Ghidul esențial al femeii după 35 de ani | Bun Bine | cu Dr. Călin Todoran

Când după 35 de ani, de fapt începe viața.

Da, exact.

În prima parte e o minciună.

Să vorbim cu doctorul Călin Todorani. Ce se întâmplă fiziologic în corpul fiecarei femei după vârsta de 35 de ani?

Orice poate să însemne... tulburări de perimenopauză. Nivelele hormonale sunt extrem de fluctuate și aici vă rog să fiți extrem, extrem de atente. Pentru că ce se întâmplă în perioada de perimenopauză și faceți în perioada de perimenopauză, vă determină ceea ce se întâmplă în menopauză.

Ce soluții există?

Nu vreau să vin să zic luați suplimente. Acești trei pion principali reglează procesele dinspre 35 de ani până după 40 ceva de ani. Și atunci este important să avem o masă musculară bine reprezentată care să ne protejeze partea osoasă.

Cum îmi dau seama că am nevoie de substituție hormonală?

La fel cum testosteronul este pentru bărbați, pentru femei este estrogenul. Nu ai estrogen, se uscă floarea.

Asta poate să fie una din cauzele scăderii libido-ului.

În toată lumea aș dorește să facă copii în perioada de 30-40 de ani. Poate are alte priorități. În a doua jumătate aș pune accentul cel mai mare peste tot.

Ne-am dat seama, trăind cu patru femei în casă, fete, femei, una are doi ani jumate, una are 10 ani, una are 37 de ani, una are 60 de ani, cele două fiice de-ale mele, suția, barb, mama soacră care ne ajută cu treburile casei, ne-am dat seama că e suficient ca doar uneia dintre ele să nu-i fie bine într-o zi, că nouă nu ne este bine. Casei nu este bine, mie nu-mi e bine. Și atunci când lor le este bine, mie mie este bine. Ăsta e un secret pe care merită să-l înveți și de care trebuie să ții cont. Când nu ți-e bine, trebuie să-ți dai seama ca bărbat că ar trebui să umbli pe undeva și ar trebui să știi unde să umbli și cum să ai grijă de acele femei. Și vreau să mai împar câteva idei cu voi. În primul rând, de ce se cheamă armonie și sănătate feminină? Și aici vreau să facem o diferență între armonie și ceea ce suntem învățați să avem în viață echilibru. De multe ori ni se spune bine să ai echilibru între viața profesională și viața personală. Corect? Și asta e o chestie care te poate înduce în eroare și dacă încerci să cauti acel echilibru care este imposibil de atins, ajungi să crezi că e ceva în regulă cu tine. Pentru că echilibrul înseamnă egal într-o parte și în alta. Uite, dacă vreau să țin echilibrul, eu am o greutate egală în stânga și o greutate egală în dreaptă. Or, acest lucru e aproape imposibil de făcut în viața de zi cu zi. Suntem atât de diferiți cu toții. Și atunci avem nevoie de armonie. Nu pot să ating echilibrul ăsta să am egal job cu egal familie. Egal viață profesională, egal viață personală. Poate nu mi se potrivește asta. Poate mie îmi place să fiu 90% la job și 10% super de calitate în familie și în viața personală. Sau poate că ție îți place să ai 90% viața de familie, poate te ocupi să crești familia aia, să crești copii, să ai o viață personală solidă și din când în când 10% să dedici vieții profesionale. Asta e armonia ta, este ok să să trăiești în această armonie și să nu cauți acel echilibru. De aceea vorbim despre armonie și sănătate feminină. Și apropo de acest echilibru, cumva noi am vorbit despre evenimentul ăsta că despre sănătatea femeii după 35 de ani, Și aici aș vrea să ne uităm așa la viață, să încercăm să o împărțim în două. Pentru că în mod real, cred că ce mai corect ar fi să împărțim viața nu în patru, nu în trei etape, ci în două etape. Ele exact ca în echilibru și armonie nu trebuie să fie egale între ele. Punctul ăsta de rupere, punctul ăsta de la mijloc, el nu e o zi precisă sau o lună precisă sau un an precis. E o perioadă care diferă de la persoană la alta, din nou. De cele mai multe ori îți dai seama că ai depășit acel punct când l-ai depășit și ești în a doua etapă a vieții. Și vreau să comparăm aceste două etape a vieții. E o mare diferență între ele. În primul rând, suntem învățați greșit. E o minciună care ni se spune. E o minciună utilă, o să vedem de ce. Ni se spune că prima parte a vieții e cea mai mișto. Și cred că e valabil și pentru femei și pentru bărbați. Ni se spune că în prima parte a vieții ești tânăr, tot orizontul este în fața ta, poți să faci orice, poți să înveți orice, poți să-ți construiești familia, viața. Ni se spune că asta este cea mai frumoasă parte a vieții, dar e o minciună. Și pe bun e o minciună. Nu zic așa doar ca să para a doua parte a vieții mai frumoasă. E în mod real o minciună. Am învățat-o de la domnul Patapievic într-o ediție despre longevitate aici la Bunbine, unde a prezentat atât de frumos și ne-a explicat Atât de pe înțeles de ce această a doua parte a vieții, unde nu mai ai nevoie de o energie exuberantă care se duce în zadar peste tot, în această a doua parte a vieții, când ai înțelepciune, când înțelegi deja ce-ți place, când înțelegi deja ce contează, când înțelegi ce te bucură, când te dezvolți din toate punctele de vedere, asta este cea mai mișto parte a vieții, asta e cea mai savuroasă parte a vieții. E păcat, să rămâi în prima minciună în care ai impresia că ți-ai trăit deja anii frumoși și acum doar continuă ceva. E păcat să trăiești în minciună. Cu toate că e bine să... ziceam că e o minciună utilă pentru că ar fi nasol să te naști și să ți se zică asta e partea aia nasol la vieții. Cam de pe la 35 de ani încolo o să fie partea aia mai frumoasă. Și mai există o diferență între cele două parții ale vieții. În prima parte a vieții avem un ghid foarte clar de la toată lumea. Toată lumea ne spune, trebuie să mergi la creștă, la grădiniță, că trebuie să înveți bastonașele alea, că cum o să fii după clasa a 1-ei, trebuie să înveți. Trebuie să înveți la școală ca să prinzi un loc bun la liceu. Dar de ce? Ca să prinzi un loc bun la facultate. Ai grijă ce partener de viață îți alegi, pentru că e posibil să trăiești cu el pentru tot restul vieții. Fă-ți prietenia ceeaba, fă-ți-i pe el alții. Ni se dau indicații de peste tot. Știm exact ce urmează, cum urmează, ce trebuie să facem. Tot drumul este pavat în fața noastră. În a doua parte a vieții însă nimeni nu ne spune ce ne așteaptă. Și vin schimbări. Poate devii mai obosit. Poate ceva se schimbă în corpul tău. Poate apar niște obstacole pe care trebuie să le cunoști din timp. Și despre lucrurile astea o să vorbim astăzi. O să înțelegem că frumusețea nu dispare, ea se transformă, lucrurile se schimbă și Avem nevoie de aceste unelte despre care o să aflăm azi, unelte care țin de schimbarea corpului, de schimbările fiziologice. Cum le simți? Ce faci cu ele? Cum reacționezi? Cum previei anumite lucruri? Cum te pregătești pentru ele? Și o să vedem în a doua conferință și aceste obstacole psihologice sau provocări din viața socială a căror soluție este să știi de ele, să știi că ele pot să apară și să încerci pe cât posibil să te pregătești pentru ele. Așa că hai să începem și vom începe În prima conferință o să vorbim cu dr. Călin Todorani, medic primar de obstetrică ginecologie, cu multiple supra-specializări în ginecologie estetică, în medicină integrativă, în medicină regenerativă, în ginecologie oncologică, în anti-aging. Călind este membru în board-ul Asociației Europene de Menopauză și Antropauză și este implicat activ în a învăța pe oameni în social media și în a împrăștia informații despre menopauză, despre suție hormonală. Și pentru asta vreau să te felicit și mulțumesc că ai venit la Bunvine! Ce n-ar ești!

Mulțumesc tare mult! În primul și primul rând, chiar dacă astăzi va fi nouă martie, vreau să vorbesc la mulți ani și trebuie să fiți mândre în fiecare zi când vă uitați în oglindă de ceea ce vedeți, că noi, ca bărbați, suntem mândri de dumneavoastră și de fiecare femeie de lângă noi. Și referitor la partea cealaltă, după 35 ani, dacă prima parte e o minciună, trebuie să știți că după vârsta aia problema principala este că te părăsesc hormonii și atunci poate să devină o parte nasoală.

Despre cum îți dai seama de toate lucrurile astea, Călin? Apropo de ce faci tu un online și vreau să te felicit pentru asta. Vorbeam înainte de a începe conferința despre rolul medicului în societate și despre faptul că am descoperit că în a doua, 22-a ediție a tratatului de principiile medicinei interne de la Harrison este definit rolul medicului în societate și apropo doctor vine de la docere, ceea ce înseamnă a învăța, adică doctor este cumva, nu este un învățător, dar vine originea cuvântului din învățător Și unul din rolurile doctorului este de a învăța semenii, oamenii din jur, prietenii, pacienții, populația, de a învăța noțiuni de medicină și de prevenție pentru ca sănătatea generală a populației să fie bună. Și tu faci asta și te felicit pentru acest lucru.

Mulțumesc!

Hai să vorbim despre ce se întâmplă în corp, ce se întâmplă fiziologic în corpul fiecărei femei după vârsta de 35 de ani.

Cu ce trebuie să plecați acasă este că noi, după ce ne naștem, avem un proces în tranziția asta în viață, care uneori poate să fie foarte alert sau foarte încet. Totul depinde în primul și în primul rând de noi. Pentru că există situații în care avem nevoie de mai multă putere și atunci procesul devine mult mai alert și folosim mult mai multe resurse pentru a ne duce la bun sfârșit obiceiurile zilnice. Iar la un moment dat avem nevoie si de repaus, adica sa facem procesul sa devina lent, in care cumva ne regeneram bateriile si ne reincarcam bateriile, pentru ca pana la sfarsitul perioadei de tranzitie, adica procesului, avem nevoie sa ajungem undeva la 100 de ani. Ca sa traim cat mai sanatos in perioada respectiva si sa avem cat mai putine lucruri sau factori agresivi si avem nevoie sa constientizam in primul si in primul rand lucrurile acestea.

Vrei să enumerăm la început care sunt zonele pe care trebuie să ne concentrăm? Ce lucruri se întâmplă în corp? Să le enumerăm acum ca să știm despre ce discutăm și după aceea să le luăm pe rând și să vedem ce putem să facem.

Având în vedere că vorbim de femeia după 35 de ani, este super important să ne gândim la prezervarea fertilității, pentru că cu cât înaintem în vârstă și poate aș dori să spun că ovocitele sau calitatea ovocitelor este mult mai deficitară după vârsta de 35 de ani, poate chiar și mai repede ar trebui să luăm în calcul acest lucru. din cauza ca avem o gramada de factori agresivi externi care vin si scad calitatea uvotcitelor. Drept urmare, la un moment dat, cand discutam de analizele paraclinice, ce anume ar trebui sa-si faca o femeie dupa 30 de ani? un hormon antimilerian care să ne determine rezerva ovariana și să ne spună de fapt cum stăm cu calitatea ovocitelor. Și ce rezervă mai avem? Ideea este că dacă în momentul de față, în secolul 21, avem posibilitatea să ne recoltăm ovocite și să le punem la congelator de o calitate mult mai bună decât ar fi la 38 de ani sau 40 de ani, ideea este că cumva ne scapă de un stres psihologic super mare După 40 de ani, poate când ne dorim să facem copii. Cam toată lumea își dorește să facă copii în perioada de 30-40 de ani. Poate are alte priorități.

Poți să ne zici ce presupune asta? De ce spui este că dacă... Cumva are sens, pentru că în ziua de astăzi... Lucrurile sunt foarte alerte, ca femeie te angajezi, urmezi o profesie, lucrurile progresează, ajungi la o vârstă la care ți-ai dat seama că poate ți-ai neglijat partea asta sau pur și simplu nu, n-a fost... timpul potrivit să faci un copil, dar ai deja o vârstă. Ce spui tu este că trebuie să recoltăm acele ovăcite ca să le avem pentru mai târziu. Ce presupune asta? Adică ce ar trebui să facă? Ca un mic ghid, ce ar trebui să facă femeia respectivă?

Ideea este ca pacienta să se ducă să-și facă o analiză de sânge, care este o analiză de sânge, se face în ziua 3-5, aciclul dimestrual, determină rezerva ovariană, ne spune rezerva ovariană care este. Dacă ea este sub 1, cumva ar trebui să-și pună un semn de întrebare că calitatea ovocitelor începe să devină slabă sau deficitară sau ceva se întâmplă cu organismul uman. Ideea este că până la vârsta de 42 de ani și din punct de vedere epigenetic, putem influența factorii externi care ne duc la calitatea ovocitelor prin diferite acțiuni în care avem nevoie să ne facem niște anazie uzuale, avem nevoie să eliminăm din factori agresivi inclusiv din xenoextrogen, care sunt niște extrogeni aproximativ identici cu ceea ce produce organismul nostru și care ne modifică inclusiv care ne blochează receptorii nostri și ne modifică balanța hormonală.

Am o întrebare. Totuși, dacă ai ocazia la 30 de ani să-ți recoltezi o vocită, să le prezervi, dar încă ai o vocită ok la 37 de ani, concept cu propriile o vocită pe care le ai sau cu cele prezervate? Sunt mai bune alea prezervate de acum 7 ani care au stat prezervate față de cele de acum, de la 37 de ani?

Da, sunt mai bune. Sunt mai bune.

Le alege pe acelea?

Asta depinde de prioritatea fiecărui paciente, pentru că dacă pacientea rămâne însărcinată natural, poate să rămână, poate să aibă o ovulație sporadică și la vârsta de 37 de ani. Ideea este că dacă ea și-a recoltat ovocite la vârsta de 30 de ani și sunt de calitatea între ea, stresul psihologic asupra ei scade, pentru că ea mai are încă o variantă. Și atunci, din punctul ăsta de vedere, și din punct stresul și cortizolul mare fiind un factor agresiv pentru organismi și pentru scăderea calității ovocitelor, așa că În ultima circumstanță ea poate să apeleze și la cele de primă calitate pe care l-a recoltat la 30 de ani.

Ok, deci e un backup pe care e bine să-l faci până să ajungi în această a doua etapă a vieții, să zicem.

Da. Ce ne impactează sistemul hormonal în general este nivelul de cortizol, care de fapt este considerat un hormon singuratic și dezechilibrează celelalți hormoni. De aia avem nevoie de un control și un management al stresului extrem de important, pentru că clar este un factor determinant în evoluția noastră și a ne face... nu știu, utiliza obiceiurile în fiecare zi la capacitate maximă. Pentru că în unele situații, neavând un management al stresului și al colțesorului eficient, facem ca lucrurile pe traseu să devină pre-alert și atunci este ca și cum te aduce cu mașina cu 200 constant și la un moment dat ai nevoie să tragi frâna de mână. Ideea este să nu o tragi brusc sau să o tragi treptat și clar ai nevoie de mai multe schimburi de ulei pentru că altfel s-ar putea să faci mai multe damage la mașină.

Deci un management a stresului.

Da.

Asta cumva ține de fertilitate. E interesant că ai început cu asta și e important să începem cu asta, să ținem cont că la vârsta asta încă îți poți prezerva ovocitele și cu cât o faci mai devreme, cu atât este mai bine și atunci asta scade inclusiv stresul acela pe care l-ai, că ok, când o să-l fac copilul, o să am vreodată copilul, dacă o să-mi doresc copil și nu o să mai pot. Poți să ai acest backup și să ai ovocitele prezervate. Nu dăm indicații mai amănunțite decât atât. E bine să mergi la medicul tău, ginecolog și să vezi cum se face acest lucru.

Important este să știi că se poate face acest lucru și cumva să conștientizezi faptul ăsta. Ai conștientizat, probabil că nu o să aveți nevoie acum, dar probabil o să aveți nevoie la un moment dat. Important este cumva acolo în subconștiență să știți că există varianta respectivă care te scapă de un stres și ai un backup pe viitor.

Bun, hai să mergem mai departe și să vedem care e următoarea schimbare care se întâmplă sau la ce trebuie să fie atentă o femeie în această a doua jumătate.

In a doua jumatate as pune accentul cel mai mare pe sistemul digestiv, pentru ca sistemul digestiv si cum spunem noi se numeste estrabolom, este o specie de bacterii care stau in intestin, care cumva moduleaza nivelele de estrogen, Și lucrurile respective trebuie să se întâmple cât mai repede pentru că îți determină ceea ce se întâmplă după vârsta de 45 de ani și chiar la menopauză. Adică poate să-ți crească intrarea la menopauză mult mai repede și plus că te scapă de anumite patologii cum ar fi endometrioză, fibroame, chiste și inclusiv patologie malignă cancere. De ce vin și vă spun lucrurile acestea? Pentru că Trăim într-o lume în care mâncăm ultra-procesat. Avem o grămadă de factori agresivi, cum ar fi zahărul, glutenul, care... chiar dacă nu ai o boală care, nu știu, să ai o intoleranță la gluten. Ideea este că fiecare părțic, adică zahărul, glutenul, este ca și cum te-ar bate cineva în fiecare zi, dar te bate cronic, adică câțiva ani.

Încet. Te bate încet, dar în fiecare zi.

În fiecare zi, da. Mai bine să te bată odată și după aceea să poți să-ți revini, știi? Să nu te bată în fiecare zi. Ideea este ca estrabolomul respectiv este o specie de bacterii care stau la nivelul intestinului si cumva ele sunt modelate de o enzima care se numeste beta glucoronideaza care intra in procesul de excretie a estrogenului. Ideea este ca in momentul in care noi ingeram orice lucru, mai ales estrogen sau luam contraceptie sau luam substitutie hormonala pe cale orala sau transdermica, ideea este ca Estrogenul respectiv intră într-un proces de excreție și hidroxilare, iar această enzimă, betaglucoronidează, cumva modelează lucrurile respective. Dacă este dezechilibrată, Ce se întâmplă de fapt? În loc să excreți la nivelul tubului digestiv, reingeri. Și atunci cumva faci o dominanță acestui nivel de estrogen. În compensație se modifică balanța, adică estrogenul devine prea mult, adică 2X estrogen, în schimb progesteronul rămâne mai jos. Și atunci din acest punct de vedere apare un imbalance hormonal și dominanța asta estrogenică tinde să crească. Închiste, fibrome, endometrioză și așa mai departe. De aceea e super important și vreau să te felicit pentru dieta ta cu 30 de plante în fiecare zi, pentru că cumva lucrurile respective și atenția asupra tractului digestiv este super importantă și lumea pune din ce în ce mai mult acces pe axa minte creier, adică minte creier intestin, pentru că cumva se pare că acolo ar fi punctul culminant în tot ce se întâmplă din punct de vedere și hormonal în perioada asta între 35 și 55 de ani, 51 de ani.

Cum se cheamă bacteria asta de care ai zis?

Betaglucoronidaz este o enzimă.

Ai zis că trebuie să o ținem sub...

Ea modelează nivelele de estrogen.

Adică cum ne putem da seama dacă ea e în regulă sau cum putem să o dezvoltăm sau să o menținem într-un echilibru?

Ideea este că putem să o testăm.

O putem testa?

Da. O putem testa și există diferite analize în care inclusiv anumiți marker de epigenetică în care ne determină anumite nivele sau anumite lucruri în organism care pot fi influențate din exterior.

Dar dacă nu testăm, ce facem pentru a menține, să zic, optim acest echilibru al acestei enzime în intestin?

Ideea este să avem o dietă care să nu conțină lucruri ultraprocesate. În primul și în primul rând avem nevoie de o alimentație diversificată, pentru că clar această enzimă este alimentată de plante, inclusiv de Și ceea ce se găsește în produsele animale, glutamină, creatină și așa mai departe, cumva e punctul de cotitură în partea asta de excreția organismului. Există inclusiv anumite suplimente, nu știu dacă pot să le spun public, Calcium glucurat care cumva modelează această enzimă în excreția ei, dar știm că este un punct trigger în eliminarea acestei dominanțe estrogenice. Vă spun cum funcționează partea asta de dominanță estrogenică. Ideea este că în primele 14 zile a ciclului menstrual, femeia secretă mult mai mult nivelul de estrogen decât nivelul de progesteron, pentru că nivelul de estrogen ajunge maxim undeva înaintea ovulației, în detrimentul nivelului de progesteron. Și tot timpul există o rație. După ce se întâmplă partea de ovulație, efectiv femeia face ou, ea cumva îi se schimbă polaritatea, crește nivelul de progesteron în detrimentul nivelului de estrogen. Drept urmare, după ovulație, femeia este diferită. Ea se simte cel mai bine când are nivele mari de estrogen, înainte de ziua 14, atunci este mai feminină, mare libido a crescut, se simte cel mai bine când se uită în oglindă, etc. În schimb, după ce ovulează, ea vrea să fie... este diferită, nu-și dorește să stea mai mult în pad, mănâncă mai mult, este mult mai conservativă. Adică ce face? Își protejează oul. Și atunci se inversează rația între nivelul de struge și nivelul de progesteron. Pentru că nivelele respective cumva au același vârf. Adică este ca și cum am stat pe două picioare. Ideea este că avem nivelul de struge și nivelul de progesteron. Dacă cumva ne accidentăm la un picior, cumva ne dezechilibrăm.

Și apropo de ce ai zis de dieta asta cu 30 de plante, de fapt nu e neapărat o dietă, e un mod de a mânca. Recomandarea de bază nutriție în momentul de față este să mâncăm 30 de plante diferite în fiecare săptămână. M-am gândit la cum pot să șuntez această recomandare și să le mănânc pe toate într-o zi. Și așa am început să îmi pun foarte multe legume, mirodeni, semințe, în farfurie, ajungând la 30 de plante într-o farfurie. Și am zis să brevetez între ghilimele această salată, să fie salata 30 de plante Dr. Mihail, pe care o să o puteți gusta, pentru că chiar am făcut-o și o să fie available la brunch. A fost făcută de Adrian, de la Bucate pe Roate, cred că este jos undeva Adrian, nu este pe aici. Ideea este ca acele plante diferite, Au fibre diferite care hrănesc bacterii diferite și asta creează un echilibru în microbiomul nostru și înțeleg că de asta trebuie să avem grijă mai mare începând de acum. Dacă mergea să mâncăm numai burger și pizza la 25 de ani, acum nu prea mai merge.

Intoleranțele în general la femeia apar după vârsta de 35 de ani, pentru că există un imbalance hormonal între nivel de estrogen și progesteron și atunci fiind fluctuant ca pe valuri, pe traseul tău, în loc să ajungi de la Cluj Nu știu, vii de la Cluj și ajungi la Sibiu pe autostradă până mai bine. După aceea începi să vii pe Valea Oltului, știi? Adică începe viața ta să meargă pe... pe curbe.

Păi depinde cum privești lucrurile. Adică e ok, ajungi mai repede de la Cluj la Sibiu, dar e frumoasă Valea Oltului. Adică dacă te oprești, te uiți, adică chiar te bucuri de viață. Nu?

Nu-i așa? Corect. După 35 de ani, de fapt, începe viața.

Da, exact.

În prima parte e o minciună.

Hai să vorbim de perimenopauză, pentru că acesta e primul lucru care vine cu zgomot și înțeleg că este chiar mai mult zgomot decât menopauză, în perimenopauză. La ce ar trebui să fie atente femeile în această perioadă? Cum își dau seama că a venit?

Așa este, în perimenopauză este mult mai greu de pus diagnosticul în analiză decât menopauză. La menopauză, știi, te-au părăsit hormonii. Nu-ți mai vine menstruația, hormonii sunt la limita de jos. în perioada de tranziție, de fapt acolo palvalurile, adică ești pe o mare extrem de învolburată și în unele situații poate să se restaune vaporul, să sperăm că nu. Cum poți să-ți dai seama, în general știința nu recomandă testarea hormonilor în perioada de perimenopauză. Ideea este să fim atente la tabloul clinic. Asta înseamnă că în fiecare zi noi avem nevoie să ne analizăm, adică să fim prezente și să conștientizăm ceea ce se întâmplă cu organismul nostru, pentru că Făcând lucrurile astea frecvent, creăm un pattern, creăm un obicei. Și în momentul în care obiceiul se modifică, ne dăm seama că ceva se întâmplă cu noi. Inclusiv mă întrebai, aveam o discuție cu Mihail, zilele trecute, simptome care sunt cumva, nu cele mai frecvente, dar cam stranii in perioada asta de perimenul pauza. Inclusiv, nu știu, uscăciunea ochilor sau poate să însemne un simptom de perimenul pauza. Unele femei creează o stare de ansietate sau le crește nivelul de ansietate pentru că Nivelele hormonale sunt extrem de fluctuante. Alte femei din punct de vedere clinic au cicluri mai abundante, fac polipendometriali, li se mărește perioada menstruală, la alte li se scade perioada menstruală, ciclurile menstruale sunt mai puțini, sânge rânde sau volumul este mult mai mic. Orice poate însemna tulburări de perimenopauză. Multe femei caută ajutorul psihologilor, psihiatrilor și așa mai departe, dar problema este de fapt imbalansul hormonal și fluctuațiile mari ale nivellor de estrogen și nivelle de progesteron fiind ele scăzute. Progesteronul în sine este secretat de corpul luteal care apare în urma ovulației. Neavând ovulații eficiente sau neavând ciclul ovulatorii, nu avem un progesteron eficient care să ajungă la același nivel cu estrogenul. Estrogenul fiind fluctuant, progesteronul fiind mic, apare un imbalance hormonal și femeia resimte pe proprie răspundere.

Dar nu ai cum să le testezi? De ce e greu să testezi hormonii în perimenul pauză?

Pentru că sunt extrem de fluctuanți. Există situații în care O seară înainte ai avut un nivel de cortizol mare, n-ai dormit. Dimineața te duci să testezi analizele și analizele tale pot să iasă prost. Sau poți să le testezi o zi înainte când ai fost super fericit, ai fost super ok și analizele tale sunt bune. Nu e o chestie reală. Adică ne uităm și încercăm să găsim niște obiceiuri, să găsim și noi niște paternuri ca cumva să facem lucrurile să devină cât de cât standardizate, dar cel mai important este că fiecare suntem diferite, voi sunteți diferite, noi suntem diferiți și avem nevoie în primul și în primul rând să ne cunoaștem clinic. Adică să ne auto-evaluăm noi clinic, să știm cum suntem în fiecare zi, ce simțim, eventual să ne notăm pe un carnețel ceea ce simțim și ulterior, mai ales când mergem la medic, să-i arătăm lucrurile respective, ce se întâmplă din punct de vedere al chestionarului sau agendei pe care o avem.

Ai vreun ghid? Sunt anumite lucruri pe care trebuie să le analizezi și cât de mult trebuie să le analizezi? Eu, dacă mă analizez pe mine prea mult, mi se pare că am toate bolile posibile. Când învățam la facultate... Semiologie mi se părea că le am pe toate, mi s-a întâmplat de exemplu, adică eu mi-am dat seama că somatizarea poate să meargă în asemenea hal încât eu am fost, filmam medicul, a venit un medic endocrinolog să ne povestească de nodul tiroidian și ne gândeam mai pe cine găsim, pe ceva în public să-l testăm, să-i facem o ecografie, să vezi, poate descoperim un live care are nodul tiroidian și filmăm treaba asta. Mă rog, mă rog, am găsit, n-am găsit, în pauză îmi zice mie, hai să-ți fac o ecografie. Mi-am făcut ecografie, mi-am găsit un nodul tiroidian. Zice, bă, asta nu arată bine. Hai, zic, să-mi fac griji, facem, mă, nu, dar hai pe la mine să discutăm mâine. Nodul de un centimetru pe tiroidă. Vă promit că eu, adică vă dau cuvântul meu că Următoarele zile, până la consult, eu nu puteam să înghiț. Aveam ceea ce se cheamă disfagie. Simțeam că eu când înghiț, mi se blochează mâncarea în gât, că acolo crește ceva ce nu-i lasă loc să treacă. După care m-am dus la un alt medic și mi-a zis, stai liniștit, are toată lumea, nu ai nicio problemă, nu ai nimic. Și am înghițit din nou normal. Adică, asta zic, dacă te cauți foarte... E bine să te cauți, da? Dar dacă te cauți prea mult, poți să tot găsești chestii care poate că nu există și să ai impresia că ai probleme. Așa că întrebarea e... În ce măsură te cauți? În ce măsură îți faci acest assessment? Cât de mult te analizezi? Sau dacă există ceva ce analizezi? Adică îmi analizezi de ok, dacă sunt uscați sau nu? Ce mă analizezi?

Nu există un ghid stand-up în care cumva să bifezi niște lucruri. Nu există în perioada de perimenopauză orice poate să înseamne o tulburare, un dezechilibru hormonal care să-ți impacteze tabloul clinic. Nu pot să vin să vă spun că să urmăriți lucrurile respective, adică să urmărești cum te simți, dacă îți crește nivelul de anxietate, dacă îți scade libido, dacă ai intoleranțe digestive, dacă ciclurile sunt mai abundente, pentru că nu e o chestie reală în treaba asta. Ideea e că de la luna la luna pot să apară schimbări. Ideea este că dacă se repetă succesiv schimbările respective, o să vă dați seama din start că aveți o problemă. Deci nu pot să vin să vă zic, urmăriți chestiile astea, pentru că atunci toată lumea o să urmărească chestiile alea. Și de fapt o să le scape alte lucruri.

Deci trebuie să fii atent, să ai timp, răgazi, liniște, să fii atent la tine, să te evaluezi și să vezi dacă ceva se schimbă. În momentul în care observi că apare un pattern, că apar acele schimbări, că ai neșanță să ai fluctuații hormonale mai puternice care te afectează, E vreun mod natural în care poți să reechilibrezi măcar un pic acest dezechilibru hormonal?

Da. Este. Și din nou venim să ne uităm la partea de alimentație. Pentru că de acolo se modelează nivelele de estrogen și fluctuațiile hormonale care apar în perioada de 35 până la 40-42 de ani. Acolo este trigger-ul. Dacă nu avem O digestie eficientă și pacientele se confruntă cu anumite intoleranțe datorită up and down nivelului de estrogen, adică intoleranțele se manifestă mult mai tare când nivelele sunt mult mai scăzute de estrogen, pentru că estrogenul reglează niște enzime și reglează mucoasea intestinală. Este ca și cum o să nu plouă pe câmp trei luni de zile. Normal că apar fisuri pe câmp. Asta se întâmplă și în cadrul mucoasei digestive și în cazul mucoasei vaginale. să discutăm și despre microbiomul vaginal. Ideea este că dacă noi venim și știm să corectăm lucrurile respective, clar, nivelele se echilibrează și valurile nu sunt așa brutale. Și atunci, din alimentație, în primul și în primul rând, din echilibrarea alimentației și din sport, cumva putem să prelungim lucrurile respective și să ne facem tranziția mult mai lină.

E ceva în nume ce poți mânca? Adică este ceva în nume care să conțină, poate, estrogen natural sau să-ți dea un boost de estrogen natural?

Există anumite suplimente care pot să vină să potențeze nivelele sau să echilibreze curbele de estrogen. Ideea este și am văzut ce se întâmplă cu populația japoneză, pentru că populația japoneză este mult mai subțire, adică cu un procent de grăsime mult mai scăzut. Și cumva și tranziția la menopauză este mult mai lină, pentru că mănâncă diversificat, adică mănâncă o grămadă de bizoflavonoide, fitoestrogeni, care le ajută în tranziția respectivă. Nu vreau să vin să zic luați suplimente de anumite tipuri, pentru că ultimul studiu refertor la partea de suplimente, adică din piața europeană, s-au testat șapte suplimente de la firme diferite 2 nu aveau deloc ceea ce scriau pe cutie si 2 erau in cantitati infime. Deci esenta este tot la alimentatie. Ideea este tot să mâncăm sănătos, adică să scoatem factorii agresivi gluten-zahăr din start, adică partea de gluten și partea de zahăr clar ne modifică și ne crește inclusiv rezistența la insulină și cumva dezvoltăm un profil metabolic modificat încă din perioada de perimenopauză. Ce se întâmplă atunci la menopauză? Că nu mai este o gen de loc.

Ok, deci e o dietă echilibrată, bănuiesc, plant-based. Tot încerci să obții de la tine ceva, zi-mi niște edamame, dacă mănâncă edamame, de exemplu, mă ajută? Sunteai străgen?

Da, am avut un caz cu pacientă cu edamame și testam nivelele de estradiol și nu înțelegeam de ce sunt așa de mari nivelele de estradiol și ia mânca în fiecare seară în loc de cipsuri edamame.

Care-i soia, de fapt?

Care-i soia?

Ok, deci e cumva anecdotic, adică nu avem date științifice care să demonstreze că dacă mănânce dar mame-n perimen o pauză ție mai bine, dar anecdotic avem totuși un caz.

De-aia vreau să dau exemplu populația japoneză ce mănâncă, că e cel mai relevant și cumva dieta lor le potențiază mult mai tare în nivel de estrogen. Nu vreau să vin să spun ia suplimentul ăla XX pentru că Preferitor la studiile de suplimente nu le testează nimeni și nu există o reglementare eficientă ca și cum ar fi la medicamente. Și atunci nu vreau să vin să spun ia suplimentul respectiv că se face foarte bine, că s-ar putea de fapt să te încurce, pentru că totul se metabolizează eficat și atunci în unele situații poate să-ți facă mai mult rău.

Ok, asta e partea cu perimenopauza. Hai să mergem mai departe și ajungem la menopauza. Ce soluții există? La ce trebuie să fie atente femeile la menopauza? Care intră la menopauza și ce soluții există aici?

La perimenopauză vreau să mai completez niște lucruri referitor la masa musculară și la sporturi cu greutăți. Pentru că dacă nu se întâmplă lucrul respectiv și aici vă rog să fiți extrem, extrem de atente. Pentru că ce se întâmplă în perioada de perimenopauză și faceți în perioada de perimenopauză vă determină ceea ce se întâmplă în menopauză. Din punct de vedere al sportului, toată lumea face sport și ar trebui să facă toată lumea sport, ideea este că sportul cu greutăți și masa musculară câștigată în perioada de perimenopauză până la 42-43 de ani, nu poți să o mai recuperezi sau nu poți să mai faci așa masa musculară după vârsta de 45 de ani, chiar 55 de ani în continuare. Ideea este că, dar poți să o întreții, Ideea este ca face sport in perioada de premenopauza cu greutati pentru a avea o calitate musculara mult mai mare si o masa musculara bine definita ca sa va ajute pentru perioada de menopauza. Pentru ca in perioada de menopauza, pe langa schimbarile si faptul ca nu mai avem nivele hormonale, ne confruntam cu osteoporoza. După ultimele studii, cam peste 50% din populația americană o să aibă osteoporoză, cred că la noi în România o să fie și mai mare. Din persoanele care fac osteoporoză și ajung la chirurgie, 50% nu își mai revin din punct de vedere al intervențiilor chirurgicale și 30% mor. Și atunci este important să avem o masă musculară bine reprezentată care să ne protejeze partea osoasă pentru că riscăm să ne facem fracturi dacă nu. Și în partea de osteoporoză este super important să ne dăm seama Dinainte ca s-ar putea sa avem un pattern de osteoporoza, mai ales daca de exemplu in familie avem antecedente cu parinti care au osteoporoza, fiindcă estrogenul joc un rol extrem de important. Este un modulator. În momentul în care ai estrogen mic, osteoclastele, adică niște celule din os, cumva ciuruiesc osul. Adică osul devine ca și-un joațăr. Când ai un nivel de estrogen mare, osteoblastele sunt cele care vin și repară osul. Și este super important lucrurile respective și cum le diagnosticăm. Există o examinare osteodensitometrie sau se numește DEXA scan, body scan, în care cumva ne spune inclusiv procentul de masă musculară, procentul de grăsime, lucrurile astea super importante de știut, pentru că Chirurgia ortopedică și în chirurgia pe un os osteoporotic este extrem de dură și clar nu ne mai revenim la porțile funcționale dinainte. Și atunci, știind că putem să facem intervenții asupra acestor lucruri, de ce să nu o facem?

De acord, am făcut un material recent despre osteoporoză și e un lucru care m-a deprimat cumva, dar m-a făcut să îmi schimb un pic abordarea față de sport pentru că oasele se pare că n-ai cum să le... Adică odată ce ai un vârf la tinerețe, undeva la 20-22 de ani, e vârful pe care îl atingi. Asta e foarte important ca copiii să facă sport, e cea mai importantă. Adică osteoporoza cumva poate fi definită și ca o boală a copilăriei, pentru că tu nu suferi de osteoporoză în copilărie, dar tragi pe oasele efortului și sportului pe care l-ai făcut sau nu l-ai făcut în copilorie. Să zicem că a atins un pic. După aia, din păcate, lucrurile se duc doar în jos. Dar ele pot să meargă așa, poți să-ți păstrezi os, se pare că nu poți să-ți mai construiești os, poți să-l păstrezi Dar poți să-l pierzi când nu faci activitate. Și la asta trebuie să ne gândim fiecare din noi, din felul în care suntem femei sau bărbați, când ne gândim, lasă săptămâna asta, am prea multă treabă, o să fac sală săptămâna viitoare. E posibil săptămâna viitoare să faci sală și să-ți oprești resorpția osoasă. Dar dacă tu te-ai oprit o săptămână, ai avut o săptămână de sedentarism, tu ai avut o săptămână în care ai pierdut os. Și e foarte important să știm asta, pentru că nu vezi asta. Nu vezi cum pierzi os, nu-l simți, Doar îl auzi când se rupe la 65 de ani, doamne ferește, auzi un creac după ce ai călcat pe ceva sau după un traumatism foarte mic sau aproape lipsă de traumatism. Deci când negociezi între sport și multă treabă pe care o ai, tu nu trebuie să te gândești, ok, am proiectul ăsta, nu vreau să-l pierd. Trebuie să te gândești, ok, dacă am proiectul ăsta și nu vreau să-l pierd și o să fac doar muncă săptămâna asta și nu o să mă duc la sport, renunți la un pic de os săptămâna asta. Și-ți fic sportul ăla care, practic, ți-l menține în formă.

După menopauză, adică în primii cinci ani după menopauză, cumva organismul pierde os cam într-un procent de peste 20%, datorită lipsei hormonale.

Adică pierderea aia o să vină. Important e de unde pierzi și trebuie să fii forță, să faci forță, să ai masa musculoară care să mențină oasele respective. E bine să ai mușchi puternici pentru a avea oase puternice, dar dacă ne întoarcem la mușchi, de ce e bine să ne menținăm și masa musculoară?

Este bine să menții masa musculară datorită faptului că are un impact extrem de benefic masa musculară asupra rezistenței la insulină. Ideea este ca, și acum să vorbim despre partea asta cardiovasculară, dacă tot suntem aici, ideea e în felul următor. Estrogenul la nivel cardiovascular modelează Există o enzimă ENOS, care datorită anumitor aminoacizi, cumva enzima respectivă transformă aminoacizii în oxid nitric, astfel că oxidul nitric ține vasele de sânge flexibile și atunci sângele circulă ușor prin vasul de sânge și nu întâmpină rezistență, adică scade riscul de a face tensiune arterială. Ideea este că dacă mai venim la pachet și cu anumite modificări genetice, cum ar fi trombofilie și sângele nostru este nativ mai gros, ideea este că ajungând și la partea de menopauză, vasele fiind mai rigide, adică lipsă de oxid nitric, ideea este că riscăm să facem accident vascular, tromboze și așa mai departe, care până la urmă cauzele cardiovasculare sunt prima cauza de mortalitate în lume. Plus, substituția cu estrogen pentru partea cardiovasculară ne ajută să creeze noi vase, mai ales în masa musculară, dacă noi avem masa musculară și facem sport și în perioada de menopauză. Asta înseamnă că zahărul din sânge ajunge mult mai ușor în mușchi și asta înseamnă că scade rezistența la insulină, adică celula și cumva organismul este mult mai sensibil la insulină.

Pentru că avem masa musculară dezvoltată și pentru că o menținem și cu masa musculară se întâmplă același lucru, cu dreptate că o poți dezvolta mai bine decât dezvolți osul, dar se dezvoltă greu. E greu să construiești masa musculară nouă și după 40 de ani oamenii se duc în ceea ce se cheamă sarcopenie, adică pierzi mușchiul ăla. La fel ca și osul, e bine să exersezi, bine, osul nu îl exersezi, osul se exersează prin mușchi, dar și mușchiul ăla trebuie să fie constant exersat și cu exerciții cardio și cu exerciții de forță care să pună efort izolat pe fiecare grupă musculară astfel încât grupele alea musculare să fie dezvoltate iată pentru a face acel oxid nitric pentru a menține că Cumva implicațiile sunt mult mai departe de a avea doar un mușchi sănătos și de a avea locomoție. Implicațiile sunt biochimice în corp și tot corpul beneficiază de tot ceea ce se întâmplă prin masă musculoară dezvoltată. Și îmi place că toate lucrurile astea se întâmplă încă înainte de menopauză, încă chiar și în perimenopauză și dacă nu le-ai făcut până atunci și simți că ești în perimenopauză, ăsta e momentul în care trebuie să începi să faci toate astea.

Ideea este ca in perioada de permanent pauza, vasele tale inca subtiri, adica intima vaselor este flexibila, nu intampina rezistenta, iar vasele sunt super flexibile si plus nu ai depozite de plat si de aterom la nivelul vasului de sandra, adica nu ai depuneri in interiorul vasului. După menopauză și dacă se întâmplă lucrurile astea prea târziu, gândiți-vă că vasul e super rigid și atunci apar și riscurile, într-adevăr, a substituției hormonale pentru că riști să dizloci unele plăci de aterom care să vină și cumva să fie un side effect la substituția hormonală. Ideea este să putem identifica anumite obiceiuri și să putem începe să facem substituții mai repede în perioada de perimenopauză, să ținem nivele de estrogen peste anumite valoare care să ne ofere protecție cardiovasculară și inclusiv protecție osoasă.

Ai vrut să vorbim puțin despre substituția asta hormonală? Poți să ne zici foarte scurt ce este și care e beneficiu? Cum îmi dau seama că am nevoie de substituție hormonală? Și de când se poate începe substituția asta?

Până acum, toată lumea era contra substituție hormonale, toată lumea era, nu știu, dă cancer la sân, cresc riscurile trombe bolice și așa mai departe. Ideea e că moleculele noi care sunt de substituție hormonală, adică aceiași tip de hormoni care cumva sunt identice în structură ca și hormonii noștri endogene, adică noi producem niște hormoni și care au o structură chimică. În momentul de față există terapii pe piață care vin și înlocuiesc cu exact același tip de hormoni, prin diferite căi de administrare, transdermică, orală, vaginală și așa mai departe. Ideea este că făcând lucrurile respective, este super important să ținem nivelele peste o anumită valoare, pentru că dacă nu ținem nivelele peste o anumită valoare, facem substituție degeaba. Avem nevoie efectiv să ne asigurăm protecție, nu numai neapărat să ne simțim bine, că cel mai important simptom în menopauză, de fapt, sunt bufeurile, simptomele vasomotorii, care ne afectează, ne afectează calitatea vieții, adică pacientea nu doarme și atunci, stai să amascad, toate lucrurile, adică ea nu are o calitate vieții bună, are nivele de cortizol mari și atunci există tipurile de substituțe care vin și înlochesc exact același tip de hormon cu ceea ce avem noi efectiv, plus că toată lumea încearcă acum să demonteze studiul respectiv din 2002, WOMS Health Initiative, care Era un studiu prost făcut și a dat lumea seama că de fapt nu e în regulă. Acum substituția hormonală e bună, apar din nou studii, din ce în ce mai multe studii, dacă stai să cauți în literatura de specialitate, studii referitori la substituția hormonală sunt extrem de puțin comparativ cu ce patologie, adică alte patologie în ginecologie care sunt milioane de studii. Ideea este că e o chestie la început, dar care clar are mult mai multe beneficii decât riscuri în momentul de față.

Există, totuși, riscuri. Vrei să le menționăm? Ce riscuri există?

Ca în orice riscuri există în momentul de față, poți să mori. Ca la intervenție chirurgicală. Semnezi. Care e cel mai mare risc? Poți face stop cardiorespirator pe masa de operație. În general, nu se întâmplă lucrurile respective.

De regulă, poți să mori, dar nu prea... Ideea e că, într-adevăr, în medicină și în operație, dacă intri în orice operație, tu semnezi faptul că îți asumi riscul că poți să mori. E un fel juridic al spitalului a medicului anestezistului să se protejeze pentru că există un risc de 1 la 10 milioane să mori, într-adevăr. Dar cert e că nu se mai întâmplă demult asta și dacă vorbești cu un anestezist care dă anestezie generală în operații, și care îi pune pe oameni să semneze asta și îi întreb câți oameni au murit pe masă din cauza anesteziei, îi zic că zero. Și au zis de alții anestezici care au murit oameni, nu ne-am auzit. Dar totuși e un risc care semnează. Dacă trecem peste el, asta e un risc juridic pe care trebuie să știi. Ce alte riscuri, să zici, reale există în substituție?

Riscuri reale există. Există un anumit procent care, de exemplu, fac substituție pe cale orală și au un risc crescut de tromboze, accidente vasculare. Plus există anumite tipuri de substituții hormonale care, într-adevăr, chiar dacă e substituție hormonală sintetică, cresc riscul cât de cancer la sân. Deci cum ar fi, nu știu, cum să faci substituții cu contraceptive în menopauză. Ai un risc să faci cancer la sân, plus ai un risc să faci tromboze. Deci principala cauza ar fi tromboza, nu neapărat cancerul de sân. Am face cancer de sân și la 20 de ani, când avem nivele mari de estrogen. Dacă estrogenul ar fi problema. Deci toată lumea face cancer de sân. Problema nu este estrogenul. Problema este, din nou, la produs și de excreție a estrogenului. Ideea este să n-avem imbalance hormonal. Ideea este să n-avem prea mult dintr-o parte și prea puțin din cealaltă parte. Acolo e de fapt problema și cheia, de aceea lumea militează din ce în ce mai mult la nivelul și cumva și gastroenterologii se uite la nivelul intestinului. Pentru că totul se întâmplă acolo la nivelul intestinului, adică pe acolo se excrete orice lucru. Ideea este că dacă nu știm și nu suntem conștienți, substituția hormonală, dacă nu avem un tract digestiv funcțional eficient, poate să ne încurce. Pentru că cumva produse de excreție, în loc să eliminăm, îi reabsorbim. Și atunci de acolo vin riscurile, efectiv.

Important e de știut că substituția asta hormonală nu o iei pe rețetă și o iei fără să fii urmărit. E un medic care te urmărește. Tu prescrii substituția hormonală și urmărești pacientele. Tu lucrezi la Regina Maria?

Da. Noi avem o echipă multidisciplinară în Regina Maria și un centru de menopauză în Cluj-Napoca, multidisciplinaritatea efectiva clădirii, că putem trimite pacienta la medicardiolog, la hematolog pentru partea asta de evaluare, inclusiv la imagistică.

În aceeași sedință?

În aceeași, da.

Poți să ne deschidești așa foarte pe scurt, care e traseul unei paciente care necesită substanția hormonală și vine la voi? Ce se întâmplă?

Deci, în primul și în primul, pacienta se adresează, poarta de intrare este fie endocrinolog, fie medic-ginecolog, după care, în funcție de patologiile asociate, pentru că o pacientă, poate care are 50 de ani, are nevoie sau are un profil metabolic modificat, poate are nevoie de un consult de interne și atunci merge la medicul internist sau are niște probleme cardiovasculare sau cumva o investigăm și cardiovascular, să avem cât mai puțini riscuri, pentru că cumva substituția în patologia cardiovasculară este contraindicată. Pentru ca risti sa faci mai mult rau in unele situatii, face o parte de imagistic ca sa nu-i important asta cumva. Cumva pacienta și voi în general trebuie să știți că aveți nevoie să vă faceți o mamografie după anumite vârste. Ecografie mamar anual e super important pentru că e o parte de prevenție extrem de importantă a sânului și după cum știm prevenția este mai puțin, costă istoare și mai benefică, atât din punct de vedere material cât și psihoemoțional, decât tratamentul bărilor grave și diagnosticarea unui carcinom sau unui cancer. și după aceea pacienta se prezintă înapoi la medicul ginecolog care îi face ecografie endovaginală, îi face screening-urile, testare HPV pentru prevenția cancerului de coluterin, plus niște analize paraclinice de evaluare a organismului și după aceea, dacă toată lumea e de acord, semnăm și dăm substituție hormonală.

Cum sunt pastile?

Substituția hormonală, există pastile și există geluri și creme. Unele paciente doresc să ia pastile, adică ele sunt unele care vin gata, informate și doresc să ia pastile pentru că complianța e mult mai mică, adică iau o pastilă și-și asumă riscurile. Alte paciente doresc să facă substituție transdermică, care Este cum te dai cu geluri, creme și așa mai departe, pacientii după 50 de ani, 50-60 de ani își doresc să facă lucrurile respective și mai compliam pentru ele. Vreau să mă dau cu cremă sau vreau să mă dau cu spray. Plus există anumite terapie substitute prin aplicarea unui patch. Adică se aplică un patch și patch-ul cu estradiol și se ia doar numai partea de progesteron. Deci cumva trebuie modelat, substituția se modelează în funcție de fiecare pacientă, individual, pe necesitățile fiecăruia.

Și după analiză și investigația monuțită, pacienta care începe substituție hormonală își dă seama de efectele ei? Adică e normal să-ți dai seama? Adică simți că ai început substituție și te simți mai bine?

Pacientele se întâlnesc de obicei în fața cabinetului și care face substituție, parcă e mult mai luminată, mult mai zen la față. Îi se îmbunătățește net superior. Este ca și cum după primele săptămâni. Vrei să reglezi un televizor, îl reglezi, îl reglezi, pac, și 70%, îl reglezi și apare imaginea. După aia ai fine tuning în care duci lucrurile până la 95%, 90%, 98% în care nu avem imagine, e full HD.

E foarte tare că avem asta la dispoziție, substanția hormonală. La ce altceva ar trebui să fim atenți? La ce alt sistem sau alt organ care poate are de suferit și putem să avem grijă de ea? De exemplu, ai zis de intestin, ai tot vorbit de intestin, dar ce se întâmplă de fapt? Adică, de ce intestinul are de suferit la menopauză?

Păi, la menopauză intestinul suferă efectiv din lipsa de estrogen, adică pacientele, și pot să confirme doamnele, după o anumită vârstă devin mult mai intolerante la anumite alimente. Devenind mult mai intolerante, e clar, nivelul de estrogen, cumva, estrogenul este driver-ul, Țineți minte. Este uleiul pentru mașina dumneavoastră. La fel cum testosteronul este pentru bărbați, pentru femei este estrogenul. Nu ai estrogen, se uscă florea. Ideea e așa. Cum se uscă mucoasele pe suprafață, se uscă mucoasele în vagină, adică apare atrofia vaginală și de acolo apare inclusiv libido uscăzută. Te doare normal că nu-ți mai vine. La fel se uscă și mucoasa în intestin. Apar fisuri, apar anumite permeabilități la nivel intestinal, lichigat se numește permeabilității în stăței. Efectiv, tubul digestiv nu mai este integrul. Și atunci bacteriile care sunt dependente de nivele de estrogen sunt dezechilibrate. Și apare o disbioză. Și apar balonări, crampe... Constipatie si asa mai departe. Si lumea sufera. Primul lucru si primul lucru, inainte de a incepe partea de substitutie hormonala, este importanta digestia. Pentru ca nu elimin. Ne eliminand eficient prin tractul digestiv, te intoxici.

De asta mi se pare super interesant, pentru că la asta nu m-aș fi gândit niciodată și am aflat asta când am avut colo acela cu tine, că, într-adevăr, ai lipsă de estrogen, ți se usucă pielea, ți se usucă mucoasele, apare uscăciunea vaginală, dar și tubul intestinal este mucoasă. Sunt tot felul de comparații făcute. Dacă scoatem coasa din intestin care este toată așa în valuri și microscopic sunt valuri și am întinde toate valurile acelea și le-am întinde plaț, ar fi undeva la un tren de fotbal. Asta este suprafața de absorbție a intestinului nostru și ea e umectată și cu ajutorul acelui estrogen. Când avem puțin estrogen, ea devine uscată ca un teren de fotbal care se usucă și începe să crape și acolo se fac schimburile și ele încep să nu se mai facă cum trebuie, nu se mai digeră cum trebuie. Deci, practic, inclusiv simtomatologia digestivă, dacă deodată la vârsta asta începe Începi să ai intoleranțe pe care nu le-ai avut înainte, te balonezi, te constipi, te doare burtă, ai crampe. Ăsta este un seam că mucoasa aceea deja începe să sufere.

Peste ca și cum pe barăgan n-ai avea irigații.

Îmi plac foarte mult. Bun, și cum îi dăm irigații? Înainte de a ajunge la substituție hormonală.

Păi nu prea ai cum, pentru că estrogenul e driverul. Ca să refaci partea asta de dizbioză și cumva, poți să folosești probiotice, prebiotice, anumite tipuri de magneziu care îți favorizează partea digestivă, alimentație, dar dacă nu ai suprafața, adică suprafața degeaba, poți să joci fotbal pe teren. Când nu ai un teren eficient, efectiv, cu o iarbă bună, nici mincianul ăla nu e că, știi? Și atunci, important este să ne dăm seama de la bun început dacă apar manifestările respective clinic și să ne ducem la medic. Pentru că și cumva focusul este clar în direcția de estrogen, de lipsa de estrogen sau fluctuațiile prea mari de estrogen în minus, că poți să ai spike-uri de estrogen, dar ideea este să n-ai mai multe din astea, cumva panta să fie super descendentă.

Ok, asta mi se pare foarte important. Știi că n-ai zis că soluția este să mâncăm echilibrat pentru că, ok, avem să zicem, mâncăm echilibrat, avem un microbiom bun, dar dacă terenul se usucă, apare practic disbioza care este ghidată de această uscăciune de teren. Adică e important de știut acest lucru, pentru că poate unele femei o să zică, ok, dar eu mănânc super sănătos, mănânc super bine, nu mănânc prostii, nu mănânc gluten. Nu mănânc zahăr, dar eu tot am aceste probleme. Problema nu este ce mănânci, problema este de fapt acest disbalance de estrogen.

Și nu pot să slăbească, nu mi-am schimbat nimic în alimentație, adică mănânc mai sănătos, dar nu slăbesc sau mă îngraș. Pentru că lipsa de estrogen la nivelul mucoase digestive duce și creează insulino-rezistență. Așa. Și de acolo e problema de fapt, de la nivelul mucoasei intestinale. pentru că e super permeabilă, mănânci ceva, zahărul trece rapid, nu e nimic care se blocheze și după aia apar spike-uri de insulină care pentru a contra nivelele respective de zahăr din sânge, organismul depune efort să le scadă și atunci te simți obosit. Deci focusul este clar pe tractul digestiv. și de acolo trebuie să fie punctul de plecare. Super important! Și gândiți-vă că partea asta de nivele de estrogen, pe lângă că afectează mucoasele la nivelul tractului digestiv, afectează și mucoasele la nivel vaginal. Ce se întâmplă? Că e tot mucoasă, de fapt. Apar anumite fisuri în vagin, apar anumite fisuri pe lângă uretră, femeia se confundă cu sindrom genit-ordinat de menopauză, se duce si face 10 examene de urina si le se negativ si se intampla de antibiotice, cand de fapt problema este din cauza uscaciunii si din cauza lipsei de estrogen la mucoasa vaginala, apar microfisuri, bacteriile se cantoneaza si cumva de fapt asta doare. Ideea este ca putem folosi anumite geluri, anumite geluri vaginale, anumite ovule, care cumva sa recreeze mucoasa respectiva, anumite proceduri, medicina regenerativa, care sa vina sa refaca structura de colagen al vaginului, pentru ca si in vagina exista specii de lactobacili, care cumva mentin vaginul tot timpul curat. În unele situații trebuie să eviți dușurile în vagin, pentru că vaginul ghilemelui are un sistem de autocurățare. Ideea este că avem nevoie să avem un balance bun din punct de vedere al lactobacililor, înseamnă anumite specii de lactobacil care inclusiv luptă cu infecția virusului HPV sau cu anumite bacterii. Ideea este că dacă tu îi creezi un imbalance acolo și o floră dezechilibrată, adică harcia-parcia, apare dispărerea, durerea la contact, uscăciune vaginală, disbioză vaginală, vaginite, sindrom genit-urinat de menopauză, adică uscăciune care se confundă cu infecțiile urinare și așa mai departe. Și pionul principal este tot estrogenul. Pare dubaş, adică peste tot în organism e vorba numai despre estrogen. Principalul driver.

Ai cum să-l livrezi local, acolo, prin creme?

Da, ajută. Ajută super mult și partea locală. Este super important dacă s-ar face atât sistemic, pentru că ai nevoie de cumva un balance și înăuntru organismului și local al funcționa mult mai bine. Dar funcționează și local. Pentru o perioadă limitată. E ca și crema pe mâini. Cât te dai, funcționează, cât te mai dai, nu funcționează. Ideea este că trebuie să refacem structura aia de colagen, care e peste tot în piele.

Asta poate să fie una din cauzele scăderii libidoului, dar probabil că există și alte cauze și aș vrea să vorbim despre ele și de ce la vârsta asta multe femei se plâng de această scădere a libidoului.

La fel, din cauza nivelului de estrogen scăzut. Dacă la 30 de ani când ești în perioada de periovulație, preovulatorie, nivelele tale de estrogen sunt foarte mari și te simți cel mai bine și se contrabalancează după ovulație cu nivelul de progesteron, inclusiv nivelul de testosteron, și femeia secretă testosteron, inclusiv Această triadă, estrogen, progesteron, testosteron, nivelele respective super bine echibrate, la 20 de ani nu ai probleme, dar în schimb după 40 ceva de ani, inclusiv în perioada de perimenopauza, părând fluctuațiile, cumva scade partea asta de libido, plus Cortizolul, fiind lupul singuratic, dezechilibreaza in dinamica toti cei alati hormoni dupa el, adica daca ai un cortizol si nu iti echilibrezi, adica nu stii cum ar trebui sa functioneze cortizolul, adica dimiata cortizolul e mare si scade pe parcursul zilei, n-ai voie sa ai spike-uri de cortizol gen seara sau sa faci anumite lucruri pentru ca iti scade nivelul de melatonina si nu mai dormi, adica sa ai niste disruptori care sa iti modifice curba de cortizol si sa ai un spike de cortizol si pai zici ba n-am dormit. Pentru că de acolo intervine și rutina somnului. Este important să avem o rutina somnului, să știm să facem aceleași obiceiuri, pentru că hormonii și organismul se vindică pe parcursul nopții. Când ai nivele scăzute de insulina, ai nivele crescute de hormonii care cumva te regenerează și dimineața te trezești fresh cu cortizolul mare. Ideea este că cortizolul respectiv trebuie să-ți ajungă toată ziua până seara. N-ai voie să ai seara din nou spike-uri, ca să poți să te regenerezi.

Bun. Și tu după aceea să plece de la estrogen, e altceva ce se mai întâmplă? Ce ai vrea să mai punctezi? Până că o să te rog la final să ne dai niște sfaturi. Ce crezi că ar trebui să facă...

Pentru libido o femeie?

Inclusiv, da. De ce nu?

Noi, bărbații, suntem o problemă. Adevărul. E important să ne asumăm lucrurile respective. Pentru că și noi suntem un trigger în a declanșa nivele mari de cortizol la femeie, ceea ce induce un stres. Și atunci dinamica asta sexuală a femei și partea de libido este cumva mult mai completă. Pe lângă că tu îi reglezi nivelele hormonale, ea nu mai e la fel de dornică ca și la început. Are nevoie de anumit stimul. Și stimulul pe care trebuie să îl oferim suntem noi. Noi trebuie să facem stimul ăla, să-l creăm.

Și să nu le creștem cortizolul.

Să nu le creștem lor cortizolul. Pe lângă tratamentele. Adică tratamentele locale, dacă o pacientă a echilibrată local și în regulă din punct de vedere al atrofiei vaginale, te seamănă că dacă te dore, nu-ți vine și n-ai chef. Dar lucrurile respective se pot rezolva.

Are legătură scăderea asta de estrogen și cu anxietatea pe care multe femei o simt?

Da. Cum spuneam, exista receptori de estrogen peste tot in corp, inclusiv in partea cerebrala. Multe femei in perioada de menopauza se confrunta cu insomnii, cu insomnii si cu simptome vasomotorii. Cel mai frecvente sunt bufeurile si transpiratii, adica care le afecteaza viata. Am in fiecare ora, ba transpir, ba azi rosie, ba... Ganditi-va si din punct de vedere economic, de cate ori trebuie sa faca dus. Și câte haine trebuie să schimbe. Important. Și atunci, din punctul ăsta de vedere, pe lângă partea asta de că se echilibrează nivelele de estrogen, adică substituția din nou este benefică, avem nevoie și de nivelele de progesteron. la fel de ridicate, pentru că există anumiți receptori și neurotransmițători care acționează la nivel cerebral pe niște receptori și secrete alfa și beta-pregnadiol care cumva limistesc femeia. Adică noi recreem ciclul circadian și ciclul hormonal dinainte de a intre la menopauză. Adică refacem din nou echilibru între cei doi hormoni. Și atunci femeia cumva își reia obiciorile vechi pe care le-a avut, dar le-a pierdut datorită lipsei hormonale. Esența e că tot substituția vine și cumva îi punctu de pe I în situația respectivă, chiar dacă pacient ajunge la medicul-psihiatru care îi tratează simptomele, anumite substanțe care până la urmă tot te culcă. Ideea este că cauza principală este tot nivelul de estrogen. nivel de sprogen și partea de progesteron. Și există anumite teste care identifică lucrurile respective, îți pot face din salivă sau din urină sau din sânge și noi știm că la anumite doze pacienta reacționează rapid referitor la aceste lucruri. Și da, influențând partea asta cerebrală din start, îți influențează inclusiv partea de ansietate, nivelele scăzute. Ideea este că pacientele care sunt pe substituție, efectiv când vine la conduit simți energia, că e mult mai pozitivă. Și întrebul ce mi-a schimbat viața din cauza substituției. Ideea este că există și anumite tipuri de paciente care nu pot să facă substituție pentru că au un cancer sau au avut un cancer dependent hormonal înainte și nu pot să folosească anumite tipuri de estrogen sau nu pot să folosească substituție hormonală. Există inclusiv medicamente de generație nouă care sunt niște antagoniști de receptori care La nivelul creierului există niște neuroni care sunt contrabalansați de niște nivele de receptor și niște estrogen. În momentul în care scade nivelul de estrogen, receptorii aia se supranmulțesc. Supranmulțindu-se, provocă o hipertrofie, adică crește neuronul. Crescând neuronul, el transmite femeii că trebuie să se încălzească și să se încălzească. Și asta e finalul, că femeia devine și are transpirație și bufeuri, sintrome vasomotorii. Ideea este că există anumite tipuri de medicamente intrate și în România care blochează receptorii. Blocând receptorii, atunci Chiar dacă în nivelul mic de estrogen blochează receptul respectiv, pacienta nu are simptome vasomotorii.

Estrogen e un medicament care blochează direct acei receptori, acel termostat să zic, îl repare un pic.

Nu. Medicamentul blochează receptorii, dar estrogenul nu. Estrogenul rămâne mic. El e mic.

Asta zic, e o substanță care nu e estrogen, e pur și simplu un antagonist de receptor pentru...

Exact.

Curios, are efect advers? Adică poți să, dacă îți blochezi acei receptori noriși, să intri în saună și să nu transpiri, să nu te adaptezi la căldură? Nu.

Și atunci inclusiv pe neuronul respectiv scade, neuronul respectiv își reduce volumul. Cumva redevine la normal. Se folosesc tratamente de generatie noua care sunt functionale si sunt alternativa la substitutia hormonala a pacientei care nu vor sa faca sau au contraindicatie majora pentru substitutie. E super important de siud pentru noi.

Da, eu n-am știut de acest tranzament și mă bucur că am aflat că există. O să trecem în curând la întrebări din partea publicului, dar înainte de a ajunge la întrebări, aș vrea să te întreb, care ar fi un sfat, dacă ar fi să dai un sfat femeilor peste 35 de ani, 35, 40, 50, dacă ar fi să le dai un singur sfat și ăla te rog să nu fie, făceți-vă substituție hormonală cu estrogen, deci dacă acest fel am înțeles, care ar fi acel sfat?

Faceți sport, aveți grijă de alimentație, super important să investim în calitatea mâncării și în rutina somnului. Și acești 3 pion principali reglează procesele dinspre 35 de ani până după 40 ceva de ani. Astea sunt super importante pentru că Cel mai important lucru în aceste trei situații este in mindset-ul. E super important să fim conștienți de lucrurile respective pentru că schimbarea este la noi.

Mulțumesc, Călin! Pe tine oamenii te găsesc la Regina Maria. Vreau pe calea asta să mulțumesc celor de la Regina Maria care sunt alături de noi în această ediție și care pun preț pe prevenție, pe educație. pe informațiile pe care le livrăm aici și asta o devenesc și prin susținerea evenimentelor noastre și altor inițiative de acest fel, dar și prin susținerea prevenției prin centrele acestea de longevitate, centre de menopauză pe care le dezvoltă. Le mulțumesc că sunt alături de noi. Vreau să mulțumesc și celor de la Unicredit Bank care sunt cu noi. Unde e Unicredit?

Pe aici?

Unicredit sunt cu noi de la prima ediție, prima ediție Bun Bine până la această. La fiecare ediție au venit Unicredit și susțin și evenimentele Bun Bine, cum susțin și podcastul nostru, boabe de cunoaștere și până la asta, ușirea firmă, mereu interesul constant pentru educație, Aqua Carpatica, partenerii noștri care ne hidratează. Carte Blanche, care ne fac mâncare foarte bună. The Point. Editura Herald sunt alături de noi astăzi cu o carte pe care o să o primiți în goodie bags, dar v-o descriu la următoarea conferință. Aceștia sunt partenerii noștri și acum vreau să-ți mulțumesc pentru tot ce ne-ai povestit și o să punem întrebări. Dacă aveți întrebări, vă rog să ridicați mâna și colega noastră o să ajungă la voi cu microfonul.

Bună ziua! Vă mulțumim foarte mult pentru informațiile valoroase pe care le-ați transmis și pentru atitudinea dumneavoastră, cum spuneați și vorbeați despre mindset. Spuneați așa că nu facem terapie de substituție hormonală doar de dragul de a o face, ci țintim anumite nivele de estrogen. Acum e o întrebare personală. De astă vară fac terapie de substituție chiar din perioada de perimenopauză cu hormoni bioidentici pe care îi prepar o dată pe lună la o anumită farmacie. Și mă simt extraordinar de bine, într-adevăr, iar analizele arată că estrogenul este între 60 și 70. E o țintă terapeutică cu care să fiu mulțumită?

Da, limita de jos este 60, adica si din punct de vedere, studiul respectiv este o studie vechi care are cred ca vreo 15 ani, in care limita pentru a avea un os burs si a nu pierde calitatea osului si adica a preveni partea de osteoporoza este 60, limita de jos. trebuie să aducem pacienta undeva între 60 și 100, 100 și ceva. Ideea este că unele paciente, și aici e super important de reținut, unele paciente s-ar putea să aibă nivele hormonale mult mai mari, pentru că ele au fost obișnuite cu un nivel mult mai mare de estrogen și s-ar putea să nu se simtă bine pe valori mai mici. Ideea este că dacă ai nevoie, La fel, e super important, partea clinică, să ne uităm import la ceea ce se întâmplă cu organismul nostru, să simțim lucrurile respective și într-adevăr și din punct de vedere al analizelor de laborator. Ideea este că prima și prima dată ne uităm clinic, să vedem clinicul unde simțim și dacă ne-au trecut simptomatologia, că noi tratăm pacientul personalizat, individualizat. Nu tratăm după șablon. Dacă noi am tratat lucrurile respective și ne facem valoarele de analiză sau ne dozăm pe stradiolul, s-ar putea să vedem că e mai mare sau în limita de sus sau peste. Asta nu înseamnă că e un lucru rău. Pentru că aia e valoarea la care noi ne simțim bine. Și cel mai important este calitatea vieții.

Da, care s-a refăcut cam în două luni și ceva. S-a refăcut 100% calitatea vieții.

Bravo! Durează în funcție de fiecare pacientă, dar durează o perioadă de acomodare. Unul până la unul, până la trei luni. Deci durează. Dar, din start, lucrurile super importante. Adică, clar, organismul își revine pentru că recunoaște tipul respectiv de hormoni care el l-a pierdut, efectiv. Și acum vin și vă zic o chestie banală. Mașina merge cu ulei. Ideea este că mașina merge cu ulei și la nivel minim și la nivel maxim. Merge mașina mai bine.

Nu merge mai bine? Corect, așa e. Adică e un minim și un maxim și e optim să te situezi oriunde trăi acest minim și maxim.

Ideea este ni să fii în partea de jos și cam așa e ideea. Pentru că în unele situații partea de jos înseamnă că ești la limita de jos și mai un pic până în prăpastie. Ideea este să fii ca la vot, 50 la 100 plus 1.

Bună ziua! Întrebarea mea este legată de tractul digestiv. Ați spus că e foarte important că înainte să poată o pacientă apela la substituția hormonală să îi se reechilibreze intestinul ca să poată avea un efect benefic tratamentul. Cum poate efectiv să își regleze nivelul de estrogen din intestin sau să își repare mucoasa înainte de această substituție?

Ideea este că lucrurile nu există un tratament Asta e standard, nu există. În momentul respectiv, dacă pacienta are anumite simptome clinice din punct de vedere digestiv, există anumite teste care se fac din materiile fecale, gen betaglucoronidează sau calprotectină, care ne determină nivelul de inflamație de la nivel intestinal. Rezolvând treaba asta prin administrare de suplimente, Se poate inclusiv în același timp cu partea hormonală, lucrurile își revin de minune. Inclusiv putem să folosim anumite tipuri de magneziu care cumva ne cresc peristaltica intestinală și ne ajută sau anumite specii de lactobacili care pot să ne potențeze sau să... ne ajute până recrem din nou balanța respectivă. Dar lucrurile cumva merg personalizea pentru fiecare paciente în funcție de necesitate. Ideea este că la unele paciente poate ai nevoie numai de probiotice sau de magneziu sau de calciuc lucurat sau de anumite, sau de un aport hidric mult mai mare ca să echilibrezi lucrurile respective ca pacienta să nu mai fie Nu știu, constipată, balonată sau trebuie să excludă, nu știu, gluten, lactoză, zahăr și așa mai departe. Și unele poate au nevoie în același timp și de substituție hormonală. De-aia dorim să facem o medicină personalizată, individualizată, nu o medicină cumva a la grup.

Și dacă aș putea să vă întreb și substituția hormonală se centrează pe rezolvarea nivelului de estrogen și atât sau sunt mai multe ținte?

Substituția hormonală în momentul în care tratezi sistemic pacienta și ai un nivel de estrogen suficient de mare care să-ți ofere beneficiu, estrogenul respectiv pe care îl administrezi se leagă de niște recepturi. Ai niște recepturi la care el îi răspunde. Ideea este că recepturi respectivi există peste tot și inclusiv se pot analiza la examenele histopatologice în diferite piese, pentru că la tumorele de sân Ne uitam la recepturi de estrogen-progesteron. Primul lucru ca prima linie de tratament este inhibitia hormonala si in anumite tipuri de cancere. Întrebarea este, dacă faci un cancer pe un nivel scăzut, ce se întâmplă atunci? Sau pot să apară anumite tipuri de cancer care sunt non-hormonal dependente, de exemplu un cancer de sân. Ideea este să avem nivel suficient de estrogen ca recepturii respectivi să devină sensibili și să trimită informații la neurotransmițători și peste tot în corp ca să ne ofere o stare bună a vieții și o calitate bună a vieții.

Mulțumesc mult!

Bună ziua! Că tot a fost și ziua mamei în România. Eu sunt curioasă, de exemplu, pentru mama mea și persoanele mai în vârstă din jurul meu, care deja au intrat la menopauză și care poate n-au avut acces la substituție hormonală. Dacă se mai poate interveni după o anumită vârstă și care este tratamentul? pentru a le îmbunătăși sănătatea în general.

Există o fereastră de oportunitate în partea de a iniția substituția hormonală până la 10 ani. Ideea este că În momentul de față se militează și dacă mama noastră a intrat câți ani?

Cred că a intrat de vreo șapte ani deja.

Deci poate să facă substituție, trebuie evaluate riscurile și beneficiile, e super important. Și până când poate să facă substituție hormonală, poate să facă până cât dorește. Adică până la sfârșitul vieții. Ideea este, și e super important, beneficiile tot timpul trebuie să fie în detrimentul riscurilor.

Trebarea mea are mai mult legătură cu creierul, a spus în legătură cu receptorii. La momentul acela v-ați exprimat că cinevronul crește se poate atrofia. Oare estrogenul poate avea legătură cu faptul că în ultimul timp s-au observat mai multe situații de demență, chiar prematură, Alzheimer?

Da, bună întrebare și am uitat să menționez chestia asta, că substituția previne apariția boli alții în mărș a demenței și femeile care nu fac sau care, nu știu, poate au și anumite deficiențe riscă să facă mai mult demență decât cele care nu fac substituție. Da, într-adevăr așa este și am omis să vă spun lucrul ăsta. Dar este o protecție pentru acest lucru. Din punct de vedere neuronal, partea de substituție previne și cumva încearcă să îmbunătățească apariția demenței și alțelor.

Mulțumim mult pentru toate informațiile. 9 ani și jumătate n-am ratat niciun simptom. Le-am avut pe toate și stăteau cam 50 pe zi. Bufeuri, insomnii, momente de explosie, tot ce se putea, bifat din 50 si ceva de simptome gasite in nu stiu ce studiu. S-au rarit, sunt putine, ma bucur ca nu exista armela liber pentru ca in perioada asta probabil ca as fi cumparat de la supermarket tot ce se putea gasi. Acum, ideea este că, deși s-au mai liniștit multe dintre ele, aș putea spune că s-au pierdut așa. Mă întreb, ce șanse mai am eu la nouă ani și jumătate de la începerea menopauzei? Dați-mi o șansă, măcar!

Există inclusiv studii care spun că substituția peste 65 de ani se poate începe. Chiar dacă ghidurile sunt pentru a ne ghida, substituția cea mai benefică este normal înainte ca organismul să aibă un pattern, adică să-și creeze un obicei fără a avea hormoni. Ideea este că după o perioadă lungă de timp în care tu n-ai avut nivelele hormonale, vii și începi cu partea de substituție. Ideea este că ai nevoie de doze mici să crești treptat, pentru că administrând hormoni în doze mici, tu sensibilizezi receptorii, crezi niște receptori pe zi ce trece, tot mai mulți, care sunt responsabil de substituție, adică cumva corespund cu partea de substituție. De-aia la un moment dat sunt unei femei care fac substituție și au bufer. Ce fac substituție și iarămea port buferle și transpirațiile. Nu se poate, nu e bună substituția. Când de fapt, datorită substituție, ea creează mai mulți receptori și are de voie de niște doze mai mari până se stabilizează.

Deci se poate face tratament și după vremea asta, după perioada asta.

Și inclusiv există studii și inclusiv în ghidurile americane a societății de menopauză, ghid ieșit destul de recent, spune că nu e nevoie să întrerupem substituția cât facem cu 20.000 și beneficiile depășesc riscurile. De-aia substituția și fiecare persoană trebuie tratată individual. Și putem face a la lung partea asta, pentru că ăsta e driverul important, uleiul în mașina dumneavoastră, ca la noi. Emi.

S-A refuzat. Eu am fost 10 ani asigurată în Austria și toți medicii au refuzat să-mi oferă orice fel de tratament. Și când am văzut că în România se petrec lucrurile, am renunțat la asigurarea din Austria și am venit în România. Poate că aici nu știu câte persoane sunt asigurate în altă parte, dar vă spun, nivelul în România e mult mai ridicat și o spun cu toată responsabilitatea din punctul ăsta de vedere. Oricât ar blama cineva sistemul românesc de sănătate. Vorba.

Unui mentor de-a mea care spunea că în România tratamentele sunt poate și mai bune și mai bine de contate decât în afară. Avea dreptate. Adică...

Ce.

E pe pielea mea și am avut o asigurare foarte bună și acces la... Mai.

Ales că vei aștept firma și lucrurile respective. Acces la o grămadă de informații de calitate și medici de calitate. Mi-a.

Misat foțat complet, da. Mulțumesc.

Mult. Bun.

Mulțumim. Mai avem o întrebare. Uitați acolo, avem o întrebare. Mulțumim.

Foarte mult de informațiile dumneavoastră. Este o întrebare strict personală. Am 56 de ani. La 48 de ani am fost diagnosticată cu o glandă tiroidă nodulară plină. operată la 48 de ani și imediat după 2 luni s-a instalat menopauza. Credeți că este una din cauzele care a dus la menopauza prematură sau nu, că.

Totuși era o vârstă? Și.

Acum faceți substituție cu eutirox, nu? Da, exact. Care este tot o substituție hormonală? Nu vii frică că faceți cancer? Pentru că este substituție hormonală. Problema care a fost acum 20 de ani, care cumva substituția duce la patologii maligne și în momentul de față toată lumea vrea să scoată securăia din apă, toată lumea se luptă să scoată securăia din apă refletor la substituție. Și când ai o problemă din punct de vedere al tiroidei, faci substituții pentru că nu poți să treci fără partea asta de tiroidă. Corect.

Doar că nu faci menopauză de tiroidă. Menopauza e un proces fiziologic normal. Mă gândesc că există riscuri un pic mai mari la substituție hormonală estrogenică față de tiroidiană. Dar ce e important să ne întoarcem mereu la ideea că o facem sub supraveghere medicală și e important, deși știu chiar că există studii în care se pare că cu această supraveghere, cu prevenție constantă, riscul de a suferi din cauza bolii este mult mai mic decât la femei.

De care nu fac săptămâni și nu sunt urmărite. 43% scade incidența și mortalitatea din orice boală la pacientele care fac substituție, pentru că ele fac prevenție mult mai repede, pentru că există studiul vechi care este implementat foarte adânc în capul medicilor, a colegilor, a tuturor, a persoanelor. și atunci femeia se duce și se caută mult mai repede. Adică își face controale, își face prevenția, își face ecografia, drepturi mare, chiar dacă este diagnosticată cu o problemă malignă, este în stadiul incipient, care este rezolvabilă. Și atunci, una la mână, calitatea vieții este mult mai bună, doi la mână, ea răspunde la tratament și trece mult mai mult. Deci.

Întrebarea era dacă... O.

Cauză faptul că m-am urat... Poate.

Să fie și cauza respectivă, pentru că cumva comunică. Partea de tiroido comunică cu sistemul gonadal și cu ovarele, și atunci în momentul în care îl omor pe șef, se duc și angajații. Adică pleacă și angajații. E foarte importantă, pentru că partea asta de exemplu de... și partea asta de tiroidă sau anumite probleme tiroidiene care apar, majoritatea pot să apară și cumva sunt mult mai frecvente în perioada de perimenopauză. Când apare imbalansul ăsta hormonal în partea pelvină a femei. Vă.

Mulțumesc foarte mult!

Super! Mulțumesc și eu, mulțumesc din nou Câlin, mulțumesc vă pentru atenție, pentru întrebări. Asta a fost prima conferință.