Microbiomul declanșează mâncărimea?

Omule te salut, Dr. Mihaila aici, vorbim despre piele si despre microbiomi si despre intestin si dupa cum vezi, materialul asta se cheama asa intr-un fel enigmatic, pielea ta vorbeste despre intestinul tau. Nu e ca și cum ar vorbi pielea despre intestinul tău, doar că intestinul tău, culmea, are lucruri de spus în prevința pielei tale. Și până acum am vorbit de multe ori despre microbiomi și am vorbit despre această axă intestin creier. Creierul influențează cum te simți tu și de multe ori cum te simți o să influențeze sănătatea intestinului tău. Lucrurile astea sunt foarte legate. Dar se pare ca exista foarte multe alte axe care se influenteaza reciproc. Si una din aceste axe se cheama axea intestin-piele sau axea intestin-microbiom-piele sau axea intestin-microbiom-imunitate-piele, oricum le-ai denumi, cert este ca exista mecanisme clare prin care sanatatea pielei poate sa influenteze sanatatea intestinului si invers, sanatatea intestinului mediata de microbiomul tau poate în mod direct să influențeze sănătatea pielii tale. Acum, dacă ești un pacient fără nicio afecțiune a pielii, e posibil ca acest lucru să nu te deranjeze atât de tare. Însă dacă ești un pacient predispus la dermatita atopică sau care are de fapt dermatita atopică, și o să intrăm în detalii imediat, atunci acest lucru te-ar putea interesa pentru că în materialul ăsta o să afli cum microbiomul și intestinul influențează sau poate să influențeze, pot să influențeze simptomele sau puseile de dermatită atopică și care sunt mecanismele posibile prin care tu poți să eviți acele pusei sau să le ameliorezi sau să le scazi, să zicem, în intensitate. având grijă de intestinul tău și având grijă de microbiomul tău. Și o să dăm astfel de soluții astăzi. Apropo, acest material este sprijinit de energie cu produsul Atoprin Derma. O să vedem la un moment dat despre ce este vorba. Legat de dermatita atopică, avem un material întreg despre dermatita atopică, despre cauze, simptome, tratament. E un material exhaustiv unde înțelegi clar și concis Care e treaba cu dermatita? Dar hai sa ne aducem un pic aminte. Ca definitie, dermatita atopica care face parte din marsul atopic. De regula pacientii care au dermatita atopic o pot lua pe acest mars dezvoltand si diverse alergii si asm. Dar dermatita atopica este practic prima parte a acestui mars atopic si ea este o afectiune inflamatorie cutanata cronica. Deci e afectiune, este inflamatorie imediată de inflamație. Deci sistemul imunitar joacă un rol important aici și deja vedem legătura dintre sistemul imunitar și microbiom care atunci când este în disbioză, când este dezechilibrat, el ne duce într-o zonă de inflamație cronică care poate să impacteze pielea. Deci o afecțiune inflamatorie cutanată, adică a pielei și este cronică. Odată ce o ai, o să ai pentru toată viața. Poți doar să o ții sub control sau să o n-o ții sub control. Ca simptome vorbim despre mâncărime, inflamație, înroșirea pielei, îngroșoarea pielei, cruste, secreții. Dacă nu e doar o bubiță trecătoare și această bubiță tot apare și tot reapare în același loc și îți dă prurit, adică mâncărime, roșiață, după aceea cruste și tot revii la acest lucru, e posibil să ai dermatită atopică. Atunci e important să mergi la medicul dermatolog să primești un diagnostic și e posibil să te întrebi când primești acest diagnostic, să zici, dar de ce tocmai eu? E, află că cauza este una multifactorială, vorbim despre factori genetici, vorbim în materialul precedent despre care ți-am povestit despre factorii aceștia genetici și cum influențează ei pielea, dar genetic Pacientului cu dermatita atopica îi lipsesc anumite elemente din protecția pielii, așa că pielea devine mai predispusă. La ce? La factori de mediu. Tot felul de acarieni, tot felul de alergeni care pătrund în piele, pentru că ai o disfuncție a barierei cutanate. Și aici intervine sistemul imunitar care este hiperreactiv. Fie este din start hiperreactiv pentru că ai o inflamație cronică, sau devine hiperreactiv pentru că el intră în contact cu aceste substanțe la nivelul pielii și începe să le atace. Și asta, ciclul acesta pe care l-am descris, duce la dermatita atopică și la simptomele acestea. Și o să vedem imediat de ce microbiomul joacă un rol important sau microbiota, să-i zicem mai exact, pentru că microbiota asta trăiește în intestin și în intestin avem 80% din sistemul nostru imunitar. Cumva sistemul nostru imunitar își ia temperatura între ghilimele din intestinul nostru. El își dă seama cam cum stă treaba în corp, văzând ce se întâmplă în intestin și dacă în intestin lucrurile sunt perturbate, avem o disbioză, o revoluție în sistemul imunitar, o disbioză. Anumite bacterii sunt mai preponderente, altele lipsesc, iar biodiversitatea scăzută a acestui microbiom duce la un risc crescut de alergii. Și hai să vedem cum se întâmplă aceste lucruri. Și există această axă intestin-piele, am discutat despre ea, și ăsta e modul în care intestinul nostru Dă telefoane pielii și pielea reacționează în funcție de ce este la intestin, în intestin. Și par două organe foarte îndepărtate, dar hai să le... luăm așa, sunt cele două interfețe majore ale corpului nostru cu mediul exterior. Ai prima interfață, pielea, care intră în contact cu tot ce ne înconjură și ai o a doua interfață, un fel de piele interioară în intestinul nostru, reprezentată de mucoasă, care intră în contact cu tot ce mâncăm. Deci astea sunt cele două interfețe. Iar pacientul care are dermatita atopică răspunde la stimuli și la lucrurile care se întâmplă la nivelul celor două interfețe și le influențează. Și noi deja știm, vorbim despre un pacient care are dermatită atopică, care reacționează la stimul de mediu, reacționează la stimul intern, reacționează la stres și această reacție duce la puseie de dermatită atopică. Acum în acest materială să aflăm cum sănătatea microbiomului sau disbioza influențează magnitudinea acestei reacții pe care pielea o are în aceste pusee. vlogul precedent, acesta e un desen și mai bun. Este un desen, este o reprezentare grafică luată din acest articol care vorbește despre această axă intestine-piele și aici avem două situații distincte. În stânga aici avem un intestine sănătos și o piele sănătoasă, în dreapta avem o disbioză, un intestine nu atât de sănătos să-i spunem și o piele care are acest grad de inflamatie. Haideți să le separăm și să le vedem pe rând. Și e foarte interesant cum sunt ele alăturate, pentru că o astfel de alăturare, în mod cert, asta este intestinul, partea de jos este intestinul, partea de sus este pielea. Ele sunt la distanță, dar în realitate ele pot fi chiar atât de alăturate prin toți mediatorii care pleacă de la nivelul intestinului prin sânge și ajung prin sânge la nivelul pielei. Aici vedem un intestin Sănătos. Avem acest mucus în primul rând, deci vedem acest mucus care este secretat de către mucoasa intestinală și el are rol de protecție. Vedem și această mucoasă intestinală care vedem că este căptușită de un singur strat de celule. E un singur strat de celule, nu sunt mai multe straturi de celule, este doar O celulă lângă o celulă și asta formează mucoasa intestinală. Față de piele, unde avem zeci și sute de celule aranjate unele peste altele, care formează această protecție față de mediul intestinal. Și atunci avem în cazul sănătos, avem mucus, avem în primul rând o microbiotă sănătoasă și diversă. O să vedem ce fac aceste bacterii pentru a ne menține mucoasa intestinală sănătoasă. Dar avem acest microbiom sănătos, avem mucoasa intestinală, După care avem acest sistem circulator și sistem imun care este stabil și echilibrat pentru că totul este în ordine și această imunitate intestinală este transferată prin diversi mediatori către piele, iar pielea noastră este sănătoasă. În cazul disbiozei, în care vedem că nu mai avem bacterii de toate culorile, cum avem aici, avem o disbioză, avem multe bacterii rele, puține bacterii bune. Ceea ce se întâmplă, în primul rând, este că intestinul începe să sufere. Nu vedem acest mucus. Mucusul pe care îl vedem aici, aici lipsește. Apoi vedem o barieră intestinală care este perturbată, ceea ce poate să ducă la ceea ce se cheamă lichigat, adică un intestin permeabil. Prin această permeabilitate, diverse substanțe vor pătrunde în interior, vor trece peste această barieră și asta va duce la această inflamație intestinală, inflamație intestinală care este după aceea transferată prin diversi mediatori către piele și vedem această inflamație cutanată. Deci o ușoară inflamație intestinală care prin diversi mediatori susține această inflamație cutanată. Și acum rezumat pe scurt, aici avem varianta sănătoasă unde avem un microbiom sănătos care întreține o mucoasă intestinală sănătoasă, intestin sănătos și piele care este echilibrată, imunitate care știe ce are de făcut. În cazul acesta avem un microbiom nesănătos, disbioză, bariera intestinală este dezechilibrată, imunitatea este exacerbată și ea trimite semnale inclusiv până la nivelul pielii și la pacientul cu dermatita atopică, asta poate să fie un semnal de alertă care potențează un puseu acut. Asta se întâmplă. Și asta este practic comunicarea între intestin și piele. Și asta ne duce la această idee. Idee pe care eu personal o simt pentru că eu sunt pacient cu dermatita atopică și ca orice pacient cu dermatita atopică știu că în viața mea o să tot am pusee de dermatita atopică. Asta înseamnă că pielea mea în anumite zone devine pruriginoasă, adică îmi vine să mă scarpin. Mă scarpin până când pielea se înroșește. Și asta mă duce într-un cerc vicios în care imunitatea saltă în zona respectivă, pruritul se accentuează și astfel intri într-un cerc vicios. din care ieși de cele mai multe ori cu ajutorul acestor substanțe topice. Sunt tot felul de substanțe topice, tot felul de creme cu tot felul de substanțe speciale pe care medicul dermatolog ți le prescrie și aceste creme calmează practic focul. Aceste creme calmează pruritul, nu mai ai mâncărime, trece roșiața și ajungi într-o zonă de vindecare. sau de remisia puseului respectiv pentru că, cum ziceam, este o boală cronică pe care nu o poți vindeca, ea o să tot persiste. Și calmez practica asta, dar ce e interesant este că până acum nu prea ne-am gândit la ce se întâmplă în interior. Vedem vârful de iceberg, Dar nu vedem ce se intampla in interior, care sunt cauzele interne care pot sa potentieze urmatorul puseu acut. Si in materialul precedent am vorbit despre tot felul de cauze. In cazul meu, de exemplu, o cauza frecventa a puseului de dermatita atopica este stresul. Daca am un eveniment stresant, chiar si daca este un eveniment stresant placut, dar daca am o zi foarte grea, Am multe lucruri de făcut, am un deadline, am un stres, am ceva la care mă gândesc constant, am o dispută pe care creierul meu tot o procesează câteva zile. Știu deja că urmează un puseu de dermatită atopică. Stresul este un factor cheie în aceste pusee. Dar din colo de stres exista aceste lucruri in interiorul nostru care ne pot da echilibru sau care ne pot tine in dezechilibru si vorbim practic de dizbioza intestinala care duce la inflamatia sistemica si o bariera compromisa care face ca aceste substanțe să migreze. Și dacă te întreb ce substanțe pot să migreze, îți spun imediat, sunt aceste lipopolizaharide. Sunt doar o parte din substanțele care pot migra. Lipopolizaharide care sunt endotoxine bacteriene, sunt componente structurare ale peretălui anumitor bacterii în condiții normale rămân în lumenul intestinal, Însă când bariera intestinală este compromisă, adică avem acest lichigat, fragmentele acestea de lipopolizaharide pot trece în circulația sanguină, iar prezența lor în sânge declanșează o cascadă inflamatorie. Asta duce la inflamație sistemică de grad scăzut, iar asta poate să potențeze acele puseie de dermatită atopică. Care este soluția atunci? Ce putem să facem în plus? În plus pe lângă tratamentul corect pe care medicul dermatolog ți l-a prescris, în plus pe lângă factorii de stil de viață despre care o să vorbim imediat, ce poți să faci în plus? Păi în plus poți să-ți dorești un microbiom sănătos și o barieră intestinală sănătoasă. față de acest lichigat. Am explicat ce înseamnă lichigat, înseamnă că aceste elemente potrund în sânge și cresc inflamația sistemică, în schimb un microbiom sănătos o să mențină toate bacteriile aici, inflamația aici este ok și asta nu duce la acea inflamație cronică. Și se pare că unul dintre elementele cheie sunt acești acizi grași cu lans scurt sau short chain fatty acids. Și acum o să vedem ce sunt acești acizi grași cu lans scurt și care e treaba cu microbiomul. De ce microbiomul are legătură cu ei. Și care e treaba cu fibrele pentru că o să vedem că de fapt fibrele sunt elementul esențial aici. Fibrele sunt combustibil pentru microbiomul nostru, nu sunt doar balast. Rolul fibrelor, pe lângă acela de a propulsa conținutul intestinal și în final fecalele prin intestinul subțire și intestinul gros, pe lângă acest rol, fibrele sunt un adevărat combustibil. Sunt hrana microbiomului nostru și în schema asta vedem cum fibrele ajung în intestinul nostru, sunt procesate de aceste bacterii și prin această procesare, unul dintre produsele care rezultă sunt acești acizi grași cu lan scurt. Aceștia repară zidul intestinal, deci aici, unde zidul nu este reparat, acești acizi repară această membrană intestinală. În al doilea rând, acești acizi grași cu lanscurt opresc inflamația, o reduc la nivel intestinal și calmează imunitatea care turează acea inflamație. Și acești acizi grași cu lanscurt sunt formați de bacteriile noastre. Dar dincolo de acești acizi grași cu lanscurt, ai nevoie și de bacterii care folosesc fibrele pe care tu le mănânci pentru a face acești acizi. Și hai să vedem ce spune știința în această privință. Sunt multe studii, o să le punem pentru cei care vor să intre în amănunte și vor să le citească, le punem jos în descrierea acestui material, dar acum vreau să arăt doar câteva studii. Un studiu clinic randomizat controlat cu placebo demonstrează că aportul de bacterii lactice precum Lactobacillus paracasei LP33 și Lactobacillus paracasei GmNL133 are rol în suplimentarea fluoiei intestinale cu efect imunomodulator benefic în dermatit atopică, ce poate determina reducerea simptomelor alergice, adică persoanele care au luat probiotic. Cu aceste tulpini au avut simptome alergice reduse, mai puțin prurit, mai puțin din întreruperea somnului, pentru că asta este într-adevăr o problemă a persoanelor cu dermatită atopică, pentru că în noaptea te mănânci atât de tare încât te trezești și-ți fragmentezi somnul și aceste persoane au avut mai puțină roșiață, mai puțină inflamație. Aceste tulpini demonstrează efecte de imunomodulare în alergii și atopie. Un studiu, studiul Wang, o să-l punem în descrierea acestui material, arată că suplimentarea cu tulpinea GMNL133 a scăzut scorul Atopic Dermatitis. Este un scor care arată severitatea acestei afecțiuni. Față de pacienții care au luat placebo, cei care au luat această tulpină, deci atenție, două loturi de pacienți care iau un supliment, niciunul din aceste loturi nu știe ce supliment ia, cei care iau placebo n-au niciun efect asupra simptomelor si asupra acestui scor. Cei care iau aceasta tulpina GMNL133 au o scadere cat se poate de evidenta acestui scor de severitatea dermatitei atopice, au mai putine mancarisi si au un somn mai odihnitor. Iar explicatia stientifica pare sa fie aceasta reichilibrare a sistemului imunitar. Avem 80% din sistemul imunitar in intestin, și avem, să zicem, o dizbioză. Dizbioza aceea face ca anticorpii IGE să crească, adică invers față de ce vedem aici în echilibrare, iar pacificatorii, să zicem ai sistemului imunitar, să scadă. Avem un sistem imunitar care vrea să plece la război. Ceva nu-i convine. Nu-i convine acea dizbioză. În momentul în care intestinul primește bacterii care produc metabolizi buni, care produc acizi, grașcula, înscurt și alte substanțe calmante, atunci avem o scădere a acestui Ig și o creștere a elementelor care scad această inflamație cronică. Bun, și ce poți să faci în acest context? În acest context poți să înțelegi, în primul rând, cât de important este microbiomul tău și pentru această puseie de dermatită atopică. Și dacă faci lucruri care Ajuta microbiomul tău, o să te ajuți pe tine în foarte multe alte planuri, nu doar în privința dermatitei atopice, dar la pachet o să vină și ameliorarea acestor simptome, cel puțin asta spun studiile. Și atunci ce poți să faci pentru acest microbiom? Avem o tonă de materiale despre microbiom. Dacă te duci pe site-ul drmihail.ro și scrii microbiom, o să găsești inclusiv o serie din trei materiale seriate în care vorbim pe larg despre microbiom. Dar pe scurt, microbiomul tău are nevoie de o casă bună. Asta înseamnă că trebuie să fii o gazdă primitoare, să nu te stresezi foarte mult, să ai grijă de somnul tău, să faci sport, să ai un stil de viață care să includă cât mai multe din lucrurile care ne fac bine. De la sport, alimentație echilibrată, viață socială, mai puțin stres, activitate fizică, scop în viață. Microbiomul tău iubește acest lucru, da? Asta este casa microbiomului tău. Dar trebuie să-i pui și masa. Iar masa microbiomului tău este legată de fibre. Și e important să să consum fibre, fibre fermentabile, să consum inulină, oligofructoză și fibre cât se poate de diverse. V-am vorbit de foarte multe ori despre cele 30 de plante pe săptămână. Oamenii care practică acest, sau pun în aplicare acest deziderat de 30 de plante, Ajungi să-și dea seama că 30 de plante e de-abia un început. Sunt oameni care consumă 50 de plante diferite pe săptămână, 60 de plante diferite pe săptămână și asta ajută foarte mult microbiomul tău. În al doilea rând, trebuie să-ți protejezi ecosistemul, să protejezi acea casă în care microbiomul tău locuiește. Asta înseamnă să nu consume antibiotice abuziv, să consume antibiotice doar atunci când este strict necesar să o faci, să eviți pe cât posibil mâncarea procesată sau mâncarea procesată să fie așa din când în când să vină deasupra unei alimentații super variate în fructe și legume și să eviți antiacidele sau cel puțin să nu le consumi excesiv. Medicuții le recomandă două săptămâni, le iei două săptămâni, dar nu le consumi a la lung. Astea sunt cei doi piloni importanti pe care e bine sa ii respecti si care o sa-ti faca bine si tie si o sa faca bine microbiomului tau pe termen lung. Vreau să vorbim despre Atoprinderma care sprijină acest material. Ce este Atoprinderma? Atoprinderma este un supliment alimentar utilizat pentru suplimentarea florei intestinale la copii cu vârsta de peste un an și la adulți pentru reglarea răspunsului imune. Ce conține Atoprinderma o să mă întrebi? Și aici e partea interesantă. Atoprinderma conține aceste două tulpini. Tulpini de despre care am vorbit puțin mai devreme. Vorbim despre L-paracasei LP33 și GMNL133. Deci aceste Tulpini studiate cu multe studii pe care le punem în descrierea acestui material sunt aici, în această cutie. Pe lângă acestea două mai avem și vitamina D pentru imunitate și diviziune celulară și biotina care ajută în sănătatea pielii și mucoaselor. Și din nou avem acest studiu pe care o să-l lăsăm în descrierea acestui material care ne arată că suplimentarea cu biotină duce la scăderea acestui factor de imunitate și asta duce la reducerea mecanismelor alergice și la mai puține simptome în alergii. Pe scurt, aceste două specii, bacteriile lactice, sunt atent selectate și ele fac parte din flora noastră intestinală normală. Adică noi avem aceste bacterii bune în intestin, în cazul de falsă suplimentare crește concentrația acestor bacterii. Acum, practic, cum se folosește? Și e bine să vorbești cu medicul tău înainte, dar Atoprinderma vine sub forma aceasta de plicuri. Recomandarea este de a se lua un plic pe zi. El e dizolvat în lichid la temperatura camerei, nu în lichid fierbinte. Și vreau să zic că asta este o soluție interesantă. E o soluție care vine în plus față de ce poți să faci tu deja. Dacă te știi cu dermatita atopică, cred că e important să te întorci la acest material despre dermatita atopică și să înțelegi care este mecanismul din spate, să înțelegi cum apare puseul, ce îl declanșează. După documentarea acestui material, eu personal mi-am dat seama cât de importantă este emulierea, cât de important este să ai o cremă specială pentru dermatita cu care să te dai nu doar în puseu, ci să te dai constant ca să eviți acel puseu. Am învățat cum reacționează corpul meu și deja știu că trebuie să am mai mare grijă de pielea mea în situațiile stresante. Înțeleg foarte bine cât de important este microbiomul și cât de important este să am grijă de propriul microbiom. Și avem apropo un material despre atoprin. în contextul alergiilor sezoniere. Și atunci am înțeles cât de util e un astfel de ajuvant în lupta cu simptomele unei alergii. Și faptul că există acest statoprin derma care te poate ajuta în managementul unei dermatite atopice prin prezența acestor tulpini studiate și prin prezența biotinei, asta face din el un instrument interesant și care merită studiat. Așa că din nou mulțumesc INERGY cu produsul Atoprin Derma pentru faptul că susțin acest material și pentru faptul că evidențiază, iată, importanța acestei axe. Intestin, piele, da? Pielea ta poa să dea în vileag de fapt cum arată intestinul tău și e important să ne folosim de acest semn, să ne uităm la piele, să înțelegem că ea e influențată de ce se întâmplă în interior și astfel să avem grijă de ceea ce se întâmplă în interiorul nostru. Multumesc din nou, INERGY, multumesc ca ati oprit DERMA, sa multumesc tie ca ai urmarit materialul asta pana acum. Daca ai intrebari, daca sunt lucruri care au ramas nelamurite in ceea ce priveste dermatita atopica, te rog, scriem in comentarii, citim comentariile si abordam aceste intrebari in urmatoarele materiale. Ceau pe curand!