NU știai asta despre RINICHII tăi!

Oamene, fii atent! Cum ar fi să spun că există o boală care afectează sute de milioane de oameni și a cărei simptome sunt următoarele. Prurit, te mănâncă pielea. Ești obosit mai mereu. Dimineața ai apetitul scăzut și în general ziua nu prea îți vine să mănânci. Ai edeme ale gleznelor, dar picioarele ți se umflă de apă. Rețin apă, ai o dificultate de concentrare și ai o urină spumoasă. Și probabil că deja vezi acest semn și probabil că îți dai seama, sau dacă nu îți dai seama, spuneam, vorbim despre boala cronică de rinichi. Și problema este că, da, aceste simptome apar într-un stadiu avalsat al bolii, dar 90% din funcția renală se poate pierde și fără niciun semn. Adică putem să umblăm, să fim ființe umblătoare care au deja boală cronică de rinic, dar nu știu asta. O să vedem cum analizele ne pot indica că e posibil să fim într-o problemă, dar în materialul de astăzi o să discutăm și despre ce este boala cronică de rinic, care sunt cauzele bolii cronice de rinic și o să explicăm cum lucrează rinichii noștri ca să înțelegem de ce ei se pot strica și în ce condiții se pot strica. Vedem care sunt cauzele, o să vedem care sunt simptomele, cu toate că simptomele apar doar în cazuri severe de boală. O să vedem cum putem să punem un diagnostic prin teste de sânge, teste de orină, ecografie și o să vedem care este tratamentul, cum poți să previi în principiu o boală cronică de rinichi. și cum se tratează pacienții care au rinichi disfuncționali, a căror rinichi nu mai funcționează, au o insuficiență cronică a rinichilor și care sunt nevoiți să facă dializă. Și apropo de asta, acest material este sprijinit de Fresenius Nefrocare, care e lider global în tratamente de dializă, dar o să ajungem în curând și acolo. Așa că hai să începem și să vorbim despre boala cronică de rinichi, care este practic o afecțiune care afectează milioane de oameni la nivel global. Se estimează că undeva la 850 de milioane de oameni sufără de boală cronică de rinichi în momentul de față la nivel global. Acesta poate avea un impact major asupra vieții cotidiene, mai ales în stadiile avansate, când pacienții pot deveni dependenți de tratamente precum dializa sau transplantul renal, care necesită și el controale, tratament cu imunosupresoare și așa mai departe. Scopul acestui material, cum am spus și la început, este să explicăm pe înțelesul tuturor ce înseamnă boală cronică de rinichi, care sunt cauzele și simptomele acestei afecțiuni, precum și care sunt opțiunile de tratament. Așa că vom aborda și modul în care prevenția și în stil de viață sănătos pot juca un rol în prevenirea acestei boli. Dar ce este de fapt ea? Ce este boala cronică de rinichi? Boala cronică de rinichi apare atunci când funcția renală scade treptat de-a lungul timpului până în punctul în care rinichii nu mai pot îndeplini funcțiile esențiale de filtrare ale sângelui. Și aici vreau să vă arăt care sunt aceste funcții. Acesta este rinichiul nostru, da? Uitați, dacă ne uităm așa la el dintr-o parte, parcă îl recunoaștem. Dar în momentul în care noi îl întoarcem așa pe o parte sau dacă am face o secțiune și ne-am uitat în interiorul lui, am vedea că el este făcut din niște piramide. Piramidele astea sunt practic părțile funcționale ale rinichiului. Și vedem că rinichiul nostru primește sânge din această arteră renală și sângele pleacă înapoi din rinichi pe aceste vene renale. Până aici este totul foarte simplu. Dar dacă am mări mult, mult în aceste piramide renale, ceea ce am descoperit ar fi aceste structuri. Această structură se cheamă ansa lui Henle și până să ajungă la ansa lui Henle, în interiorul rinichiului există aceste unități care se cheamă nefron. Nefronul, după cum vedeți aici, este o unitate funcțională a rinichiului, iar în cazul de față avem un nefron care este bolnav. Acest nefron nu poate filtra sângele cum trebuie. Acum, vreau să ne întoarcem la acest rinichi și să înțelegem ceva absolut fenomenal din punct de vedere al cifrelor, al numerelor. Într-un singur rinichi, într-un astfel de rinichi pe care tu îl ai, ai doi rinichi, într-un astfel de rinichi, într-o zi, prin el, trec între 1500 și 1800 de litri. Deci un rinic, printr-un rinic, trec aproape 2 tone de sânge. Cum este posibil asta? Prin recircularea întregului tău sânge din corp de 300 de ori într-o zi, într-un rinic. Dar atenție, asta nu este tot, pentru că acest rinic, într-o singură zi, produce aproximativ 180 de litri de ceea ce se cheamă filtrat glomerular, adică un fel de preurină și dacă ne întoarcem la acest nefron și această ansa lui Henle, asta este capsula lui Baumann, tot acest nefron după cum vedem Sângele pătrunde în nefron, deci sângele din arterie arenală care se face în alte ramuri mult mai micuțe pătrunde în nefron și aici are loc acestă filtrare. Deci aceste arteriole micuțe se desprind, se combină și aici are loc filtrarea și de aici, practic, rinichiu secret acest filtrat glomerular care se duce pe această ansa lui Henle pe care o vedem cu galben aici. Ansa asta lui Henle aici pătrunde acest filtrat și el ulterior se reabsorbe prin aceste arteriole și prin aceste venuțe. Acest filtrat se reabsorbe înapoi în sânge. Deci asta este un fel de preurină. Rinichiul tău face 180 de litri de preurină din care reabsorbe majoritatea apei și a electroliților de care are nevoie și a altor substanțe de care are nevoie. Iar la final, ce vedeți aici, ce se duce ulterior pe ureter, aici rezultă 1 până la 2 litri de urină. Asta este formată din apă și de alte toxine pe care corpul vrea să le dea afară. Cum ar fi uree, care e un rezultat al descompunerii proteinelor, creatinina, care e un produs al metabolismului muscular și al energiei în general, acidul uric care este derivat din descompunerea purinelor, din alimente și celule, Ion de potasiu și de sodiu, excesul de apă, medicamente metaboliți și alte toxine. Deci, ca rezumat, urinic filtrează 1800 de litri de sânge într-o zi, din care rezultă 180 de litri de acest filtrat preurină, care se reabsorbe la nivelul Anseli-Henle rezultând doar 1 până la 2 litri de urină care conține toxine. Asta e, să zic, o explicație simplificată a ceea ce este rinicul. Iar boala cronică de rinic progresează ușor, în 5 stadii, de la o afectare ușoară a rinicilor în stadiul 1 până la insuficiență renală în stadiul 5, când pacientul necesită tratament substitutiv pentru funcția renală, cum ar fi dializa sau transplantul. Acum o să ne întrebăm de ce oare progresează boala asta. Da? E bine că progresează ușor, dar progresează când apar anumite probleme. Iar printre cauzele principale ale bolii cronice de rinic se numără diabetul. Diabetul sau nefropatia diabetică este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii cronice de rinic. Pentru că nivelurile ridicate de zahăr din sânge deteriorează vasele mici de sânge din rinic. Și aici ne întoarcem din nou la rinic. Da? Uitați-vă! Un rinic frumos. Cu dita mai arteriana e babana. Este cat degetul meu mic. Asa este. Cand o deschizi si o vezi in abdomen este cat degetul meu mic. Dar ea se duce dupa aceea si se ramifica in arterute mai mici, mai mici, mai mici si dupa aia ajunge sa formeze niste potecute pe care de abia mergi daca ar fi intr-o padure. Si daca tu de abia treci pe acele poteci totusi poti sa treci pe ele. Dar daca tu incepi sa arunci cu niste gunoi pe acolo. ai aruncat o plungă de la un croasant, niște peturi, alte peturi, la un moment dat nu o să mai fie loc. Nu o să mai fie loc să treci pe aceste poteci, atât de micuțe sunt. Iar potecile astea sunt fix aceste mici arteriole din această capsula alu Bauman, din acest nefron și mai departe toate aceste capilare. Nefropatia diabetică înseamnă că zahărul din sânge, de ce avem mult zahăr? Pentru că am făcut rezistență la insulină, am mâncat prea mult zahăr, prea multe dulciuri, prea multe grăsimi, am făcut obezitate, Suntem rezistenți la insulină, zahărul nostru începe să crească în sânge. Zahărul ăla este coroziv și este coroziv în primul rând la nivelul acestor arteruțe foarte micuțe. Asta înseamnă că aceste arteruțe o să înceapă să ruginească efectiv și ruginind sau depunându-se plăgi de ateromatoză pe aceste vase, ele se vor micșora. Și când se vor micșora, rinichiul nostru din a arăta, uite așa, frumos și mare, se va micșora și el, pentru că nu mai are presiune arterială în el, Neavând presiunea arterială în el, el o să scadă și în funcție și în dimensiune cum vedem aici. Deci asta este una dintre cauzele principale ale bolii cronice de rinichi, diabetul sau nefropatiea diabetică. A doua cauză, cum ați ghicit deja probabil, este hipertensiunea arterială. Pentru că tensiunea arterială ridicată poate deteriora rinichii prin creșterea presiunii asupra vaselor de sânge din rinichi. Din nou, același lucru, logic. Dacă vasele astea n-au ruginit din cauza diabetului, pentru că avem prea mult zahăr în sânge care se lipește și inflamează, atunci aceste vase pot să sufere din cauza tensiunii arteriale ridicate. Tensiune prea mare, e foarte multă tensiune aceste arteruțe micuțe, și ele încep să compenseze, încearcă să-și crească musculatura, devin rigide și prin asta funcția renală are de suferit. Și există și alte cauze ale bolii cronice de rinichi, cum ar fi glomerulonefrita, adică inflamația unităților de filtrare ale rinichilor care poate să fie infecțioase sau de altă cauză, infecții renale recurente, bolile autoimune, de exemplu lupusul, sau afecțiuni genetice, spre exemplu boala polichistică renală este și ea o cauză a bolii cronice de rinichi. Ce e important să știm aici este că toate aceste afecțiuni despre care am vorbit, cel puțin diabetul, hipertensiunea arterială, bolile autonimune în multe cazuri, afecțiunile genetice, sunt afecțiuni tăcute, nu dau semne evidente și ne pot afecta renichii fără să știm despre astea. Și aici e foarte important controlul medical și o să ajungem la el, dar revenind, diabetul, ai o glucoză mărită constant în sânge, dacă nu porți un senzor de monitorizare continuă a glicemiei, Cu care eu mă joc, nu există o indicație pentru oameni sănătoși să îl poarte, dar dacă știi să interpretezi datele și ești curios de cum reacționezi la diverse mâncăruri, ăsta e un fel în care poți să știi că ai glicemie ridicată. Altfel tu nu ai cum să știi că ai glicemie ridicată. Poți să-ți dai seama că ai niște spike-uri mari și cădări de glicemie. prin înțelegerea propriilor tale stări, dar o poți face doar după ce te antrenezi cu un sensor de monitorizare a glicemiei. În rest, tu n-ai cum să știi că ai glicemia constant mare și oamenii de multe ori umblă prin viață zeci de ani având diabet fără să știe de el, afectându-și inclusiv rinichii pe lângă multe alte organe. Hipertensiunea arterială la fel, pentru că presiunea arterială crește treptat, treptat, vasele se regidizează treptat, treptat, tu te obosești cu această hipertensiune arterială și poți să ajungi la tensiuni foarte mari fără să le simți, da? Dacă ai un puseu hipertensiv, ai tensiuni normale și deodată te sperii, îți crește tensiunea foarte mult sau nu știu, consumi o substanță care îți crește tensiunea foarte mult, toată înce o simți, dar când această schimbare apare treptat, tu te acomodezi la ea si nu ajungi sa nu o simti. Si de aceea boala aceasta, boala cronica de rinic, este o boala tacuta. Acum hai sa parim despre simptomele bolii cronice de rinic si eu o sa zic ok, daca e tacuta cum putem vorbi de simptome? Aceste simptome apar in stadii avansate. In stadiile incepiente, simptomele bolii cronice de rinic pot fi subtile si adesea trec neobservate, cum am zis. Dar pe masura ce boala progreseaza, pot să apară următoarele manifestări. Și aici putem să vorbim despre obosare extremă, dacă corpul este obosit pur și simplu. Umfloarea picioarelor, a gleznelor sau a feței, adică edemele gambiere, edemele gleznelor sau edem pe față. Din nou, nu este un simptom specific, dar se poate întâlni în boala cronică de rinichi avansată. Putem vorbi despre reducerea cantității de urină sau modificarea aspectului urinei, urina poate deveni spumoasa sau tulbure in cazul bolii cronice de rinichi. Putem vorbi despre greață, vărsături, pierderea apetitului, prurit cum am zis la început, adică mâncărin, crampe musculoare și dureri de cap, confuzie și dificultăți de concentrare. În orice caz, toate aceste simptome ar trebui să te trimite la medic. Și când ajungi la medic poți să constați că ești într-un stadiu mediu sau spre avansat de boală cronică de rinic. Dar recunoașterea timpuriei acestor simptome, pe lângă faptul că este esențială această recunoaștere pentru diagnosticarea precoce și o intervenție rapidă în stilul de viață, e atât de important să ne investigăm la medic înainte să fie nevoie să apară aceste simptome care să ne trimită la medic. Pentru că oricum o să te duci la medic. Oricum, dacă ai insuficiență renală, o să faci dializă. Nu mai bine începi de acum să te duci la medic, ca să nu trebuiască să te duci ulterior. Și aici vorbim despre mai multe teste de diagnosticare. Sunt teste care pot diagnostica boala cronică de rinic, dar sunt teste care îți arată și că rinichii tăi sunt sănătoși. Și asta recomand absolut oricui. Vorbim despre testele de sânge, verificarea creatininei serice și estimarea ratei de filtrare glomerul ală. Este o estimare a felului în care acest nefron, acest glomerul, filtrează sângele tău și îl transformă în urină. Dar ce e important este că testul de sânge îți arată creatinina serică, îți arată ureia serică și în funcție de acest rezultat și În funcție de estimarea ratei de filtrare, glume rurală, medicul poate să zică ok, rinichii tăi sunt perfect sănătoși sau opa, uite, rinichii tăi parcă încep să sufere puțin. Hai să vedem ce putem să tratăm, pentru că dacă rinichii suferă puțin și tu îți dai seama de la acest control, de la simple analize de sânge, că tu ai de fapt o hipertensiune pe care n-o tratezi și slăbești cu 5 kg, începi să faci sport, să mergi, să mănânci plant-based și poate să iei o pastilă pentru tensiune, tu oprești din evoluție boala cronică de rinichi, rămâi în stadiul în care sau la început chiar poți să reversezi acele analize care nu sunt tocmai bune, pentru că rinichi odată nu mai are tensiune arterială, trăiește într-un corp mai slab, e mai ușor să facă treaba. Deci atât cum din simple analize îți poți vedea un semn al exclamării în privința sănătății reinichilor și poți să iei măsuri de precauție. Există și teste de urină, raportul albumină-creatinină pentru a verifica eventualele pierderi de proteină din urină. De ce? Pentru că în momentul în care începi să ai tensiune arterială și aceste vase încep să fie lezate, prin ele începe să treacă albumina. Albumina care nu mai apucă să se reabsoarbă înapoi și atunci în urină putem să vedem în final prezența albuminei. Deci da, poți să faci teste de urină și poți să vezi dacă există prezența de albumină în urină sau nu. Există și ecografie renală care poate să detecteze anomalii structurale a reiniciului. Asta, în mod certioric, poate recomanda medicul dacă crede că e necesar, dar de regulă acea ecografie pe care iar e bine să o faci anual pentru multe lucruri, pentru ficașii, pentru alte organe și alte lucruri care se pot vedea practic prin această tehnică de examinare, dar la ecografie de regulă medicul o să te întoarcă pe o parte și pe alta și o să-ți vadă inclusiv rinichii. Și există și biopsie renală care este indicată atunci când există o suspiciune serioasă de boală cronică renală și atunci când diagnosticul nu este clar. Este utilizată pentru evaluarea morfologică a țesutului renal și pentru confirmarea diagnosticului în acest fel. Diagnosticul precoce, deci este esențial pentru a preveni progresia rapidă a bolii și pentru a implementa măsuri terapeutice adecvate, cum sunt cele de care am povenit puțin mai devreme. Acum hai să vedem cum se tratează boala cronică de rininc. Și tratamentul depinde de stadiul bolii și are drept obiectiv principal încetinirea progresiei bolii și gestionarea simptomelor. Iar opțiunile includ următoarele. Gestionarea cauzei de bază. Ai diabetă, îl gestionezi, iei medicație, ții glicemia sub control, ții dietă, faci sport, mergi după ce ai mâncat, slăbești în greutate. Toate astea îți pot uneori reversa diabetul, alteori îți-l pot opri din evoluție și îl pot gestiona, astfel încât boala cronică de RENIX să nu progreseze. În al doilea rând, vorbim despre medicație, pentru că pentru a reduce riscul de complicații și pentru a menține funcția renală cât mai mult timp posibil, există medicamente pe care medicul ție le poate prescrie. Vorbim și despre modificarea dietei, reducerea consumului de sodiu și de proteine, controlul raportului de lichide și adaptarea unei diete echilibrate. Consumul de proteine nu duce la boala cronica renala, da? Să nu se încurce una cu alta. Dar atunci când deja ai un stadiu al bolii cronice renale, atunci proteinele în exces îți pot face rău. Și atunci medicul îți poate recomanda o dietă personalizată pentru tine cu Un aport de proteine care să satisfacă nevoia, dar ca să nu facă rău rinichilor tăi. Și terapie de substituire renală. În stadiile avansate ale bolii, pacientul poate necesita dializă, hemodializă sau dializă peritoneală sau transplant renal. Aș vrea să vă arăt cum arată această dializă. Dializă este un tratament care ajută la înlocuirea funcției rinichilor atunci când aceștia nu pot filtra sângele. Și există două tipuri. Există dializă peritoneală. Filtrarea are loc prin peritonea, o membrană din abdomenul pacientului foarte pe scurt. În interiorul burții noastre există o membrană peritoneală care căptușește peretele burții noastre din interior și toate organele. îmbracă ficatul, îmbracă stomacul, îmbracă colonul, îmbracă intestinele și, practic, această cavitate peritoneală venind din față și acoperind toate organele formează un sac sau o cavitate care se cheamă cavitatea peritoneală. Acum, în cazul dializei peritoneale, cu date că nu acesta este subiectul nostru de astăzi, pacientul lui se introduce un cateter de afară de la piele și ajunge până în cavitatea peritoneală Urmând ca el să introducă, după un training am anunțit, un lichid special de dializă care conține glucoză și alte substanțe care vor atrage toxinele din corp, practic, și pacientul umblă cu acest lichid, nu atât de mult cât se vede aici, deci nu este ca lichidul ăsta de ascite, el nu o să îi bombeze abdomenul, este mai puțin lichid. El umblă cu acest lichid urmând să schimbe acest lichid la anumite intervale în fiecare zi. Deci practic își înlocuiește acel lichid care preia funcția de filtrare împreună cu peritoneul, preia funcția de filtrare. Asta este dializa peritoneală și există și ceea ce se cheamă hemodializă atunci când sângele este filtrat printr-un aparat de dializă. Acesta se realizează de obicei de trei ori pe săptămână, timp de patru ore pe sesiune. Deci pacientul vine într-un centru de dializă, cum este cel de la Fresenius Nefrocare, pacientul vine într-un centru de dializă, este programat 3 ori pe săptămână și stă 4 ore acolo. De regulă are un pat care este același pat, de regulă se uită la televizor sau vorbește cu colegii săi de cameră. Despre asta se vorbește în acest film. O să lăsăm link în descrierea materialului. Filmul se cheamă Nefro. Este un scurtmetraj foarte tare despre o pacientă care face hemodializă într-un astfel de centru și e un film despre cum această dializă, care inițial pare să fie o corvoadă, îți poate transforma viața inclusiv în bine. Despre cum te împrietenești cu colegii tăi, pacienții cu care ești coleg de salon, cu care urmează să te vezi probabil toată viața cât oi trăi de trei ori pe săptămână și lângă care să stai câte patru ore și de multe ori oamenii din centrele de dializă descriu faptul că acel centru rămâne ca o familie. Sunt oameni care după ce primesc un transplant renal și nu trebuie să mai vină în centru, ei continuă să vină în centru ca să stea de vorbă cu prietenii pe care și au făcut și cu personalul Acum vreau să arăt foarte pe scurt cum arată această dializă și ea în principiu se face așa. În primul rând când ești diagnosticat cu boală cronică renală și ai indicația de dializă, atunci un chirurg de chirurgie cardiovasculară îți face întâi un șunt, o fistulă, fistulă arteriovenoasă. Asta înseamnă că el o să te opereze aici la piele, la mână, undeva într-o zonă în care e indicată această operație și o să coasă această arteră la această venă. Deci practic face un șunt. Coase artera la venă astfel încât sângele arterial să putrundă în venă. Asta o să producă o dilatare a venei. De regulă pacienții care au fistulă au o dilatare a venei respective care devine ca un bazinet micuț în care tu poți ulterior să introduci aceste două catetere. Primul tub de dializă este cel care o să scoată sângele. Sângele el vine pe arteră, ajunge în venă, îi scade presiunea cu care iese și el ajunge în acest tub de dializă și din tubul de dializă ajunge într-un aparat special. Acel aparat recirculă ulterior acel sânge pe care l-a scos printr-un filtru. Este efectiv un filtru super șmecher și mișto gândit care arată fix ca treaba asta, gansa asta a lui Henle, dar este mare. Și prin filtru ăsta trece sângele și ceea ce face acest filtru este să filtreze exact ce ar filtra rinichiul în mod normal. De-aia este un filtru care e un rinichi exterior, artificial. Și filtru ăsta fix așa arată, arată ca o sticlă de e de dimensiunea unei sticle de jumate de litru de apă minerală. Fix așa arată și este poziționat în aparatul de dializă. Ulterior, după ce sângele este filtrat, el intră înapoi pe un alt tub de dializă care practic are sângele filtrat, ajunge înapoi în venă și se duce în sistem. Și astfel pacientul stă 4 ore și timp de 4 ore sângele lui se recirculă continuu prin acest filtru și filtrează sângele de toți, metaboliții despre care am vorbit puțin mai devreme. Asta se întâmplă la Fresenius Nefrocher care sprijină acest material și acum câteva cuvinte despre ei. Fresenius Nefrocher este lider global în tratamente de dializă, oferind servicii în peste 4.000 de clinici din întreaga lume. Imaginați-vă, 4.000 de clinici de dializă în întreaga lume cu peste 332.000 de pacienți tratati. În România, Fresenius Nefrocher deține o rețea de 36 de clinici în 25 de județe, asigurând servicii de calitate pacienților în întreaga țară. Beneficiile Fresenius includ echipamente de ultima generatie identice cu cele din alte centre europene si utilizarea pe scara larga a hemodiafiltrarii HDF, un tratament mai eficient decat hemodializa standard. Aproximativ 40% din pacientii Fresenius nefrocheri beneficiază de acest HDF, adică hemodiafiltrare. Și un alt aspect esențial este sprijinul individualizat oferit fiecărui pacient, de la îngrijirea fistulei până la dializa de vacanță, adică pleci în vacanță și poți să-ți faci dializa într-un alt centru, pentru că fișa ta și programul tău de dializa s-a trimis în acel centru. Și după cum ați văzut, 4.000 decliniști în întreaga lume, asta înseamnă că ai foarte mari șanse să găsești un centru Fresenius Nefrocare undeva în lume, acolo unde mergi să călătorești. Fresenius Nefrocare se angajează să ofere nu doar un tratament de înaltă calitate, dar și o experiență umană personalizată pentru fiecare pacient. Eu am fost într-una din clinicile Fresenius Nefrocare. Mi-a plăcut foarte mult abordarea lor, felul în care tratează oamenii, cât de familiarizate sunt asistentele cu pacienții și relația absolut umană. Acolo nu vezi o relație de tip medic. pacient pe care o vezi de regulă într-un spital pentru că acolo doctorul nu prea îl cunoști. Aici toată lumea se știe cu toată lumea. E o atmosfera așa foarte familială, nu este atmosfera aceea din spital, din motive lese de înțeles. Ce e interesant este că dializa în România este complet decontată. Deci pacientul care ajunge să aibă boală cronică de rinic cel puțin nu trebuie să-și pună această problemă și nu are această grijă de unde să facă rost de bani. Dializă este 100% decontată. De la transport, adică poți să fii luat de mașina clinicii de acasă, adus la clinică, se face dializă. Se poate oferi și psihoterapie extra, de exemplu, în clinici și alte servicii de îngrijire, după care ești adus înapoi acasă sau pleci cu proprietatea mașină. Deci totul este complet decontat. Și ce este interesant este că există multe centre. Sunt câțiva jucători pe piață care oferă dializă. Fresenius Nefrochier fiind cel mai mare, adică este centrul sau rețeaua cu cele mai multe clinici în țară, cum ziceam, 3-6 de clinici, 25 de județe, dar există și alte clinici. În momentul în care ajungi să ai boală cronică de linic și trebuie să faci dializă, poți să vorbești cu medicul tău, medicul de familie, medicul nefrolog, să ceri sfaturi în jur, să vezi unde sunt clinicile de dializă, poate chiar să vizitezi una-două clinici și să faci alegerea pentru tine, dar tu ca pacient, poți să alegi orice clinică de realiză vrei să frecventezi care este în perimetrul în care tu locuiești. Iar acum hai să vorbim puțin despre prevenție, pentru că prevenirea bolii cronice de rinic este posibilă prin adoptarea unui stil de viață sănătos, ceea ce recomandăm practic pentru prevenirea oricărei boli și gestionarea corectă a factorilor de risc. Și iată câteva măsuri. În primul rând, monitorizarea tensiunii arteriale și a glicemiei. Asta o recomand absolut oricui peste 30 de ani. Ia-ti un aparat de masurat tensiunea arteriala si masoara-ti-o odata la 2 saptamani. Exista ceasturi. Eu am un ceast care iti masoara tensiunea arteriala, doar ii faci niste mici satari, te asezi, stai un minut si iti zice cu aproximatie, dar destul de aproape care e tensiunea ta arteriala, mi se pare super util, dar poti sa-ti iei un aparat de masurat tensiunea arteriala si iti ia o masoare odata Măcar o dată pe lună, dar ideal ar fi de două ori pe lună, ca să vezi când ea începe să crească ca să iei măsuri în această privință și un aparat de măsurat glicemia. Poți să-ți iei un senzor, ceea ce uneori poate e prea mult, dar poți să-ți iei un aparat de măsurat glicemia, un glucotest din acela cu care îți înțepi degetul, pui o picătură de sânge. pe o plăcuță specială și aparatul îți arată care este glicimia ta dimineață. Mă soară ce! Sau mergi la un medic și vezi care e hemoglobina ta glicată. În orice caz e atât de important să te urmărești pentru că... E foarte posibil să crezi că ești sănătos, dar de fapt în interior să nu mai fii atât de sănătos precum ai fost cu ani în urmă. Un alt lucru pe care poți să-l faci este adoptarea unei diete echilibrate. Când te întrebi ce să mănânci, răspunsul este plant-based. Adică du-te la piață, cumpără toate legumele posibile, taie-ți-le, mărunțește-le cum vrei, amestecă-le, pune ulei de măsline, semințe, nuci, tot felul de mirodenii. și ai făcut un chili de salată din de toate, e prea mult să zici salată, e mâncare pur și simplu, pune năut, pune fasole, pune orice vrei tu, pune fâșii de piept de pui și aia e mâncarea ta, da? Asta trebuie să mănânci, asta este dieta echilibrată. În orice caz e bine să nu abuzezi de sare, de zaharuri rafinate și de mâncare procesată. Un alt lucru important este activitatea fizică regulată, pentru că exercițiile fizice contribuie la menținerea unei greutăți sănătoase și la reducerea riscului de boli Metabolice. Aici vorbim și de sport, dar vorbim și de mers. Iar mersul trebuie făcut concret, ca lumea, nu de nevoie. Mergi pentru că vrei să mergi. Ai ajuns la birou, du-te și plimbă-te în jurul clădirii de birou 20 de minute. Ai mâncat la prânz, du-te și plimbă-te. Pleci acasă, du-te și plimbă-te și după aia te duci acasă. Și un alt lucru important este evitarea consumului excesiv de medicamente anti-inflamatoare, pentru că și ele pot dăuna Viniciului tau. Si acum as vrea sa termin totusi acest material punand accent pe aceasta monitorizare regulata. E atat de usor sa crezi, sa speri ca esti sanatos, ca esti la fel cum ai fost la 20 de ani. Ti-ai facut analize acum 5 ani, erau bune. Dar ele se pot schimba și chiar dacă noi credem că lucrurile mici și nesănătoase pe care le facem rămân neobservate, un pic de exagerat cu alcoolul într-un weekend la un botez, un pic mânca prea mult la acel botez. Am mai fost la restaurant și am terminat și mâncarea partenerului. Am mâncat un tor seara chiar dacă nu trebuia. Am mai băgat o ciocolată atunci și un pachet de semințe l-am terminat la film. Chiar dacă credem că aceste mici lucruri nu se observă, ele se contorizează în corp. Și cel mai ușor mod de a verifica dacă ele chiar te impactează este să te controlezi. Și dacă analizele ți-au ieșit bine acum un an sau doi ani, bravo ție, dar asta nu înseamnă că ele sunt bune și acum. Singurul mod în care poți afli este să ți le faci. Dacă vrei să știi ce analiză trebuie să faci, revino, du-te înapoi, du-te în timestamps și vezi timestampsul de analiză, notează-ți le sau mergi la medicul tău și zi, vreau analiză pentru sănătatea rinichilor. Ce analiză trebuie să-mi fac? Și el ți le va recomanda. Iar pentru mai multe informaţii despre tratamentul şi gestionarea bolii cronice de rinic, consultaţi sursele disponibile pe platformele Fresenius Medical Care şi discutaţi cu medicul dumneavoastră specialist. Iar sursele le veţi găsi jos în descrierea acestui material. Şi din nou mulţumesc Fresenius Medical Care. Nu uitaţi să vedeţi filmul Nefro, o să-l lăsăm în descrierea acestui material. Şi dacă v-a plăcut acest material şi vă sperie totuşi să aveţi diabetes şi să nu ştiţi, ceea ce poate fi un prediabet, uitaţi-vă la acest material despre prediabet. Pe curând!