Siguranța alimentară: ce trebuie să știi despre ce pui în farfurie | cu Liviu Harbuz

Salutare banii buni, eu sunt dr. Mihail și ne vedem din nou aici să continuăm această serie de materiale informative în care vorbim despre nutriție, vorbim despre ce mâncăm și vorbim noi așa despre carnea în farfurie, proteina animală, cât de sănătoasă e, unde este prea mult, ce este proteina, să zic, calitativă animală. Și cred că e foarte important să acoperim toate aspectele pentru că noi așa suntem ceea ce mâncăm Eu sper să nu ajung în acest fel un cocoșel de pădure, chiar dacă, să zic, mănânc cocoșel de pădure. Asta este prima dintre glume. Dar ca să închidem acest cerc în care până acum am vorbit despre nutriție cu un nutriționist, am vorbit despre ce înseamnă echilibru în farfurie, am vorbit cu un medic pediatru despre ce înseamnă alimentație sănătoasă pentru un copil și ce înseamnă alimentație sănătoasă din punct de vedere medical. Astăzi închidem acest cerc și vorbim despre proveniența acestei mâncări. De unde vine această mâncare? Cum este ea crescută sau cultivată? Pentru că stilul nostru modern de viață ne-a retras din posibilitatea de a ne cultiva noi propria mâncare și de a controla întreg procesul și în acest fel Mâncarea pe care o mâncăm provine dintr-un sistem industrializat și cred că simțim cu toții nevoia să aruncăm o privire încolo, să vedem cum se face ea, ce impact are această industrializare și cred că fiecare din noi poate să contribuie cu puțin la bunul mers al lucrurilor pentru prezent, pentru sănătatea noastră din prezent, dar și pentru viitor. Astfel, alături de mine astăzi este domnul dr. Liviu Harbuz, medic veterinar, doctor în științe, om de radio, politician. Colegii mi-au spus, așa, o persoană...

La politician ne oprim, pentru că nu mai fac politică.

Ați fost totuși politician.

Am fost, chiar am fost... În vremuri e foarte importantă pentru ceea ce înseamnă mâncarea din România. Eu am înființat NSLSA-ul, care, de fapt, reglementează tot ceea ce înseamnă higienă, siguranță alimentară. Deci am avut șansa, chiar să negociez capitul 7, Agricultură la Brusel, pentru aderarea României. Aș putea spune că a fost o șansă pentru mine și am participat la niște momente istorice.

Cred că e foarte important să înțelegem importanța unor astfel de instituții și la nivel național și la nivel mundial.

Și la nivel internațional, a nivelului europan, mai ales pentru că noi suntem o țară europană, sunt instituții care reglementează, monitorizează toată activitatea. începând de la, cum spunem noi, de la furca la furculiță, pentru că este principiul trasabilității foarte important pentru alimente. Atunci când tu ai friptura în farfurie, trebuie să știi din ce fermă, de la ce animal, ce a mâncat, pentru că, de exemplu, în Irlanda, până și sferturile în abator sunt microcipate pentru a putea controla trasabilitatea, adică de la furca la furculiță. Este foarte important. Asta înseamnă ce mănâncă animalul, cum este el crescut, în ce sistem, aici sunt diverse tehnologii, aici toată activitatea implică cercetare, inovare, vorbim de genetică, vorbim de rase care au fost create prin ameliorare genetică. Hai că să nu-și închipe nimeni că noi mâncăm animalele clonate precum oaia dolii. Nici vorba. Noi mâncăm animale care sunt ameliorate genetic prin încrucișarea unor rase care au diverse calități, de exemplu la pasăre. O rasă crește cu o viteză mai mare, alta își dezvoltă pieptul mai bine, alta își dezvoltă musculatura picioarelor mai bine. Atunci când încrucișezi aceste rase, obții un hybrid, un pui hybrid, cum ar fi, vă dau un exemplu, rasa Hubert, care este o rasă de creștere lentă, și atunci te mimând, practic, stilul de viață ancestral inițial al acestor animale, prin această mimare, de fapt obții un produs superior. Același lucru se întâmplă și la bobină, intervine în ceea ce înseamnă creșterea animalor și bunăstarea animalor, care e foarte importantă. Este un concept nou, Animal Welfare a apărut în ultimii 20 de ani în legislație, chiar Comisia Europeană a subvenționat ceea ce înseamnă bunăstare animală, pentru că s-a demonstrat că aceste animale atunci când sunt stresate, ca și omul, din păcate elimină niște hormoni de stres care pun în pericol sănătatea publică, pentru că totul se schimbe cu sănătatea publică.

Ok. Asta e adevărat, nu?

Bovinele când sunt stresate mai ales porci, pentru că porcul este foarte asemănător din punct de vedere fiziologic cu omul și este un animal foarte stresabil. Adică un porc poate să facă într-o conjunctură un stop cardiac exact cum face omul. După ce creștem animalele, le ducem la abatorizare. Sacrificarea presupune asomare, tocmai pentru a elimina stresul. După ce animalul este asomat, este sacrificat, apoi începe, bineînțeles, tranșarea și apoi începe lanțul alimentar, continuul lanțul alimentar cu transportul, cu ambalare, etichetare, până în raft. În raft, acolo, bineînțeles că în afară de ambalare, intrebine etichetarea despre care vorbeam, atunci când noi mergem la raft în supermarket și alegem un aliment, trebuie, și repet asta, și vă sunt obsesiv, citiți etichetele, informați-vă, pentru că de acolo veți afla ce mâncați. Și eu sunt de principiu, mai bine mănânc puțin, și calitativ decât mult și prost.

Corect, corect. Până la urmă, cred că înspre asta trebuie să tindem și vreau să-ți dau un exemplu. Elveția, n-am fost în Elveția, a fost fratii mei și mi-a povestit.

Eu n-am trăit în Elveția și o știu foarte bine.

Ok.

Dar să nu vorbim de apresuri.

Exact, pe aici vreau să ajung. Mi-a povestit că e foarte, foarte Foarte frumos, toate foarte bine făcut, mâncarea foarte bună și foarte multe restaurante vegane. De ce? Pentru că dacă te duci la un restaurant să mănânci un steak, o vită.

O friptură de vită, te costă o.

Sută și ceva de euro numai friptura aia de vită.

Eu pot să-ți dau alt exemplu din experiența mea. Am fost în piață și mi-am cumpărat usturoi bio, o ceapă și un brocoli. Și m-au costat 23 de france-elveție.

Wow, ok.

În piață.

Carnea este extrem de scumpă. Și după aia am început să cercetez, să văd de ce e atât de scumpă carnea în Elveția. Pentru că se pare că au dus la extremă această Ceea ce e un lucru bun, în definitiv, această siguranță și bunăstarea animalelor, și anume, dacă ai o vacă pe care o crești pe câmp, ai nevoie, nu știu, doar o vacă la o anumită...

La două hectare.

Da, ok. Ai nevoie de, dacă ai o vacă, trebuie să ai și încă o vacă, ca să aibă o prietenă, să nu stea singură.

Absolut. Dacă îi pui și puțină muzică de Beethoven, e și mai bine.

Și rește pronunția de lapte. Asta, serios.

Serios, n-am glume. Da, sunt ferme in care vacii le asculta preferatii, compozitorii preferati, clasici, sunt Beethoven si Bach.

Le-a pus si alta muzica, de exemplu, daca le pui niste hard rock?

ACDC a scazut, deci a crescut hormonul la om, dar a scazut productia la vaca.

Dar n-a imbunatatit ACDC ceva la vaca? Adica ma gandesc poate e o vaca mai energica, poate face musculezi mai buni? Nu.

Deși sunt mare fan muzică-rock, din păcate muzică-rock nu stimulează creșterea și producția lagului.

Bun, și mă gândesc, ceea ce au făcut elvețienii, eu nu văd decât bine, într-adevăr, crește foarte mult prețul acestei cărni, dar ceea ce aduce bun este o dată. Crește calitatea cărnii, carnea este calitativă.

Și calitatea nutrițională, pentru că de fapt asta ne interesează, să avem o calitate nutrițională ridicată. Și e principiul de bază. Asta urmărim. Calitate.

Pe de altă parte crește, cred că și sănătatea mea, pentru că având un preț mai mare și fiind cel mai calitativ...

Calitatea asta raportează și calitatea nutițională la sănătatea omului. Exact.

Și fiind totuși un preț mai mare, mă împiedică să mănânc zile în friptură de vite chiar dacă aș vrea.

Nici n-ar fi bine.

Nici n-ar fi bine, dar dacă eu am fost și am...

Pentru fondul de că proteine este mult prea mare și orice exces face rău, pentru că avem nevoie de proteine, de glucid, de lipide, dar toate într-un sistem foarte echilibrat. Avem nevoie de suplimente, vitamine minerale, toate, antioxidante, exact ca și animalele. Să știți că organismul animal nu este chiar identic, dar funcționează fix, pe aceleași principii. Eu sunt în mod special specializat pe animalele de companie. Un câine face aceleași boli, prin mimetism câinele face cancerul pulmonar din cauza proprietarului fumător, dacă poți să-ți închipi unde a ajuns. Deci medicina este practic aceeași, principiile, fiziologia, fiziopatologia sunt puțin diferite, deci tot sistemul funcționează la fel.

Îmi permit să fac această glumă pe care am auzit-o de la un alt veterinar cu care am lucrat și anume făceam niște proiecte de cercetare în care făceam experimente pe porși, adică testam anumite, să zic, aparate care urmau sa fie folosite.

A fost medicina veterinara, ati facut, eram si eu acolo, endoscopii pe porci.

Am facut si endoscopii, dar colegul meu de la FDA a facut endoscopii. Noi faceam la Cent, la Centul de Extensiile de Medicina Profesionala, pe care m-am ocupat o perioada, testam un aparat de de ablație tumorală. E un aparat pe care îl introduci în tumoră și el trebuie să distrugă prin alt fel decât distrugerea de față de tumoră.

Robotica rezolvă această problemă, apropo de abordarea tumorală, mult mai eficient.

Da și nu, pentru că există tumor, de exemplu, într-un parexim hepatic, poți să ai o tumoră undeva mică în interior și ai două variante, ori scoci un modificat cu topul tumorului respectiv, ori poți să o ablezi, să introduci un La.

Asta se referă și robotica, până la urmă, tocmai pentru a reduce zona de siguranță, pentru că înainte când tăiam onchioscopic, tăiam o zonă de siguranță în jurul tumorii, așa cât apreciam noi, pe când robotul o face cu mare eficiență, chiar citește și celurile cancerose din jur. Da, dar să râi, trebuie să mergi în chirurgie.

Și doamnă doctor, cârstea mi-a zis atunci că Ian nu își mănâncă pacienții. Deci mi s-a făcut o glumă foarte tare, din doare veterinară. Pentru că tu ca veterinar ai pacienți, animale.

Este strâma între medicul veterinar și medicul uman. Medicul mascul e colega și eu îi răspund, când o să-ți mănânci pacienții, atunci o să fii coleg.

Și mă gândesc că atunci când făceam aceste experimente și vedeam acești porci, într-adevăr, totul se făcea sub autorizația DSW-ului.

Pentru că e și siguranța alimentelor. Ok.

Spuneam că am înființat această instituție. Și o rigoare foarte bine pusă la punct în ce înseamnă aprobarea unui proiect. Adică trebuia să acopărim orice aspect al animalului.

Avem și o comisie de etică.

Corect. Și am trecut și pe acolo.

Comisia de etică, apropo de bunăstarea animalelor.

Da, am trecut prin comisie de etică și am, practic, Cum trebuia sa ne comportam si cum ne-am comportat cu animalele era exact cum te-ai comportat cu un pacient uman. Din ce inseamna prea anestezie ca sa fie calm, porcul care de exact cum ai spus este foarte sensibil si exista un risc pentru experiment si pentru porca daca il speri el sa faca un stop si sa nu poti sa faci experimentul respectiv, adica trebuia efectiv sa te porti cu mana si cu animalul respectiv. Dar vazand totusi asta, in perioada respectiva ce putin eu, vazand asta, lucrand pe acel porc Și cum să zic, respectându-l la modul cel mai serios pentru faptul că el se sacrifică pentru bilerea nostru uman, pentru un experiment care va aduce beneficii medicale pentru pacienți.

99% din tehnicile medicale și medicamentele sunt întâi experimentate apoi animale.

Corect.

Deci știm asta.

Da, exact. Și pentru asta cumva am un profund respect pentru faptul că ele se sacrifică, fără voia lor într-adevăr, înspre un bine profund. În perioada asta am găsit alternative, vom.

Fi obligați să mâncăm în continuare carne și animale. Și există alternative. Am să-ți spun una care, cu siguranță, te va șoca. La ultima conferință a Federației Veterinari Europene, am avut invitat un domn care avea o fermă de muște și a venit să ne prezinte burgării făcuți din muște. Deci acesta este viitor. Poftim? E avut? N-am mândrăs de el. Nu, n-am avut curajul. Nu-mi place să experimentez.

Până la urmă ce face? Probabil că face o pastă din mușterea respectivă care are prea multă proteină animală.

Și se refer la concentrația de proteină. Noi vorbim atunci când evaluăm din punct de vedere calitativ un aliment, vorbim și de gust. E adevărat, avea aditivi de gust, modificatori de gust, dar eu îmi doresc să controlez gustul, mirosul și consistența. textură și lucrurile astea sunt foarte importante pentru că astea sunt trei elemente de referință după care sunt evaluate calitativ alimentele, chiar și carnea de pasăre, carnea de porc. Trec la nivel european, există o instituție, se cheamă Institutul Internacional pentru Gust și Calitate, unde sunt șaptezeci în comisie care pot fi șef, pot fi și sommelieri, sunt și dietificieni. Deci acolo evaluarea se face în funcție de gust, de miros și de textură. Dar chiar sunt alimente pe piață care sunt autorizate, premiate de către acest institut.

Ok. Acum întrebarea, părerea ta, crezi că în momentul de față în lume creștem prea multe animale?

Bun, acum mergem la teoria apropo de ce înseamnă încălzirea globală, metanul care este emanat în urma dejecțiilor bovinelor și inclusiv consumul. Știi unde ajungem aici? Ajungem la diferența între siguranța animalelor. între siguranța alimentară și securitatea alimentară. Siguranța se referă la calitatea, până când securitatea se referă la cantitatea de alimente de care noi avem nevoie să supraviețuim pe Pământ. Populația globului a crescut fantastic. În momentul de față este adevărat că avem supraproducție în anumite zone, cum este Europa, unde avem supraproducție, Statele Unite, unde avem supraproducție. Sper să vorbim puțin și despre diferențele de abordare între USDA și Comisia Europeană. USDA este autoritatea care reglementează medicamentele ciclicale în Statele Unite. Aici vorbim, repet, despre cantitate, pentru că avem nevoie de o cantitate care să acopere toată populația globului.

Cine stabilește cantitatea asta? Nevoia oamenilor de a consuma?

Aici intervin organisme internaționale, cum este FAO, Organizația Mondială a Sănătății, sunt mai multe organisme care se ocupă de partea de securitate și sunt altele care se ocupă de siguranță. dar ele trebuie să se întâlnească undeva și atunci probabil că vom rezolva, tocmai există un studiu de cercetare apropo de alimentația bovinelor și s-a trecut pe alimentație cu alge și se pare că după ce bovinele mănâncă aceste alge Nu mai emană atâta metal. Adică se caută soluții pentru ameliorare și pentru stopare a polorii, pentru că ești medic și știi foarte bine. Noi cu toții suntem supuși la foarte multe agresiuni. Agresiunile vin prin alimente, prin poloare și toate la un moment dat se întâlnesc. Deci e un sistem foarte complex prin care noi suntem agresați. De aia ne scade imunitatea. Acum în pandemie am realizat ce înseamnă imunitatea, ce înseamnă imunitatea specifică, ce înseamnă imunitatea nespecifică. Am învățat să ne spălăm pe mâini, pentru că igiena este principalul pilon al prevenției atunci când vorbim de îmbolnăviri, mai ales de boli infecțioase, de toți patogenii, vorbim de bacterii, de virusuri. Am învățat că nu trebuie să luăm un antibiotic atunci când avem o viroză, decât dacă avem o infecție asociată. Am învățat, repet, să ne spălăm pe mâini. Să ne spălăm pe mâini mai des, să înțelegem că, până la urmă, prevenția nu numai este mai ieftină, este și mult mai eficientă decât combater. Pentru că, bun, vorbim de exemplu despre antibiotice, vorbim despre antibiorezistență, de rezistență la antimicrobiene, vorbim de era pre-antibiotice, în 1928, când Fleming a descoperit penicilina, a început era pre-antibiotic.

Cum era agricultura atunci?

Depinde de zona spre care vorbim. Dacă vorbim spre Statele Unite, pe gândește-te că în 1931 americanii au adoptat folosirea hormonilor. hormoni care la vremea erau cei naturale, adică progesteronul, testosteronul, estradiolul, cei trei hormoni naturali, pe care îi secretă orice organism, și animal, și uman. Ulterior, în 1980, au apărut hormonii artificiali, de sinteză, dar folosind hormonii a explodat, a apărut un sistem de creștere intensivă exacerbat, aș putea spune. A fost folosit și hormonul, excesul din glada pituitară, din hipofiză, hormonul de creștere, somatotrop.

De unde îl luau? Din porci sau niciodată?

Îl luau de la bovine pentru bovine, îl luau de la porc pentru porc.

Și cum îl dădeau, îl dădeau în alimentație interală?

Îl injectau. Absolut. Îl injectau. Doar că, mai ales la bovină, pentru că la bovină stimulează producția de lapte. Pentru asta este folosit hormonul de creștere. Doar că în 1980, iacătă, prin recombinare genetică, a obținut hormonul de creștere sintetic. Hormon sintetic care la rândul lui influențează alți hormoni. Este celebrul hormon, insuline like growth factor, care influențează dezvoltarea celor canceroase. Deci de acolo au apărut primele reținere apropo de folosirea hormonilor. Pentru că în urma cercetărilor s-a constatat, de exemplu, o țară care a adoptat sistemul american de creștere, și astăzi sunt folosiți hormoni în Statele Unite, a fost Brazilia. În Brazilia s-au făcut studii, s-a constatat că apare pubertatea precoce sau cancerul de sân sub influența acestor hormoni. La fetițe de 8 ani apărea, sau chiar mai mici, apărea, așa cum spuneam, pubertatea precoce. Dar în același timp, americanii, FDA și Departamentul de Stat pentru Agricultură din Statele Unite susțin și astăzi că folosirea hormonilor nu dăunează sănătății omului. Adevărul e că nu s-a demonstrat nici că fac rău, nici că fac bine. Și aici există speculații. Dar din 1989, Unia Europeană interzice complet folosirea hormonilor, folosirea antibioticilor în hran animal. Pentru că, hai să râzi, producția Farmaceutica, productia de antibiotice din Statele Unite, produce 80% pentru agricultura si 9% pentru om, ca restul se deprocenta, se distribuie catre animale de companie, deci tot in partea de animale, in partea veterinara, in sistemele de crestere.

Ca sa inteleg, daca ai da animalelor antibiotice, le stimulezi prin antibiotice cresterea? Da.

Pădă o bară. Antibioticii sunt folosite și în terapie, normal. Dar atunci când le folosești ca promotori de creștere, faci foarte mult rău. În Statele Unite încă se folosește acest sistem. În Europa este interzis. Dacă este interzis și importul de alimente provenit de astfel de animale în Europa.

Concret în modul de față în România nu se folosează hormoni la animale.

Nu se folosează hormoni, nu se import produse care provin de la animale care au fost crescute cu hormoni. Vorbeam de factorul de creștere insulin-like care din păcate se pare că influențează dezvoltarea acelor tumorale. El nu este distrus prin tehnologiile... Sistemul tătrapac, cam un lapsus, prin laptele se prin pasteurizare. Deci el nu este distrus prin pasteurizare și reprezintă un pericol pentru sanatatea omului. Dar, repet, noi românii, prin prin faptul că suntem membri a unei europene, că ne supunem comisariatului SANTE, avem și foarte multe instituții europene, de exemplu este instituția care se ocupe de siguranța alimentelor la nivel european, care conseiază Comisia Europeană. Deci sunt foarte multe organisme. În același timp, apropo de antibiotice, vine EMA, deci Agenția Medicamentului Europeană, care face o clasificare și ne explică nouă medicilor veterinari foarte clar ce grupe de antibiotice putem folosi, cum le putem folosi, pentru că și calea de administrare este foarte importantă, și durata administrării, dozarea. Gândește-te, de exemplu, că 50% din prescripțiile la om, mă refer, de antibiotice în Statele Unite, 50% sunt greșite, inoportune și inutile.

Pentru că e mult mai simplu când vezi, probabil, o găină, să zic, mai frică. La om.

La om. La om, ceea ce e foarte grav.

50% este un număr mic comparativ cu ce se întâmplă în Europa. Sunt statistici care spun că peste 70% din antibiotice prescrise la om în spital sunt N-au efect direct terapeutic asupra patologiei pe care o mă desprechivoare.

Absolut, pentru că nu fac nici măcar o antibiodramă. Foarte multe antibiotice se administrează fără o antibiodramă.

Asta da foarte multe lucruri de spus. Eu, de exemplu, studiez antibioticele la farmacologie în facultate.

Eu e la fel.

Ulterior am, să zic, stagii clinice în care învăț de la fiecare medic în parte, care și el a învățat de la altul mai mare sau din facultate de de mult, ce antibiotice dă, ajungi la un spital în care, cum să zic, de cele mai multe ori n-ai antibiotice cele pe care ți le-ai dorit, ai doar anumite antibiotice cu spectru larg și orice problemă, orice plagă, orice așa, dai un metroidazol, dai un colistin și ajungem Cred că educația medicilor, în special la medicilor rezidenți care încep să profeseze în spital și niște webinarii făcute de niște entități de stat care să ne învețe să folosim antibiotice.

Noi facem webinarii apropo de folosirea antibioticii.

Noi nu facem, ar trebui să facem.

Noi facem de foarte mult timp pentru că, bine, la noi a fost și provocarea pentru că antibioticile au fost folosite ca promotori de creștere. Poate că ne mustrășim conștiința, așa cum am zis noi, să fim primii care luăm măsuri apropo de, să spunem, abordarea antibioticului rațional. Pentru că e nevoie de o abordare rațională a antibioticului. Și, de sigur, ne vin la prevenție să ne spălăm pământ, să ne spălăm pământ, să ne dezinfectăm, pentru că putem. Ca să nu mai vorbim, 90% din spuntie, care probabil știe, 90% din ortite la copii sunt de origine virală, nu sunt neapărat de origine bacteriană. Nu avem de ce să le administrăm antibiotici.

Trebuie să căutăm medici care să iau mai degrabă de antibiotic, pentru că avem această, cum să zic, acest hate pe medic. Dacă te duci la medic, ca părinte obișnuit, cu un copil răcit, și el te trimite acasă fără antibiotic, Ai impresia că ăla nu e un medic mort.

Și ăla la copii. E adevărat. Este o abordare, este o mentalitate în profilul românului. Dar se pare că numai românii și americanilor la fel. Dar sunt țări precum Danemarka, țările scandinave, Danemarka, Norvegia, Slovenia, care aproapă că interzic folosirea antibioticilor, ca să nu mai vorbim, că EMA, deci Agenția Europea de Medicament, monitorizează non-stop folosirea. Bine, în ultimii ani, acum când pentru că, n-am explicat, iartă-mă, cum apare rezistența antimicrobiana. Deci, în momentul în care administrezi un antibiotic, el intră în contact cu celula bacteriană, celula bacteriană are niște bucățele, să vă spunem, de ADN, care suferă niște modificări, niște mutații în sensul rezistenței la respectivul antibiotic. Ce este foarte grav este că acea rezistență se poate transmite prin acel material genetic de la o cerulă bacteriană la o altă cerulă bacteriană, la o altă bacterie. Deci, dacă vorbim de administrare de antibiotice, să spunem, într-o hală de păsări, în momentul în care ai administrat antibiotice, prin ventilații, iese praful de antibiotic, care praful de antibiotic contaminează apa, solul și cu ce fel de bacterii? Cu bacterii rezistente la antibiotici.

Se pot transmite la om acele bacterii?

Doar bine. Aici e problema, ca ele se transmit la om. De fapt, rezistența se transmite la om. Asta e ideea. Traim era post-antibiotici. Pentru ca gândește-te, ești chirurg, nu mai poți să faci o cezariană. Nu mai poți să faci, să pui o proteză de șont, nu mai poți să administrezi citostatice, ai probleme cu copiii născuți prematuri și așa mai departe.

Deci pentru că asta e, să zic, o categorie de risc, unde dai antibiotic preventiv, acolo ești nevoit de antibiotic. Dar nu la medicul de familie care vede un copil care dușește și îi dă antibiotic. Avem două abordări.

Bravo, pentru că 90% din copii care dușesc, de fapt, au o viroză banală sau o tuse, să spunem, mecanică provocată, nu știu, de fric, de whatever, de alți factori. Deci aici este marea problemă. În momentul în care eu mă duc la doctor și îmi da antibioticul, eu îl întreb. Este strict necesar să iau acest antibiotic? Ba eu îl întreb și dacă s-a spălat pe mâinile înainte să vorbească cu mine. Ai zis de spălat pe mâini.

Să zicem copiii se spală pe mâini, dar găinile cum se spală pe mâini?

Găinile, în sistemul de creștere animal, noi avem sistemul de biosecuritate. Biosecuritatea are mai multe componente care înseamnă, în primul rând, accesul în fermă. Accesul în fermă se face punându-ți un echipament de protecție, așa cum îți spui când intrii la volnavii de COVID. În momentul în care ai un sistem de creștere modern, inovativ, ai un sistem de adăpare, pentru că consumul de lichid este la fel de important în organismul animal ca și în organismul omului. Hram, calitatea hramului este foarte importantă, concentrația de proteine. De exemplu, vorbim de pui sănători. Sunt pui care sunt hrăniți în proced de 70% cu porumb. Cum ar fi cocosilul de pădure, puiul fericit, sunt câteva tipul de pui care este crescut într-o densitate mai mică. Pentru că ajungem și la densitate. Densitatea este foarte importantă. Nu ne îngheorlăim, cum ar spune unii, noi oamenii, atunci când avem pandemie, nici animalele nu trebuie să aibă o densitate mai mare. Îți dau un exemplu. La puiul broilat, puiul de carne, densitatea este de 17 pui pe metru pătrat în sistemul de creștere. La puiul care e range free, crescut rasele care se cresc 56 de zile, o perioadă mai lungă de timp și care sunt mult mai sănătoase, densitatea este de 12 pui pe metru pătrat. Iar când vorbim de pui organic, deja vorbim despre o densitate de 10 păsări pe metru pătrat. Deci, densitatea, calitatea mâncării, stresul, eliminarea stresului ca la om, perioada de odihnă, mișcarea, sunt elemente la fel de importante tehnologiile de creștere a animalor, așa cum ele sunt absolut importante în viața noastră de zi cu zi. Pentru că, de fapt, astea sunt coordonatele, pilonii după care noi ne ghidăm până avea o viață de o calitate mai bună.

Aici vreau să fac acea paralelă, că nu degeaba ți-am povestit de Elveția, unde n-am fost, sper să ajung, dar mi s-a povestit și acele vaci fericite, adică acolo efectiv există...

Da, acolo faceți cântari... Acele vaci, ele mor.

La modul figurat de ele, chiar sunt vaci mor, dar stau pe cântările alea frumoase. Da, dar pe cântările alea frumoase. Da, Adică sunt, dar pe cum să zic, acolo este mimat, cântările să zic, un habitat alea normal pentru acel animal. frumoase.

Deci mimăm sistemul de creștere tradițional.

Asta ne procurăm.

Pentru că o găină, de exemplu, în fermă, În momentul în care stă în hală, și totul e artificial, și lumina, și ventilații, și tot.

Și nu are loc să se plimbe.

Și când mai vorbim de densitate, am vorbit despre densitate, înainte să creșteau 65 de mii de pui într-o hală, acum se cresc 20 de mii hală, dar vorbim de sistemul de range free, care ele au voie să iasă în curte. Știi, greina se scaldă, ca la țară. Probabil l-ai fost la țară, chiar dacă nu ai ajuns nici la țară. Ai văzut cum se scaldă în pământ? Ea scormonește și se scaldă cu pământ. Astea sunt niște lucruri care destresează animalul și îmbunătățesc calitatea nutrițională a hranii pe care ne ajungem la o înfartărie.

Și până la urmă? Acolo probabil că în direcția asta mergem.

Cu siguranță.

În a da înapoi naturalețea acestei creșteri. De la era industrială când am început să dăm acei hormoni antibiotice, să vedeam că putem să producem foarte mult, ne dăm seama că acea producție ne afectează nouă sănătatea.

Și că deși dacă cine face asta e foarte curajos, pentru că prețurile sunt mai mari la sistemul, la tehnologia de creștere, hrana este mai scumpă, perioada mai lungă crește prețul acelui animal, dar crește foarte mult calitatea. Sunt oameni care prin Abordarea etică și morală a sistemului de creștere se riscă în această perioadă, dar în același timp ia o susține a presiunii consumatorilor, pentru că consumatorii sunt foarte îngrijorați de existența antibioticilor în carne, sunt îngrijorați de existența hormonilor în carne. chiar dacă ei nu există, pentru că sunt interziși. Desigur, se pot folosi în terapie. De exemplu, la bovine sunt folosi progesteronul, este folosit estradiolul. Sunt folosiți doar în terapie, pentru că aici vorbim de reproducție și în reproducție e nevoie de acești formă.

Până la urmă, abordarea ar trebui să fie aceeași ca la oameni. Nu dăm la oameni anapo de antibiotice doar ca să-i ferim de anumite infecții. Când avem o infecție argumentată și facem o antibiogramă și vedem că este o infecție bacteriană și știm ce antibiotic să dăm, nu îl dăm empiric, atunci, practic, aceea e terapia corectă. Același lucru îl mimăm și la animale, adică nu le mai dăm antibiotice pur și simplu, sau ca să crească.

Și există alternative, există extracte de plante, există uleiuri esențiale, există probiotice. Funcționează? Funcționează.

Totuși, dacă ai o infecție bacteriană, ești nevoit să dai antibiotic?

Nu e obligatoriu, depinde la ce nivel, depinde dacă ai identificat bacteria. Depinde de foarte multe lucruri. Și revin, ce este foarte important, mai ales în terapie, este modalitatea și aici vine și ne reglementează Agenția Europeană a Medicamentului și ne spune cum facem administrarea. Sunt antibiotice care au un anumit regim, clase de antibiotici, atunci când, de exemplu, o faci locală, la ureche, în ochi. sau până face paranteral intravernos, intramuscular, subcutanat sau de exemplu atunci când faci ce se cheamă administrarea în masă, pentru că la animale se poate administra antibioticul și prin apă și prin furaje. Deci lucrurile, nu vreau să intru în detalii tehnice, dar trebuie să înțelegem mai ușor cu antibioticile. Fiți mai rezervați cu toții cei care ne trebuie cu antibioticile. și nu aveți nicio emoție să îl întrebați pe doctor, chiar am nevoie de acest antibiotic, dar restul ne ocupăm noi, medicii veterinari, să nu aveți antibiotici atrari. Bun.

Acum vreau să te întreb ceva. FAO de care ai pomenit, care e Food and Agriculture Organization.

Sunt expert FAO.

Super!

Prinde altele! Bun.

Se ocupă de securitate alimentară pentru toți și ei suțin așa că oamenii au nevoie de acces regulat la mâncare suficientă și de calitate superioră.

Asta înseamnă securitate. Ce-ai fi vrut s-a spunea și de calitate inferioară? Sau luați și mâncați ce aveți?

E FAO. E FAO, da.

Bun. Vorbim de aia.

Ce înseamnă suficient?

Asta vorbim mai puțin separat. America de Nord, America de Sud, Africa, Asia, culturi diferite. ca să nu mai vorbesc de nivelul economic total diferit. Desigur, calitatea hranei va fi mai bună în Asia pentru că au o cultură și știu cum să mănânce și merg mai mult spre vegan. În Statele Unite mâncăm burger și cât se poate înghițim și antibiotice, înghițim și hormoni. În Europa, în schimb, lucrurile sunt mult mai bine monitorizate, mult mai bine regulate. Nu Pentru că, repet, uitați cel puțin până acum eram în zona cea mai civilizată și mai dezvoltată cultural în Europa, nu știu de acum în purure ce va fi, și am învățat să facem presiune, consumatorul să facă presiune pe autorități și mai ales pe producătorii. Pentru că, până la urmă, producătorii vor fi obligați să respecte dorința consumatorului, să vă abonați în la canal! primul rând, pe criterii economice. Dacă nu, etice și moral.

Dar se poate și invers. Consumatorul face presiuni pe autoritățile și pe producător.

Face modul în care cumpără, achiziționează.

Dar se poate ca și autoritățile să facă presiuni. Pe cumpărători sau pe consumători, în ce înseamnă această suficiență alimentară și calitate superioară? Cum se întâmplă în Evreția? Unde carnea e scumpă și atunci...

Evreția nu este membru al 1.000 Europelei. Știu.

Dar tocmai ca exemplu... Este.

Un exemplu de bune practici. Exact. În.

Ce măsură putem să mergem în direcția asta? Eu.

Cred că nu autoritățile trebuie să facă presiune pe consumator. Ele trebuie să fie partenerul, garandul consumatorului, atunci când vorbim despre industria alimentară. Eu nu cred că nici măcar pe producători nu trebuie să facă, doar trebuie să monitorizeze, să controleze, să sancționeze atunci când este cazul. Cred că într-o societate modernă și care vrea să evolueze, avem nevoie de parteneriat. de schimb de informații, de dialog și mai ales de transparență. Iar companiile producătoare care astăzi au înțeles ce înseamnă transparența, gândiți-vă că vorbeau mai devreme despre puiul fericit, în fermele în care se crește puiul fericit, are acces marele public să vadă cum se crește. Oamenii vor să vadă ce mănâncă. De unde provine acea mâncare? Ceea ce e foarte important. Ok.

Totuși nu știu cum pot să-l conving eu, pacientul meu, dar pot să discut cu el. Dar cum pot să-l conving că nu e sănătos să mănânce carnea dimineața până în seara, el având acces la carne ieftină și de proastă calitate? Cum le duc în viața asta? Și.

Puterea economică, puterea de cumpărare. Desigur, sunt mai mulți factori. Trăim într-o societate în care factorii care ne influențează viața sunt foarte complexe. Dar.

Cu aceiași bani, cu care mănânci carne dimineața, prânz, seara, poți să-mi iau legume.

Dimineața, prânz și o carne mai scumpă seara. Absolut, da. O carne de calitate. Pentru că, până la urmă, repet, vorbim despre calitatea nutrițională a alimentelor. În ultimul timp aicând ne uităm la statistici. În România în ultimii 30 de ani a crescut de trei ori consumul de fructe și de legume. Deci lucrurile se întâmplă, nu neapărat prin mimetiz, dar prin educație, prin informare, pentru că asta facem și noi doi acum. Informăm și educăm. Și astăzi, până la urmă, dacă googălim, găsim bine. Să nu googălim prea mult, pentru că după aia devenim paranoici. Mai ales când e vorba de medicină. Pentru că dușmanul nostru este Dr. Google, în general al medicilor. Da.

Dacă e prost folosit. Dacă.

E prost folosit, da. În.

General... Apropo de asta... Spune-mi, te rog, suntem în pragul unei crize mondiale alimentare, să zic, cauzate de tot ce înseamnă pandemia și... Nu.

În momentul de față nu suntem, pentru că așa cum vorbeam, există zone de supraproducție. De aici a intervenit și legislația europeană care a fost adoptată și de către România privind risipa alimentară. pentru că noi producem mult și elicipim foarte mult. Am.

Citit că aproximativ 15% din alimente sunt elicipi aruncate. Absolut.

Dar noi avem și obicei, noi românii, să fie frigiderul plin, să nu cumva să rămânem fără că poate vin și vânații și zurorile și să avem ce să.

Le dăm de mâncare. Știu de unde vine asta, știu de unde vine asta. Eu când eram mic și s-au deschis primele hipermarketuri... Nu.

Atunci eram mare. Eu.

M-Am mutat cu părinții în România în 92 și aveam 5 ani, atunci 5-6 ani și ulterior la câțiva ani, la 1-2 ani s-a deschis primul hipermarket mare, metro, o să-l ștergem din registrare dacă e nevoie, dar s-a deschis primul metro în București. Și știu că mergeam în fiecare, într-un fel era comod. Mergeai odată pe weekend și îți umpleai două cărucioare. Aveai acea senzație de sațietate emoțională că ți-ai luat tot ce se trebuie. Însă, într-adevăr, când nu îți umple un astfel de cărucioare, nici o problemă nu are, dacă îl depozitezi corect. Dacă învățăm să depozităm fructele și legumele în frigider, care trebuie să stea în frigider.

Nu pe masă. Dacă aveam frigidere deștepte, nevațuiele. Dacă scrie pe sartare unde să pui fructe. Exact.

Și le pui în sartare de fructe. Dacă.

Facem asta nu e nicio problemă. Eu.

Cred că românii s-au învățat să facă această practică. Este oarecum poate mai comod de uneori să te duci doar în weekend la magazin.

Să-Ți umplii căruciunul. Ești foarte tânăr și nu-ți aduce aminte de înainte de 89, când nu găseam nimic, când tot era cartelat. Și atunci când găseai, cumpărai cantități cât îți permitea legea și vecinii, dacă nu te reclam la o altă securitate, și umpleai frigiderul. Corect.

Dacă mângem în Occident, o să vedem că omul din Occident, omul civilizat, mânge la supermarket în fiecare zi și își ia o sacoșă. Își ia două cepe, un măr, o banană. Absolut.

Sau doar în weekend și își ia pentru toată săptămâna, că există și acest comportament. Bun, comportamentele se schimbă. Vorbim de comportamente sociale, aici vorbim despre profile, despre culturi, exact ce spuneam mai devreme. Comportamentele sociale se pot schimba prin informală și educare. Deci asta este singura soluție pentru a meliora stările astea uneori patologice, pentru că n-am terminat cu risipa alimentară, vorbim despre risipă alimentară. Este vorba despre dispersia uniformă a cantității de producție de hrană pe glob. Pentru că ea se produce foarte mult în Statele Unite, ea se produce foarte mult în America de Nord, în Europa, în Asia mai puțin, pentru că au alte brand-uri de hrană, să zic și alte produse de bază în hrană, ei merg mai mult pe semințe, ceea ce crește sub pământ. Dar vorbim despre Africa in continuare si despre zonele foarte sarace. Dispersia uniforma a rezolvat problema pentru ca aceasta supraproductie care ajunge 14% la noi ar putea ajunge in Africa. De fapt aici trebuie sa se implice faua. Dar.

Lasa-Ma sa inteleg, in acesti 14% este inclus si marul pe care il cumparam plus si il arunca, s-a stricat si nu l-a mancat? Absolut.

E vorba si despre proteina animala, despre proteine vegetale, despre alimente vegetale. Bun.

Si ce trebuie sa facem? Ce sfaturi vrem sa-i dam oamenilor ca sa oprim aceasta barucare? Sa-i.

Cumpere cat mananca, sa-i cumpere putin si de calitate, chiar daca e putin mai scumpa mancarea. Sa nu-si cumpere un barizer pe care-l mananca in doua zile si mai dau si copiilor si ala e facut dintr-o... înainte era făcută din carne dezosată mecanică, era mizeria mizerilor, bine, acum este interzisă folosirea MDM-ului, dar să-și cumpere hrane de calitate și atât cât au nevoie. De fapt, cumpătarea este bună în orice, chiar și atunci când vorbim despre consumul de antibiotice. Avem nevoie de o abordare cumpătată a sistemului de hrană și calitativ crescută. Când.

Îți rămâne mâncarea în farfurie la restaurant.

Iei la baget? Da. Sunt aici! Nu.

Te uiti!

Ori.

Să zic, ai mâncat și ți-a rămas puțin, poți să îl pui în frigider să mănânci mai târziu. Ăia e bună. Adică o ciorbă poate să fie bună în trei zile după ce ai făcut-o. Și.

Poți să o mânci din nou. O conservă, adică depinde unde o ții, că dacă o ții paragrans, ar putea să nu mai fie bună. Exact.

Trebuie să o conservăm. Apoi, dacă nu am mâncat eu mâncarea respectivă, sigur se găsește cineva care s-o mănânce. Poți să o lași efectiv pe stradă, s-o mănânci altcineva, nu o arunci. Bun.

Legislația privind risipa alimentară se refere, în primul rând, aici vorbim de educație pe persoane, pe consumatori. Se referă la supermarketuri care aveau o perioadă de expirare. Aveau o perioadă foarte lungă în care trebuia în două săptămâni de expirare să retragă produsele de după raft. Acum perioada s-a scurtat, au doar trei zile. poți să donezi, pentru că de obicei un aliment expirat depinde de geneza lui, un aliment poate fi păstrat, poate fi mâncat decât două săptămâni. Un iaurt pasteurizat, lapte pasteurizat, adică asta chiar dacă a expirat, el mai poate fi consumat. Și ele sunt redirecționate către zone. Când vine de bătrâni, câtre zonele de persoane care nu au posibilitate. Ok.

Și foarte important de specificat că există două tipuri de embleme. Există expiră la data și asta înseamnă că în momentul în care ai expirat, e periculos de mâncat și există acest Best before. A se consuma de preferat inainte. Adica chiar daca a trecut, tu poti sa consumi acel stix sau acele biscuite. Revenim.

La antibiotice. Un antibiotic este activ si la un an dupa ce a expirat si trebuie amandoeste. Da?

Ok. Crezi ca trendul mondial merge... Practic, ce am punctat astazi? Am pornit într-o industrializare, acum ne întoarcem spre normalitate. Un next level de normalitate este cultivarea la noi acasă. Se recomanda asta? Este o direcție asta? Absolut.

În pandemie s-a demonstrat că home delivery s-a dezvoltat foarte bine, foarte puternic. putin cam scum pentru anumite categorii sociale. Dar.

Nu zic de home delivery, zic de cultivarea la tine acasă în măsură în care ai o casă și poți să-ți cultivi tu legumele, să-ți crești găinile. Putem să facem asta? Putem.

Să facem asta și aici Mi-a adus aminte că n-am vorbit despre ceea ce înseamnă să cumperi, de exemplu, din zone neautorizate, să cumperi dintr-o gospodărie, să cumperi de la piață. Găina de la țară. Găina de la țară, desigur, dacă ne referim la găina bunicii, când iarăi ești prea tânăr, Vorbeam despre, întotdeauna bunica tăia găina cea mai bătrână sau un cocoș care avea prea mulți cocoși și cerma era foarte bună, supa era foarte bună. Astăzi, întrucât piața este aproape saturată de ceea ce înseamnă insecticide, Tot felul de produse pentru acaricide, pentru acarieni, antibioticile care au infestat solul și apa. Oamenii la țară, să-ți dau un singur exemplu, 80% dintre cei care cresc la țară pui de carne, îi iau la vârsta de o zi. Și iau la pachet cu antibiotice. din anumite surse. 80% administrează antibiotice animalelor din gospodărie, că de fapt acestea sunt ghepurile, gospodările populației, din gospodărie, 80% administrează antibiotice fără să-l trebuie medicul veterinar, fără o prescripție. Deci de multe ori este exact ca și cu roșii. Uite ce roșii sănătoase că au gust, că-s românești, dar cine știe cât saci de azot a dat mamaie pe două roșii. Deci, întotdeauna trebuie să ne asigurăm că luăm produse din surse autorizate și siguri. Aici.

Din nou, este un misconception, așa, pentru că foarte mulți români la fel zic, a, eu nu iau din supermarket, prefer să merg la țară, am o sursă la țară de unde iau acele lucruri. Și-i foarte important că oamenii să înțeleagă... Că.

Fiind la țară, o sursă sigură. Nu vreau să generalizez. Dar eu pot să-ți spun de statistică că 80% folosesc antibiotice pentru păsări Aici e.

Foarte important faptul că provine de la țară, de la o mamaie pe care o cunoști tu din altă și doar te duci la poartă și e acea doamnă. Nu ai control asupra acestea. Acolo n-ai niciun control. În supermarket știi că există autorități care controlează acele lucruri. Acum, dacă ai gospodăria ta la țară sau ai pe bunica și poți să-i întrebi, măi, bunică, dar ce îi dai? Îi dai antibiotice? Îi dai asta? Și poate chiar o educi în sprem, nu îi dai antibiotice și a crește o carne sănătoasă, ai o sursă foarte bună. Din nou, dacă o facem noi, cred că e cea mai bună sursă, e o sursă excelentă. Dar din nou trebuie să înțelegem că în supermarket există autorități care se ocupă doar de asta, care reglementează și verifică aceste produse. Și.

Care certifică originea și sistemul de cultivare, de creștere a animalor. Deci mă refer la legume.

Carne de pui? E ok sa mancam? Mananci carne de pui? Da.

Mananc carne de pui. Sunt mare fan carne de vita. Cat.

Crezi ca trebuie sa mancam? Hai sa zicem asa, care comandarii, nu ca preferinte personale? Cat.

Ar trebui sa mancam carne de pui? Carne.

In general si hai sa vorbim. Carne.

De pui, care este carnea alba si care de altfel este prima carne pe care o mananca copilul atunci cand se schimba regimul alimentar, trece de la laptele matern sau diferite produse specializate. poate fi mâncate și în fiecare zi. Eu îți dau un exemplu. Eu fierb un piept de pui, din care pot să gătesc și altceva, dar în același timp îl fac sandwich a doua zi dimineață. Deci poți mânca carne de pui, mai ales că e foarte sănătoasă, sub diverse forme. Poți să o mănânci și supă, și ciorbă, și tocăniță, și sandwich. Adică dacă îi trazi și o dungă de muștar, este micul dejun perfect. În același timp recomand, mai ales pentru copii, deși eu nu sunt un nutriționist, dar hai să spun cum mi-aș crește eu copilul. Nu e bine să ne transformăm copiii la o vârstă foarte fragedă în vegetariani. Ei trebuie să consume carne, desigur sănătoasă, carne macră, să nu consume carne foarte grasă. Adică, este exact ce am vorbit ceva de vreme, orice exces dă unează. Dacă suntem cumpătați și dacă știm să consumăm cumpătat, nu vom avea probleme. În primul rând, în momentul în care tu îți achiziționezi o carne refrigerată, aia este carnea cea mai sigură. Carnea refrigerată. Pentru că o gătești, o și poți congela dacă vrei să-i mărești perioada de valabilitate, de prefera nu, dar dacă îți rămâne, o poți congela. Pe când carnea e congelată, odată de congelată, nu mai e nevoie să o congelezi altceva. pentru că ei distrus toată calitățile nutritive. Da, e carne. Adică să mănâncăm, e mai bine să amestecăm guma, dacă ea nu are o valoare nutritivă. Sunt și pentru carne de vită, sunt mare consumator de carne de oaie și de vita, îmi plac foarte mult, dar repet, nu mănânc în fiecare zi nici carne de oaie, nici carne de vita și, de sigur, am două zile pe săptămână în care mănânc cât mai spre vegan, să zicem. Cât mai spre vegan, pentru că sunt un carnivor. Ok.

Uite, de exemplu, curentul ăsta, veganismul, pe care nu îl susțin, care are, să zic, anumite componente etice, sănătoase, pentru că vrem să protejăm animalele, să nu mai consumăm atât de multe animale. Bun.

E o cauză. E o cauză. Numai protecția animalelor este motivul pentru care oamenii devin vegani. Ok.

Dar e unul dintre ele. Alt motiv care este intens, să zic, contrazis de mare parte de ghiduri medicale și de nutriție, acela că este sănătos să mănânci numai vegan și că se poate clar demonstra că nu este sănătos să mănânci doar vegan, totuși există anumite beneficii. Nu.

E sănătos să mănânci doar carne. Corect.

Corect. Dieta carnivoră în care să mâncă doar carne. Ei ne mănâncă și cu banane, nu au probleme. Am un prieten, de exemplu, însă, care beneficiază prea de plin, cred eu, de pe urma acestui trend de a fi vegan. Ori de câte ori ne vedem, el zice, mam, frate, sunt vegan de trei zile. Și asta înseamnă că el trei zile nu mănâncă carne și după aceea patru zi mănâncă carne. Și din nou, este vegan timp de trei zile. Și.

Nu sunt neafumator de două ore. Exact.

La fel. Acum, cred că asta e cel mai sănătos lucru pe care putem să-l facem, cred eu. Să.

Fim din când în când vegani, adică.

Să avem zile în care să nu mănâncăm deloc carne. Absolut.

Și trebuie să fim cât se poate de echilibrați. Alimentația trebuie să fie echilibrată și să nu uităm Nu e calitatea mea repede, nu sunt medic uman. Beți multă apă. Beți apă cât trebuie pentru că ea lipsa de hidratare, pentru orice organism, fie animal, fie om, dăunează foarte tare. Deci trebuie să bea minim 2 litri. Eu aș recomanda și 3-4 litri de apă pe zi. E foarte sănătos, nu-i așa? Este.

Dar mă râde că păderea asta mă.

Întâmplă la videoclip. Și.

Vreau să te mai întreb ceva. Ești de 10 ani membru în grupul de lucru operativ mondial de experți pentru agricultură și securitate. Ce este asta? A, acesta este FAO, de fapt. Păi Liviu, îți mulțumesc pentru toate informațiile astea, îți mulțumesc că există oameni ca tine, că există aceste autorități de care foarte mulți oameni nu știu. Eu.

Nu mai reprezint autoritățile. Doar respect ce zic autorități. Dar.

Totuși ai participat la părințele și părințele DSW-ului. Nu.

Numai aia, am funcția în colegii mei în Cerul Veterinar, deci într-un organism profesional care stă cu bățul pe autorități, cu ochiul pe autorități ca ele să nu greșesc. Și.

Ca noi, în final, să avem, să zic, siguranță... Rețeaua.

De medici veterinari este foarte importantă în România. Este o rețea foarte puternică, atât cea de stat și cea privată, pentru că avem medic în fiecare comună, în fiecare sat. El trebuie să identifice fiecare animal, trebuie să controleze mișcarea animalului. Deci, avem o groază de prerogative pe care nu le mai înșelăm acum, poate cu altă ocazie. Am.

Fost acolo, să știi, când trebuia să avem un transport de porci dintr-un alt județ pentru experiment. Erau acte peste acte. Era acordul județului respectiv, acordul bucureștilor, traseul animalului. Cum ajunge până atunci când ajunge sănătos? De.

Fapt, ăsta e tracking-ul și trasabilitatea pe care o avem noi astăzi de în voie în pandemie. Același lucru facem. Urmărim, nu oameni, urmărim indivizi, indivizi care circulă dintr-o parte între alta, urmărim câți indivizi sunt la un loc, urmărim... Cred că avem de învățat de la voi. Absolut. Păi gândește-te că noi am avut gripa aviară, gândește-te că noi am avut ELPCR de acum 20 de ani. În toate laboratoarele, adică noi lucrăm cu pandemii, noi lucrăm cu epidemii. Am avut peste apărcina, o avem și acum, peste apărcina africană, care are niște sisteme de supraveghere și monitorizare incredibile, pe care ar trebui cei care se ocupă azi de pandemie să le ia ca exemplu de bune practice. Și mai vreau să spun un singur lucru și am închis, m-am închis la vorbă. Nu există Nu există boli. Există bolnavi. Fiecare reacționează altfel. Deci fiecare trebuie să aibă grijă să-și stimuleze imunitatea, să-și controleze imunitatea pentru a face față pe guvern. Liviu.

Zi-Mi, te rog, despre acest pui 100% fără antibiotice. Ce este el? Care este beneficiul? Ce ne ajută? Ce.

Este? Acest pui vine, în primul rând, așa cum spuneam, de la producători care țin la etică și la morală și care produc pentru sănătatea omului, produc produse de calitate în condițiile în care asta presupune un efort și inovativ și economic. Un astfel de produs este, de exemplu, produsul cuiul fericit sau cocoșelul de pădure, că tot mai devreme spuneai că vrei să fii cocoșel de pădure, eu nu pot fi decât în casă, decât zeina mătrână. Dar eu fac supă bună. Acest produs este foarte sănătos. Îl găsim acum în supermarketuri. Este un produs foarte sănătos, sigur, fără antibiotice, care provine din găini din rasa Hubbard, o rasă crescută genetic pentru a fi crescut o perioadă mai lungă de timp, 56 de zile. Deci, atunci când mănânci puiul fericit, când mănânci cocoșelul de-a pădure, gândește-te că mănânci un aliment sigur și sănătos. Concret.

Ce-Mi place mie la acest brand și la felul în care am văzut că fac acest pui, este că, din nou, o reîntoarce la origine, pentru că puiul ăla aleargă pe iarbă. Absolut.

Mimează comportamentul ancestral. Adică are și el voie, pentru că ei se crescuț în hale și în exterior, chiar așa, la pădurice, sunt la pădurice, mănâncă 70%. 70% din crana lor este porumbul, care este un lucru foarte important, au mișcare, plus acolo lucrează o groază de profesioniști și de pasionați. Sunt oameni care știu, chiar știu, să facă aceste lucruri. Vreau.

Doar să specific un lucru legat de antibiotice. Deci Uniunea Europeană interzice administrarea de antibiotice pentru creștere. Însă, dacă ai o problemă... Dar.

Nu este interzis în terapie. Se.

Poate face terapie. Se.

Fac controle apropo de care este nivelul de... de antibiotic, dar ceea ce e deprecizat în cazul puiului fericit și cocoșilor de pădure, dacă o pasăre are nevoie de un tratament cu antibiotic, ea nu intră în consum. Chiar dacă există perioade de așteptare de înjumătățire, după care pasărea poate fi comercializată, politica celor care produc puiul fericit și cocoșilul de pădure este de a nu da în consum acestă păsăre. Deci.

În practic, sunt sigur că acele păstări.

N-Au consumat antibiotic și nici n-au primit pentru terapie. Dacă.

Totuși, acele păstări au o problemă, ele primesc antibiotic, dar nu intră pe linia de producție. Nu.

Mai intră în consum. Pentru că rezidurile de antibiotice sunt permise într-o anumită limită în terapie. Dar diferența față de alții este că pâini fericite și copoșile de pădure nu au voie să meargă în comerț dacă au primit antibiotic chiar și pentru terapie.

Liviu, mulțumesc și nou, existați oameni buni, aveți grijă de voi, aveți grijă de ce consumați, există o educație în ce înseamnă alimentație, nutriție, încercați să vă educați, să citiți, să vă interesați de unde vine mâncarea în farfuria voastră, nu din supermarket, cum a ajuns din supermarket, din ce fermă a provenit, cum a fost crescută acea carne, nu faceți exces de carne, nu vă duceți spre veganism cât se poate, faceți alegeri corecte și aveți grijă de voi.