Te doare capul cand se schimba vremea? Te dor articulatiile cand e furtuna?

Când se schimbă vremea, când vine o furtună, te doare capul acolo. Te dor oasele, te dor articulații. Dacă te doare capul atunci când plouă, te dor oasele, te dor articulațiile, când se schimbă vremea, când vine o furtună, atunci acest material este pentru tine, pentru că vorbim despre sensibilitatea meteo sau meteoneuropatie. Și e foarte interesant faptul că știința este foarte contradictorie în privința acestui aspect. O să analizăm aceste Documente științifice, o să vedem care sunt posibilele cauze pe care ni le putem explica, ce nu ne putem explica, dar se pare că observăm asta la oamenii din jurul nostru și ce soluții avem pentru oamenii care au această sensibilitate meteorologică. Acum, această meteoneuropatie sau meteoropatie, cum vreți să-i spuneți, e un cuvânt neobișnuit pentru limba română. De regulă ne referim la ea ca la sensibilitate meteo, Dar conceptul și cuvintele similare sunt răspândite în multe alte linguri. Spre exemplu, în poloneză un suferinț de sensibilitate medie este chemat, e numit meteopat, meteopata li se spune sau meteoropata. Băi, meteopat ce ești? Băi, ești meteopat la cap? Și de fapt chiar poți să fii meteopat la cap, o să-i explicăm asta imediat. Acum, în italiană se numește Meteoropatico, în croată se cheamă Meteoropat, în macedonă se cheamă Meteopat, iar în japoneză se cheamă Kishobio. În germană există doi termeni și mi se pare mișto că i-au diferențiat. Cei care sunt, să zic, sensibili la schimbările meteorologice ca și simptome și semne directe, adică îi doare capul, au tot felul de dureri în corp, aceia sunt denumiți WETTERFULGATE Nu contează cum sunt denumiți, dar ideea este că în toate culturile există denumiri specifice, clare pentru oameni care sunt sensibili la aceste schimbări meteorologice. Acum, e important de menționat că nu vorbim despre diferite zone geografice în care poate plouă tot anul sau în care poate n-ai acces la lumină sau n-ai acces la soare, vorbim despre schimbări meteo care se întâmplă brusc. Spre exemplu, astăzi este frumos afară și mâine deodată te trezești și plouă și este frig și vezi acele picături pe geam și n-ai chiar să te scoli din pat. Sau te doare capul. Sau vine o furtună deodată, este frumos, este vară și deodată simți în aer. Asta e interesant. Simți în aer acea descrisă liniște dinaintea furtunii. Se face liniște, animalele o simt și nu mai ciripească, se ascund. E acea tensiune și vezi acei nori groși care vin peste tine și bum, bubuie ploaia și cu tunete și așa mai departe. Deci vorbim despre astfel de schimbări foarte bruște care influențează, se pare, oamenii. Acum, știința nu se poate pune încă de acord cu acest lucru. În primul rând vorbim despre acest articol din 1992, în care un profesor și cu echipa sa a observat că pacienții lor se plâng de simptome și de boli cronice sau de accentoarea simptomelor unor boli cronice, cum ar fi artritele sau durerile de spate, în timpul schimbărilor meteorologice, cum ar fi ploi, furtuni și așa mai departe. Asta este articolul pe care îl lăsăm pe ecran și este publicat în 1992 în revista Pain. Se cheamă Pain Complaint and Weather, Weather, Sensitivity and Symptom Complaint in Chronic Patients. Și lotul pacienților este destul de mic, dar în mod clar acest studiu demonstrează că există o accentoare a simptomatologie în momentul în care avem schimbări meteorologice. Acum, ipoteza din studiul acesta este schimbarea de presiune și se pare că această ipoteză nu ține apă, ca să spunem așa. Această ipoteză nu prea are logică în spatele ei pentru că vine un alt profesor care dezaproba această ipoteză și spune că schimbarea barometrică, schimbarea de presiune, pentru că înaintea unei ploi presiunea scade și după aceea, după ploaia aia crește, se pare că această schimbare nu e suficient de mare cât să provoace anumite simptome. Și asta este explicat prin faptul că această scădere a presiunii este absolut asemănătoare cu scăderea presiunii în momentul în care tu urci cu liftul într-o clădire înaltă. Da, când urcăm cu liftul într-o clădire înaltă, ni se astupă urechile, simțim că urcăm, simțim acea scădere de presiune, cumva pe corpul nostru, dar ea nu provoacă dureri de articulații sau de spate sau durere de cap. Deci schimbarea aceasta a presiunii atmosferice în timpul unei furtuni sau în timpul unei ploi nu este suficient de mare cât să trigăruiască o durere. Astfel apare următorul studiu care este publicat în British Medical Journal în care oamenii au analizat peste 11 milioane de vizite. Este un studiu huge. Deci oamenii au luat și au măpat peste un milion și jumătate de pacienți care au avut peste 11 milioane de vizite la medic și au suprapus aceste vizite cu datele meteorologice din acea perioadă. Și ceea ce constată aici oamenii de știință este că nu există nicio legătură între durerile articulare și durerile de spate cu schimbările climatice. Ăsta este un studiu mare care contrazice, totuși, un concept cultural atât de bine împământenit pe care și eu, la mod anecdotic, îl simt. Eu nu sunt extrem de sensibil la vreme, dar când plouă îmi este mai somn, Am mai puțin chef de a lucra, mă doare capul, poate să înceapă să mă doară capul, nu e durerea aia clasică super ascuțită de cap, dar seamănă puțin cu durerea aia de la mahmureală, o mahmureală așa ușoară. După ce ai băut trei pahare de vin nepotrivit într-o seară, a doua zi dimineața te scoli poate mai devreme și ai acea greutate în cap. Asta o resimt 100% de fiecare dată când plouă și când se schimbă brusc vremea. Totuși, studiul lasă loc de dezbatere și spune că o relație poate să existe între aceste simptome și schimbările meteorologice și că e nevoie de mai multe date mai atent selecționate, poate nu așa pe fușă litera și rapid cum le-au făcut ei probabil, și că aceste date ar fi utile chiar pentru a susțină valabilitatea acestei credințe comune. Lucru care s-a si intamplat in 2023 cu acest studiu care este publicat in HeadAge, The Journal of Head and Face Pain, care spune asa, investigand efectele vremii asupra aparitiei durerilor de cap folosind o aplicatie pentru smartphone si inteligenta artificiala. Un studiu retrospectiv, observational, transversal. În acest studiu, oamenii care au participat la studiu au purtat un telefon cu ei, dar avea o aplicație instalată, aplicație care îi localiza, vedea care sunt schimbările concrete de presiune atmosferică și de umiditate și de temperatură și în acea aplicație oamenii apăsau pe anumite butoane când îi durea capul, Îi doreau articulațiile și așa mai departe. Și ăsta este un mod mult mai precis de a calcula sau de a asocia durerea cu schimbarea climatică față de studiul precedent care practic nu prea a demonstrat nimic. În acest studiu autorii spun Că din păcate, felul sau mecanismul prin care aceste schimbări climatice duc la apariția durerii de cap sau alte tipuri de manifestări, mecanismul nu este cunoscut. Deci iată, medicina și în 2023 când este un studiu publicat, Medicina nu știe să ne explice foarte multe lucruri, cum ar fi de exemplu cum de animalele știu la sute de km distanță că vine un potop sau că vine un dezastru, cum simt un cutremur cu minute înainte că se întâmple. Sunt multe lucruri pe care noi nu le putem măsura și mi se pare extrem de rezonabil să recunoaștem acest lucru. să înțelegem că există fenomene pe care cu atât mai mult le putem simți, le putem vedea pe oameni, fenomene pe care noi nu le putem măsura, nu le putem dovedi, nu putem înțelege cum funcționează ele ca și mecanism, dar cel puțin le putem observa. Nu este de mirare că în fiecare limbă și în fiecare cultură există un cuvânt și o denumire pentru persoane sensibile la schimbări meteorologice. Și aici, în acest studiu, autorii aduc însă niște ipoteze. Că inervația trigeminală convergentă a urechii, adică nervul care înervează urechia, sinusurile paranazale și meningele craniene pot fi implicate în dureri de cap cauzate de mici schimbări ale presiunii barometrice. Totuși, mecanismele detaliate nu sunt cunoscute. Ce zic ei? Avem tot felul de nervi, avem meninge, e ca o punga care inveleste creierul si in care creierul cumva se scalda. Avem sinusele astea paranazale care pot fi sensibile si la schimbari de presiune si la alte lucruri care se schimba dar pe care nu le putem masura. O varietate de simptome, spune studiul respectiv, inclusiv simptome autonome, afective, cognitive, hipersensibilitate la durere sau hipersensibilitate senzoriala si hipersensibilitate imunologica, sunt cauzate de perturbarea acestui proces de homeostazie, care practic homeostazia este incercarea corpului nostru si reusita de cele mai multe ori, dar ne mentine un echilibru. Ei, acest echilibru este cumva lovit cand lucrurile se schimba brusc in exterior. Autorii continuă spunând că presiunea barometrică scăzută, schimbările de presiune barometrică, umiditatea ridicată și precipitațiile au fost asociate semnificativ cu apariția durerilor de cap. Și acum, acest lucru nu este de mirare, gândiți-vă la următorul lucru. Presiunea cu care presiunea atmosferică, tot aerul ăsta apasă asupra noastră, este absolut imensă. Dacă putem să calculăm această presiune ca fiind forță egal cu presiunea ori suprafața corpului, putem din această schemă, credeți-mă pe cuvânt, am făcut calculul și l-am reverificat înainte de acest video, Presiunea cu care, sau greutatea cu care presiunea asta apasa asupra corpului nostru, corpul nostru care are in medie aproximativ 1,7 metrii patrati, daca luam pielea asta o desfacem, o sa avem cam 1,7 metrii patrati de piele de om normal. Greutatea cu care presiunea asta apasa pe acest corp este de aproximativ 17 tone. Daca luam un om un pic mai inalt, mai corpulent, care are 2 metrii patrati suprafata pielei, presiunea sau greutatea cu care presiunea apasa asupra acestui corp este de 20 de tone. Deci noi constant, cand umblam pe strada, avem 20 de tone care apasa pe noi si noi apasam cu 20 de tone inapoi si de asta ne simtim bine, ne simtim ok. In momentul in care vine o ploaie, o descarcare electrica, schimbare de temperatura, de umiditate, Această greutate se schimbă, dar pe lângă această greutate, cum spuneam, probabil există și alte elemente cu care vine această schimbare meteorologică pe care noi nu le știm și nu le putem musura, dar care au acest efect care în sfârșit în 2023 a fost dovedit în acest studiu. care a măsurat practic cu ajutorul unui telefon și acestor raportări pe care oamenii l-au făcut că într-adevăr există o asociere foarte clară între aceste schimbări și simptomele pe care le resimt. Apropo, în acest studiu, aplicația a fost folosită de un milion de utilizatori, iar datele au fost extrase de la 4.375 de utilizatori. cu 336.000 de ore de dureri de cap. Deci, practic, au luat persoanele sensibile, au văzut când îi doare capul și au asociat acele dureri de cap cu schimbările meteorologice și au nimerit la fix. Acum, hai să vedem, totuși, care sunt persoanele, și aici deja mergem la statistici, care au risc de a fi sensibile la schimbări meteorologice. Statistic, în Europa fiecare a doua persoană, deci unul din doi, au o oarecare sensibilitate meteorologică. O să vedem imediat și care sunt simptomele acestei sensibilități meteorologice, dar unul din două persoane sunt sensibile și aproximativ 20% din cele sensibile au declarat că în mod special că această sensibilitate i-a deranjat în mod special, la modul la care n-au putut să meargă la muncă, n-au putut să-și facă treaba zilnică și așa mai departe. Deci dacă unul din două persoane are o problemă și 20% dintre cei cu probleme sunt în mod real deranjați de asta, asta înseamnă că una din 10 persoane o să aibă o sensibilitate meteorologică avansată care o să îi încurce în viața de zi cu zi. Riscul este mai mare la femei, 2 la 1. Deci două femei la un bărbat au această sensibilitate meteorologică, în special femeile la menopauză. Persoanele în vârstă, peste 70% din persoanele peste 60 de ani au această sensibilitate metrologică. Deci la populația generală avem 50%, la persoanele în vârstă, peste 60 de ani, avem peste 70%. Acum, persoanele cu boli cronice, persoanele cu tulburări funcționale, persoanele cu sensibilitate crescută generală și în special persoanele care suferă de fibromialgie, apropo, dacă vreți un vlog despre fibromialgie, o altă afecțiune foarte controversată și foarte enigmatică, Lăsați-mi jos comentariul și revenim cu astfel de material. Deci persoanele care au fibromialgie au din nou o sensibilitate crescută la schimbările meteorologice. Și statisticile au arătat și care sunt aceste semne și e foarte important să le vedem și să vezi și tu dacă te regăsești în aceste semne. Practic, ele se referă la simptomele care sunt legate de aceste schimbări de vreme. Și sondajele spun așa că 59% dintre oamenii cu sensibilitate la meteo au dureri de cap sau migrene. 49% au oboseală. În jur de 45% dintre persoanele sensibile la schimbări meteorologice au somnolență. 40% au tulburări de somn, adică nu pot să doarmă bine. 42% din persoanele cu sensibilitate mete au durere articulare sau musculare și mai apar simptome cum ar fi irritabilitatea, dificultate de concentrare și nervozitate. Și astea sunt date colectate pe un eșantion din Germania, așa că putem cu mare încredere să-l extrapolăm și să-l suprapunem peste populația din România, unde nu există date statistice în acest sens. Revenind la mecanism, presupunerea este că și schimbarea de presiune, și umiditatea care începe să varieze, și temperatura care deodată scade, plus alți factori pe care nu-i putem măsura, lipsa expunerii la lumină, pentru că deodată se face norat, Toate astea par să ducă la această sensibilitate sau la aceste simptome, cu toate că doar ele, atenție, doar ele nu pot încă să explice aceste simptome, pentru că le putem simula pe toate. Putem să intrăm într-o cameră cu o presiune mai mică, să creștem umiditatea, să facem rece acolo și astfel de studii chiar s-au făcut, dar nu s-au observat ca de fiecare dată aceste, acești parametri schimbați să-i inducă astfel de semne. Deci, repet, Probabil există în aceste schimbări meteorologice și alți factori pe care noi nu-i știm și nu-i putem usura, care ne duc la aceste semne și simptome care sunt raportate, cum ziceam, peste tot în lume. Și acum hai să vorbim despre soluții. Deci dacă mecanismele pe care le bănuim sunt cele pe care le-am enumerat mai devreme, adică schimbarea de presiune, schimbarea de temperatură, schimbarea de umiditate, Și alți factori pe care nu-i știm, dar ce este cert este că lucrurile se schimbă brusc, iar corpul tău care încearcă să facă o homeostazie, să se mențină în echilibru, nu mai face față. Și atunci toate aceste schimbări influențează tot felul de zone, acelul nerf trigemen, meningela de la exteriorul creierului, sinusurile paranozale, toate astea sunt influențate într-un mod negativ și apare durerea de cap. Apare somnolență, apare apatie, nervozitatea, nu avem chep de chestii. Dacă toate astea sunt influențate de o schimbare, asta înseamnă că soluția este să-ți întărești corpul astfel încât el să se obișnuiască cu schimbarea. El să fie adaptat la schimbări bruște, el să aibă mecanisme de a se adapta. Adică nu a venit o dată vremea rece și tu atunci îl antrenezi, ci îl antrenezi înainte de aceste schimbări climatice. Astfel, ce poți să faci tu dacă suferi de această sensibilitate meteo, ce poți să faci tu în viața de zi cu zi, că atunci când vine vremea rea, efectul asupra ta să fie unul minor. Nimeni nu o să-ți promite că o să-l ștergi complet, că o să te simți într-o zi ploiasă de toamnă la fel cum te simți vara la 30 de grade Celsius, dar aceste efecte în mod cert pot fi ameliorate. Primul lucru pe care poți să-l faci este să faci dușuri alternative cald-rece. În timp în care intri în duș și faci cald, duș cald, duș rece, duș cald, duș rece, poți să faci 20 de secunde duș cald, 20 de secunde duș foarte rece și să alternezi asta de 3, 4, 5, 6 ori, să faci asta în fiecare zi, în felul ăsta îți antrenezi capilarele, vasele mici de sânge să se dilate și să se contracte la loc și ăsta este un antrenament pentru schimbări bruște de temperatură. Un al doilea lucru pe care poți să-l faci este să te expui la duș rece dimineața. Am mai explicat în alte materiale cum se face, dar nu știu cum de foarte multe ori oamenii vin la mine și zic, băi, fac duș rece și parcă nu-mi simt așa. Și zic, ok, dar cum îl faci? Și unii, bă, îl fac după sală, bă, îl fac seara, bă, îl fac după ce au făcut un duș cald timp de două minute și bag apă rece. Atenție, o să repet din nou și o să tot repet până o să mă saturi și până toată lumea o să înțeleagă cum se face dușul rece. Dușul rece, ca la carte, se face în felul următor. Primul lucru pe care îl faci când te trezești dimineața. Te-ai trezit din pad, nu stai pe telefon, nu întârzi, nu te duci să-ți faci cafeaua, te duci direct la baie. La baie tot ce faci este să te dezbraci, așa amețit și adormit cum ești, te dezbraci și te duci de la duș și dai drumul la apă folosind doar robinetul albastru. Folosești doar robinetul de apă rece. Dai drumul la duș la maxim. După care aștepți un minut ca acele țedhi care s-au încălzit pe parcursul nopții să se răcească complet. Aia este apa rece de care tu ai nevoie. Și până să-ți vină acel gând că de ce faci asta, ai intrat în duș cu tot cu apă. Cu presupunerea că ești sănătos, că n-ai vreo boală cardiacă, că n-ai un risc de infart, că ești ok, că n-ai boli cronice, este safe pe studii dacă ești un adult sănătos să faci asta. Și în momentul în care ai intrat în acel duș, în acea apă rece, o să intri într-o hiperventilație involuntară. și această hiperventilație se va calma pe măsură ce corpul tău se va adapta la acea temperatură rece. După care tu ieși din acea apă rece, ai stat acolo un minut, maxim 3 minute, poți să o faci progresiv, o zi să stai 10 secunde, a doua zi 20 de secunde. După ce ai stat acolo măcar un minut, ieși din acea apă rece fără să dai drumul la apă caldă și lași corpul tău să se încălzească. Din nou, asta este o schimbare bruscă de temperatură la care corpul tău se va adapta în timp, nu se va adapta complet, dar se va adaptea și asta te poate ajuta la a preveni aceste simptome ale schimbărilor climatice. Al treilea lucru pe care poți să-l faci este să faci saună. Din nou, te expui la o temperatură mai caldă de data asta și înveți corpul tău să reacționeze pozitiv la schimbări bruște de temperatură de data asta la temperatură caldă. Ce se recomandă în studii este undeva la 30-45 de minute de saună pe săptămână împărțită în trei reprize. Ideal este să ai o sală de forță la care să te duci să faci exerciții, care să aibă o saună și de trei ori pe săptămână să faci câte 15 minute, sesiuni de câte 15 minute de saună și asta o să te ducă la 30-45 de minute pe săptămână. Al patrulea lucru pe care poți să-l faci pentru a preveni aceste simptome sau le ușuram, care țin de schimbări climatice, este să te plimbi în aer liber în orice vreme. Plimbă-te și vara, dar și iarna, dar și toamna când plouă afară, du-te și plimbă-te. În felul ăsta ți înveți corpul să se adapteze cu propriile sale mecanisme la cele schimbări climatice. Te-ai trezit toamna, ploua afara deodata, te doare putin capul, nu te simti bine, te imbraci, te duci afara sa te plimbi. Acelasi lucru este valabil si pentru exercitii fizice, ele trebuie facute in toate anotimpurile. Este iarna afara, daca nu e pericol sa aluneci pe gheata, te imbraci si te duci sa alergi in parc, te plimbi in parc. Faci exercitii fizice mereu. Eu, de exemplu, Cel mai bun mod pe care l-am găsit în a combate acestă apatie și somnolență și durere de cap care îmi vine odată cu schimbările bruște de temperatură, de schimbări meteobruște de afară, este să mă duc imediat la sală după ce m-am trezit. Mă trezesc, este frig afară, plouă, mă doare capul, n-am niciun chef, fix fără acel chef. Îmi pun adidașii în geantă, îmi iau hainele de sală, mă duc la sală, mă pun pe bandă, dau drumul la cea mai mișto muzică și încep să fac sport. Încep să transpir, încep să mă doară mușchii, îmi crește alura ventriculară, îmi crește dopamină, adrenalina. Corpul meu învață să se adapteze și sub acest mediu și acele simptome scad și aproape că dispar pe tot parcursul zilei. Bineînțeles, o dietă sănătoasă, un somn suficient și tehnicii de relaxare. Toate astea ajută să combați aceste simptome care vin odată cu schimbările climatice. Ele vin, ele sunt reale, ele sunt raportate în foarte multe sondaje. Ultimile studii dovedesc clar că studiile anterioare care au arătat că ele nu există erau de fapt greșit făcute și într-adevăr există această sensibilitate meteo, cum spun polonezii, meteopata, meteoropata. Meteopata sau meteoropata? Deci data viitoare când plouă, când e urât afară și tu te simți nasol, trebuie să-ți dai seama că ești cam meteoropata. Este dovedic științific că poți să fii așa, e dovedic științific că poți să te simți nasol, e dovedic științific că poți chiar să nu te duci la muncă dacă simptomele sunt persistente. 30% dintre acei respondenți la acel sondaj pe care o să-l lăsăm jos în descriere, 30% dintre cei care au răspuns că au simptome au și confirmat că nu s-au dus la muncă în anumite perioade. Deci probabil că medicul tău ți-ar putea da și un concediu medical pentru acea zi în care te simți foarte nașpa din cauza schimbărilor climatice. Dar asta nu este o scuză în a te duce la muncă. Ce trebuie să faci este să încerci să respecti aceste recomandări pe care le-am dat la finalul acestui material. Oameni buni, vă mulțumesc! Dacă vreți video despre fibromialgie, nu ezitați să-mi scrieți jos în comentarii un like, un subscribe, un comentariu, a iurea. Scrie absolut orice, scrie Ayura în comentariu pentru algoritm, ne ajută mult. Vă mulțumesc că sunteți aici și apropo de duși rece, că am pomenit aici duși rece, am făcut acest material de mult care nu prea a fost vizualizat, în care am explicat când e ok să faci duși rece și când nu e ok să faci duși rece. Vă recomand să dați click pe el sau dacă nu, dați click direct pe numele acestui canal și o să vedeți o grămadă de podcasturi și video care sper să vă placă la fel de mult cum v-a plăcut acest material. Vă mulțumesc și pe curând!