MENOPAUZA nu este o boală | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Iosif Niculescu

Menopauza nu-i o boală. Pubertatea nu-i o boală.

Peste 40% dintre femeile active din România, adică cele care muncesc, sunt în manută de față în perimeni menopauză sau în menopauza.

O femeie va simți totdeauna că e ceva... că-i altfel. Lista e lungă. Sunt peste 70 de semne. Oboseala? Dureri musculare si articulare? Insomnia? Sunt depresive de multe ori? Brain fog? Tipsa de concentrare? Te rosesti? Esti cuda de sus pana jos? Ce faci? Inchicuiesc? Cineva vine si spune, n-am dormit de 4 nopti. Desigur că viața e un dezastru.

Ce urmează? Ce și cum să facă ca să evite o tranziție abruptă și neplăcută?

E un exercițiu foarte fin, dificil, pentru care, sincer vorbind, noi nu suntem cu toții pregătiți. 20% din toate pacientele care intră la menopauz au nevoie de ajutor. Și acest ajutor, în cea mai mare parte a cazurilor, este substituție hormonală. Unul din dezideratele vieții noastre este să ai o calitate bună a vieții. Obezitatea crește riscul la cancer de sân de opt ori. Fumătoarele intră la menopauze cu cel puțin 2-3 ani mai devreme decât ar intra dacă ar fuma. Lumea gândește altfel. Păi eu nu mai fac copii, nu mai am, mă rog, contact sexual am sau nu am, de ce să mă duc la ginecolog? Exact! Ăsta e momentul în care trebuie.

Nimeni nu trebuie să sufere. Deci dacă ești în premenopauză sau menopauză și suferi, există soluție pentru asta. Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail și mă bucur că suntem la un nou episod boabe de cunoaștere. Acum, în acest episod o să vorbim despre perimenopauză și despre menopauză. Și mă bucur că am ocazia să repetăm acest subiect, pentru că primul episod pe care l-am avut pe această temă a fost cu Ileana Badiu, care a prezentat experiența ei de pacient. Și acel episod a depășit jumătate de milion de vizualizări. Asta ne arată foarte clar cât de important este acest subiect și cât de multe dintre voi vă confruntați cu această problemă. Iar datele statistice pur și simplu ne confirmă aceste lucruri. Pentru că peste 40% dintre femeile active din România, adică cele care muncesc, sunt în momentul de față în perimenopauză sau în menopauză. Asta arată datele INSE. Iar bolile cardiovasculare, osteoporoza, insomniile și creșterea în greutate sunt doar câteva dintre problemele cu care ele se confruntă. De altfel, doar 10% dintre aceste femei nu au niciun fel de simptome și intră în menopauză fără să-și dea seama, altfel decât prin absența ciclului menstrual. Peste 60% dintre aceste femei însă, au probleme în viața de zi cu zi și viața profesională și vreau să vă dau câteva exemple. 75% dintre aceste femei au simptome vasomotorii, adică migrenă, bufeuri. bufeuri care pot să ajungă până la 18 epizoade pe zi, ceea ce este extrem de deranjant. 60% dintre aceste femei au simptome urogenitale, atrofie uretrală, atrofie vaginală sau disfunții sexuale și 40% dintre aceste femei au simptome psihogene, adică suferă de furie, anxietate, depresie și tulburări de somn și de concentrare. De aceea mă bucur că putem să abordăm din nou acest subiect, putem să răspundem la întrebările pe care voi le-ați spus în primul episod pe care l-am avut cu Ileana Badiu și putem să abordăm de data aceasta acest subiect cu un profesionist, un medic și de fapt vorbim cu unul dintre cei mai buni. El este Dr. Iosif Niculescu, e medic primar în obstetrică ginecologie, supraspecializat în uroginecologie și endocrinologie ginecologică cu peste 30 de ani de experiență. Este, cum zicea, unul dintre cei mai buni profesioniști din domeniu dar și cel care a deschis prima clinică de menopauză în România în 2019, Iosif, te salut!

Bună ziua și mulțumesc pentru invitație!

Mulțumesc eu că ai acceptat invitația și mă bucur că avem din nou ocazia să abordăm acest subiect atât de important. Și apropo de ce vorbeam puțin mai devreme înainte să intrăm în REC, povesteam cât de important este să închidem această verigă lipsă între studiile care există și ce se poate face din punct de vedere medical și veriga asta lipsă de a traduce informația pentru oameni, unde sute de mii de oameni cum sunt cei care se uită acum la acest episod, pot să afle informații valoroase, poate chiar înainte de a intra în perimenă pauză. Înainte de a intra în menopauză și chiar și în perimenă pauză, astfel încât să știe ce urmează, cum, ce și cum să facă ca să evite, să zic, o tranziție abruptă și neplăcută și, practic, să înțeleagă esența și să propagăm această educație care e atât de necesară. Așa că mulțumesc că particip la acest podcast. Am zis că ai deschis o clinică de menopauză, prima de altfel în România în 2019, Poți să-mi povestești mai multe, cum ai deschis-o și de unde ți-a venit acestă pasiune a plonja în rezolvarea acestei probleme.

Eu mă provoc acum, mă provoc să dau din casă. Povestea e puțin mai lungă, sunt de mulți ani în meseria asta, sunt calificat în 82 și niște ani mai târziu, după Revoluție, am plecat din țară și locul unde mi s-a părut oportun să muncesc, la momentul ăla, era undeva în Africa, în Durban, în Africa de Sud și de sigur acolo lucrurile erau ca în Africa, cu multă muncă din punct de vedere al realităților obstetricale, mai ales de acolo, multe nașteri și de sigur cu patologie care depășea ceea ce văzusem și ceream noi obișnuiți în țară. În acest context de boli grave, de obstetrică serioasă și cu probleme mari, Am primit vizita în institutul academic unde profesam, unde lucram, am primit vizita unei personalități medicale specializate de asemenea în endocrinologie, ginecologică, care lucrase cu mulți ani înainte în Durban și care era prieten cu profesorul nostru și care a ținut să ne spună câteva lucruri despre experiența lui în ceea ce privește ceva care nouă ni se părea aproape de suet. Era vorba de femeia matură. El era inițiatorul și cel care pusese bazele unor centre în Statele Unite de management, de tratament al femeilor mature. Chiar așa îi spunea. Nu neapărat femei la menopauză, probabil că trezea tot felul de conotații, și care se ocupa exclusiv de aspectele legate de această perioadă a femeii, și, bineînțeles, de posibilități terapeutice în a le ajuta pe cele care aveau nevoie. Și a ajuns să aibă vreo șase clinici, bineînțeles că din punct de vedere financiar era foarte fericit, și reușise una peste alta să și vândă acele șase clinici pentru o sumă foarte mare, uneori instituții medicale gen, nu știu, la noi cum avem și noi acum, la momentul ăla de sigur nu erau gen, nu știu, Regina Maria sau, da? Și care reușește și promova și umpla în toată lumea să încerce să... Mi s-a părut un lucru fascinant pentru că înțelegerea mea de practică obstetricală și ginecologică era Exact la nivelul femeii în vârsta reproductivă.

Asta de regulă se studia, nu?

Asta se studia, pe asta se punea accent. Sigur, importanța socială era mare, și poți să înțelegi până la un anume punct lucrul ăsta. Și mi-am dat seama că e ceva de care, unul la mână, eu nu eram ginecolog, mă ocupam de sănătatea femeii, dar erau atât de puține lucruri pe care le știam despre femeia dincolo de vârsta reproducerii. Și lucrul ăsta mi-a trezit un interes. Desigur, preocupările de anii relativ mulți pe care i-am petrecut acolo m-au împiedicat să mă ocup în mod deosebit de aspectele astea, dar ulterior, după ce am revenit în Europa și am început să investesc mai mult interes, și desigur am aflat multe lucruri astfel încât odată cu revenirea în România am tot încercat să pun bazile, să înființez o asemenea clinică. Mi s-a părut fascinant, modelul a fost preluat desigur de mulți alții în străinătate și există nu numai în Statele Unite dar și în Europa oameni cu interes preponderent pe îngrijirea femeii La menopauză nu neapărat femei în vârstă, că nu e vorba neapărat de a înainta în vârstă. Există femei care intră la menopauză foarte devreme, adică la menopauză precoce, la 35 de ani sunt fără ciclu mesurare, fără ovulație. Și importanța acestui subiect, desigur, e tangențial cumva cu din punct de vedere reproductiv, pentru că aceste femei în primul și în primul rând nu mai pot reproduce, nu mai pot avea copii. Să te trezești dintr-o ată, încă nu mai ai menstruații și în spatele acestui fapt se ascunde, de fapt, menopauză precoce. Este pentru multe, multe femei o mare problemă. Iar în condițiile noastre, reale, când foarte multe femei își împing perioada de a face copii, de a procrea din motive de carieră, de conjunctură, socială și o împing către 40 de ani, asta e un fenomen pe care îl trăim cu toții, dintr-o dată apare a fi o problemă. E adevărat că numărul așa procentual nu e mare, dar 1-2% din toate femeile intră la menopauză înainte de 40 de ani și 7% intră înainte de 45 de ani. Deci dintr-o dată, cu sau fără, a ne gândit neapărat la aceste femei în nevoie maximă de ajutor, se deschide o arie și un domeniu în care poți să practici o medicină decentă, corectă și cu ajutor gigantic în ceea ce privește femeile.

Eu sunt curios, de ce știința a rămas în urmă cu acest subiect? Pentru că, îți povesteam mai devreme, am văzut într-un alt podcast la un alt medic ginecolog care Dădea un exemplu al căutării personale, căutării pe care medicul respectiv a făcut-o pe PubMed. Dacă cauți pe PubMed articole despre sarcină, despre nașteri, găsești peste un milion de articole. Dacă cauți articole despre menopauză, găsești undeva la 94 de mii de articole. Dacă te duci mai departe și cauți despre perimenopauză, articole științifice scrise sunt doar 6.000, adică cu aproape 2.000 mai puține articole decât găsești despre femei în vârsta reproductivă. Și întrebarea e de ce știința rămâne în urmă sau ce puțin până acum a rămas în urmă pe acest subiect. Erau înainte poate simptomele perimenopauzei sau ale menopauzei mult mai diminuate? Sau ieșeau femeile mai târziu la menopauze? E ceva diferit ce se întâmplă acum sau era pur și simplu un subiect în urmă? În umbră?

Discuția e complexă și e greu să o purtăm în afara, să zicem, oportunismului social și al interesului femeia. Istoric vorbind a fost văzută mult timp și probabil în continuare văzută din punct de vedere social ca fiind de o importanță fantastic mare în perioada reproductivă. Din păcate nu e așa, din păcate femeile din punct de vedere social și profesional au început să joace un rol din ce în ce mai mare și cred că una din sarcile sociale ale noastre, ale tuturor, este să încercăm să scoatem femeile din zona asta de importanță doar reproductivă. Ai zis.

Din păcate că ai vrut să zici că din fericire nu e așa, pentru că femeile sunt importante și după vârsta reproductivă. Din păcate.

Pentru știința asta. Din păcate pentru cum sunt privite femeile istoric vorbind și repet, pentru mulți dintre noi, Sunt decizii politice în ultima instanță, e vorba de bani care se investesc, nu putem nega faptul că într-adevăr reproducerea umană este o mare problemă, nu putem nega faptul că trăim în Europa cel puțin aproape o dramă din punct de vedere al reproducerii. E o dramă pentru că scade numărul de naștere, scade dramatic numărul de naștere, adică suntem la sport cu minus. Deci Europa, dacă ar fi să ne referim strict la populația caucaziană europeană, ar trebui, sunt niște calcule, ar trebui în niște 50-60 de ani cumva să se înjumătătească populația, dacă este să urmăm trendurile actuale de natalitate și în ciuda faptului că sunt progrese remarcabile Sunt progrese remarcabile în ceea ce privește media de vârstă și sunt aspecte care cumva, e împătrinirea populației, adică femeile, inclusiv aspectele legate de menopauză. Femeile ajung să trăiască mai mult, ajung să trăiască și mai mult timp la menopauză. Pe de-o parte, dar nu numai femeile, și bărbații, vârsta medie de viață se duce continuu crește, iar pe de altă parte tot mai puține femei nasc. Asta e.

Legat mai degrabă de condițiile socioeconomice, de alegerea cuplurilor sau femeilor de a nu avea copii sau de a întârzi o sarcină? Sau sunt probleme medicale care cresc incapacitatea unor oameni de a avea copii?

E greu să le despărțim. O realitate este faptul că la fiecare 10 ani, am citit asta niște timp în urmă, capacitatea bărbaților de a procrea scade cu un anume procent în general. Sunt cifre cumulate, da? Deci asta pe de-o parte. Deci e clar că vorbim de o scădere a capacității procreative a speciei umane. Cel puțin din punctul ăsta de vedere. Asta pe de-o parte. Din punct de vedere al femeilor, eu cred că e o capcană în care femeile intră, fiind din ce în ce mai importante din punct de vedere social, foarte multe dintre ele își împing vârsta la care se gândesc să aibă copil până niște limite când uneori e prea târziu. Aduce, în jocul ăsta de sigur e important și faptul că știința și tehnologia și inovația au făcut progrese și foarte multe din femeile Acestea sunt convinse că dacă nu reușesc spontan, or să reușească medicina prin fertilizare, producere umana asistată și a mai departe. Cred că joacă un rol. S-ar putea să fie și confortul nostru și faptul că suntem râzgâiați de viața asta pe care o ducem, cel puțin în condiții europene. Lucrul ăsta nu se observă neapărat în alte nații, dar pe măsură ce oamenii sunt mai educați, devine o evidență. Deci educația vine la pachet cu întârzierea vârstei reproductive, la prima sarcină. E un fenomen pe care nu știm să-l combatem.

La momentul ăsta. Ok. Da.

E.

Interesantă perspectiva asta și alarmantă în același timp. Poate ne trebuie și mai multă educație ca să ajungem să creăm condițiile socioeconomice ideale pentru ca orice femeie să poată să rămână însărcinată atunci când își dorește. fără să întârzi o sărcină pentru că vrea să devină, să crească în funcție în firma ei sau la locul ei de muncă, să nu își riște locul de muncă, pentru că dacă te duci astăzi, cred că la 26 de ani și vrei să te angajezi undeva și zici că vrei să rămâi însărcinat într-un an, e posibil să-ți cadă șansele de a te angaja și asta poate să fie un, cum să zic, un motiv în plus în a întârzia o sarcină. Bun, mi-ar plăcea, pentru că am înțeles dinamica aceasta, mi-ar plăcea să vorbim, să începem cu perimenopauză, o să ajungem să vorbim și despre menopauză, dar aș vrea să mă concentrez mai exact pe perimenopauză, dar știi ce propun? Înainte de a Înainte de a explica ce e perimenopauza, poți să-mi spui doar o definiție sau cum am putea noi să înțelegem menopauza? Cum pui diagnosticul de menopauza? Ce este.

Aia? Da, din păcate sunt niște termeni destul de vag definiți, așa aflu, deci dacă este să respectăm etimologic noțiunile, premenopauza înseamnă ceva care Există înainte, poate uneori să fie cu mulți ani înainte și o să explic. Echivalentul în termeni biologici este faptul că se apropie sau s-a, există deja momentul când sunt epuizate, când e epuizată zestrea genetică cu care te naști de ovocite, ovogonii, de celule primordiale, de ouă. feminine, da? Deci asta este și la acel moment când ovulația se întâmplă imperfect sau nu se întâmplă, desigur că ceea ce urmează în mod normal transformarea folicului ovulator în corp luteal și cu secreția de progesteron se întâmplă imperfect. Deci primele semne ale insuficienței ovariene legate de epuizarea rezervelor, foliculilor, se manifestă ca insuficiență de progesteron. Aici, nu de estrogen. Hulmea e că estrogenii sunt la niveluri acceptabile mulți ani, de multe ori în premenopauză estrogenii sunt în regulă sau aproape în regulă, dar progesteronul e cel care lipsește. Poate nu total, dar progesteronul e cel și lipsa ovulației, aș spune și insuficiența de progesteron sunt cele care determină multe din semnele Premenopauzei. Ca să.

Definim termenii premenopauzei, e la fel ca și perimenopauza. Nu, nu.

Perimenopauza este, tot etimologic, ceea ce presupune ceva în jurul instalării menopauzei, instalării lipsei menstruației. Ca să ai definiția menopauzei, teoretic ar trebui să ai un an de lipsa menstruației. E corectă.

Această definiție? Nu e.

Corectă, dar e ceva care ne ajută să ne încadrăm, pentru că foarte multe femei o să mai aibă niște sângereri. Deci faptul că-ți vine toată la trei luni e ceva tipic pentru premenopauză, respectiv perimenopauză. Deci e semantic, trebuie un pic de ordine. Este mai degrabă din nevoia de a avea același timbaj medical. E mai important pentru practicien decât pentru pacient. Dar asta.

Ce înseamnă pentru pacient? Înseamnă că poți să fii în menopauze deja chiar dacă ți-a mai venit din când în când o menstruație? Da, în.

Momentul când ți-a lipsit un an menstruația și a revenit, de sigur în spate poate să Fie o problemă hormonală care cumva ovarele și-au mai adus aminte, a mai existat un ovocit acolo care a fost ovulat, sigur imperfect, bolnav, poate incapabil să producă, să procreze, dar poate se ascundă și ceva rău. Mă gândesc la un cancer de endometru, mă gândesc la o hiperplazie de endometru. Deci lucrurile sunt relativ greu de definit, dar ce mi se pare important să înțeleagă femeile este că Sunt cu atât, e cu atât mai important aspectul ăsta din punct de vedere al faptului că dacă definițiile sunt greu de stabilit și de înțeles, e cu atât mai important să te adresezi doctorului, măcar pentru a, nu neapărat pentru a fi încadrată într-o grupă sau alta de pre-menopauză, nici nu e așa de important. Dincolo de cum ești, dincolo de faptul că vine menstruația la trei luni, este important de știut că intri într-o etapă cu un oarecare potențial. Da, ok.

Ar fi corect să spunem, am văzut fraza asta doar la cineva într-un alt podcast, care spunea, cumva mi s-a parut foarte de inteles, foarte usor de inteles pentru toata lumea, ca menopauza pentru femeie ar fi pentru un barbat echivalentul cu cu uscarea si caderea testicolelor la 30 de ani. E ca si cum, da, e ca si cum, bun, castrare este cumva deodata, dar daca sa ne imaginam ca la 50 de ani testicolele ti se utuca, ti se atrofiaza si intr-un an, doi, trei, iti cad, este echivalentul menopauzei pentru femeie, doar ca nu avem dovarele in interior, nu putem sa vedem aceasta transformare.

E destul de greu de comparat. În principiu, cam asta ar fi echivalent. Dar ar putea cumva să fie asimilat acestui lucru. Abolirea funcției testiculare la bărbați, sigur, există în termeni practici. Fie că e boală, fie că e castraichiurgicală, fie că e oncologie. Sunt multe situații în astea. Și cumva poți să le La femei lucrurile de cele mai multe ori, instalarea menopauzei cu imposibilitatea producerii ovulelor, deci cu imposibilitatea ovulației, se întâmplă treptat, e adevărat. Nu totdeauna, există și femeile la care se întâmplă deodată, să nu mai vină menstruația, să nu mai există ovulație, dar ideea este că menopauza se suprapune peste ceea ce înseamnă lipsa ovulației, scăderea sau imposibilitatea, sfârșitul perioadei reproductive, ăsta probabil că e termenul corect. Ai spus.

Că se termină rezerva de folicuri. Poți să descrii puțin ce sunt acei folicuri, care e numărul, nu știu, mediu cu care o femeie se naște, cât de mulți folicuri se pierd într-un ciclu menstrual și ce se întâmplă cu, adică de ce pierderea lor treptată și ajunge la epuizare, te induce în această perimenopauză, care cumva, până la urmă, este dirijată hormonal. E ca un haos hormonal în corpul femei. Ce simte.

Femeia de cele mai multe ori sunt consecințele de privării hormonale, de privării de estrogen și progesteron. Fiecare femeie, vorbind despre, încercând să răspund întrebării tale, fiecare femeie se naște conform geneticii cu o zestre de ovocite. În mod normal media e de niște sute de mii. La fiecare ciclu mensual, în momentul când încep să apare semn la pubertate, încep să se dezvolte sub impulsul tot unor stimuli hormonal de creștere genetic și se maturează sub influența creșterii estrogenelor, dar nu numai, se maturează un anume număr de O, de O bocită. La fiecare ciclu. La fiecare ciclu și se pierde. ele niște mii, cel puțin niște sute la fiecare ciclu maestral, dintre ele unul va ajunge să se dezvolte. Similar cumva cu spermatozoizii care și ei parcurg niște etape de maturare și dintre ei ajunge doar unul care eventual din niște milioane, de fapt zeci de pe mililitru sunt între 40 și 60 de milioane de spermatozoizi. Un ejaculat are 4, 5, 3, între 2 și 4 mililitri. Deci e gigantic numărul. Și din trei, doar unul va ajunge să fecundeze. Cumva similar, deși este puțin altfel, doar un ovul va ajunge să fie matur și să fie expulzat și eventual să se întâlnească cu un spermatozoid. Deci asta este. Mulți dintre ceilalți care ajung să se dezvolte vor pieri sau nu se vor dezvolta. Deci la fiecare ciclu mensual, femeia pierde un număr mare. Sigur, speculativ te poți gândi cu cât, chiar dacă o femeie se naște cu o rezervă mare, pot să fie diferențe gigantice între oameni. Una este să ai 100 de mii, alta este să ai 300 de mii. Noi nu știm neapărat care e zestrea genetică a fiecărei femei. Sigur, pot să, speculativ cel puțin, mă gândesc acum, poți cumva să găsești niște miștoace prin care să vezi cum a fost mama, pe deoparte ce genetică are. Ajută asta?

Adică ajută să știi ca femeie cam la ce vârstă a ieșit mama la menopauză? Mama și.

Bunica sunt factori importanți. Sunt factori determinanți în a vedea cam pe unde te încadrezi. Bineînțeles dacă trebuie să te raportezi și la factor de mediu. Fumatul de exemplu. Fumatul scade drastic cu câțiva ani de zile. Aduce menopauza cu câțiva ani de zile mai devreme. Fumatul aduce.

Menopauza cu câțiva ani mai devreme. Nicotina are.

Efect antiostrogenic. Oare vorbim.

Doar de nicotină? Adică există diferențe între fumat, țigară convențională și vape, de exemplu? Nu cunosc.

Nu cunosc. Nu știu, nu știu. Cred că există. Teoretic ar trebui să existe. Dar, uite, e un subiect interesant. Chiar merită de investigat. Cred că.

Vaping-Ul a apărât destul de de curând, cred că trebuie să mai așteptăm câțiva zeci de ani ca să vedem femeile.

Care voptează. Dar mă rog, sunt zeci ani deja, sunt zeci ani. De când.

Se evapuează? Nu, nu de-asta mai. Cred că în Europa cel puțin sunt doar câți bani. Cred că 3-4 ani de când se evapuează pe scară largă, adică se vând vapuri în magazine. Da, probabil.

E nevoie de mai mult timp să vedem. E nevoie.

De mai mult timp să vedem femeile acestea vs. cele care nu văpează dacă ies mai repede. Da, dar.

Clasic, fumătoarele, mă rog, fumătoarele și cum fumezi mai mult cu o temă, fumătoarele intră la menopauză cu cel puțin 2-3 ani mai devreme decât ar intra dacă n-ar fuma. În studii dovidite nu e dubiu. Ține cumva.

De inflamație? Poate să.

Țină și de inflamație, fumatul desigur lucrează rău de tot pe vase, până la urmă și ovarele au vascularizație.

Poți să ne zici ce alte lucruri, dacă tot am ajuns la asta, ce alte lucruri pot să grăbească instalarea menopauzei?

Orice alt toxic, droguri care alterează la nivel molecular celulele, de sigur că pot să influențeze. Există abuzurile de orice fel, inclusiv cocaină, Alcoolul lucrează paradoxal. Este foarte interesant cum lucrează. Consumul de alcool crește aparent cantitatea de estrogen din sânge pentru că lucrează la nivel hepatic și împiedică metabolizarea. A, ok.

Orice fel.

De alcool? Alcool în sine. În sânge ajunge alcool. Că bei vin sau ceva cu altă concentrație, în sânge ajunge și la ficat ajunge tot alcool. Deci asta este sigur. Acum, pe termen lung, sigur că lucrează și din punct de vedere al multor altor metabolisme, apropo de neoglicogeneză, de cum activează tot metabolismul carbohidracilor, de cum te încarcă cu energie, adică jocul și rolul alcoolului este mult mai complex. Dar ceea ce privește sindromele alcolice, clar că se asociază cu lipsa menstruației, insuficiența hepatică se asociază cu lipsa. Deci, deși, de-aia spuneam că e un paradox, deși concentrația de estrogen, inclusiv la bărbații care au insuficiență hepatică, o să aibă mastodinie, mulți dintre ei. Mărirea glandelor.

Mamare. Ginecomastie. Corect, pentru.

Că au prea mult estrogen. Sau băutorii.

De bere. Da, corect, exact. Există alți factori? De exemplu, există vreo corelație între obezitate și instalarea precocei a menopauzei sau grăbirea ei? Obezitatea joacă.

Un rol mare, foarte mare, în ambele sensuri. La nivele medie, de moderate, de obezitate, sunt asociate cu producții crescute de estrogen. Există un tip de estrogen, stronă care se fabrică exclusiv în sensul muscular și în sensul gras și care de asemenea domină în postmenopauză, mă rog, perimenopauză și postmenopauză. Obezitatea, formele importante de obezitate se asociază cu multe alte turbuleri, printre care creșterea nivelului de cortizol, care se asociază de multe ori cu amenorea. Și cu lipsa ovulației. Deci pacientele cu ovare polichistice, de pildă, la care există o triadă de obezitate, de hiperandrogenism, au amenore, nu au ovulație. Dar asta e pentru că nu au ovulație, au nivele crescute de estrogen, dar în același timp au și nivele crescute de androgen. E un paradox. În puțin de situațiile astea clinice, când cineva e bombă de hormoni, și de un fel și de celălalt fel. Acum mă.

Gândesc și explică-mi de ce acest lucru nu e corect, pentru că logic, dacă aș fi să o gândim matematic, ai spus că menopauza se instalează în momentul în care rezerva ta de folicul este epuizată. Dacă o femeie este la menoree, înseamnă că acea rezervă se epuizează mai puțin. Asta înseamnă că ar trebui să intre mai târziu la menopauză, nu ar trebui asta să fie un lucru de care să se bucure? Da și.

Nu, pentru că lucrurile nu se întâmplă în biologie matematic, din păcate. Dar pe de altă parte, acele femei care au mai multe sarcini, de pildă, Nu intră neapărat, în perioade lungi de amenore, nu? Nu au neapărat o întârziere a introirii la menopauză. Pentru că ovulele alea, ele sunt programate să trăiască atât de mult. Că sunt sau nu sunt bombardate cu hormoni, că sunt sau nu sunt stimulate. Asta pe de o parte, pe de altă parte să nu uităm că inclusiv în cazul femeilor care intră târziu la menopauză, calitatea ovulelor nu e garantată. Ovocitelor, pardon, nu e garantată. Pentru sarcină, te referesc? Pentru sarcină, pentru calitatea produsului de concepție, ca să vorbim în termen eufemistic. Deci există o asociere, dincolo de 40 de ani, noi știm că există un risc crescut la malformații genetici, aneuploidii în spețea, da? Care aneuploidii, altfel în populația generală, să zicem că sunt undeva, 1,8, a treia parte din toate riscuri lege, din toate malformațiile, care sunt, să zicem, 3,5%, 1,5% din ele sunt aneuploidii. Dar cu cât înaintezi în vârstă, cu atât mai mare riscuri. Ok. Deci.

Logica e că nu e bine să ai amenoree cu scopul de a păstra rezerva foliculară. Nu neapărat.

Ca scop primordial. Dar, zi-mi.

Te rog, și asta e ultima întrebare legată de lucruri care pot să influențeze instalarea menopauzei sau să o întârzie sau să o grebească, anticoncepționarele au un efect în întârzierea instalării menopauzei? Nu e.

Dovedit. Ok. Nu.

E.

Dovedit. Pentru că.

Și acolo, nu? Tu practic împiedici, din ce înțeleg eu, atunci când o femeie e anticoncepțională, ea bruiază semnalul că vine ovulație. Da, dar.

Se inhibe axul hipotalamohipofizat. E corect.

Și atunci organele genitale nu știu că trebuie să ovuleze și atunci nu ai ovulație. Ăsta e.

Principiul. Deci piurele contraceptive, oralele contraceptive, contracepția orală, înhibă ovulacea. Ăsta e efectul, în ultima instanță. E interesant ce spui și, uite, poate că e un subiect în sine, pentru că femeile care iau mult timp pilule contraceptive sau mai multe sarcin, asta are un rol protectiv în ceea ce privește riscul la cancer de ovar. Ok. Există de asemenea lucruri care nu e foarte bine demonstrate și nu toată lumea e de acord, e puțin așa în conflict lumea medicală din punctul ăsta de vedere. Aparent, stimularea în ceea ce privește obținerea unor ovocite pentru, în contextul reproducerei tehnice de reproducere asistată, stimularea AR ovariană și a ovulacei AR crește cumva riscul la cancer de ovar. Dar acest lucru nu e neapărat, sau cel puțin nu știu eu, nu e neapărat demonstrat, care întârzia apariția menopauzei, deci care aveau un rol protectiv. Dar sună.

Interesant și cumva e plauzibil medical, pentru că atunci când folosești mult un organ, Îi crești puțin riscul de a avea o mutație genetică neobservată care se transformă într-un cancer, pe de altă parte, dacă nu... Factor de.

Creștere, estimularea factorilor de creștere. Corect, corect, corect. Grăzi factori sunt în grăsitură de importanță în oncogeneză. Da, ok.

Corect. Bun, am înțeles că, în linii mari, cred că cel mai bun lucru pe care poți să-l faci pentru a întârziamenă pauza și sau a o lăs pentru a nu o grăbi, să zicem așa, este să te lași de fumat. Unul dintre ele. Îmi place că astfel de informații sunt importante nu doar pentru femeile care sunt la menopauză sau care se apropie de perimenul pauză, ci este atât de important să știi lucrurile astea poate de la 30 de ani, nu? Pentru că deja dacă le știi, uite, cei care se uită sau femeile care se uită la acest podcast în momentul de față, deja știu că ar trebui să-și întrebe mamele și bunicele când s-a instalat menopauza la ele ca să știe aproximativ unde se orientează și deja știu că renuntatul a fumat le dă 3-4 ani în plus până să ajungă la menopauză și din nou o condiție fizică bună și lipsa obezității le pot să ajute. Legat de perimenopauza, aș vrea să mă întorc aici, când se... Și, practic, ca să o înțelegem așa schematic, tu ai o vârstă reproductivă în care la fiecare ciclu menstrual creierul, să zicem așa, creierul țipă la glandea pituitare, nu, creierul.

Îi zice glande pituitare. Hipotalamusul, da. Sunt toate, da, există un GNRH. Corect, da.

Deci hipotalamusul îi spune glande pituitare, trimite semnal la ovare să înceapă ovulația. Da. Glada pituitară trimite mesageri la ovare, ovarele încep să înflorească din acei folicuri, unul ajunge la o ovulație, este eliberat, dacă nu este fecundat vine menstruația. Și ciclul ăsta se rea mereu. Și, practic, corpul femeiei este obișnuit cu acest carusel de hormoni care e predicibil. El știe ce urmează, da? Când crește estrogenul, când crește... Urmează o.

Schemă prestabilită, determinată genetic. Și de.

Aceea, cumva, ciclul este bine să fie regulat și când este regulat, corpul știe ce se întâmplă. În momentul în care ajungi la epuizarea acelor foliculi, Hipotalamusul zice la glanda pituitare, hei, trimite mesaje, asta trimite mesaje, doar ca nu prea se intampla mare lucru, ca tu nu mai ai rezerva buna. Si atunci hipotalamusul zice, hei, ce-ai facut? Pai am trimis mesaje. Pai hai atunci, ții pe urlă, nu? Si atunci glanda pituitare incepe sa urle la ovare. Haide-ti odata.

Ca... Da, creste LH-ul, creste FSH-ul, da? Incearca, e feedback, care feedback-ul nu mai lucreaza. Povolația nu se întâmplă, folicul nu mai știe să fabrice progesteron, va fabrica în continuare cu mare siguranță estrogen și de aceea crește endometru, de aceea femeile se simt cu sânii tensionați, pot să aibă stări de spirit. ciudate din cauza bombardamentului cu estrogen, dar mai ales din cauza lipsei balanței între estrogen și progesteron. De fapt asta e cheia. În sine nici nu contează foarte mult dacă o femeie are, noi ne uităm totdeauna la nivele de Nu știu, estriol, estradiol mai ales, că ăsta este tipul de estrogen particular femeii, în afara sacinii, și de acolo spunem că e mai mult sau mai puțin. Nu e așa de important cât este în sine, este foarte important care e balanța cu progesteronul. Ținând cont.

De faptul că în timpul, să zic, unui ciclu menstrual normal ai aceste variații de estrogen, de progesteron, în momentul în care se instalează sau începe perimenopauza, Aceste structuri încep să țipe unele la altele, anumiți hormoni cresc, alții descresc. Există anumite analize pe care femeile le pot face și cam de la ce vârsta ar trebui să le facă, astfel încât să prindă din timp instalarea perimenopauzei? Poți să vezi pe analize de sânge? Destul de.

Gregare, destul de primitiv. Suntem foarte la început. Există ceea ce se cheamă AMH, Anti-Mullerian Hormone, care cumva este un indicator, dar repet, gregar, primitiv, al rezervei funcționale ovariane. Totdeauna există excepții, în mod normal e raportat la vârstă, o femeie tânără va avea un AMH de 6-7, o femeie, pe măsură ce înaintează în vârstă, AMH-ul, rezerva funcțională ovariană, va fi corespunzător cumva vârstei. Există niște tabele. În principiu, în momentul când ai de a face cu nivelele AMH-ului de 0-0 ceva, menopauza e acolo. Ok, deci.

E acesta AMH pe care medicul poate... Da, dar.

Ce nu putem noi spune foarte sigur este pentru cineva care are nivele evident scăzute de AMH, dacă mai durează încă șase luni sau încă doi ani. Și avem totdeauna și surprize când femei care nevind și că am menstruații din an în paști și sigur te duci și vezi și încerci să afli cât ai emașuri și îți iese o valoare unde o descurajezi să mai gândească, nici măcar te specialiști în reproducere umană, nici măcar nu vor tenta o procedură de stimulare ovariană și îți vine după trei luni sau după șase luni gravidă. Fără stimulare. Fără stimulare, spontan. Da, sunt greu de înțelegi lucrurile astea, sunt nu chiar excepții, dar se întâmplă rar, e adevărat, dar se întâmplă și pentru ele, desigur, nu avem neapărat o înțelegere medicală, cel puțin. E interesant.

Că medicina e, oricât de mult ți-ai dori ca medicina să fie o știință exactă, Ea niciodată nu este. E biologie. Da, biologia, corect. Și ăsta e unul dintre motivele pentru care, probabil că și la tine se întâmplă asta, pacienții vor certitudini. Vor să știe, măi, pot sau nu pot. Eu când lucram pe secția de chirurgie, Întrebarea era puțin dramatică, era cât mai are de trăit? Sau rezistă sau nu rezistă? Este vindecabil sau nu este vindecabil? Și din păcate nu ai cum să dai un astfel de răspuns, pentru că mereu există în mintea fiecărui medic acele excepții pe care nu le poți explica. Și din.

Ele trăim, și din ele, din păcate, ne bazăm foarte multe ori în activitatea. Noi practicăm medicina pe ceea ce se cheamă date statistice. Din păcate, pacienții pe care noi îi vedem, îi tratăm, sunt un număr. E foarte greu. eforturile noastre poate în sensul ăsta ar trebui cumva îndreptate, să scoatem acel pacient, domnul Popescu, să-l scoatem din acei 80% care știm că se vor vindeca și să vedem care sunt eventual particularitățile pentru care domnul Popescu trebuie încadrat în 80%, e un exercițiu foarte fin, dificil, pentru care, sincer vorbind, noi nu suntem toții pregătiți, felul în care se practică medicina în Europa la momentul ăsta. Evidence-based medicine ne împiedică să gândim după protocoale. Asta este un fel de lucru după protocoale. Acum noi divagăm gigantic de la discuție. Lucrul ăsta după protocoale este cu bune și curele, ne ajută să ne uniformizăm, ne ajută să ne ferim. Este defense medicine de fapt, ne apărăm în primul rând, dar pentru pacienți nu este totdeauna bun. Dar acesta este felul în care noi practicăm. avem alte resurse și alte posibilități să facem bine oamenilor. O să facem bine acelor 85 sau 90 sau 75% care intră în statistică, dar ceilalți, eforturile noastre, după mulți, mulți ani, am fost la diverse momente de practică medicală, când practic Spunea șeful ceva că el a văzut atâtea cazuri, mă rog, cred că îți spune multe ce încerc eu acum să explic. Și sigur, noi ne uitam și mai trăiești și tu niște ani de zile și mai aveai un pic de experiență și te băzai practic. După ce a apărut... Căstia asta cu Evidence Based Medicine, cu programul Cochrane, cu biblioteca Cochrane, și am început să practicăm pe reguli de evidență statistică, pe recomandări de tip A, B, 1. Sunt situații în care, clar, N-ai alte soluții pentru că făcând lucrul ăla ai o șansă de peste 90%, 95% să fie bine și atunci nu te mai gândești. Dar poți să fie la fiecare pacient în parte ceva, poate să fie ceva care să te facă, poate nu se încadrează în statistica pe care ai citit-o în mai știu eu ce studiu.

Din păcate așa este, ne-ar plăcea cum ziceam să avem date matematice fixe, dar lucrurile în biologie sunt atât de variate și atât de multe lucruri nu știm. Da, acum întorcându-l din nou să zic la statistică. Am înțeles ce înseamnă intrarea în perimenă pauză, am înțeles ce pot să facă femeile să își întrebe bunicile și mamele să renunță la fumat. Acum, totuși, care e vârsta medie la care o femeie în România sau în Europa intră la perimenă pauză? Adică, pe la ce sau care e marja de vârste unde te aștepți să înceapă perimenă pauză? Instalarea menopauzei.

La caucazieni, există diferențe interasiale, nu sunt mari, dar există, este undeva în jur de 50 de ani, vârsta media. Menopauza. Deci momentul în care se instalează menopauza, la asta ne raportăm, în momentul în care menstruația lipsește, Măcar un an. Cu câți.

Ani înainte de instalarea menopauzei poate să înceapă o primă pauză? Aici e.

O problemă. Deci premenopauza coincide cu acel moment în care povolația începe să dea rateuri. Adică ciclul.

Menstrual nu mai este atât de regulat. E unul.

Dintre primele semne. Vorbim de.

O întârziere sau de... De amândouă. De amândouă.

Câte zile înseamnă? De exemplu.

La o femeie care are... Niciodată la.

Fel și totdeauna poate să lipsească luni de zile. Poate să fie și în contextul unor factori agravanți, cum ar fi o emoție puternică, care aduce un pic ceva mai mult cortizon. Și atunci.

Poate să fie un diagnostic fals pozitiv. Și poate.

Să fie, de măi, și după aia totul se reia, dar după doi ani, de fapt, se va întâmpla. Asta e frecvent, se întâmplă foarte frecvent în practica noastră, să vedem femei care vin speriate și spun, te uiți, faci un status hormonal și parcă n-ar fi chiar acolo și după aceea pleacă acasă, cumva se liniștește și nu mai auzi veclu, și spune a fost totul ok. Mai sunt și alte semne, e adevărat, nu numai astea, mai sunt două femei, v-ați simți totdeauna că e altfel. Ce trebuie.

Să simți? Ce înseamnă altfel? Ce simte de regulă o femeie care intră în această premenopauză sau perimenopauză? Lista e.

Lungă. Sunt peste 70 de semne ale menopauzei în principiu, iar multe dintre ele pot să apară cu mulți ani înainte de a se instala. Câți ani?

Adică câți ani putem? 4-5. 4-5 ani înainte de menopauză pot să ai aceste semne. Pot să.

Apară niște semne, da. Deci tulburări în ciclu mensual e un aspect. Vreau să.

Te opresc aici doar că aici vreau să clarific. O femeie care are ciclu menstrual de 28 de zile și vine pe ceas la 28 de zile. O întârziere de una, două zile sau mai... Nu e.

Important. Nu e.

Important. Despre câte zile vorbim? Ce întârziere trebuie să avem pe casă? De niște.

Săptămâni și repetat. Săptămâni și repetat. Consistent și la un moment dat. Atâta vreme, că ciclurile menstruale sunt regulate, șansa ca o femeie să aibă ovulație și să aibă rezerve este gigantică, este peste 90%. Deci dacă.

Sunt ciclurile regulate. Da, deci.

Atâta vremea cât ciclurile sunt regulate, nimeni nu are neapărat dreptul să se gândească că vine menopauza sau e pre-menopauza. Poate să fie în cazul dacă te uiți cumva așa foarte atent la status hormonal, poți să găsești acolo nici aici, poți să găsești una MH care evident este jos, da? Dar nu cred că cineva ar trebui, în afară de stil de viață, nu cred că cineva ar trebui să gândească că trebuie să facă Ceva, în termen real medical. Ok, asta.

Mi se pare foarte important. Deci, o întârziere de câteva zile nu contează. Vorbim de săptămâni. Vorbim de.

Săptămâni și consistent, repetat. Bun. Ai.

Spus de alte semne pe care o femeie simte că ceva e neregulă. Asta mi se pare foarte important, să fii atent la tine și să-ți dai seama dacă ceva e neregulă. Dar care ar fi topul de semne pe care femeia le simte? Oboseală. Ok, deci oboseală. Oboseală neexplicată.

Adică neexplicat. Dureri musculare și articulare. Insomnie, ciclule VGSOM, care și ele în sine trebuie cumva, pentru că există femei care au probleme cu somnul din motive de stres, de slujbă, de familie, da? Dincolo de aspectul ăsta, în momentul când măcar 5-6 ore pe noapte nu le mai dorm continuu, trebuie să fie o problemă. Lucrează, lipsa, nu neapărat lipsa estrogenului, dar, cum am spus, balanța între estrogen și progesteron lucrează sus. pe serotonina, pe dopamină, pe adrenalină, pe noradrenalină. Influențează inclusiv secreția dopaminii și a serotoninei. Estrogenii joacă un rol în starea de bine. E dictată de dopamină. Femeile sunt depresive de multe ori. Asta ziceam.

La început, până la 45% din intri.

Femeii, la peremoane, pauza, mai pauza. Depresia e iară, de ce se întâmplă cum e? Nu mai am încredere în mine. Pentru că.

Te gândești că e vorba de aparat urogenital, nu se mai produc hormoni reproductivi. De ce.

Te afectează? Îi joacă un rol imens în etajele superioare, cum am spus. Dopamină este influențată dramatic, nu pot spune in procente acum, dar e influențată de estrogen. Și lipsa lui duce la jocuri și la lipsă de dopamină, care este hormonul fericirii, al răsplătirii. Nivele crescute de dopamină când suntem fericiți. Când ne place ceva, egal că e o prăjitură sau o situație sau o persoană, nivelul de dopamină crește. În momentul când estrogenii scad, cel puțin pe calea asta de producție crescută a dopaminei, nu vom mai avea Satisfacție. Și atunci.

Apare depresia. Sigur, are.

Și conotații sexuale, e în orgasm, se fabrică mai mult, se elimină mai mult. Ai spus.

Oboseală, dureri? Dureri, brain.

Fog, ceață în cap.

Lipsă de.

Concentrare, dar nu-ți mai faci treaba, asta e o problemă mare, mare pentru femeile la menopauză din punct de vedere profesional. Există niște cifre, în UK se studiază mult chestia asta și în State, dar în UK 7-7% din toate femeile care intră la menopauză spun că au probleme la servici. Și lipsa de concentrare și de performanță e unul din motive. Lăsăm la o parte bufeurile, varuri de căldură care te fac să te simți varză. Gândește-te că ai o prezentare, ești femeie la 50 de ani, ești în top de performanță profesională, egal că ești doctor, avocat sau manager, te duci să prezici ceva și dintr-o dată te roșiești. Da? Ești udă de sus până jos. Adică ai un bufeu. Ai un bufeu, da? Și... Ce faci? Că trebuie să-l prezinți în fața, poate, 100 de oameni. Fix asta.

Mi-A povestit o prietenă, care este în premenă pauză, perimenă pauză, și fix asta povestea, că s-a dus la o filmare și din senin, într-o cameră răcoroasă, a început toată să transpire și s-a... efectiv era toată pudă. Și, deci, bufeurile sunt un alt ceață mentală, ai spus, și bufeurile sunt un alt simptom? Bufeuri, varul.

De căldură, transpirație nocturnă, insomnin. Da, exact.

Asta povestea și Ileana Badiu în podcastul pe care l-am avut cu ea, despre faptul că... Era cumva în bordul companiei în care era în management, în conducere, în companie în care lucra și deodată nu mai simțea că nu poa' să mai gândească, nu se poate concentra, nu poate să avea acest brain fog instalat deodată pe care nu-l înțelegea. Vreau să întreb de bufeuri și următoarea mea întrebare o să fie și despre schimbări în conformanța fizică, dacă apar schimbări fizice pe care le poți vedea, dar înainte de asta zi-mi tu loc de bufeur pentru că ai dat acest exemplu, că ești într-o funcție de conducere, o prezentare și deodată ai roșit și începi să transpiri. De ce.

Apar aceste bufeuri? Bună întrebare. Nimeni nu poate să-ți spună sigur. Sunt speculații. Se pare că mai degrabă tropii, zomatotropie, H și FSH, joacă un rol. Aia care ții poți să faci mai mulți. Exact. Joacă un rol și... se ajung la niște receptori, fiind în cantitate mare, ajung la niște receptori care, mă rog, obscuri, care dictează termoreglarea și transpirația și deschiderea porilor și vasodilatat. Sunt simptome vasomotorile, numim noi, de fapt. Ele se traduc, asta înseamnă că se dilată vasele. Poate să fie și adrenalina, poate să fie și noradrenalina, poate să fie serotonina, sunt descărcări de serotonina, Unii oameni au descărcat, o femeie au descărcat o serotonină, așa, adică este chiar cu boală, cred, legeala. Ok, deci.

Practic corpul... Dar e.

Un pic obscur, da? Corpul crede.

Din greșeala că ți-e foarte cald și.

Vrea să te... Exact. O încercare de a remedia bufeurile non-hormonală, dacă vrei, este cu niște substanțe care sunt anti-reuptake, serotonin reuptake inhibitor, da? Care pot să amelioreze bufeurile într-un număr relativ statistic.

Cine le.

Prescrie? Poate și ginecologul să le prescrie. E vorba de un joc de 20 ani mai departe. Experiența e limitată, cel puțin la nivel european. În State, cred că și sunt înregistrate. Sunt două, trei medicamente care sunt înregistrate de CDC. Zimtură că.

Dacă apar și modificări în compoziția corporală.

A femeilor... Dramatice. Dramatice. Deci, în primul rând, există o deprivare de masă proteică și masă musculară. Există ceea ce noi numim osteopenie, osteoporoză în ultima instanță și sarcopenie. Nu știm exact dacă sarcopenia mai ales apare oricum în condiții de vârstă înaintată. Oamenii în vârstă pierd masa corporală. Că e o parte a procesului de împătrinire sau e o parte din ce se întâmplă cu mișcarea în general, din cauza durerilor, din cauza chefului, din cauza faptului că nu mai ai, din cauza depresiei, desigur că te mișci mai puțin. automat îți cauți bucurii în alte părți, cum ar fi satisfacție, dopamina aia lucrează și atunci cauți să te bucuri de viață în altfel. Mâncând, e o modalitate, e foarte ușor de strigat balanța. Noi, practic, e ușor să mănânci, să aducem sistem, mai mult decât iese din sistem. În momentul când te miști mai puțin, că nu mai ai chef, nici să urci două etaje pe jos, nici să te plimbi în parc, nici să renunți la mașină pentru o scurtă plimbare, e foarte ușor să aduni calorii și atunci te îngrași, atunci crește rezistența la insulină, dacă nu ajungi chiar la diabet, dacă nu o aveai cumva alterată, persoanele mai puternice, obeze, de sigur că au o balanță, o rezistență la insulină stricată, noi putem afla asta în timp relativ util, indexul lui Houma, există tehnici prin care putem afla asta, dar cam ăsta este filmul. e ușor să-ți strici balanța între ce intră și ce iese din propriul tău corp. Apară scăderea metabolismului? Apară scăderea metabolismului, care se manifestă în primul și în primul rând prin lipsa, nevoie de a face ceva, pur și simplu vine să... Stai mă, ești obosit, mă iert. Ești obosit, nu dormi noaptea. Ce vei face în timpul zilei? Poate nu dormi, poate încerci să dormi, dar oricum nu te vei mai mișca ca înainte. Ești depresiv. Ce face un om depresiv? Stai și se uită pe pereți. Înseamnă că.

Apare probabil o luare în greutate? E îngreutate.

Automat, e unul din alte semne pe care femeile sunt femei care vin la noi în clinică și spun ce mă fac că iau îngreutate. Avem în programul nostru, acum adaug din casă din nou, în programul nostru există un specialist în nutriție, există un psiholog pe care îl avem în echipă apropo de încercarea de ajută a femeilor. Da, cum.

Se cheamă filmul? Clinica la care lucrezi? MediPlus. MediPlus.

Asta.

E clinica de menopause. Asta e.

Clinica în cadrul căreia funcționează clinica de menopause. Ok.

Luat asta în greutate și mi se pare că este și... Poate fi si vizibila, dar cred ca poate fi si ascunsa, pentru ca in contextul scaderii metabolismului si a sarcopeniei, cred ca unele femei pot sa ramana la aceeasi greutate, doar ca pierd din muschi si pun grasime. Chiar din.

Raport. Raportul se modifica între masa musculară și cestul adipos. Cumva semnele.

Astea cred că sunt cele mai gălăgioase. Există și alte semne, să zic la fel de evidente, pe care o femeie poate să țină cont ca să le recunoască ușor? A vorbit despre faptul că... Durerea asta musculară e o fibromialgie? Nu, e.

Greu de spus. Este mai degrabă la nivel osteoarticular. Și poate să fie și la nivel muscular, în condițiile în care pierzi masă musculară și în condițiile în care Nu știu, mergi, să zicem, la fel de mult ca înainte, lucru greu de înțeles pentru că exercițiu face masa musca asta este unul din elementele pe care te bazezi pentru profilaxie. Atât al osteopeniei cât și al osteopoiei, dar mai ales al șarcopeniei. Deci mișcare, mișcare, mișcare. Asta joacă un rol cel puțin la fel de important ca substanția hormonală dacă ne referim strict la oase. Da, ok.

O să ajungem și la substituție precăsie, e un studiu curios, din păcate încă controversat, cu toate când ar trebui să fie, dar ca să enumerăm simptomele, vorbim de oboseală, dureri, insomnie, ceață mentală, bufeuri, schimbarea compoziției corporale, adepunerea mai multă grăsime, împierderea masei musculare, Cam astea, să zic, sunt cele.

Mai importante. Repet, ele pot fi multe, asta dacă ne referim sistemei, dar dacă ne referim și la sfera genitală, lista se alungește. Cu uscăciune vaginală, sub aspect general scăderea libidoului, probleme de parteniat, infecții în sfera genitală, toate mecanismele astea locale de apărare în sfera genitală, microbiomul, propria floră microbiană, toate se modifică. Vaginul devine, dintr-un mediu acid, un mediu bazic prin lipsa hormonilor și lipsa vascularizații, simptome urinare. frecvență crescută a infecțiilor urinare. Deci, repet, lista e așa de lungă și probabil e imposibil să fie exausivă dacă ar fi să o discutăm acum. Și simptomele.

Astea pot să apare asociate, unele cu altele pot să apare un singur simptom. Intricate poate.

Să fie numai unul. Știi, asta.

Legat de ce ți-am mai povestit și vreau să o repet aici, mi se pare că tablou ăsta e foarte important să o rețină. Atât femeile, Cât poate și medicii care ne urmăresc. Pentru că mie mi s-a întâmplat următorul lucru. M-a sunat într-o zi o prietenă și îmi zice, uite Mihai, vreau să vin la tine la consultație. Și eu zic... Draga mea, eu nu mai consult. Deci nu pot să te mai consult. Ca să te consult trebuie să te primesc în cabinet, să-ți fac niște analize, să fac o anamneză, să văd despre ce e vorba. Ăsta-i motivul pentru care nu mai consult. Nu pot să te consult telefonic sau la mine în studio. Ai insistat și ai zis, da, dar nu e consult, vreau doar să-mi dai o părere. Îți arăt, uite, am fost la un nutriționist, tot mâncau de șase luni o dietă pentru că nu știu ce am. pare că mănânc normal și sănătos, dar iau în greutate și așa mai departe. Și a venit problema la o discuție. Și m-am uitat și pe analize care erau ok, analize de bază, o hemolocogramă, o biochimie, ionogramă, erau analize în regulă. Ea mai fost la câțiva medici. A fost la medicul de familie, care i-a recomandat un remened cerebral, de tot felul de radiografii, ecografii. S-a dus la 2-3 nutriționiști care i-au schimbat dieta, mânâncă, ba mâncă coraburi hidrați, ba încearcă paleo, ba încearcă asta. Și tot ce îmi spunea, zicea Mihail, nu înțeleg. O femeie de 46-47 de ani, zicea Mihail, nu înțeleg. Sunt deodată obosită, La birou ajung, nu mă pot concentra. Noaptea încerc să dorm, mă culc, mă uit la materialele tale, mă culc la ora 9, încerc să dorm 8 ore, dar nu mă simt odihnită după somn. Și iau în greutate, adică mănânc la fel ca până acum și iau în greutate. Și asta a fost după podcastul pe care l-am avut cu Ileana Badiu. Semnele astea de care vorbesti tu, de care spunem aici, eu nu le-am invatat in facultate. Adica noi nu am invatat despre asta. Eu am stiut sa banuiesc un diagnostic, n-am pus un diagnostic, am trimis-o la un specialist care i-a pus ulterior diagnostic de perimenopauza, semnele astea le-am stiut din podcastul pe care l-am avut cu, culmea, nu cu un medic, cu o pacienta care isi povestea experienta. Prietena aceasta a mea a fost la 3 medici care n-au știut să pună diagnostic, pentru că n-au învățat despre asta, la fel cum nici eu n-am învățat despre asta, și întrebarea pe care i-am pus-o și pe care nici un medic se pare că nu i-a pus-o a fost, dar zi-mi, te rog, adică după ce am ascultat-o 20 de minute am stat și m-am gândit, s-a prins un beculet și i-am zis, hei, dar zi-mi, te rog, ciclul menstrual cum este? Și asta mi-a zis. Da, de vreo șase luni îmi întârzie câte două, trei săptămâni. Și e complet neregulat. Și înainte era regulat? Da, înainte era regulat. Ok, uite, notează-ți un număr de telefon și du-te la un medic ginecolog care are experiență menopauză și asta a făcut, s-a dus și i-a pus diagnosticul de perimenopauză și cred că a și început să facă tratament. E... Asta.

Este de picture, așa se întâmplă, e model, pentru că există nu neapărat, în primul rând nu există interes, în al doilea rând foarte mulți confrați, colegi, mai ales mergi de familie, consideră că e un lucru normal, să intri la menopauză și nu sunt deloc în afara normalității, e corect ce gândul și aproach-ul, nici noi nu încercăm să scoatem menopauza din contextul normalității. Problema e că într-un număr foarte mare de cazuri, ca să nu transformăm acum menopauza într-o boală, nu asta vrem, menopauza nu e o boală, pubertatea, Nu e o boală. Sunt momente în viața femei când treci de la o situație la alta. E marcată de perioada reproductivă și de existența, sau nu, a ovocitelor. E, în momentul când intri la menopauză, lucrurile se pot schimba și se schimbă pentru că ai 30-40 de ani în urmă, în care ai fost plenară, te-ai simțit bine, hormonele ăștia te ajută să te simți bine, ne ajută pe toți. Sunt etape în viața unei femei care doar reprezintă trecere de la ceea ce înseamnă inactivitate, la reproducerea perioada reproductive și după aceea la sfârșitul vieții reproductive. Și scopul, cel puțin celor care ne ocupăm, să zicem, de menopauză, care avem un interes în aspectele astea, mai ales de a le înțelege și, de sigur, nu în al doilea rând, dar nu neapărat în al doilea, încerca să ajutăm aceste paciente, Este, unul, nu vrem s-o facem o boală, nu trebuie s-o facem o boală și într-un număr mare de cazuri nici nu e nevoie de făcut ceva. În termen real, statisticile noastre spun că probabil o cincime din toate femeile care intră la menopauză au efectiv nevoie de ajutor. Adică de eventual substituție hormonală. Deci au simptome care le împiedică să-și desfășoare o activitate normală. Și aici trebuie să facem ceva. Nu totdeauna hormonal, dar de cele mai multe ori. Asta odată. Dar, pe de altă parte, și mă gândesc în mod cu totul și cu totul deosebit, la realitățile românești, unde programele de screening sunt cum sunt, nu e o idee rea să încercăm cumva oportunistic de a trage un semnal de alarmă și de a le spune femeilor că intră într-o etapă a vieții în care obezitatea, bolile cardiovasculare, problemele oncologice cresc substanțial. Din cauza menopauzii? Nu neapărat. Nu neapărat. Nici pe departe, doar din cauza. Ăsta este procesul firesc de împătrânire. Cu cât înaintezi în vârstă, poate unele dintre ele sunt legate de deprivare hormonală, cum ar fi bolile cardiovasculare. La câțiva ani după intrarea în menopauză, femeile au absolut aceeași structură, aceeași incidență a bolilor cardiovasculare, a mortalității prin accident vascular cerebral, prin infarct, miocardica și bărbați. Asta e.

Interesant pentru că femeile, până la intrarea menopauză, sunt protejate de estrogen, care este un hormon anti-inflamator. Nu numai. Are un efect sau de ce? În primul.

Și în primul rând, ceea ce este foarte mult vehiculat și ceea ce se găsește în literatură, mai ales, este faptul că influențează structura colesterolului. Deci noi avem două feluri de colesterol, bun și rău, HDL și LDL, și cifre normale. Cifre mari de HDL sunt asociate cu lipsa unor probleme vasculare. E destul de primitiv și aici problema e mult mai complicată, inflamația de fapt joacă rolul cel mai important, de acord cu asta, dar legiunile inflamatorii vin să depun plăcile de aterom. Și estrogenul protejează nu neapărat depunerea în sine, dar depunerea acelei fracțiuni rele a colesterolului LDL pentru că îl scade. Deci balanța între HDL și LDL este în favoarea HDL-ului dată de estrogen. Și odată.

Cu intrarea menopauzel, lipsa estrogenului face ca.

LDL-ul să crească și să aibă exact aceeași structură ca și a bărbaților. Respectiv, femeile își pierd... Lăsând la o parte ceilalți factori de risc, cum ar fi metabolismul carbohidraților, Și atunci riscurile.

Practic sunt aceleași ca ale unui bărbat. Absolut identice.

Până la momentul instalării menopauzei, femeile sunt protejate și au o incidență clar mult scăzută a bolii cardiovasculare în general, infarct, accident vascular, tromboză, embolie și a mai departe. Sunt niște aspecte, trebuie să scoatem din modalitatea salenței acele femei care au risc crescut la evenimente tromboembolice, așa zisele trombofilii. Deci acele femei care se nasc cu mutații în fabricarea, în genele care comandă fabricarea factorilor de coagulare și care îi fac să fie imperfect și care fac Sistemele de coagulare să fie hiperactive și fac sângele să fie mai ușor coagulabile. Astea sunt factori 5-leiden mutați în gen apai, lista e lungă, este din ce în ce mai lungă, nu știu de ce trece timpul. Aceste femei au oricum un risc crescut. Și crește și mai mult cu instalarea menopauzii. sau cu administrarea de multe ori, iartă-mă, sau cu administrarea de hormoni și aici e un catch. De asta, unul din motivele pentru care practic trebuie sub supraveghere medicală, practic trebuie să faci niște analize înainte. Există unii oameni care propovădesc la acest moment în practica curentă, nu neapărat casele de asigurări pentru că sunt costuri, ca și pacientele care au pilule contraceptive să facă înainte screening-uri pentru trombofilii. Pentru că le crește riscul de a face tromboză. Tromboză venesplenică, batchiarie, astea sunt exemple clasice. Stai să.

Înțeleg, deci există recomandări, spuneți în momentul.

De față, ca chiar și femeile... Fetele, adolescentele, care încep să ia pilule contrașeptive, să fie măcar întrebate dacă au pe cineva în familie care a făcut accident vascular sau a intrat la vârstă tineră. ca să.

Depistezi un eventual risc genetic pentru trombofilie. E o.

Contraindicație. Orice suplimentare hormonală, piula contraceptivă, îți aduce de zeci ori mai mulți hormoni în sânge, în corp, decât substituția hormonală. Serios? Astea-s dozele. Noi vorbim de 30 de miligrame într-o pilulă contraceptivă și ce aducem în corp e 1-2 miligrame la substituție. Asta mi.

Se pare super interesant și pe de altă parte nimănui aproape nu e frică de pilule contraceptive, sunt la ordine zilei, dar oamenilor le-e foarte frică de substituția hormonală. Le-e frică.

Multora, din ce în ce. Sunt muzicări alea, există mituri și aici, dar asta este altă discuție. Tot așa cum nimeni nu știe, iartă-mă, Dacă eu să vorbim de efecte adverse, obezitatea crește riscul la cancer de sân de opt ori, păcând substituția hormonală crește de la 6,5 la 8 la 1000, cu 20-30%, poate 30%. Sunt cifre, apropo de confrați, pe care lumea nu le știe. Și de sigur, și cei care le știu, le știu parțial, incomplet.

Mi se pare foarte interesant, pentru că cifrele astea, într-adevăr, când zici crește riscul de cancer de sân, cu 20%, 20% pare un număr... Dar când îl compari în termeni absoluți la mie.

E vorba de la 6,5 la 8.

La mie. Sau era înțeleg din studiul acela care s-a făcut că riscul era de la 3 persoane la mie la 4 persoane la mie. Se poate.

Pune și așa, e puțin nuanțat. În populația generală, riscul la noi, la caucazien în Europa, riscul pentru cancer de sână e 6,3-6,4, la mie. Ăsta este.

De aici plecăm. Deci 6 persoane la mie.

Ăsta e riscul în populația generală pentru o femeie care trăiește 70 ani. Și la.

Ce procent crește riscul ăsta? Dacă e.

Mai mult de 5 ani substituție hormonală după ce intră oamenii în pauză, deci de la 50 la 69 de ani, Riscul ăsta se duce la 8,2. La mie.

Adică din șase persoane într-o mie, se mai adaugă încă două persoane la mie. Da, 30%.

Asta ziceam, nu? 30%. Da.

Asta zic. 30% e mult, dar când te referi de la.

Șase la mie... E diluat, pentru că e la mie. Da, la.

Mie. E, de fapt, ăsta e numărul real, care nu mai e atât de mare. Și asta mi se pare conversitor, adică obezitatea crește riscul de... De acolo.

Alcoolul, obezitatea, fumatul, astea toate cresc de câteva ori, iar cumulate cresc de... Dar obezitatea este unul din marii factori de risc pentru cancerul de sân. Până la urmă, obezitatea și cu genetica, deci dacă ești purtătorul unei mutații, BRCA1, 2 sau mai știu eu ce altă, când sunt multe deja acum, și pe fondul unui risc genetic crescut, mai ești și obez, obeză, riscul e dramatic, nu scapi de cancer de sân.

E foarte important să le punem în perspectivă și în comparație, ca să vedem unde e riscul substituției și unde este riscul factorilor de viață. Aceasta e.

Rolul nostru, pentru a încerca să aducem puțină lumină în interpretarea acestor cifre. Nu știu, poate o să discutăm puțin mai târziu când vorbim de substituții hormonale, dar eu am trăit o tragedie. La începutul anilor 2000 practicam undeva în nordul Germaniei și cutuma era ca femeile veneau la fiecare trei luni și prin casa de asigură lua o prescripție pentru trei luni pentru suplimentare hormonală, că se simteau bine, că era aproape toată lumea. Medicii de familie la momentul ăla nu aveau drept de plin. Puteau să pronuncească o rețetă pe care o dădea specialiștul și femeile veneau atunci la specialiști. Era ok, dădeai mâna, ce mai faceți, cum vă simțiți, nici nu era nevoie de consulte cele mai multe ori. Noi aveam paciente ui în ui. Și au apărut celebrele Nurses Study cu despre faptul că hormonii fac prăpăd, cauzează cancer, nu știu câte ori cancer de sân, fix anul 2002-2003. Am trăit o tragedie, s-a preluat asta în media, în toată media în Germania, și consecința a fost că veneau femeile, de minciună, la radio, la televizor, ce drama a fost, cum au administrat ginecologii, cum au omorât femeile ginecologii. Consecința a fost că veneau în cabinet, domnul doctor, ați vrut să-mi faceți rău. Și îți lăsau rețeta și cu restul de pilule, cât mai aveau, Și plecau din cabinet, am pierdut nu știu câte paciente, nu știa toată lumea medicală, toți ginecologii, societatea, la nivel de societate, deci a fost un dezastru din punct de vedere a reputației noastre. A durat luni de zile, spre 1-2 ani, până lucrurile au început să se lămurească. Și am început să înțelegem că, într-adevăr, crește riscul la cancer de assunt, dar în proporția de care vorbim. Că și mai grav, că e o creștere falsă, pentru că procesul de oncogeneză pentru cancerul de sân cel puțin are 8 ani. O femeie care acum începe să ia hormoni și face cancerul, se descoperă cu cancerul de sân în 2 ani, n-are cum să fost cauzat de administrarea hormonilor. că doi hormone administrați într-un anume fel cresc, de fapt, riftul de alte progeste anumite forme preparate la tepăgură. Deci nuanțele sunt gigantice. Lăsând la o parte faptul, în ultimă instanță, că O femeie care ia hormoni și-și descoperă un cancer de sân, va avea totdeauna o recomandare fermă să facă mamografie, ecografie la perioade într-un ritm normal și se va descoperi cu un cancer care va fi totdeauna un stadiu 1, din care nu moare nimeni. Asta mi.

Se pare foarte interesant, că întreabă o femeie care ia Substituție hormonală, cred că acum o să încep, adică o să vă întreb imediat și ce e substituție hormonală, dar ca idee, o femeie care ia substituție hormonală este în urmărire medicală, este investigată și atunci, de fapt, riscul ei real chiar scade Dramatic. Dramatic față de o femeie care nu ia. Exact, lumea.

Zice, au, le-am făcut cancer. Nu, zi mersi că l-ai descoperit în stadiul 1. Noi asta dorim. Noi nu avem alte mișuri la ce de a lupta împotriva cancerului. Prevenție? Nu, nu e. E depistare precoce. Asta e arma noastră la momentul ăsta când vine vorba de screening-uri oncologice. Nu avem altceva la îndemână. Stil de viață? Dar mulți nu respectă asta. E ok, trebuie propagate, trebuie promovate atitudini corecte de viață. Dar astea nu știm, nu știm nici să le măsurăm neapărat. Dar tot ce putem face este să descoperim cancerul în stadii precoce. Atât.

Bun, din nou, mi se pare atât de interesant cum mintea noastră în încercarea de a ne face să înțelegem repede ceva și.

De a ne pro... O ea e falsă, o ea cred că e falsă. O ea.

E falsă, pentru că dacă zici obezitate crește riscul de a face cancer de sân de 8 ori și spui că substanția hormonală crește riscul de a face cancer de sân cu 20%, 20 pare mai mare decât 8, dar de fapt de 8 ori înseamnă 800%. Da, impactul.

Cifrelor, nu? Da. Sau modele.

Pre... Da. Are să vrei despre substituție hormonală? Ce este substituția hormonală și ce rol are ea? Când trebuie să o începi? Cine trebuie să o înceapă? E un.

Subiect dificil. E un subiect dificil în lumea medicală în primul rând și a strănit multe discuții controverse. cu bune și rele. Și vorbeam puțin mai devreme fix de momentul de când a început să fie dificil. Până din anii 70 începând a fost așa un fel de liber la substituție hormonală, pentru că evident femeile se simțeau bine, a început să apară o modă că trebuie să te simți bine până la adânj bătrânești, ceea ce e perfect. Unul din dezideratele vieții noastre este să ai o calitate bună a vieții. Să nu fi bolnav, să te simți bine, să fii activ, să te bucuri de o pensie bună-rea, să te bucuri de ani de pensie. Pe de altă parte, nimeni nu s-a uitat neapărat la eventuale efecte adverse și la eventuale contraindicații. Nici nu existau neapărat atâtea cunoștințe medicale. Lucrurile au început să se clarifice și inclusiv, fără cinism, ce s-a întâmplat cu studiile astea făcute în America, care au fost imperfecte, o grămadă de detalii, de nuanțe nu au fost luate în calcul, ele au adus un beneficiu. Ne-au făcut să fim mai atenți și ne-au făcut să avem clar un abort, o abordare mai particulară, o abordare mai la subiect, o abordare centrată mai degrabă pe cerințele și dorințele pacientelor. Adică nu.

La liber substanția hormonală. Nu la.

Liber, niciun caz la liber, trebuie supravegată. În primul rând, indicația se stabilește plecând de la niște criterii. Unul din criterii este modificarea dramatică a calității vieți. Astea sunt recomandările tuturor societăților de menopauză la nivel internațional, americană sau europeană. Trebuie, dacă pacienta vine și spune, nu mă simt bine, e un dezastru cu mine, am o alterare dramatică a calității vieți, asta e și întrebarea pe care. Cât, care e impactul pe calitatea vieții? Păi domnul doctor, dacă nu dorm, dacă se închipuiesc, Cineva vine și spune, n-am dormit de patru nopți. Desigur că viața aia e un dezastru, da? Desigur că trebuie încercat măcar să îmbunătățești pe perioadă mai lungă sau mai scurtă. De multe ori e nevoie de mai mult timp. 20% din toate pacientele, cum cred că am spus înainte, care intră la menopauz, au nevoie de ajutor. Și acest ajutor, în cea mai mare parte a cazurilor, este substituție hormonală. care înseamnă pentru femeile care au uter, estrogen, anumite forme de estrogen, estradiolul de cele mai multe ori, plus progesteron care apără, e protectiv pentru eventualul efect al estrogenului pe mucoasa uterului, pe care o crește, o face să fie hipeplazică și eventual ar putea acolo să Fie un trigger pentru un cancer de endometru, dar tot în timp foarte îndelungat și progesteronul protejează pentru asta și e nevoie de el. Sunt pastile.

Pe care le ia? Aici e.

O nuanță. Deci toate studiile pe care noi le-am avut cu efecte adverse și am mai avut efecte negative și le-am avut cu medicamentele la trepăgură, cu estrogen, care au primul pasaj hepatic, ajung în ficat, influențează producția factorilor de coagulare celebrii, factor 8, sunt vreo 4 care sunt fabricați în ficat și pe care fabricare, a căror producție o influențează. Pentru cineva care are deja o problemă, cum povesteam înainte cum ar fi, desigur că poate să fie o problemă. De trombofilia cu 20 de ani nu vorbea aproape nimeni. Noi nu știam lucrurile astea, aveam doar incidente de genul accident vascular cerebral sau infarct la o femeie care era cu tensiune, avea niște probleme, dar pe care nu știam neapărat să o investigăm și să-i spunem nu luați, doamnă, că nu vă calificați să luați. Și atunci.

Poți să ocolești calea orală și cicaturi? Poți să.

Ocolești și calea transdermică, care are cel mai bun profil de siguranță. Asta înseamnă.

Patch? Patch, gel.

Spray, multe. Și cum.

Poți să calculezi doza? Se dozează.

Prin... pur și simplu prin matricea plasturului de pieldă. Există plasturi.

Interesant, pentru că așa ajunge în circulația sistemică și.

Ajunge unul mai puțin înficat. Ajunge înficat oricum, dar primul pasaj epatic ala direct din tubul digestiv ești untat. Ajunge pe cale sanguină și sigur cu efect mult redus. Sau transvaginal, Mihael. sau transvaginal, lucrează de asemenea perfect, de multe ori manifestările sunt strict în sfera genitală, cel puțin pentru această grupă de femei, calea transvaginală este de preferat. Și cum.

E, un gel sau ce este? Poate să.

Fie o cremă, poate să fie o vule. Ok, și.

Cum se face administrarea? Se face zilnic? Se face.

Zilnic pentru că metabolismul, presă timpul de înjumătăcire și steady state level și aia mai departe sunt în așa fel încât trebuie zilnic, se metabolizează relativ repede și rar e o renevoie de două ori pe zi. E un puf pe piele, sunt un grosor de.

Șimpre aplicațiile. Cât durează o astfel de substituție? Adică la un moment dat scoți pacienta de pe substituție? Pentru că ai vorbit despre scăderea estrogenului care aduce femeia la aceleași riscuri pe care le are un bărbat, în ceea ce înseamnă să zicem bulg cardiovascular. Asta cumva mă duce cu gândul că logic ar fi să poți să dai estrogen femei ala lung toată viața ei, nu? Ca să-i menții funcția protectivă. De ce.

Nu se face asta? Da. E vorba de cancerul de sân, care poate efectiv, sub bombardament, oricum există forme de cancer de sân care au receptor la estrogen și progesteron. Sigur că trebuie să te gândești acolo și pe măsură ce Înaintes, cu numărul de ani de folosire, riscul acesta crește. Deci noi avem cifre până la 20 de ani. Există paciente care și-au sumat Procesul de îmbătrânire, pe de altă parte, mai presupune, el în sine, dincolo de estrogen, progesteron și testosteron, presupune o alterare a acestui inflamație, calitatea cerelulor vascular și pe o persoană care are deja niște probleme cardiovasculare, dacă mai dai și, este o problemă, acele persoane care au de fapt o problemă vasculară au contraindicație. Deci profilaxia secundară nu există din punct de vederea substituției hormonale. Există profilaxie primară, dar pentru cineva care are un infarct trebuie să te gândești de foarte mult timp dacă chiar trebuie să-i dai hormonii. Ce înțeleg.

Eu din ce e povestit e așa că substituția asta hormonală se face sau e necesară undeva la una din cinci femei, că există mai multe forme, poți să iei pilule pe gură, dar există și aplicație topică cu patch-uri, cu spray-uri sau cu gel inclusiv intravaginal și ce înțeleg eu este, și asta îmi place, că prin această substituție Tu nu încerci să întârzi un proces normal, o evoluție.

Normală a corpului. Super, mesajul.

Ăsta e așa, e corect. Practic nu punem menopauza sub umbrela unei boli, ci pur și simplu sunt femei care de la, să zic, vârsta fertilă și la menopauză, în loc să treacă lin, a o cădere. Cădere care este zgomotoasă prin prezența acestor semne și simptome despre care mi-ai povestit. Și pentru a meliora aceste semne și simptome, practic substituția hormonală de la un profil hormonal corect în perioada fertilă până la menopauză, Tu o faci lin, astfel încât simptomele astea să nu fie simțite. E corect.

În principiu e corect. Scopul nostru este să administrăm substituție hormonală, să zicem, 5 ani de zile. Avem studii suficiente care ne spun că nu e periculos. Pe termen mai lung, nu știm sigur, nu înseamnă neapărat că e periculos. Am și o paciente care au 80 de ani și care au rămas în continuare pe substituție, atât aici cât și prin alte părți, și care iau în continuare hormonii. Pentru că se simt bine. și nu vor să renunță. Și cât.

Pot lua în continuare? De repet.

84 de ani este pacienta cea mai învârstă pe care o lua, care ia hormoni de peste 20 de ani. Și mi.

Se pare foarte important de precizat că este perfect normal să faci asta atâta timp cât ești sub supraveghere medicală și riscurile din noi atât de Din nou, e atât de important să le pui în context și să le compari cu alte riscuri, corect? Pentru că nu poți să zici ca medic, dar nu există riscuri. Ele există, dar tu ești supravegheat. Dar riscurile astea sunt aici, la substanția hormonală, aici sunt riscurile la obezitate, la fumat, la alcool, la multe alte lucruri pe care noi le facem. Asta înseamnă că trebuie să vedem ce ne asumăm de fapt, care e realitatea. Îți asumi niște riscuri. E un.

Proces complicat, e un proces care presupune o maturitate de gândire, o înțelegere a riscurilor și contra beneficilor. Iar dacă este să ne raportăm... Mihai, n-am vorbit de lucrul ăsta la osteoporoză. Păi, dincolo de 80 de ani, avem cifre, este dramatic câte femei fac fractură de colt femoral pentru că merg și cad și se lovesc și pentru că au osteoporoze de care nimeni nu știe și câte nu reușesc să treacă peste incidentul ăsta.

Și se vor prăpădi. Mortalitatea este.

Foarte mare. Lăsând la o parte toată nebunia cu costurile pentru familie, pentru căsătorie de asigurări, spitale și așa mai departe. Ce probleme ridică această grupă de femei. De ce trebuie neapărat să avem lucrul ăsta? Dacă administrezi hormoni, poate reușești să depășești etapa asta sau să o duci atât de mult, ci femeia, fără cinism, să nu trebuia să ajungă neapărat să facă fractură de col femoral. Măcar din punctul ăsta de vedere, putem să-i prelungim viața. Substituția poate să ajute la asta? Substituția poate să ajute. Ok. Bun.

Mi.

Se pare... Substituția, desigur, nu singură, mai sunt multe alte lucruri, cum ar fi bifosfonatele, care se pot administra și pot să fie luate în considerare, care, mă rog, nu sunt hormonale, neuronaturi și așa mai departe. Ce sunt.

Ele? Ce sunt.

Aceste bifosfonatele? Bifosfonatele sunt niște substanțe care reușesc să aducă substanță în matricea osoasă. Alimentație corectă, mișcarea, vitamina D, calciu, suplimente, Corect, cred.

Că toate astea intră într-o conștientizare a propriei sănătăți care ajută și corateral, cred că iradiază și în alte sfere ale vieții, pentru că probabil ca o pacientă care În perimenă pauză se duce la ginecolog, începe să se intereseze de statusul ei hormonal, este atentă la simptome și dacă este nevoie face substituție hormonală, cred că e o pacientă care o să rețină că trebuie să își aibă grijă la ce mănâncă, la cât sport face, la ce alte tipuri de îngrijiri practică și atunci tot tabloul ăsta o să.

Te ajute și mai mult. Eu sunt puțin bulversat, am fost-o de-a una și am o înțelegere limitată a noțiunii anti-aging. Nu vreau să supăr pe nimeni, dar e un fel de avint de iluzii false. Anti-aging înseamnă să trăiești corect, în primul rând. Nu înseamnă că dacă arezi bine, ai făcut ceva împotriva bătrâneștii. Nici pe departe. E fals. Nu înseamnă că dacă iei hormoni și iei doar pentru libido, Ceea ce se poate. Există preparate special pentru bunătăcirea sau refacerea libidoului. Există femei la 50 de ani care au nevoie de așa ceva. Parteneriate noi, mă rog, viața totdeauna e complicată. Și e legitim. Nu, asta e problema. Dar asta nu înseamnă că e anti-aging. Anti-aging, din perspectiva mea cel puțin, atât cât pot eu să înțeleg, înseamnă să trăiești corect. Și, da.

Cred că-i singur. Cumva, Antii, aici eu sunt complet de acord cu tine și fix asta promovez eu pe acest canal și cumva și comunitatea care este aici și comunitatea bunbine înțelege aceste lucruri și ce încerc și eu să transmit mereu este că suplimentele și procedurile, da, te pot face să arăți mai bine, poate, dar nimic nu-ți dă anti-aging decât Lucrurile cele mai simple, să dormi, să nu te stresezi, să eviți stresul sau să-l gestionezi, să mă uci corect, să eviți abuzurile, să faci sport cu intenție. Și asta e, de fapt, nu e anti-aging, e anti-îmbolnăvire, aș numi eu eu, pentru că aging-ul, oricum o să ai, ți-l dați să... Da, cedat să mori la, sau să trăiești, să zicem, până la 85 de ani, o să trăiești până la 85 de ani, dar dacă practici lucrurile astea, te vei îmbolnăvi poate la 84 și o să mori rapid. Dacă nu le respecti, o să te îmbolnăvești la 60 de ani. Corect. Și.

O.

Să trăiești 25 de ani. Deci noi.

Suntem o combinație între genetică și factorii de mediu. Nu putem influența genetica, Dar putem influența factorii de mediu și acolo poate să fie singurul câștig pe care putem să-l aducem în ecuații. Apropo de șansa la viață și așa mai departe. Asta putem să facem. Apropo de.

Anti-Aging, am avut ultimul branch Bun Bine, sunt niște evenimente pe care noi le organizăm, mă rog, în toată comunitatea asta largă care s-a format în jurul controlului de social media Dr. Mihail, și ultimul eveniment a fost despre longevitate. Longevitate cred că e un mod mai corect de a defini antiaging-ul, pentru că nu promovează antiaging-ul, ci promovează o viață lungă și corectă din punct de vedere al sănătății. Și a doua conferință a fost cu domnul Horia Roman Patapievici, care ne-a spus, ok, la prima conferință ne-a spovestit ce trebuie să mâncăm, ce trebuie să facem, cum să dormim, dar nimeni n-a vorbit despre moarte. Ai zis să avem curajul să vorbim și despre moarte și să vorbim despre bătrânețe, ce se întâmplă când îmbătrânești. Și a avut un, aș putea să-i spun monolog, pentru că i-am pus o singură întrebare și nu s-a continuat să vorbească o oră, După acea oră, tuturora ni s-a făcut, cum să zic, ni s-a făcut poftă să îmbătrânim pentru a deveni mai înțelepți și pentru a trăi acele stări pe care Dânsule le-a povestit. O să-ți trimit acel podcast. Efectiv, toată lumea a văzut o altă perspectivă a îmbătrânirii și a devenit, cel puțin pentru mine, dar și pentru foarte mulți oameni care au participat live la conferință, a devenit așa, cum să zic, nu mai este îmbătrânirea pentru mine, cel puțin nu mai este un lucru de care mă feresc cu tot din adinsul să scap de ea, e o transformare firească pe care o aștept să vină și să mă uimească cu ce o să aducă. Atât de interesant. Da.

Deci.

Da, substituția hormonală nu este anti-aging. Este o ameliorare acestui tablou neplăcut pe care hormonii... Eu am.

O încercare de a ajuta femeile care au nevoie de ajutor în perioada asta dificilă. Dificilă pentru ele. Pentru alte femei nu e dificilă. Dar, dincolo de asta, mi se pare că e foarte important de subliniat Că nu neapărat gândul că dacă mă simt bine și nu am nevoie de hormoni, nu trebuie să merg la medic, dar este o fereastră de oportunitate pentru imensa majoritate a femeile să facă un bilanț. Corect, corect. Asta mi se pare, mesajul ăsta mi se pare mai important decât să mergi la medic să îți prescherzi. N-am nevoie de hormoni, simt bine, nu trebuie să mă aduc. Nu, fals. Ai 50 de ani, Dacă te uiți în spate, poate n-ai mai fost de niște 4-5 ani la doctor, că ai fost ocupat cu o grămadă de lucruri în viața ta, e bine să te gândești că poate e momentul oportun. Să faci.

Un bilanz, o evaluare medicală. E empiric.

Ce spun și nu e sugestiv. În cinci ani de zile noi am văzut în clinică aproape o mie de paciente care au venit adresându-se nouă strict în contextul menopauzei sau premenopauze sau perimenopauze. O pătrime până la o treime din pacientele astea au fost descoperite cu ceva. O treime. Da. Sigur, e oportunistic, da? Si trebuie sa ne gandim ca marea majoritate au venit ca in afara de menopauza mai aveau si sangerele abundente. Cand zici.

Ceva la CTFR, ce era cel mai des? Cancelele nu.

Erau cele mai frecvente, dar obezitatea. probabil e prima pe listă, care e o problemă medicală. Probabil că.

Multe dintre ele nu conștientizau, nu? Nu conștientizau.

Neapărat, sigur, multe au venit și au spus mă îngraș. Asta nu ține neapărat de menopauză, ține de faptul că efectul mănânci mai mult decât consum în ultima instanță. Tot așa cum un alt adevăr e că nu poți să-ți lăbești dacă nu faci foamea, dacă nu trăiești foamea. Adică încercând să-ți înșel foamea, E intr-un cerc vicios. Sunt două lucruri esențiale, așa de bunțims mi se pare, medical. Fiecare dintre noi suntem un sistem în care intră Fix mai mult decât iese. Și atunci se acumulează energie, e joc de energie. Mie mi-e foarte greu să trec peste înțelegerea asta. Voi slăbili dacă reușeți să arunc în afară mai mult decât aduc înăuntru. Felul ăsta de a înțelege poate să aibă impact. Aceste lucruri simple și poate să fie cu beneficiu pentru o pacientă care până la urmă a venit doar să facă un bilanț. Dar dacă află și pleacă cu asemenea mesaj, este deja un lucru bun. Lăsând la o parte programele de screening, care oricum la noi lipsesc, sau sunt doar pentru 2-3 entități, dar mi se pare foarte important să o femeie să știe la 50 de ani că trebuie să facă o mamografie. Mamografiile la noi, screening-ul mamografic pentru cancer de sen care rămâne o problemă de sănătate publică gigantică, mai ales în contextul în care se descoperă dincolo de stadiul 1, cum e la noi, pleacă măcar cu mesajul să facă o mamografie. E un lucru genial. Sau face un papa Nicolau și descoperi că are o modificare care în 2-3 ani de zile ar fi putut să fie cancer de coluteril. Da, asta.

Mi se pare un mesaj foarte important pentru ca simplifica cumva decizia unei femei care se uita la acest material si se gandeste, stai un pic, eu am simptomele astea sau nu am? Eu am nevoie oare de substitutie hormonala sau nu am? Ok, daca descoperi acele simptome si ai inteles despre ce este vorba si le simti, clar te duci. Dar indiferent daca le ai sau nu, cred ca e bine sa mergi la un medic, la un ginecolog care se pricepe in substitutie si in menopauza Doar ca să discuți cu el și să ai acest bilanț de început. Da, orice.

Ginecolog poate să fie. Deci orice ginecolog poate să facă un asemenea bilanț. Dincolo de necesitatea de la screening-urile, consulturi, lumea gândește altfel. Păi eu nu mai fac copii, mă rog, contact sexual am sau nu am, de ce să mă duc la ginecolog? E așa o cutumă, e un mit. Exact. Ăsta e momentul în care trebuie, pentru că se acumulează și crește incidența cancerului, tuturor afecțiunilor oncologice. Lăsăm la o parte cancerul de să ne vorbim, cancerul de ovare, apanajul vârstelor înaintate. E adevărat că îl observăm la vârste din ce în ce mai. cancerul de endometru, de uteri, e o listă interminabilă de colonoscopia, colonoscopia e un lucru pe care pleacă cu mesajul de la noi să fac o colonoscopie. Știi, mi-a.

Venit o analogie acum în minte, cu o mașină, că dacă te gândești așa și compari aparatul genital cu o mașină, și te gândești, a, dacă am parcat mașina în garaj și n-o mai folosesc, înseamnă că nu trebuie să-i mai fac servicii niciodată. Ceea ce poate fi adevărat, doar că o mașină care stă în garaj și nu o folosești, se strică mult mai repede decât una pe care o folosești. Și, din păcate, dacă mașina aia ruginește, începe să se ruginească casa. Pentru că n-ai cum să o scoți din garaj când vorbim despre aparatul genital. Da, e o concluzie foarte valoroasă pentru oameni, cea pe care ai tras-o acum. Și aș vrea să mergem mai departe și să-ți adresez câteva întrebări, pentru că la podcast-ul cu Ileana Abadiu am primit O tonă de întrebări în comentarii, am selectat doar câteva și dacă poți să oferi oamenilor câteva răspunsuri scurte la aceste întrebări. Prima întrebare sună așa. Dar ce ne facem dacă tot mergem pe la cabinete medicale și ni se spune că trebuie să ne obișnuim cu ideea și cu starea de fapt de a avea o pauză? Adică, doamna merge la cabinete medicale și doctorii le spun că m-ai povestit și tu mai devreme că, doamnă, asta e vârsta, asta e situația, la revedere. Da, cu.

Tot respectul față de comprații care practică, care duc asemenea mesaje, pacienta va trebui să-și găsească omul potrivit. Deci se.

Caute mai departe omul potenit. Da. Mai.

Ales dacă e simtomatică, mai ales nimeni nu trebuie să sufere. Nimeni nu trebuie să sufere, lăsând la o parte, sigur, dacă te simți bine, te simți bine, nu te duci neapărat că trebuie să facă cineva, că te simți rău. povestit și mi se pare relevant să încerci să-ți abordezi ginecologul, mai ales în punct de vedere al aparatului reproductiv, măcar pentru un bilans pot să fie o grămadă de lucruri de care nu ai habar, asta odată, dar dacă, mai ales dacă nu ți-e bine, atunci chiar trebuie să găsești pe cineva care te înțelege. Bun, deci.

Cauți mai departe. Doamna a fost la câțiva medici, dar n-au fost suficienți, ca o să mai departe. Altă întrebare. În contextul unor analizări hormonale, în parametrii, un ciclu neregulat poate indica instalarea perimenul pauzei a.

În 45 de ani? Absolut, da. Dar poate hormonii multă vreme de asta nici nu trebuie neapărat să îi căutăm. O femeie la menopauză, cel puțin în perspectiva mea sau în contextul examinărilor care se întâmplă la noi în cabinet, dacă femeia este definitiv la menopauză și a eventual a avut un status hormonal în urmă cu, să zic, un an de zile, nu mă mai interesează la acest moment, pentru că sigur o să fie LH-ul mare, FSH-ul mare, poate să ne uităm un pic la tiroidă, poate să facem un screening cu tiroidă, care e o problemă în sine, da? Dar strict de hormonii sexuali, estrogen, progestin, ei toți sunt jos. Până se instalează definitiv menopauza, hormonii pot să fie la diferite momente. Noi ce facem când căutăm hormoni, tozăm hormoni? Luăm o picture, o imagine la momentul ăsta. E ca și cum într-un film vezi o poză. Da, corect. Asta tu nu știi cum va fi mâine, nu știi cum va fi poi mâine, nu știi cum va fi într-o lună sau în două săptămâni. Și spui că e bine. Dar tu.

Doar ai prins poza momentul din lună.

Când e bine, rest nu e bine. Exact. De asta nu are mare relevanță și are în continuare în context clinic relevanță. Că nu te simți bine, că menstruațiile vin din an în pași, că probabil în cazul aceste femei care au pus întrebarea, probabil că este fix în perioada aia când ovulații le dau rateuri. Progesteronul numai ei ar putea, teoretic, beneficia de un pic de aport de progesteron, numai de progesteron. Este o metodă. Că dacă sângerele sunt abundente, atunci beneficiul cel mare este pentru o terapie continuă cu progesteron. orale, poate să fie printr-un dispozitiv intrauterin, printr-un peci de progesteron. Din răspunsul.

Ăsta, din nou trebuie să înțelegem cât de variată este această substituție hormonală, prin hormonii și prin doze și prin regularitatea administrărilor, încât trebuie să înțelegem foarte clar că atunci când încep substituție hormonală, nu ne referim la o pastilă pe care o iei din farmacie, cum ar fi nu știu, pentru durere de cap. E o umbrelă pentru foarte multe protocoale diferite pe care medicul care se pricepe trebuie să ține. Corect și.

Poate să difere de la moment la moment altfel. O femeie care nu are uter. Nu are nevoie decât de un fâs eventual de estrogen. Și atât.

Și nu mai dai progesteron ca să nu protejezi mucoasa. Dacă nu.

Ai nevoie și nu ai nevoie să aduci ceva. Sigur, te poți gândi la progesteron și în alt context, cum am spus, pentru libido, pentru stare de bine și așa mai departe. Dar încerci într-o primă instanță cu un minimum necesar. Ok. Mulțumesc.

O.

Altă.

Întrebare. Eu experimentez această perimenă în pauză, vă rog, ce suplimente pot lua în primă fază?

Da, asta e o întreagă poveste, eu nu sunt neapărat fan suplimente, dar ce este clar demonstrat este că stilul de viață este foarte important, aportul caloric mi se pare important, dincolo de suplimente, iar dacă este strict vorba de suplimente, cred că în condițiile în care, mă rog, ai un regim alimentar normal și nu ești vegan, vegetarian sau mai știu eu, Unde presupune că e o lipsă de fier, de vitamina, de acid folic și a mai devoarte care trebuie restaurate, vitamina D și calciu. Mi se par singurul lucru foarte important. Vitamina D.

Și calciu? Da. Ok. Cred că pacienții se referă și la niște suplimente sau caută niște suplimente. Colagen și.

Așa mai departe. Da, probabil. N-am date. Nu știu. Nici nu știam că se absoarbe colagen. Nu știu, sunt profan. Dar se.

Pare că ajută. Bun, deci răspunsul e stil de viață și stil de viață înseamnă probabil mult sport, somn și mâncare sănătoasă. Dar pentru.

Oameni, vitamina de calciu după 40 de ani e important. Stăm mai.

Puțin la soare, mâncăm cum mâncăm. Deja am fost diagnosticată cu osteoporoza și multe alte simptome neplăcute. Ce pot face ca să încetinesc această degradare în mod special asupra oaselor? Da, face.

Parte din tablăul de care povesteam. Osteoporoza nu e joacă. Osteoporoza presupune dacă, în principiu, nu se apelează la... Deci există un ritm de deminareglizare care este cam 6% pe an pentru o femeie care a intrat deja la menopausă. E dramatic, e mult asta în primul an, după aia parcă e ceva mai puțin, dar oricum e. În momentul când există diagnosticul de osteoporoza, abordarea trebuie să fie multidisciplinară și energică. Bifosfonatele sunt mai multe, să zic generații de bifosfonate și mai multe medicamente care pot să ajute pentru osteoporoză. Terapia nu e simplă, trebuie sub supraveghere medicală, sunt medicamente care se pot administra zilnic cu efect săptămânal sau lunar sau chiar o dată sau de două ori pe an. Repet, un endocrinolog va ști mult mai bine despre ce-i vorba decât un ginecolog, așa ca nociune generală, dar poate să beneficieze, există și estrogen, modulator de receptor de estrogen sau Estrogen care actionează mai mult și mai mult la nivelul oaselor și care eventual protejează sânii, de pildă, care pot să aducă beneficii. Dar de regulă o combinație între substituție hormonală, mă rog, limitată sau poate cu adresă strict în categoria asta de medicamente de estrogen, Da, se numesc modulator de receptor de estrogen. Și cu bifosfonate, plus suplimentele vitamina de calciu, plus mișcare, mișcare, mișcare, făcută sigur sub îndrumare medicală. Dacă osteoporoza e atât de gravă, atunci chiar e o problemă să te miști. Te vezi asta sub supraveghere medicală, pentru că riști o fractură. Asta e.

Important de înțeles că una dintre cele mai bune metode de a preveni osteoporoza este mișcare, din nou, cu intenție, sport, început de ridicat de greutăți încă de pe la 40 de ani, pentru că atunci când soliciți osul, el nu se va demineraliza. Dacă stai pe locul el, el crede că nu.

E nevoie de el. E matricea proteică plus alimentație corectă. Matricea proteică aia se pierde nu neapărat că se pierde calcium. E cumva fals. pierderea matricei componentei proteice, la fel ca la mușchi. Da. De.

Ce să folosești hormon de sinteză când există plante fitoprogesteronice, fitoestrogenice și plante reglatoare hormonal? Da, încă.

O discuție interesantă aici, cred că trebuie un răspuns puțin mai elevat. Există în natură estrogen, fitoestrogenii, da? Semințe de in, semințe de soia, soia în sine, fistic. Fistic. Fisticul este genial. Are o compoziție în fitoestrogen care e cea mai mare dintre toate nucile. Nucile obișnuite de această manieră. Susanul. Semințele de susan. Lista e lungă. Problema cu toți rădăcini de chimicifuga sunt, repet, nu le știu pe toate sau le uit. Problema cu toate preparatele astea, mă rog, cumva bio-identice, este că nu știi precis cum sunt două feluri de receptori de estrogen în corp și ele acționează inconstant pe unul sau pe altul și noi nu știm. Ele nu există în mod normal, preparatele astea, felurile astea de estrogen, nu există în corpul uman. Deci noi practic aducem ceva despre care știm foarte puțin, iar când vine vorba de a leși doza, ne lovim de impactul pe care îl are, pentru că ei acționează parțial pe receptoreste. Și de-asta avem niște acțiuni pe care noi nu le înțelegem, care sunt foarte variate de la persoană la persoană. Și nu le putem standardiza nici ca terapie, nici ca durată, nici ca efect adverse, nici ca beneficiu. În orice caz. Niciunul din preparatele astea de fitoestrojen sau cel puțin în dozele pe care noi le recomandăm, nu sunt recomandate de instituțiile medicale cu resuscitățile pentru că sunt nesigure. Și avem o mare doză de nesiguranță în primul rând în ceea ce privește efectul și asta vedem și în practica curentă. Există paciente e adevărat, care se simt foarte bine, dar mai ales cele care sunt în premenopauz. Când nevoia de estrogen sau lipsa de estrogen e mică, e moderată, atunci toate preparatele astea pot să aducă un pic de ceva ce e doar puțin scăzut. În momentul când o femeie e chiar deprivată de estrogen, de cele mai multe ori preparatele astea nu ajută. dacă chiar are nevoie de ajutor. Nu vor alevia nici bufeurile, nici varurile, decât într-o măsură limitată. Iar dacă e să ne referim și la efecte pe care nu le știm în totalitate, dintr-o dată cădem într-o capcană. Ele nu sunt neapărat de refuzat, dar trebuie puțin caution, cautie, prevedere, a le folosi asa, pe scara larga. Dar sigur, ele sunt atractive, noi tot ce e natural credem ca este bine, fals, fals, nici pe departe. Unele dintre ele pot sa ajute in anumite situatii anumite femei. Nu exista contraindicatii, dar nu exista nici indicatii foarte clare. În principiu, cred că trebuie un pic de atenție și prevedere când vine vorba de preparate pentru care nu există nevoia prescripției medicale. Ok, dar.

Așa este. Adică, ce vreți să spuneți este că nu recomandați neapărat, pentru că sper să nu se întâmple acest lucru, nu recomandați neapărat femeilor în premenopauză să mănânce mult fistic. Nu. Astea sunt.

Alte lucruri. Să mănânce ceva mai mult fistic, Da, da, sigur, nu foarte mult, pentru că aduce calorii și cazi în capcana cealaltă. Dar nu neapărat preparate, luate din farmacie, care sunt cu fitoestrogen. Aici este problema, de asta e vorba. Nu neapărat să nu mănânci semințe de inde, susan și a mai departe. E ok, sigur o să te ajute. Cel puțin mai degrab așa decât să iei niște suplimente care au fitoestrogen din farmacie, care alea, atenție, nu totdeauna sunt naturale. Nu totdeauna sunt obținute din produse naturale și multe dintre ele de asemenea sunt sintetice. Asta am.

Mai auzit. Suplimente care se vând ca fi naturale, dar de.

Fapt sunt obținute industrial. Și de.

Fapt este un fel de hormonoterapie sau substiție hormonală pe care o faci și tu la indicația unui farmacist. Da, asta e o precizare foarte bună și e foarte interesant că dacă poți, practic, să recomazi până la urmă pacientului să mănânce produse naturale care pot conține fitoestrogen și că pot ajuta puțin. Nu știam asta, dar e foarte valoros să știm asta. Acum o altă întrebare interesantă care zice așa, ce nu înțeleg referitor la substituția hormonală este dacă odată intrată la menopauză, să zicem de 2 ani, se mai poate institui substituția hormonală? E o.

Întrebare legitimă. Se pare că dacă n-ai avut nevoie 2 ani, de ce ar trebui să ai nevoie Dincolo de 2 ani. Există paciente care au preferat să sufere din diferite motive, mituri, de care am vorbit, descurajate poate și de persoane cu pregătire medicală și care s-au săturat neapărat și se gândesc să... Niciodată nu este în principiu prea târziu, dar recomandările sunt că dacă au trecut niște ani după instalarea menopauzei, trebuie să te gândești mult de tot dacă chiar mai ai nevoie. Câți ani, când spuneți? 3-4. 3-4.

Ani după instalarea menopauzei? Unii sunt.

5, da. Ok, deci.

După 3-4, pentru că corpul deja s-a obișnuit și tu reintroduci un hormon. Da, cumva.

Și după aceea mai e ceva, cel puțin dacă este vorba de substituție hormonare strict pe linia încercării de a crește libidoul sau de a te face cumva sexual mai activ, da? Se folosesc preparate cu efect androgenic. E, ele sunt de fapt cele mai periculoase in momentul in care vrei sa te numai iei pentru ca iti aduc o stare asa de buna, încât în momentul când nu le mai iei, ești cumva dependent. Și atunci.

Reiști să le iei pe termen lung. Și atunci.

Trebuie să le iei pe termen lung, că efectiv caz în gol după ce.

Nu le iei. Bun, asta e important, adică trebuie să ți conștii de acest lucru. Trebuie să...

Da, da, deci sunt foarte multe lucruri pe care, repet, da, e adevărat că felul ăsta de preparate nu sunt neapărat prescrise de medicul de medicină generală sau de internist, De regulă sexologii se ocupă, știu și ei toate cărnile astea, sau eventual ginecologi. Da, uite.

O altă întrebare este, aș vrea totuși să știu dacă sunt de șase luni intrată la menopauză, pot să mai fac substiție hormonală, și într-adevăr cred că aceste femei se referă fix la acest lucru. Poate nu știau de substiție hormonală, poate nu știu. Dacă e.

Nevoie, da. Deci dacă e nevoie, a intrat de șase luni. Dacă simte că nu e corect, nu e corectă viața pe care o are, nu o satisface, și există o deteriorare a calității vechi, ăsta este mesajul, atunci da, sigur, se califică. Se califică.

Asta e important de știut. Dar nici.

Nu e 6 luni de la intrarea menopauză, adică tehnic, vorbind Mihaiu, nici nu e la menopauză. Nu, poate.

Că sunt 6 luni de când a trecut un an. Poate, da. Aici cineva zice, cumva am abordat subiectul ăsta dar mi-a plăcea să răspundem la întrebare mai concis și scurt. Puteți furniza mai multe informații pentru femeile care au trombofilie și cărora le este contraindicată terapia de expulsie hormonală? Până în prezent nu am găsit un medic-ginecolog care să recomande terapia cu hormonii în această situație. Da, e.

Corectă abordarea, doar că sunt câteva lucruri de clarificat. Trombofiliile sunt de foarte multe feluri. Noi, așa, generic, le clasificăm în majore, medii și minore. Pentru trombofiliile, factorul 5 Leiden, homozigoția cu factorul 5 Leiden asociat cu homozigoție pentru pai e o bombă. Adică e foarte greu să nu scapi, iar în momentul în care mai aduci un risc, un factor de risc, că sunt hormonii sau e obejitatea sau e statusul post-operator sau esarcină, într-adevăr poate să fie prăpădat. Dacă ai o formă, ai fost diagnosticată cu o formă minoră de trombofilie, cum ar fi, nu știu, o mutație MTHVR sau eșeterozigot pentru proteina, pentru gena pi, asta nu e o contraindicație. Absolut în niciun caz, dar poate să fie o nuanță, poate ai nevoie de un pic de aspenter pentru a fluidifica, pentru a proteja într-o oarecare măsură, dar nu neapărat. Și sigur, extrem, există și posibilitatea să iei terapie anticoagulantă profilactic, inclusiv antiplachetare ca aspirina, leu deozaspirin, și eventual să poți, în condițiile date, să iei și hormon. Dacă chiar ai nevoie. Deci există.

Multe tipuri de trombofilie și iar medicul poate să decidă... O să luăm o ultimă întrebare care zice așa. În speranța că-mi veți răspunde, vă rog să-mi spuneți ce pot să iau pentru bufeuri care mă țin transpirată non-stop, fie zi, fie noapte, curg apele pe mine din cap până în picioare. Atenție, am 70 de ani și sunt la menopauză de 22 de ani. Cred că.

Trebuie, da, e un caz în sine. Cred că ar trebui în primul și în primul rând să facă niște investigații hormonale amănâncite, pentru că nu e chiar normal ce se întâmplă și povestea asta poate să aibă o sursă undeva modificată de estrogen sau poate să aibă o hiperproducție de LH și de FSH în tiroide, sau poate să fie un adenom de hipofiză. Deci sfatul ar fi să facă niște investigații hormonale amănâncite. mai ales în sfera lanțului hipotalamo-hipofizar. Pentru că.

E posibil să fie în alt context.

Decât în situațiunea pauzei. Da, la atâta timp, mai ales dacă e de apariție recentă, sigur e în sensul ăsta. Dacă a fost tot timpul, dar mă îndoiesc că putea să trăiască 20 de ani așa. Probabil că.

Da. Am eu acum o întrebare, ultimă întrebare. Odată cu instalarea premenopauzii sau menopauzii și cu apariția bufeurilor, cât timp durează ele, de regulă, în medie, dacă nu intervii? Din păcate.

Uneori pot să dureze mult, ani de zile. Ele atenuează. De cele mai multe ori, în vasta majoritate a cazurilor, atenuează, se mai temperează. unor suficient de mult ca să poți trăi cu ele. Deci dacă se întâmplă de două terori pe zi, e ceva pe care îl iei for granted și e în regulă. Rare ori sunt asemeneași situații în care pacientele după ani de zile de la intrarea în menopauză Se plâng în continuare de bufeuri. De regulă acționează mai repede și se adresează cuiva și vor găsi poate pe cineva să le prescrie o formă sau alta de medicație de substituție. Bun. Păi...

Iosif, mulțumim foarte mult pentru toate aceste răspunsuri, sper ca oamenii să găsească răspunsuri la întrebările, femeile să găsească răspunsuri la întrebările lor în acest material. Și pe mine m-ai lămurit cu multe lucruri care erau neacoperite și acum le știu mai bine. Sper ca din ce in ce mai multi oameni sau din ce in ce mai multi profesionisti in domeniul medical, medici, sa invete sa recunoasca semnele unei menopauze sau unei perimenopauze si sa fie cat mai multi specialisti ca tine care sa aiba pregatire si experienta in a gestiona Simptomele astea de multe ori zgomotase ale unei premenopauze sau ale unei menopauze, chiar nu crezi că ar fi indicate, nu există un plan poate prin societate de ginecologie din România? Există și.

O societate de menopauze la nivel nacional. Și mă.

Gândesc, nu ar fi indicate niște conferințe sau cursuri pentru medici de familie? Da, noi.

Am făcut asta, am avut un workshop cu audiență, a fost în perioada pandemiei și a trebuit să o facem online, după aceea de la niște luni de zile s-a amânat. Am avut o adresabilitate incredibilă, am fost 200 de persoane care au stat să ne urmărească cele câteva preocupări endocrinologi, cu o abordare în asta holistică, asta este scopul nostru în principiu, pentru că nu putem, repet, să o rupem din contextul altor specialități. Femeile astea care intră la menopauză vin pentru că au o problemă și de multe ori e psihogenă, cognitivă, uneori și e nevoie cel puțin de un terapeut, de un psiholog, au probleme imense cu greutatea, cu nutriția, cu rezistență la insulină. Asta nu poate decât un specialist în nutriție. Există persoane care se preocupă în mod cu totul și totul particular de modificările astea la menopauză, care înțeleg. Există consultații în toate clinice, e adevărat, privat. Ce vreau să mai spun este că casele de asigurări au foarte puțin interes în a promova un orecare management în ceea ce privește menopauza. De ce? Pentru că sunt costuri gigantice. Ar veni.

Odată cu promovarea, să zic... Deci s-a.

Întâmplat ceva. La nivel național a existat la Parlament La Parlament, în Parlamentul României a existat, nu știu ce comisie de sănătate, a existat un workshop, o sesiune dedicată femeilor la menopauză. Este absolut incredibil. Acum, nu știu, am primit invitație, din păcate n-am putut să o onorez, nu eram în țară, dar am fost impresionat de lucrul ăsta. Poate, nu știu, politicienii care, mă cred că am pe undeva, în telefon sau în mail, am invitația, dar mi s-a părut wow. Că se.

Aduce în discuție. Că se.

Aduce în discuție la nivel politic, notabene, și nu e oportunist politic, nu erau.

Alegeri, nu era nimic, știi? Trebuie adus în vizor, trebuie adus acest subiect în vizor cât se poate de mult și de asta îți mulțumesc că ai fost aici, îți mulțumesc că ne-ai povestit atât de frumos despre menopauză, despre substituție și dacă ar fi să trag o concluzie a ceea ce am înțeles eu este Pe scurt, așa, menopauza nu este o boală, iar substituția hormonală nu este o tehnică anti-aging, este pur și simplu o modalitate de a te face... Și nici.

Un panaceu. Și nici.

Panaceu. E o modalitate de a te face să nu mai suferi, pentru că nimeni nu trebuie să sufere. Deci dacă ești în premenopauză sau menopauză și suferi, Există soluție pentru asta și cu asta e oportun să închidem acest podcast. Bun, mulțumesc foarte mult că ai venit și ne-ai povestit toate aceste lucruri. Oameni buni, mulțumesc foarte mult că ne-ați urmărit până acum. Din nou, dacă aveți întrebări, dacă sunt lucruri pe care poate nu le-am acoperit în acest podcast, Scrieți-le jos în comentarii. Poate pe viitor o să facem o revenire la aceste comentarii, poate o să răspundem la întrebările voastre pe măsură ce ele se vor aduna. Mulțumim pentru suport, mulțumim că ne urmăriți. Apropo, foarte mulți dintre voi nu suteți subscriși, n-ați dat subscribe la acest canal. Și să știți că la fiecare subscriber, fiecare dată când apăsați pe acel buton de subscribe, Toată echipa care lucrează, toată echipa din spatele a ce vedeți aici, sunt mulți oameni care lucrează în fiecare zi, care depun efort, care le place ceea ce fac și ceea ce facem aici, oamenii aceia toți, echipa din spate, se bucură la fiecare subscriber. Așa că, făceți-ne o bucurie, apăsați pe acel buton, făceți-ne nouă bucurie și atât. Iosif, mulțumesc din nou, oamenii vă mulțumesc, ciao!