, neregulată, stau fluturări ale inimii, cum li se mai spune. În analgia cu casta imaginează-ți că luminile dintr-o clădire clipesc, necontrolat sau intensitatea lor variază brusc, semn al unui probleme în circuit electric, da? Ai lumină în casă dar deodată ea pâlpâie. Ce faci? O lași acolo să pâlpâie? Că tu parcă ai lumină, da, în casă. Sau te gândești, stai așa, poate că ceva e neregulă, poate că trebuie să intervin acum, Ca să nu se taie curentul complet. Același lucru este și la inima. Dacă simți aceste palpitații, că sflutură inima, de regulă ele sunt însățite și de o senzație de neliniște. Eu de exemplu am avut palpitații când mă lăsam de fumat și m-am lăsat de fumat țigări d-alea pe convențional. Am avut palpitații. Când beau prea multă cafea, pot să am palpitații. La examene s-au adus de examene. Cu o oboseală acumulată pot avea câteva palpitații. Ei, aceste palpitații, niște extrasistole, adică niște bătăi în plus ale inimii, pe mine mă făceau să mă simt foarte neliniștit. Deci dacă simți astfel de palpitații des, cred că e un motiv bun să fii neliniștit și să mergi la un consult să vezi dacă ai de face cu o fibrilație sau nu. Acum, al doilea semn pe care îl observi atunci când ai fibilație atrială este oboseală, senzație de extenoare și lipsă de energie, chiar și după o odihnă adecvată. Este ca și cum clădirea ar avea un sistem de alimentare cu o energie ineficient, care nu reușește să furnizeze energie necesară pentru funcționarea normală a tuturor componentelor sale. Se încinge, trebuie să stingi toate luminile din casă. Ca lucrurile să revină la normal. Trebuie să te odihnești chiar dacă te-ai odihnit adehvat. Deci oboseala este un alt semn. Un al treilea semn este dificultatea în respirație. Senzație de lipsă de aer, dificultate în respirație, în special la efort. Mergi, carcieva, urci pe niște scări. și începi să simți că nu ai aer. Un al patrule asemn destul de important este durere sau disconfort în piept. O senzație de presiune, greutate sau durere în piept este ceva ce ar trebui să te trimită rapid la medico-cardiolog. Un al cincele asemni este amețeala sau leșinul. Senzație de amețeală, vertici sau chiar leșin. Aceste senzații pot însuți fibriolație atrială. E ca și cum ai avea fluctuații de tensiune și deodată Ți-a căzut curentul. Dacă îți cade des curentul în casă, ceva e în regulă. Deci dacă leșini sau ai această senzație de amețeală, e clar un semn că trebuie să te duci la doctor. Un așastelea semn este confuzia sau dificultatea de concentrare, care din nou este legat de oboseală, de lipsă de aer, de această amețeală și toate astea împreună pot fi însoțite și de confuzie sau de dificultăți de concentrare. E ca și cum sistemele de comunicare și de control ale clădirii nu funcționează corect, generând semnale greșite sau întrerupte. Acum, e important să subliniem că nu toți pacienții cu fibrilație atrială vor experimenta toate aceste simptome și în unele cazuri fibrilația poate fi chiar asimptomatică. În situația în care apar aceste simptome, este crucial să consulti un medic pentru diagnostic corect și pentru stabilirea unui plan de tratament. O să vorbim despre tratament și cum face medicul tratamentul ca să știi la ce ai putea să te aștepți. Pentru că tratamentul fibrilației atriale variază în funcție de severitate, de simptome, cauzele subiacente și riscul de complicații. Scopul principal este de a preveni formarea de cheaguri de sânge și de a restabili un ritm cardiac normal sau de a controla frecvența cardiacă. Acum, înainte să vorbim despre cum se tratează asta, vreau să arăt din nou acest INIMOP Biomap. Și aici este foarte simplu de înțeles, pentru că sângele cumva este proiectat, sângele e vuscos. Dar el este proiectat ca la anumite mișcări și la anumită viteză, la anumită presiune, el să curgă lin. Deci el să nu mai fie vuscos, să nu fie turbulent, să fie lin. Și atunci mișcarea asta normală a inimii face în așa fel încât sângele să curgă lin, ca un râu într-o albie perfectă. În schimb, sângele poate să devină și turbulent. Și turbulent devine atunci când, în mod cert, avem un astfel de comportament al inimii. Atunci când inima bate atât de rapid, sângele nu mai curge ca într-o albie care este perfectă, sângele curge într-o albie plină de roci. Și când este plină de roci, Atriile fac așa, sângele începe să se amestece și prin această tulburare a sângelui, prin acest haos care se întâmplă acolo, prin toate aceste mișcări foarte ciudate, particolele din sânge încep să se lovească unele de altele și ele pot să formeze în felul ăsta cheaguri. Dacă sângele curge lin, el nu formează cheaguri. De aceea în momentul în care el este lovit și este așa împrăștiat și făcut valvurtej, atunci sângele poate să facă chiaguri. Ce vrem noi să facem în tratament este fie să oprim această fibrilație, să facem o reversie, să redăm inimii un ritm normal, fie să acceptăm că nu avem ce să facem cu ea, dar să înmuiem sângele în așa fel încât el să nu facă acele chiaguri și să controlăm cumva aceste bătăi ale inimii astfel încât inima să fie Și acum hai să enumerăm cele șase posibilități de tratament și în primul rând vorbim despre medicamente anti-aritmice. Aritmic înseamnă că ești în aritmie, nu bate ritmic, este aritmic și astea sunt medicamente anti-aritmice. Acestea sunt medicamentele preschise pentru a restabili sau menține un ritm cardiac normal. Există o cauză chimică acolo, aceste medicamente închibă acele cauze chimice și restabilesc un ritm normal. Este ca și cum ți-ai repara un sistem electric defect în clădire, asigurând funcționarea fluidă și ordonată a tuturor componentelor din acea casă. Al doilea tip de tratament este dat de medicamente anticoagulante. Cum am povestit mai devreme, sângele dacă este tulbure, el poate să coaguleze, să facă cheaguri. Ceea ce putem noi să facem este să dăm medicamentele care să țină sângele mai fluid, mai puțin vuscos, astfel încât chiar și prin acea tulburare a lui înatrii care sunt aritmice, sângele să nu formeze chiaguri. De aceea, medicamente care reduc riscul formării chiagurilor de sânge și implicit al accidentului vascular cerebral. A treia pozibilitate de tratament se cheamă cardioversie sau controlul frecvenței cardiace și constă în medicamente sau proceduri care controlează frecvența cardiacă. Al patrulea tip de tratament este o intervenție cu ablație prin cateter, o procedură minim invazivă pentru a distruge zonele inimii care generează semnale electrice anormale. Acum, dacă ne întoarcem din nou la această planșă, o să... Vedem ca aceste semnale electrice pornesc aiurea din diverse zone. Medicul detecteaza ca aici este un nodul, s-a format nu stiu, s-a fibrozat ceva in inima, s-a format un nodul aiurea care sta pe acest nerv si la miscare le excita si ii da un impuls in plus si asta duce la fibrilatie si practic ceea ce poate sa faca medicul intr-un astfel de caz este sa îți găsească un vas de sânge la nivelul piciorului care merge până la inimă să-ți insere un cateter să-l observe cu o aparatură specială prin transparența corpului să vadă cum acel cateter se duce la inimă și în inimă tot așa printr-o aparatură specială să observe unde se află să se ducă cu vârful de cateter fix în acel nodulaș care îți provoacă această fibrilație și să-l distrugă și practic prin distrugerea lui să-ți restabilească ritmul cardiac normal. Asta se cheamă intervenție cu ablație printr-un cateter. Există și proceduri de cardioversie, proceduri care restabilească ritmul cardiac normal adesea prin șocuri electrice și al șaselea moți de a trata la persoane care nu au riscuri asociate, care nu au o cauză precisă sau cauza poate să fie un stil de viață defectos, se referă la monitorizarea acestei fibulații atriale și modificarea stilului de viață. Adică medicul poate să îți indice sau să te roage, să te convingă să renunți la fumat, să renunți la alcool, să renunți la alți factori care pot să ducă la această fibulație atrială și, practic, prin asta să obțină o cardioversie, să te readucă înapoi la un ritm cardiac normal. Deci, ce am înțeles noi astăzi este că cu această fibrilație nu te joci. Este o contractură a iurea, a atriilor de sus, care se poate traduce și prin niște extrasistore, prin niște contractări palpitații la nivelul inimii, la nivelul ventricolelor. Acest lucru este cauzat de lucrurile despre care am vorbit. Am vorbit despre simptomele pe care le poți avea, dar nu toți pacienți au aceste simptome. Și am vorbit despre ce poate să facă medicul și de ce este important să te duci la medic. Adică niște palpitații nu e ca și cum te duci la medic și el zice, da, ai palpitații. Nu, medicul o să-ți facă investigații ca să prindă din timp această fibrilație și are la îndemână multe metode de a te trata. Medicație antiaritmică, medicamente care te scoate din acea aritmie, medicație anticoagulantă ca să nu faci chiaguri, cardioversie sau controlul frecvenței cardiacee, ablație, proceduri de cardioversie chiar și prin șocuri electrice și monitorizarea și modificarea stilului de viață. Acum, dacă vrei să vezi tu, dacă nu ai aceste simptome sau te-ai recunoscut printre ele și vrei să vezi totuși dacă ai un risc de a avea fibrilatie și dacă merită să te duci la medic, pentru asta există un site care se cheamă arteadeaproteja.ro care sprijină acest material educativ. Concret, intri pe site arteadeaproteja.ro și mai jos ai butonul începeți testul și ai câteva întrebări, ai trei pași. Prima întrebare este dacă ai peste 65 de ani, să spunem că bifezi da. Următoarele întrebări sunt dacă ai hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, dacă ai avut infart de miocard, dacă ai obezitate sau hipertiroidism. Răspunzi la întrebările astea și următoarele întrebări se referă la mețeală, palpitații sau puls neregulat. Și în funcție de răspunsurile pe care le dai la aceste întrebări, despre hipertensiune arterială am vorbit, despre anestezia cardiacă am vorbit, n-am vorbit despre obezitate, care din nou ține de stil de viață. Obezitate este din nou un factor de risc în plus pentru fibrație arterială. Infartul de miocard cu atât mai mult. Infart înseamnă că tu într-o anumită zonă din această inimă, deci o zonă care este vascularizată normal, tu într-o anumită zonă ai avut un infart, un infart care te-a păstrat în viață, poate ai fost stentat, dar zona aceea care a murit, dacă prinde un fascicul nervos de acest tip, poate să-l activeze, poate să reducă, să ducă semnalul electric în alte părți și poate să ducă și infartul miocardic la o fibulație atrială. Deci nu este rar când după infart pacientul se pricopsește cu astfel de fibulație atreală. Ok, sper că acest material a fost interesant pentru voi. Aproape de sănătatea inimii avem un super material despre colesterol. Dacă vrei să înțelegi ce este colesterolul, ce este colesterolul bun și rău și de ce de fapt nu există colesterol bun sau rău. Bun sau rău este ceea ce facem noi cu colesterolul care este la fel. Atunci materialul ăsta e pentru tine pentru că odată ce o să-l vezi nu o să mai fii tentat să dai vina pe colesterol, ci o să te uiți mai degrabă spre tine și spre ce ai tu de a face. Oameni buni, mulțumesc pentru atenție! Pe curând!