Totul despre DIABET | Cum il poti "VINDECA"| Boabe de Cunoastere | Dr. Victor Chiper - Diabetolog

Alan, nu ar trebui să fie un semnal de alarmă că ceva merge greșit și trebuie urgent schimbat cât mai poți?

Exact. Din păcate, în ziua de azi și tinerii și adolescenții vedem diabet de tip 2, nu diabet de tip 1, acela autoimun cu insulină și diabetul de tip 2, încă de la tineri, de la adolescenții. Cu cât diabetul este mai proaspăt, să zicem, mai nou diagnosticat, șansa să-l duci înapoi e mai mare. Cum se ajunge de la un om sănătos la prediabet și la diabet și poate potențial la remisiune, dacă se poate. Logica este că e foarte important și faptul în care...

Stai!

Masa musculară este foarte importantă. Practic, aproape orice patologie la care te poți gândi, masa musculară corespunzătoare o previne. Se poate o persoană să aibă kilograme în plus, să aibă obezitate și să nu facă diabet niciodată. Corpul nu știe ce să mai facă cu acele calorii în plus, cu grăsimea, unde să o depoziteze. Hai să depozităm la nivelul ficatului.

De ce se depozitează la ficat? De ce nu i-a găsit atât loc? Și oare poți să vindeci diabetul? Omule, te salut, dr. Mihai la aici și bine ai venit la un nou episod Boabe de Cunoaștere, un podcast cu un invitat. Iar invitatul de astăzi este dr. Victor Kiper, medic, diabetolog.

Salut și mersi frumos de invitație.

Mersi că ai venit pe la noi. Mișto contentul pe care îl faci pe TikTok. E foarte educativ pentru oameni. Ați văzut cât oamenii se înceapă să înțeleagă că Cu diabetul nu prea e de joaca. E o problemă. Care e punctul tău de vedere în legătură cu pre-diabetul în România? Vezi din ce în ce mai mulți oameni care ajung în faza asta?

Da, mai ales pe măsură ce metodele de diagnostic sunt mai la îndemână și oamenii încep treptat să se intereseze, să discută între ei, parcă vedem din ce în ce mai des că apar probleme de tipu, uite mi-am luat pe un glucometru, am văzut o glicemie modificată sau să zicem simptome de la debut care poate, când ne duc cu gândul că pe termen lung chiar va ajunge la diabet.

Ideea este că în acest podcast de astăzi vorbim despre tot ce înseamnă diabet. E important de știut că acest podcast este absolut pentru fiecare om. Adică oricine poate beneficia de pe drumul acestor informații, indiferent dacă ești sănătos și vrei să rămâi sănătos sau ești în prediabet și asta cred că e o afecțiune care poate fi vindecată complet prin stil de viață. Și inclusiv dacă ai diabet, Probabil că poți să îl ameliorezi? Și oare poți să vindeci diabetul?

Da, aici e o discuție complexă. Foarte bine ai menționat și mi se pare foarte important oamenii să înțeleagă cum se ajunge de la un om sănătos la prediabet și la diabet și poate potențial la demisiune, dacă se poate. E bine, zicem pentru un om sănătos, poate are 20-30 de ani, greutate normală, în mod normal, chiar dacă mănâncă o înghețată, chiar dacă mănâncă o cantitate foarte mare de zahăr, corpul ar trebui să aibă capacitatea și pancreasul și insulina secretată să tamponeze acea creștere glicemică, de aceea să aibă glicemii normale, chiar dacă mănâncă ceva absolut oribil, ceva nesănătos. Ce se întâmplă? Cu trecerea anilor, poate persoana respectivă pune câteva kilograme în plus, este sedentară, are și somnul deficitar, are mai mulți factori de risc, Unde înainte glicemia putea fi tamponată de insulină, glicemia în exces, glucoza în exces în sânge, începe, la aceeași înghețată, la aceeași cantitate ce mânca acum ceva timp, ceva ani, corpul să se chinuie, să se create mai multă insulină. Pancreasul începe să se chinuie, să se create mai multă insulină pentru a compensa pentru acea creștere glicemică. Încă nu vedem modificări ale glicemiei. Glicemia încă este normală în acest punct. În schimb, kilograme în plus, mai ales în zona viscerală, grăsime viscerală, grăsime steatoză hepatică, grăsime inclusiv la nivelul pancreasului, nu mai funcționează așa bine pancreasul, nici insulina se secretă și multă, și în cantitate mare, și ușor începe să apară insulinoresistența. Momentan, dacă ar fi să-i facem ca o poză a persoanei legat de metabolismo și sănătate, glicemia este încă bună. nu a ajuns încă să fie glicemia unui diabetic. Dar, în schimb, în spate, dacă ne uităm și luăm, de exemplu, insulina sangvină, vedem că este la nivel crescut.

E un anumit timp la care trebuie să o luăm?

Nu neapărat, variază, variază foarte mult, depinde. În principiu, cu cât persoana a luat mai repede și mai mult în greutate, cu atât și mai util ar fi să zicem să-i testăm insulinemia. Pentru că asta, practic, va modifica mult răspunsul persoanei la insulină și la scăderea glicemiei astfel. Insulino-rezistența și hiperinsulinism, pancreasul se chinie multă insulină în corp și insulină care nu mai funcționează la fel de bine. Astfel, insulina aceea care în mod normal se lega de receptorul de insulina, permitea glucoza sa intre in celula si sa scada glicemia intr-un mod natural sanatos. Receptorul acela BA nu mai funcționează bine, insulina din corpul BA începe la fel de IA să nu mai funcționeze bine corpul, să nu o detecteze și e nevoie de și mai multă, și mai multă insulină. Astfel, ajungem în acest punct în care, dacă i-am măsurat insulinea persoanei, deja am vedea că sunt deja niște modificări patologice.

Cu toate că glicemia încă e ok.

Exact. Ei poate să își iau o glicemia și vede, uite, am glicemia perfectă, de ce să mă îngrijorez? Dar acest răspuns al glicemiei crescute legat de insulină este unul în exces și o insulină care începe să funcționeze prost. Și insulină rezistență.

Cum funcționează aia? Ce face de fapt insulina la nivel celular?

E bine, rolul principal al ei este anabolic de a dezvolta, de a stimula creșterea celulară și legat de metabolismo de glucoză, de a scădea glicemie. E practic unul din puțini hormoni care determină scăderea glicemiei.

Practic o evacuează din sânge și o împinge în celule.

Exact, e practic ca o cheită, insulina care ajunge, se lipește de celulă și permite deschiderea ușii către glucoză și se intre în interior glucoză către celulă. Asta înseamnă la un om sănătos, normal, să zicem.

Și rolul anabolic, mă interesează și asta. Ce înseamnă faptul acestui rol anabolic? Ce face, mai exact?

Practic are un rol anabolic pe majoritatea tesuturilor si metabolismelor. De la nivel muscular, poate multe persoane nu stiu au impresia ca doar proteina e importanta pentru masa musculara. Nu, si glucosa si insulina, pentru ca insulina crescuta faciliteaza dezvoltarea musculara si practic cresterea celulara pe toate liniile, inclusiv si cele sanguine si cele nervoase, deci practic promoveaza cresterea, o sa zicem zona legata de metabolism de depozit.

Asta înseamnă că, de exemplu, un culturist sau o persoană care merge la masă și vrea hipertrofie musculară, vrea să-i crească mușchii, are nevoie și de insulină.

Exact.

E vreun fel în care el poate să-și crească insulină astfel încât să nu ajungă la insulină rezistență, dar să-l ajute insulina aia să crească muscular dincolo de proteine și ce mai poate.

Dacă alege alimente bogate în carbohidrați, dar de calitate, care să nu determine un spike masiv al glicemiei, care să determine la fel și un spike masiv al insulinemiei, al secreției de insuline. Adică ceva relativ constant cu carbohidrați complexi, bogați în fibre, proteine, emese echilibrate.

Deci de asta e important sa mananci carbohidrati cand faci sala, carbohidrati de calitate.

Exact, multe persoane legate cu turism si care vreau sa puna masa musculoare negligeaza partea asta, am aportul proteic asigurat, fac miscare, dar nu jongleaza pe partea asta de carbohidrati si insulina.

Eu, de exemplu, nu mă pot abține de la carbohidrați, adică am avut momentele mele în care am început să nu mănânc pâine, să nu mănânc carbohidrați. La un moment dat mi se părea o chestie, adică vedeam, purteam senzori de glicemie, o să vorbim și despre senzori de glicemie, dar purteam senzori de glicemie și vedeam schimbări masive în glicemia mea și în felul în care mă simt. Atunci când nu mai mâncam, încercam să evit în general carbohidrați, cartofi, pâine, așa. Și mă gândeam totuși că da, mâncând doar proteine sau având un aport proteic bun o să fie tot ok, dar eu de exemplu n-am rezistat fără carbohidrație, adică la un moment dat începea să mă doară capul, aveam brain fog și m-am dat seama că am nevoie de carbohidrație. Deci asta înseamnă că... E important să ai acea masă de carbohidrat sau să ai carbohidrati sănătoși în mâncare, nu acele dulciuri care îți dau spike, dar niște cartofi sau niște orez.

Și acum, până la urmă, nu suntem perfecți. Fiecare are nevoie, să zicem, de o mică scăpare. Ocazional merge și eu astfel de dulciuri sau chestii mai nesănătoase care cresc un pic, au un spike glicemic, dar măcar să fie în zona efortului fizic, măcar să fie insulinosensibil, mușcul și corpul alb. Și până la urmă, dacă una din 10 mese este nesănătoasă, dar 9 din 10 sunt sănătoase, totuși înseamnă că per total ești un om sănătos.

Revenind la insulina, care e un anabolic, dacă faci sală, faci sport, vrei să-ți dezvolți corpul, pe lângă proteinele pe care le mănânci, acel carbohidrat care îți dă un spike foarte blând, controlat, te ajută să-ți crești insulina care te ajută să crești. Exact.

Mulți sculpturiști, din ce am auzit, chiar se dopează și cu insulină.

Există așa ceva, da?

Există așa ceva, da.

A, să-ți faci insulină ca un diabetic.

Exact. Nu din cauza că ai glicemia necontrolată, ci din cauza ca să favorizezi exact răspunsul anabolic muscular. Poate fi problematic? Poate fi problematic în sensul în care poți să favorizezi o insulină rezistență în timp la chestia că tot îți faci din exterior, să zicem, insulină, așa, gratis, doar cu scopul ăsta.

Totuși, la un moment dat, insulino-rezistența este prima care apare, după această insulino-rezistență, adică ai prea multă insulină urmat ce mănânci și ce faci, apare hiperglicemia, crește glicemia și e mai mare decât ar trebui să fie. Care sunt condițiile? Cine este favorizat? Care sunt factorii de risc mai degrabă? Și cine e predispus să dezvolte inițial această rezistență la insulina?

O întrebare foarte bună, pentru că este un factor important cel genetic și legat de predispoziția și predominanța legat de cum se dispune grăsimea în corp. În sensul în care? Se poate o persoană să aibă kilograme în plus, să aibă obezitate și să nu facă diabet niciodată în viața proprie pentru că are ori anumite gene care îi protejează sau dispunerea grăsimii îl ajută pentru o sănătate metabolică mai bună. În sensul în care și tu poate sigur ai văzut și ai avut pacienți care aveau kilograme în plus, obezitate morbidă, fără diabet, cu glicemii perfecte la examinări. În schimb, persoane, poate normă ponderale sau un pic la limită, supraponderale, cu un pic de burtică, cu această dispunere nefastă a kilogramelor în plus, nu la nivelul membrelor, această grăsime subcutănată sau la nivelul picioarelor, ci exact la nivel abdominal, care este asociată cu insulnă rezistență, sindrom metabolic și grăsimea viscerală. Tipul ăsta de dispunere e cel mai nefast, pe termen lung.

Cum îți dai seama că ai tipul ăsta de dispunere?

O dată și familial, pentru că eu oarecare predisposie genetică și o agregare familială, adică dacă știi în istoricul tău că mama, tata, ca majoritatea toată, cu câteva kilograme în plus, le dispuneau la nivel abdominal și deja aveau analizele modificate, deși nu erau foarte corpulenți cu kilograme în plus, Și la fel te uiți în cazul tău personal, vezi exact care e dispunerea grăsimei. Pentru că un lucru foarte interesant legat de diabet, discutând mai devreme legat de cum apare, ne-am așteptat, după logica asta, că kilogramele în plus insulnă rezistența, hiperunsilonismul atrage diabetul pe termen lung, ne-am așteptat persoana cu obezitate morbidă, însemnând indice de masă corporală peste 45, 150 de kilograme peste, să aibă sigur diabet. Dar nu se întâmplă așa.

Sunt carturi rare, dar exista, nu?

Nu, chiar regula e ceva de genul 1 sfert din cei cu obezitate morbida, deci cu indice de masoforma oprestiei, au diabet, doar.

Stai!

Doar 25%, 1 sfert.

Cu toate ca obezitatea e un factor...

Exact.

E, de fapt, unul din criteriile sindromului metabolic. Nu trebuie să ai câteva din acelea.

Da, ce nu cuvinte abdominală. Exact, exact. Pentru că logica este că e foarte important și factorul genetic. Și dispunerea aceasta agresivnic și faptul că o persoană are capacitatea în corp tot să creeze celulele noi adipoase în care să introducă zahărul în nutrienții în exces, va fi oarecum protejat, să zicem, legat de sindromul metabolic un pic, ce aputem pe termenul. Față de persoană care, exact cum pune kilogramele, Ba le pune la nivel abdominal, ba nu mai poate sa sintetizeze celule noi grasoase si totul, tot stresul se duce pe tesut. Pe tesutul extra adipos, sa zicem.

Adica in organe cumva si in zona abdominala.

Si in zona cardeaca, vase de sange.

Aici e foarte important de a dimensionat. Cumva, asta e un factor pe care nu ai cum sa il influentezi tu. Cu el te nasti. Fie de pui in organe, fie de pui in, sa zic, tesutul adipos subcutanat.

Exact, dar măcar să știi, să observi că uite, în familie aveam așa, uite eu am stilul ăsta, ca măcar să știi să te protejezi și să-i intimi.

Da, dacă să te pui la burtă. Și aici, o să fac o descriere foarte plastică, aici așa vedeam pacienții foarte des, cu toate că îmi pare rău că nu mă concentram pe prezența sau absența diabetului în cazul lor sau pe markerii lor metabolici, dar știi cum, îți dai seama de ce existau, aveam pacienți la chirurgie care veneau cu obezitate, Si trebuie sa ii operez, trebuie sa ii deschizi abdominal. Si ii deschizi abdominal incizand cu lama rece tigumentul, da, piele. Dupa care patrunzi intr-un strad subcutanat de grasime mare, prin care tai mult, mult, mult. Dupa care ajungi la linia alba, incizezi linia alba, incizezi peritoneul si ajungi in abdomen. Si abdomenul este absolut normal. Intestinele sunt absolut normale, ficatul arata perfect. Adică abdomenul este, efectiv, al unei persoane normoponderale. Și existau, pe de altă parte, foarte mulți pacienți care spar normoponderali, faci încizia la piele, ai foarte puțin strat grăsos subcutanat, da? Deci grăsime subcutanată. Și după aia ajungi la un peritoneu care este umflat ca un balon și pentru că l-ai încizat, ies așa mațele, stânga-dreapta, și vezi un ficat care este steatozic și vezi foarte multă grăsime într-abdominale. De fapt, legat de tema asta, e considerat cumva ca tesutul subcutanat, grăsimea subcutanată, este chiar un tesut care te protejează, are rol protectiv.

Și termoreglare, lec de zi frică acum, te ajută legat de a-ți păstra căldura în corp și termoisolant.

Termoisolant este practic un loc de depozitare al excesului. cu cât poți să faci mai multe grăsos sub cutanat, cu atât probabil mai puține trigliceride și grăsimțe vor depune în fiecare.

Exact. Asta e problema cu predispuriția această genetică nefastă, pentru că toate caloriile în exces le depun exact unde nu trebuie. Față de o persoană care poate tolerează tot să depună acele calorii în exces la nivelul testului adipos, o să-i scadă riscul metabolic și cardiovascular.

Ai zis, vorbim de factorii de risc. Factoriul genetic si grasimea corporala, felul in care este dispusa, daca este subcutanata, este ok, are rol de protectie. Daca e grasime viscerala, aia este practic un risc. Si ai mentionat acum de exces. Acest se mai cheamă toxicitate energetică. Și mi se pare că e o denumire. Știi când zici exces, zici aaa, am mâncat un pic de exces. Dar când îi zici toxicitate energetică, sună altfel. Îți dai seama că dacă mănânci mai multe calorii decât trebuie, E posibil să fie toxic pentru tine. Cât de important e factorul ăsta? De fapt, l-aș pune în balanță ce crezi că e mai nasol. Să ai o toxicitate energetică, să mănânci mult în exces sau să mănânci normal dar preponderant ca bohidrati cu absorție rapidă, zaharuri și dulciuri.

O întrebare foarte bună și grea, pentru că depinde, depinde foarte mult. În principiu, problema cu caloriile în exces este că de multe ori se depun ca grăsime. Asta sub cutana nu e problema, dar viscerală. Logica legat de diabet și cum se dezvoltă legat de diabetul de tip 2, pentru că de asta tot discutăm. Tip 1 are alt mecanism, imunie, altă discuție.

Cumva doar să facem disclaimer, că diabetul de tip 1 nu îl atingem. Astăzi este o boală auto-imună care distruge.

Altă patologie, altă evoluție, exact. Dar legat de tipul 2, de obicei persoana dacă are un exces caloric și pe termen lung în care tot se acumulează kilogramele, corpul inițial poate da, le pune la nivel subcutănat nici o problemă, doar estetic ne supără. Și într-adevăr sunt și, zicem, complicații pe termenul legat de asta, legat de presiunea mecanică pe oase, pe articulații. Dar după, corpul nu știe ce să mai facă cu acele calorii în plus, cu grăsimea, unde să o depoziteze, hai să depozităm la nivelul ficatului.

De ce se depozitează la ficat? De ce nu i-a găsit alt loc?

Asta tine si de genetic si asta practica factorul cel mai important care determina, uite persoana asta a ajuns la 150 de kg si are ficatul mai putin gras decat persoana aceasta la limita, supraponderala, care are ficatul mai gras. Legat de si de rasa si de predispositie genetica. Si un factor e si miscarea, de efortul fizic intens ajuta legat de gresimea viscerala. Dupa cand ficatul se chinuie, nu mai are ce sa mai stocheze gresimea aceea in exces, hai unde sa mai introducem gresimea in exces? Hai si la nivelul pancreasului. Steatoză și la nivelul pancreasului. Se vede la cei cu diabet zahărat de tip 2 după ani de zile de evoluție și o încărcătură grasă la nivelul pancreasului. Și ca idee legată de ce vom vorbi, cei care ajung să ducă în remisiune diabetul mai scapă de acea gresime de la nivelul pancreasului și la nivel hepatic. După acea gresime la nivelul pancreasului, determină insulina secretată, cum am zis, nici să nu se mai secrete într-un mod corespunzător și nici să nu funcționeze la fel de bine cum funcționeau acum 10 ani în aceeași cantitate. Insulino-rezistență, hiperinsulinizm și în timp diabet.

Ok. Deci, ok, genetic, am înțeles. Unde depui grăsime, excesul caloric este toxic și cred că e mai toxic pentru acela care o depune mai mult visceral decât e mai toxic pentru cel care o depune subcutan. Care sunt alții factori de risc sau factori predispozitați pentru diabet?

Sunt mai mulți factori de risc. În principiu, deci odată factorul genetic. După care, și sigur toată lumea a auzit și știe de noțiunea aceasta, sedentarism. Pentru că Și în general, legat de orice patologie, masa musculară este foarte importantă. Practic, aproape orice patologie la care te poți gândi, masa musculară corespunzătoare o previne. Sau scade măcar foarte mult riscul să faci respectiva patologie. De la probleme neurologice, de la probleme cardiovasculare, de la diabetes inclusiv, cam orice patologie la care te poți gândi, depresie inclusiv, masa musculară și efortul fizic ajută să prevină aceste patologii. De ce? Pentru ca masa musculare e ca un tampun, ca un burete, care ne ajuta atunci cand avem glucoza in exces, gricemie crescuta, sa absorba acea glucoza in exces intr-un mod sanatos si sa aiba si rolul nutritiv pentru masa musculara, mai ales atunci cand o antrenam. Deci o masa musculara bine definita, o persoana care inca si-a pastrat forta musculara, Îl va ajuta pe treaba mai lungă și legat de prevenție de numeroase tipuri de boli și inclusiv diabet. În schimb, persoana sedentară, pe lângă că își sporește insulino-rezistență a riscului de gresimea aceasta nefastă, vișerală, în plus.

Asta mi se pare foarte misto ca spui, pentru ca am vazut in general un trend in sanatate. Incerc eu, sincer, incerc de o vreme sa ma oferez de trenduri, sa nu intru atat, sa nu sar atat de rapid pe trenduri, pentru ca de multe ori trendurile astea cumva iti dau cu virgula in timp. Spre exemplu, un trend pe care am sarit, foarte tare când a apărut el, a fost acesta cu măsurarea glicemiei, știi? Și ajungem în orice caz și acolo, dar mi-am pus senzor și încercam să nu am absolut niciun spike de glicemie, adică o zi perfectă, era o zi în care glicemia mea nu se ducea niciodată peste 120 și mă gândeam la...

Și în până asta te-ai reușit în vreo zi să n-ai niciun spike glicemic?

N-am reușit să am zile în care să nu sar peste 120, dar erau zile cu gen două mese, adică devenea o obsesie. Și erau zile cu o glicemie foarte stabilă, pentru că comunitatea științifică sau anumiți doctori foarte vocali pe internet reușeau să aducă în față această idee că spike-ul glicemic e o problemă. Acum lumea că am lăsat spike-ul glicemic la o parte pentru că ne-am dat seama și eu ulterior în experiența mea și în urmărindu-mă, ne-am dat seama că nu spike-ul glicemic e o problemă. Pot să mă duc acum afară și să mănânc jumate de tort și să-mi crească glicemia la 160 și să coboare și să rămân un om sănătos. Pentru că nu mă mai interesează spike-ul glicemic. Mă interesează să mă duc la sală cât se poate de des, să-mi consum caloriile, să am rezervă loc de glicogen și toate lucrurile astea, indiferent de ce sport faci, dar în special sportul ăsta de hipertrofie musculară, Aici te aduce, sa-ti faca o rezerva musculara care este un tampon si pentru excesul de calorii si pentru spike-ul glicemic si pentru orice altceva. Revenind la acest trend, e un trend care este intr-adevar acum afara si sunt foarte multe carti noi care se publica care spun ca de fapt ce mai important organ Stau, țesut este ăla muscular, pentru că ăla este de fapt echivalentul sănătății, dar este un trend care sună foarte legit. Adică e un țesut pe care nu l-am băgat în seamă mult timp, dar de fapt se pare că e unul din cele mai importante.

Exact, e ca un plus si ca un sistem hormonal, pentru ca determina secrete de anumiti factori care sunt asociati cu supravietiura, cu prelungirea vietii, cu sanatatea, deci clar, e mult mai complex. Si in general, daca o persoana tine la sanatate si incearca sa nu ajunga la diabet, asta e o prioritate si vorbesc cu multi pacienti cand vorbesc legat de partea asta cu masa musculara si uite cum sa iti controlezi diabetul deja daca il ai sau daca ai prediabet sa nu faci diabet sau daca ai diabet sa incerci sa ajungi la o remisiune sau sa iti controlezi diabetul. antreneaza si stimuleaza-ti masa musculara si multi imi spun, uite-mi doctor, dar eu merg, stau in picioare toata ziua, fac treaba incolo, incolo, deci cum sa, eu imi fac, imi dezvolt masa musculara, dar din pacate sa-ti dezvolti masa musculara nu inseamna ca mergi, ca faci treaba prin casa, ca stai in picioare toata ziua, acum am cunostinte care fac si foarte bine ca nu sunt sedentar si ca fac miscare, evident, dar nu asta stimuleaza masa musculara, ci exerciții ori la sală, ori cu greutatea, greutatea corpului, ori la aparate, ceva care să-i dea un motiv real mușcului să crească, să se dezvolte, pentru că pentru el acea activitate de a crește, de a anaboliza muscular și hai să ne chinuim, să ne luăm calorii din corp, de la creier, de la ficat, de la organe interne, să-i creștem omului acestea masă musculară. Păi care-i sensul? Pentru că mușchiul arde multe calorii, e un tesut care are o ardere masiva, asa ca chiar cu un motiv intemeat va creste masa musculoara, un stimul suficient de puternic, o greutate care chiar dupa ce ai facut 10 repetari cam gata, trebuie sa faci o pauza, nu mai poti, nu faci 30, iau mama ce antrenament am facut astazi, deci trebuie din pacate pentru a creste masa musculoara un anumit tip de exercitiu.

Adică a mers la sală, a făcut exerciții pe mușchi, izolat, da, exact.

Greutatea corpului, până la urmă și notul cât de cât. Adică orice care să aibă o rezistență și la final masa musculară și mușchilul tău să simtă un pic că a fost lucrat.

Să doară un pic.

Exact, exact.

Da, te dă importanță și știi, cu cât înțelegi mai mult, cred că cu atât poți să devii mai motivat în a-ți dezvolta masa musculară. Masa musculară, ok. Cred că am depășit momentul în care vrem să facem masa musculară doar ca să arătăm bine. E un beneficiu super șmecher, da?

Exact. Celălalt de încredere, stimă de sine, cum să spun...

Da, e foarte bun. Dincolo de asta, ok, este ca un furnal in care arzi calorii in plus. Ai masa musculoara, poti sa mananci mai mult, te impacteaza mai putin. Dar dincolo de asta, masa asta musculoara, intr-adevar, cum zici tu, din ce in ce mai multe studii, e asociata cu o supraviețuire mai bună, cu un risc mai mare de a face orice tip de demență, alții ai mărși așa mai departe, pentru ca se pare ca preia din spike-urile alea glicemice, nu?

Exact.

Pe lângă asta, masa musculoară se creată, exact, se creată numai Numeroși factori benefici.

Care încă se dezvoltă.

Vreau să numesc unul, dar mi se pare că miocină se cheamă, sunt tot așa niște neurotransmisători care sunt secretați de către mușchi și care sunt efectiv niște anxiolitice potente, la fel de potente cum sunt anxioliticele, pastilele pentru anxietate pe care le iei din farmacie. Adică da, e un tesut care secretă lucruri benefice pentru tine. Merita sa il dezvolti, merita sa il mantii.

Doar daca ne gandim, legat de beneficiile cu masa musculara, la riscul de cadere, pe termen lung. Pentru ca o persoana, din pacate, pe masura ce trec anii deja, incepand de la varsta de 30 de ani, masa musculara usor incepe sa se topeasca. Si, evident, asta la pachet si cu dezehilibru legat de degradarea sistemului neurologic si riscul mai mare de cadere, degradarea sistemului osos, creste riscul de fracturi, de caderi. În schimb, dacă ne păstrăm masa musculară, scădem riscul, măcar doar atât de ar face, dar facem multe altele, doar dacă scade riscul de cădere. Atâți ani de viață ai câștigat, pentru că nu-ți mai pui proteză, nu te mai chinu, nu mai ai respectiva fractură, deci doar din acest singur considerent e mare lucru și foarte important tot să prioritizăm, mai ales cu trecerea anilor, masa musculară, să o păstrăm și să o creștem, dacă putem.

Deci ai zis la factori de risc, practic, acum ai subliniat sedentarismul și pentru al combatei atât de important să faci o mișcare, dar masă musculară. Mai sunt alți factori?

Cum să nu, cum să nu. În principiu, ca omul de rânsă, clar să rămână cu o idee. Momentan, ghidurile ADA, nu Cântărea Ațadă la Milițoare, ci Asociația Diabetului din America, așa se cheamă, ADA, Recomandă cam toate persoanele peste 35 de ani să se investigeze, să-și facă o analiză legat de glicemie și legat de riscul de diabet. În schimb, dacă deja este supraponderală, deci un indice de masă corporală peste 25, acesta ar fi un factor de risc, că este supraponderal și are unul din următorii factori de risc, inclusiv și sedentarismul, deja se merge să se investigeze. Deci deja chiar și din păcate în ziua de azi și tinerii și adolescenții vedem diabede tip 2, nu diabede tip 1, acela autoimun cu insulină, ci diabetes tip 2 încă de la tineri, de la adolescenți din cauza kilogramelor în plus, până și aceștia dacă sunt supraponderali și au factor de risc în familie, merită testați. Sedentarism, odată. Fumatul, alt factor foarte important. În principiu, cum e cu mișcarea și cu masa musculară, că aduce beneficii pe toate planurile posibile la care te poți gândi, la fel când fumatul e cam în partea inversă.

Dar fumatul cum influențează riscul de a face diabet? Sau prin ce mecanism?

Ca să înțelegem de ce mai ales influențează diabetul și modul prin care el face foarte mult rău, din cauza că acea glucoză este în exces și trecem deja în punctul în care insulina aia, deși este în exces, insulina rezistență, nu mai poate tampona acea glucoză în exces, începe să crească glicemia și vedem primul semn, la masă, o glicemie mai mare decât normalul. sau la un test de toleranță la glucoză. Asta se cheamă scăderea toleranței la glucoză. Și abia după începe glicemia ajun, de dimineața pe nemâncat trebuie să fie modificată. De obicei, hiperglicemia, glucoza în exces la nivel sanguin, problema este că determină foarte multă inflamație. Se leagă la nivelul vasului ca un lipici așa, de practic orice reacție. Asta e problema cu glucoza în exces, reacționează cam de cu orice țesut, se leagă, produce factori inflamatori și degradează țesutul, inclusiv de că și ne putem da seama de acea măsurătoare hemoglobina glicată, pentru că se lipește glucoza de hemoglobină de celălalt de sânge și ne dăm seama cât de lipită e pe ce glicemistă respectiva persoană. Și glucoza în exces, inflamație, inflamație și la nivelul vaselor de sânge, și cam cu toții știm, orice organ are vasele de sânge, deci orice țesut, orice organ poate fi afectat. Dar un promotor important e inflamația. La fel, la pachet, fumatul asta aduce. numerosi produsi pro-inflamatori care determina aceasta progresie a diabetului sa vina si mai rapida si mai multa inflamatie si mai multa glucoza care interactioneaza cu peretele vasculari care deja e inflamat se lipeste si mai mult petecul de grasime, de colesterol care determina placa de aterom si determina bola caldeovasculara in plus se observa ca si fumatul direct asupra semnalilor intracelulare legat de insulina interactioneaza si face insulina din corp sa functioneze mai prost Și are și efect toxic asupra pancreasului, deci o conglomerare de efecte toxice.

Am o întrebare, nu știu dacă avem o răspunsă aici, însă e legat de orice fel de fumat sau e legat mai degrabă de fumatul de țigări convenționale pe vechi, alea care se aprind și poate riscul e mai mic la vape, de exemplu, sau la țigări care nu ard?

Ce am povestit mai devreme e si legat de studii, e mai ales legat de tigaretele acelea clasice. Nu am tinut foarte mult sa citesc care e diferenta din acestea noi care apar si diferite. La fel ca si tu, Bomenei, la un moment dat e destul de dificil sa-ti faci concluzii clare pentru ca vezi studii care sunt promovate si sponsorizate de acele firme de multe ori de fumat, de vape sau ciofi si un pic ii trezei cu un să zicem, grăunte de sare, această informație. Pentru că, un exemplu concret, văd de multe ori studii care arată beneficii foarte mari legate de, nu știu, consumul de lactate, de lapte, și văd acolo jos, sponsorizat de Asociația Fermierilor de Lapte din America. Sponsorizat.

De asociația.

Fermierilor de porci din America.

Dar și ceea ce mai e interesant, totuși, ținând cont de asta, am cizit o cercetare, o meta-analiză foarte mișto, care arăta că majoritatea oamenilor de știință și anume 97% din oamenii de știință sunt de acord cu cei care îi sponsorizează.

Corect, corect. Așa e. O oarecare e. S-a văzut la dintre glume. Din păcate așa e și se aude termenul ăsta de confirmation bias, iarăși. În sensul în care dacă tu clar ai o concepție pe care o consideri că e 100% adevărată, involuntar, inconscient, fără să-ți dai seama, vei căuta și vei selecta acele studii, acele informații care sunt în acord cu ceea ce crezi tu. Așa că să încercăm să ne prindem. Dacă nu știu, dau un exemplu, consider că sportul nu-ți face bine, că e risc de cădere, nu știu ce, și căuți exact. Nod în papăr, exact numai studiile s-au legat de fumat, care sunt, într-adevăr, anumite patologii care se observă că sunt beneficii de la fumat. Uite, da, da, uite, dar la calitatea ulcerativă totuși...

Da, fumat ajută. Chiar ajută, dar astea sunt studii vechi. Și cu bata, într-adevăr, poți să te gândești, mă mă, dar, totuși, adică, fumezi, așa, și te gândești, bă, totuși la ceva mă ajută, nu?

Te gândești, da, dar colonul meu acum, cum, cum, cum? Așa că, să-l avea la figură muterind mai rar. Dar, în rest, perdon, 99% din patologie, evident. De asta e important să luăm cu lucrurile în ansamblu și, dar, fumatul, clar, ca idee, fumatul. Alt lucru important, mai ales poate la tineri, la femei care sunt la vârsta adolescenței sau după mai târziu, e sindromul ovalelor polichistice. Iarăși poate fi un factor de risc care asocează insulino-rezistență. De ce? Se observă că insulina această în exces și insulino-rezistența determină această patologie și și invers, dacă ai sindrom de ovale polichistice, poți să îți crești riscul de diabet pe termen lung și invers, dacă ai diabet, ai mai mare risc de Astea.

Vreau să te întreb că, într-adevăr, citisem și eu că rezistența la insulină poate să ducă la sindrum de ovare polichistice.

Exact.

Existau studii care arătau că simptomele acestui sindrom de ovar polichistic scad când femeile merg 20 de minute după masă. De exemplu, după masă merg 20 de minute, ceea ce duce la o scădere a glicemiei și glicemiea se absoarbe în mușchi fără să fie nevoie de insulină, cumva independent de insulină și atunci simptomele sindromului de ovar polichistic scad.

Ciclul a devin mai regulat sau ecografic după se modifică structura pentru că Asta se vede asociarea și legăt de diabetes și COPC. Exces calorii, kilograme în plus, sedentarism, insulino-rezistență. Asta odată. Alt factor de risc sunt anumite rase care au pur și simplu genetică, vorbeam mai devreme, care au un risc mai mare de a face diabetes pur și simplu. La fel, un alt factor de risc e partea asta de sindrom metabolic, dislipidemie. HDL, colesterol scăzut, trigliceride, trigliceride sangvine prea mari. Și un alt factor important, care e foarte important lumea să rămână cu această idee și e o metodă foarte simplă să testezi riscul de diabet pe termen lung. Pentru că poate cu indiciile de masă corporală, dacă ai masă musculară un pic mai mare te dă că ești supraponderal și nu te ajută, poate ești normăponderal dar ai dispunerea nefastă a grăsimilor. În schimb, o metodă foarte simplă este să vezi dacă ai burtă. și asta se corelează cu gresimea vișerală, gresimea abdominală. Foarte simplu, cu un centimetru îți măsori la nivelul ombilicului circunferința abdominală și ideal ar fi dacă ești femeie sub 80, ai un risc minim, și bărbat sub 94 de centimetri pentru riscul nu doar de diabet, de alte numeroase patologii, cardiovasculare, infarct, AVC.

De ce e un centimetru în zona ombilicului, de jur împrejur?

Exact.

Când ai expirat bănuiesc, nu trași burta, nu sugi.

Evident că nu trași burta, că ai mai furat câțiva centimetri.

Deci la femeie sub 80.

Bărbat 94.

Bărbat 94. Am văzut că sunt o felul de ghiduri care unele sunt absurde, spun la bărbat. De fapt, unele ghiduri spun că la bărbat e ok să fie sub 102.

Da, sunt mai multe. E si varianta asta cu 102, dar e cu un continuum legat de risc. Riscul cel mai scazut, sa zicem, il ai la aceste... E optim.

E optim sub 94.

Exact.

Si, eu imi dau seama, uite, acum o sa ma resamont soare. Dar cred ca am undeva 95-96.

Nu cred ca ai tu 95.

Nu? Mai mult?

Nu, cred ca e mai putin, adica ar trebui, adica cam iti dai seama si ochiometric, asa in oglinda, daca ai un pic de pete ca acolo o burtica, dar...

Sau 92 numai, si m-am masurat la medicul cu Carmen la un moment dat, trebuie sa verific... 92, 93, 94, pe acolo, cred ca am...

Dar avantajul e că chiar dacă ai, poți să faci ceva, măcar identifici problema și pacienții măcar au un ghid. Pentru că altfel, multe persoane când se diagnosticează prima dată cu diabet și vin la clinică sau prediabet, o glicemie un pic ciupită, mărită, Dar eu de ce am glicemia asta? Nici măcar am câteva kilograme în plus? Nu înțeleg care e motivul. Dar au ghinionul de a depune exact nefastă această dispunere la nivel abdominal, așa ca cu cerumință abdominală e o metodă relativ simplă.

Întrebare, de regulă acești pacienți au cam de toate câte un pic? Adică au și un pic de exces caloric și un pic de sedentarism și un pic de brutică? Sau ai întâlnit oameni care au o predispoziție genetică, fac sport, parcă mănâncă normal și vin cu un pre-diabet?

De obicei merg mână-mână legat de ce ai spus și cu excesul caloric. Adică se poate întâmpla și situația tristă în care faci totul perfect. Ai o dietă echilibrată, faci și mișcare, Poate un pic une usor exces caloric, poate un pic mai scap legat de dieta. Si ai ghinionul de un diabet de tip 2 care evolueaza catre diabet si cu o glicemie crescuta, desi tu faci totul aproape perfect. Pentru ca e foarte important factorul genetic. Sunt persoane care nu au nicio treaba legat de dieta, au kilograme in plus si nu fac diabet toata viata. Pentru ca asa e geneticul, ii protejeaza. Si sunt alte persoane care au ghinion. câteva kilograme în plus exact în zona abdominalul, cu un stil de viață relativ sănătos, mai sănătos decât 80% din populație și fac diabet. Pentru că asta e legat de genetică, nu ai cum să schimbi.

Sunt gene pe care le poți testa deja pentru diabet?

Momentan e foarte... nu prea se fac de rutină, e foarte dificil de identificat clar genele pe care dacă ți-ar reieși pozitive să spui clar, eu am un risc mare de a face diabet peste 10 ani, peste 15 ani.

Ok, bun. Am înțeles care sunt... factorii de risc, am înțeles că îți crește întâi insulina, apare rezistența la insulină, după care începe să-ți crească glicemia și ajungi la ceea ce se cheamă prediabet. Ce e la prediabet?

Prediabet, cum ne spune și numele evident, e practic patologia, condiția care precede diabetul. Nu e chiar un dezechilibru legat de analize suficient de mare cât să noi să punem diagnosticul, gata, ai diabet, dar cam te îndrepti către. Și, practic, ca să pui diagnosticul de prediabet, ori poți să iei o glicemie din sângele venos dimineața pe nemâncate, zicem ajun, cu minim 8 ore fără să fii mâncat, pentru că se mai întâmplă, unor pacienți vin la spital, le găsim prima dată o glicemie modificată dimineața pe nemâncate. Și-au venit, poate, într-un alt oraș, cu trenul, și când discut, păi, când am spus către ultima dată, păi e acum pe tren, acum pe 3 ore, 4 ore am ajuns, mi-era fame, păi, nu, asta pică, valoarea asta glicemică, și legat de colesterol trigliceride, pentru că poate influența. Deci, minim 8 ore.

Minim 8 ore.

De fără mâncare.

Ideal nu ar fi mai mult, ca ma gandesc ca eu, de exemplu, daca mananc la ora 12 noaptea si ma colc, alimentele inca stau in abdomen, in intestine, ma trezesc dimineata, pot sa beau apa, nu? Inainte de analiza?

Cum sa nu, normal.

Beau apa, se mai digera alimentele alea, poate sa iasa un artefact, nu?

Sa zicem, doar ca la carte asa, minim 8 ore.

Minim 8 ore. Ideal cum ar fi?

Chiar un minim 8 ore, pentru ca chiar daca sa zicem iesi la limita cu 8 ore, teoretic al tau corp ar trebui sa aiba capacitatea sa intre in acele intervale normale. Insemnand, dimineata pe nemancate din sangele venos, 100-125.

Deci intre 100-125 sau 125?

125, dar bine, se considera si 125,9 tot pre-diabet. Peste 126 ar fi sugereaza diabet.

Deci peste 126 diabete. Deci începând cu 126 în sus, glicemia dimineața înseamnă diabetes.

La fel, testul de toleranță la glucoză, sigur, mulți au auzit, acea băutăre oribilă, cu un gust absolut oribil, 75 de grame de glucoză.

Dar ce nu-i de asta să bea cola sau ceva? Cola echivalent, da, adică de... Stai, câte glucoză?

75 de grame. Ca sa ai 75 de grame de cola, ar trebui un cola 100 de mililitri, care are cam 11 grame de zahar.

Da, 600... 2 pahare, un pahar jumate. 2 pahare. Hai, 2 pahare.

Hai, da. 800 de mililitri. 900 de mililitri de cola, intr-adevar. Ca sunt 75 de grame de zahar si 100 de mililitri de cola au cam 12 grame de zahar.

Păi da, și asta înseamnă ori 6-700 de... Hai că-i beau! Mai bine îi beau!

Problema așa ar fi corect, mai ales la copie. Problema e că e standardizat la glucoză, nu la zahăr. Pentru că zahărul se absorbe diferit față de glucoză. Glucoza, ca asta e problema de exemplu la cei care au hipoglicemie, vrea acum, in momentul ala, sa creesti glicemia. Zaharul e pe locul 2, dar ideal, ideal, e glucoza. Sunt tablete de glucoza. Pentru ca zaharul are si fructoza, fructoza un pic mai incet se metabolizeaza. In fine, test de toleranta la glucoza cu aceasta bautura oribila.

Scuze, ca nervat, te-am o sa revenim si la fructoza, pentru ca ai zis acum, fructoza un pic mai bine se metabolizeaza si oamenii o sa crede ca fructoza este sanatoasa. O să fie, o să ajungem să discutăm și la fructoză, așa că dacă vreți să prindeți discuția despre fructoză, rămâneți aici până la capăt. Pentru că fructoza este așa, deci în momentul de față este și din nou un foarte mare hype pe fructoză. Sunt foarte mulți doctori care zic, doctori, mă rog, în social media, care zic, băi, nu, fructoza este diavolul de pe pământ. Pe de altă parte, este, da, e în fructe aia, e fructoză și aia nu-ți face rău. Ajungem la discuția despre fructoză, da.

Testul de toleranță la glucoză, între 140-199, dacă reiese, prediabet. La fel sugerează prediabetul. Și ultima măsurătoare pe care o poți face, hemoglobina glicată. Între 5,7-6,4, la fel care merge până la 6,49, sugerează prediabet.

Bun, ai venit la doctor și ți se pune acest diagnostic de prediabet sau te-ai dus și la un random consult și ți-a ieșit... Cât iese hemoglobina, ajung la, nu știu, 110?

Da.

Sunt curios care este o momentă de față a atitudinea medicilor, pentru că pe vremea când profeseam eu, și asta a fost de curând, adică acum 4 ani, 5 ani, dacă vedeai un pacient cu 110 în glicemia, îi ziceai...

Sănătate. Las că merg. Atât. Exact.

Înțelegi? Și, din cât înțeleg, În momentul de față încă ne confruntăm cu asta. Adică ai o glicemia de 110, încă n-ai diabet. Și îl trimiți pe om acasă, cu toate că ăla nu ar trebui să fie un semnal de alarmă că ceva merge greșit și trebuie urgent schimbat cât mai poți?

Exact. Asta ar trebui să fie o informație. Nu ar trebui să ne speriem, nu ar trebui să ne supărăm, ci ar trebui, poate sună așa un pic hazărat, să ne bucurăm că măcar știm că sunt la risc. Și dacă merg în ritmul ăsta cu kilogramele, cu lipsa de sport, cu dieta, ajung la diabet.

Și e aproximativ garantat, nu?

E aproximativ garantat, exact.

Poți să rămâi stabil toată viața?

Sunt persoane foarte rar, să zicem, sub 1% din populație care au o patologie rară legat de diabet. Toată viața stau pe glicemia la limită. Și nu au nicio treabă, nu au un risc foarte mare legat de diabet sau cardiovascular.

Dar 1 la 100 e ca si cumuna ai fi.

Dar in general, daca legat de care este conduita si eu, ce incerc sa fac, deja implica o discutie. Daca ti-a reiesit o valoare care sugereaza prediabet, pentru ca asta inseamna ca in timp vei ajunge cel mai probabil la diabet, asa ca hai sa actionam acum sa nu ajungi la diabet.

Adica e aproape sigur ca ajungi. Exact. Oameni buni, daca mergeti la analiza si aveti 110 glicemia dimineata, aproape sigur ca ajungi la diabetes, deci hai sa faci ceva de acum, asta e mesajul.

Mai ales daca constant cand iti testezi glicemia sau celelalte valori si constant iti ies modificate sau intr-un trend usor ascendent, iarasi implica partea asta. Și măcar poți să faci ceva. Ăsta e avantajul, că și în punctul ăsta, că vorbeam un pic mai devreme legat de remisiune și cred că e interesant să vorbim și legat de remisiune, poți să duci diabet în emisiune, cu cât e mai timpuriu, mai e mare șansa să duci diabet în emisiune sau să nu ajungi la diabet.

Da, uite, eu am mai prezentat asta în acel vlog despre prediabet pe care l-avem pe canalul ăsta de YouTube Ți l-am trebuit și ție, ai zis că l-ai văzut și tu.

Da.

Am mai zis-o acolo, dar o mai zic si aici pentru cine nu l-a vazut. Eu m-am trezit cu prediabet. Mi-am pus singur diagnosticul. Nu stiu cate corect e sa-ti pui singur diagnosticul, dar, sincer, tinand cont de numarul atat de mare de oameni care ajung la diabet, la sindrom metabolic, eu cred ca la un moment dat, un om rational care citeste si care poate sa se consulte cu medicul de familie, pana la urma, își poate cumpăra un glucometru, să-și facă o testare dimineața. Ideal este, și asta n-am precizat în acel vlog, ideal este să fii bine dormit, pentru că am văzut studii care arată că atunci când dormi 5-4 ore, sub nivelul ridicat de cortizol care vrea să te țină treaz în condiția deprivorii de somn, e posibil să ai o glicemie mai mare decât normală dimineața. Și atunci poți să-ți faci pe nedormitele un test dimineața și să pară că ești prediabetic, dar nu ești.

Dar eu fix asta am descoperit-o, pentru.

Care am inceput din curiozitate sa porn niste senzori de masurat glicemia, constant, si mi-am luat si un test din asta de deget ca sa-mi vad daca senzorul functioneaza bine sau nu, ma trezeam dimineata cu glicemia de 107-106. Și eu, medic fiind, mă gândeam, bă, dar... Adică...

O fi glucometrul stricat.

Măi, da, mă gândeam oră fi senzorul și glucometrul stricate. Și după aia mă gândeam, bă, dar... Nu, poate așa e glicimia mea dimineața. Medic fiind, eu habar n-aveam că ăla înseamnă prediabet. Până când am început eu să citesc, să văd... De curios, curiozitate față de mine. Să văd ce înseamnă glicimia 107 dimineața. Și tot ajungeam la concluzia de prediabet, dar nu, creierul meu nu accepta ideea asta. Cum eu merg la sală, mănânc sănătos, le arăt oamenilor ce trebuie să mănânci și eu să am prediabet. Și după aia, cum să zic, după aia am acceptat că am prediabet. Și am început să mă uit la mine și aveam vreo 5 kg în plus pe care le-am dat jos. Aveam un pattern de mâncat în care mâncam seara aiurea și mâncam dulciuri aiurea. Mergeam, făceam sport, dar un sport de ăsta. Un sport de podcast in urechi, mai ridic de niște așa, mai alerg de două ori pe săptămână. Am fost, dar de fapt nu era chiar sport. Măi, și schimbarea, shift-ul, adică am rămas același om. Și pur și simplu mi-am dat seama că trebuie să mai renunț la câte un carbohidrat ăsta cu absorție lentă, să dorm mai bine, să mănânc mai puțin, să scad în greutate și să fac că mă duc la sală, băi, trebuie să mă doară mușchiul ăla, trebuie să... Dacă am plecat după o oră și nu sunt transpirat, ceva a fost... am petrecut degeaba. Și efectiv în două luni am ajuns la niște glicemii de 90 de dimineața, de la 107.

Felicitări și ăsta trebuie să fie mesajul și pentru ceilalți. Să te investigezi, foarte simplu, să-ți iei un glucometru, mai ales dacă știi că ești la risc, mai ales dacă ai în familie, legat de factor de risc, acesta este iarăși un alt factor de risc, agregare familială, adică să ai rude apropiate de gradul 1 în familie cu diabet.

E foarte important asta, dar eu nu... Ce spui tu acum pare sa-i excluzi dupa cei care n-au un factor de risc, ori eu n-aveam factor de risc. Adica eu ma jucam, pur si simplu am avut norocul de a ma juca cu un senzor de monitorizare, continuau glicemiei ca vreau sa inteleg ce e ala. Si mi-am dat seama ca am prediabet si n-as fi zis in viata mea ca am vreo problema. Si atunci, crezi ca... Ar trebui, poate, în această etapă a vieții noastre sau în această etapă evoluției noastre ca specie, în care avem atât de mare abundență de mâncare plină de zahăr, care încă nu este suprataxată, care încă nu este, nu știu, ascunsă de, nu știu, prin lege să n-ai voie să vă ai pe primele rafturi numai ciocolăți. trăind în lumea asta abundenței. Nu crezi că ar trebui să ne raportăm la un glucometru la fel cum ne raportăm acum la un aparat de măsura tensiunei arteriale? Pentru că, uite, se recomandă ca orice tânăr peste 30 de ani să aibă un aparat de tensiune arterială să-și măsoare tensiunea arterială tot la două săptămâni. Nu crezi că am putea merge în ideea aia și cu glucometru sau crezi că ar fi exagerat?

Eu zic că ar fi ideal, pentru că, cum să zic, nu există conceptul de prea multă informație. De prea multe măsurători. Pentru că în cel mai rău caz, asta-i, ți-ai pierdut un pic din timp, dar măcar ai niște informații în plus.

E vreo informație însă eronată care ar putea să te sperie într-un glucometru?

Da, aici vreau să ajung. Legat de glucometru, față de măsurătoarea din sângele venos, legat ori de testul acela de toleranță la glucoză, ori de glicată, ori de glicemia jon, are o marjă de eroare mai măricică glucometru. Depinde de la glucometru la glucometru, cam de 10-15%. Și dacă ești la limită, se poate ție să-ți reese că ești fals prediabetic, când de fapt tu nu ești. Din acest motiv, e important totuși să îți iei măsurători, mai ales dacă ai acces la un glucometru de la bunici sau de la cine o fi, și să-ți iei constant și dacă vezi că periodic îți reez gricemile crescute mari, cel mai bine ar fi să mergi la medic sau la analiză de sânge.

Și să reconfirmi.

Exact. În plus, o chestie interesantă legat de glucometru, să aveți grijă cum vă testați banderele să nu fie expirate și să nu fiți murdari pe mâini. Pentru că am avut pacienți care, de exemplu, făceau must. Lucrau cu vin sau cu must și erau cu mâinile pline de zahărul natural de la must și erau 300-200 glicemia. Ce se întâmplă? Că bunicii mei le iese bună glicemia și își face insulină. E de asta, pentru că ai zahăr pe mâini și interacționează cu banderele. Vandeleta. Vandeleta aia, asta e. Sau la fel copii care uneori mai dădeau miere pe jos, luau și azi îți luăm o glicemie, că aveau diabet și erau pe tratament cu insulina. Trei sute, dar ce-ai făcut, n-ai mâncat nimic. Au uitat să zică că mai devreme aveau miere pe mâini.

Bun, deci există și riscul de un test, să zic fals, pozitiv, cu o mică majorită de eroare. E bine să ne confirmăm, să reconfirmăm o analiză pe... analiză de laboratori, dar ținând cont de o persoană sănătoasă, adult sănătos care își face un test și e pre-diabetic, singurul risc pe care îl avem în cazul lui este să se apuce de sport, să slăbească și să țină...

Aungleul, exact. Să nu cumva să fie prea sănătos prea timpuriu, că după aia la 90 ne-am spus, mamă, câte ore de sală, păi eu cât... Și cât puteam să stau la calculator și ce să fac de orele alea să mănânc. Evident. Adică, e așa legat de diabet, benefic să previi diabetul, că previi la pachet multe alte boli. Ai numai bonusuri. Și legat de viața de zi cu zi, de mentalitate, tot.

Bun, am vorbit despre prediabet acum și despre glucotest. Cred că ar fi interesant să inserăm aici și informații despre senzori de glicemie. Sunt senzorii de monitorizare continuă a glicimiei, am văzut că și tu ai folosit parcă un Dexcom.

Da, am folosit un Dexcom, am folosit și Guardian de la Metronic.

Și eu la fel.

Și Sapienz-ul.

Și eu l-am folosit pe toate trei.

Da, ok.

Care ți-a plăcut?

Asta vreau să întreb și eu. Bună întrebare! Cred, din ce am observat, pentru mine personal, parcă cel de la Metronic. Am observat marja de eroare, că era cel mai apropiat cu ce testam glucoza, chiar l-am dat la spital, am reușit să iau din stânge să văd cum era, și cea din glucometru. Așa pentru mine a fost.

Asta am auzit și eu, că cel de la Metronic e cel mai medical grade, arată cel mai precis valoarea glicemiei.

Bine, asta e mai ales esențial pentru cei în tratament cu insulină, în care vezi vrei să știi clar, mănâncă nu știu câți hidrați, trebuie să am griu, eu trebuie să știu când mănânc proteine la masa asta, trebuie să-mi calculez tot. Dar pentru o persoană de rând, care are chiar și o marjă de euro de 10%, tot te ajută foarte mult să vezi că, iarăși mi se pare prea important să vorbim despre experiențele noastre, ce am observat, nu-i interesant legat de acei senzori. Te-am întrebat la tine care senzori ți-au părut că ți-a arătat cel mai ok pentru tine personal.

Nu-mi dau seama, mi se pare cumva, punând în balanță sau punând în ecuație, Usurinta de a-l monta, de ce mai simplu e ala de la Sapiens, care de fapt este Sapiens sau de exemplu in Romania il gasesti la folkhealth.ro cu care am o colaborare care se termina acum, de acolo poti sa lii, dar ala de fapt este senzor de la Ebot. Acum, Dexcom-ul Era, într-adevăr, ușor de montat, da, îl înțepai, dar filamentul ăla era prea gros pentru mine. Ai.

Simțit disconfort? Da.

Nu puteam să dorm pe mâna pe care era pus. Adică mă durea. Și dacă ai văzut, când îl scoteai, filamentul.

Ăla era grosuț. Am înțeles. Era.

Un pic de sârmuliță acolo. Da.

Păi toate sunt ca un filament, dar da, am văzut că... La.

Metronic era cel mai subțire. La Metronic era ca o bandă de casetă. Era un filament foarte subțire. Și la fel și la Libre un filament un pic mai grosus decât. Adică, să zic ca și comoditate, cel de la Metronic era cel mai ok de purtat. Acum, ca și montare, cel de la Metronic e horror. Asta.

Vreau si eu sa spun. Montarea la cei de la Metronic e destul de dificila. Singura mea explicatie, logica, din cauza ca este un dispozitiv medical care trebuie numeroase aprobari si documentatii si aplicatii ca totul sa fie perfect, legal si medically approved, le trebuie nu se tampenii din astea si chestii care sa fie exact standardizate pentru nevoile lor din USA sau de unde il aproba si au patentul, cred. Bă.

E posibil, da' e incredibil. Deci, efectiv, ca să-l pui, trebuia să dai jos un apțipild, să pui un apțipild, după aceea să potrivești senzorul, să-l acoperi cu un alt apțipild, după aceea venea altul care nu era adaptat pentru el. Da.

Da, aplicația la telefon. Arăta.

Oribil, arăta oribil. A, da, aplicația de pe telefon nu mai zic. Adică, mă rog, aplicația cred că e integrată, înțeleg că și avea niște, aplicația de la Metroni cumva e integrată într-un cloud care-i dă medicului un raport. Asta-i.

Mare lucru. Bine, la orice senzor poți, din ce am observat eu, să instalezi aplicații third party care să te ajute să faci chestiile astea. Oricum, ce am observat eu care mi s-a părut, un lucru care mi s-a părut interesant, alimente care eu le consideram sănătoase și care nu crezi glicemia, m-au distrus. Mi-au distrus glicemia. Se poate să fost o marjă de eroare mai mare, dar oricum, vezi totuși excursia glicemică, îți dai seama ce se întâmpla la tine. De exemplu, O bana al ovăz, ovăz simplu, integral, care eu mă așteptam. Hai să fim serioși, doar ca ei mănâncă 100 grame de ovăz simplu cu apă, așa o să fie glicemia mea, perfectă. Dar nu, am avut un spike de glicemie și mi se pare util cine poate să-și monteze la un moment dat un senzor de glicemie, pentru că e foarte interesant că observi pentru tine, pentru corpul tău, pentru că fiecare care e diferit, cum reacționezi tu la anumite alimente. Aici.

Fii atent, aici, într-adevăr, și eu am avut de exemplu o foarte mare surpriză când am mâncat KFC. Da.

Deci.

Am mâncat ceva 5 copane de KFC. Nu mai știu, ceva combinație, era prăjeală. Și.

Cu cartofi. Cu cartofi, cu cola zero. Si.

Cu sos. Am avut cea mai mare dauna din viata mea, pe care o simteam efectiv. Nu mai mananc. De cand am avut chestia asta, nu mai mananc. Deci prefer sa mananc frunze din copaci decat sa mananc KFC. Eu, mie îmi plăcea la gust KFC-ul și îl mâncam, să zic, odată la câteva luni, guilty pleasure, dar mă simțeam nașpa.

După ce mănâncam. Te reveri ca digestie și ca stare, te simțeai în asta. Ca.

Digestie și ca stare și după aia am văzut pe senzor, a fost horror. Se ducea glicemia la 175, nu am avut în viața mea la nimic altceva. 175, cobora la 70. se ducea la 160, cobora la 80, se ducea la 155 deci era uite asa, era uite asa un carusel si dupa aia am citit ca e posibil ca aluatul ala in care e prajit puiu are ceva, un zahar, nu se exploza, are un zahar care e un zahar sintetic creat care cumva prajeste si da un gust din asta apetisant dar care de fapt in conditiile in care e un carbohidrat prajit ajunge sa aibe un idricic glicemic mai mare decat glucoza Există chestia asta, să ai un indice? Adică glucoza e cea mai rapidă a absorbibilă, dar înțeleg că există totuși alimente modificate prin prunjeală care ajung să aibă un indice glicemic mai mare decât 100, adică.

Cel de glucoza. Da, sau se poate, contează foarte mult și cu ce e combinat respectivul aliment, contează foarte mult și fiecare corp cum răspunde, pentru că fiecare răspunde diferit și în general, orice produs orică e carbohidrat, orice ar fi, prin procesare termică și chimică, se absorbe mai repede. De aia și eu am fost foarte surprins chiar legat de OVZ, contează foarte mult ce influență are asupra glicemiei. cât de tăiat este, cât de ferfelit, cât de mărunțit fibra aceea din benefică, din ovăz, se regăsește, pentru că e un element care e mai puțin procesat și mai integră fibra aceea. Dar.

Tu ce ai luat? Fulgi de ovăz, nu? Fulgi.

De ovăz, da. Care erau mărunțiți destul de... Hai.

Și există și fulgi mai puțini de ovăz. Da.

Care se văd diferențe. Ai încercat? N-am încercat. Dar se văd diferențele în studii, clar, legat de exulsa glicemică. Și are sens, pentru că corpul se chinuie un pic mai mult să extragă acel carbohidrat la nivel intestinal din din din acel element care e mai puțin procesat. Și fibra aia care, la fel, mai greu intră în ea să s-ajungă la nutrienți. Și.

Aici vreau să te întreb și vreau să gândim următoarea chestie. Pentru că, din nou, eu de exemplu am fost foarte hype-uit pe acesti sensori de glicemie. Totuși am o oarecare educație medicală și pot să urmăresc curbele alea glicemice și să-mi dau seama ce mă influențează, ce nu. Să compar cu starea pe care o am, cu ce mănânc, ce se întâmplă mai departe pe parcursul zilei și un common sense asupra alimentelor pe care le mănânc care poate îmi dau un spy glicemic, dar ele sunt basically sănătoase. Și acum, de exemplu, despre ovăz, am un material mare despre ovăz care și acela a fost destul de popular, un material mare în care am vorbit despre ovăz, era necesar acel material pentru că Din cauza acestor senzori de glicemie si din cauza acestor spike-uri de care si eu m-am speriat la un moment dat, cand am mancat o vas si am vazut spike mari de glicemie, bine la mine a fost, cred ca eu faceam un spike, de exemplu daca mananc dimineata ou cu avocado, n-am niciun spike, am glicemia de ajunt, ca e grasime cu proteina. Dar dacă mănânc o văz, pot să am un spike de 145, poate 150 de glicemie, în funcție de cum combin o văz și cu ce. Totuși, au apărut foarte mulți oameni în online afară, în special, dar și pe la noi sunt câțiva doctori care... Și asta am apreciat la tine, am apreciat că ai raportat un spike la o văz, dar n-ai zis că e nesănătos. Sunt doctori care zic ca este nesanatos ovazul, tocmai pentru ca se uita doar la un singur factor, la acel spike. Si in materialul despre ovaz, o sa il las jos in descrierea acestui video, in materialul despre ovaz am facut un research, si sunt studii multe care arata asocierea intre ovaz si risc mai mic de diabet. Si atunci ajung la concluzia la care oarecum e greu sa ajungi, este ca ok, mananci ovaz, Ai un spike, într-adevăr, de glicemie, dar după aceea, glicemia pe 24 de ore este în medie mai mică la cei care mânâncă o văzdă. Ești.

Pe total pe plus.

Ce mi-a atras atenția unui coleg este că un senzor de glicemie nu prea ar fi depurtat pentru orice om, pentru că la un moment dat tu poți să te sperii de anumite fenomene normale care se întâmplă în corpul tău. Eu nu-mi dau seama totusi unde este adevarul, pentru ca sau cui s-ar recomanda, pentru ca eu cu senzorul de glicimie mi-am descoperit un prediabet si mi l-am vindecat. Eu cu senzorul de glicimie am vazut ce se intampla cand mananc un KFC si nu mai mananc de atunci KFC. Eu cu senzorul de glicimie am vazut ca daca mananc ovoz simplu, am un spike mare cum ai avut tu, dar daca eu pun in ovoz un de arahide, și un pic de banană, și poate un alt fruct care nu e dulce, spike-ul meu de glicemie se duce mult mai în jos, adică nu mai am un spike, am un dealuleț frumos de glicemie, știi? O.

Colină. Adică.

Da, pe mine, senzorul de glicemie m-a învățat în mod real ce să mănânc, cum să combin alimentele, și m-a învățat și care e ultima oră de masă, pentru că dacă am senzor și mănânc la 9 seara, La 10 seara mananc si ma cul la 10.30, eu toata noaptea mea am, uite asa, niste spike-uri de glicemie. In schimb, daca mananc la 6 seara si nu mai mananc deloc seara, toata noaptea dorm bine si am o glicemie stabila. Si atunci, cui crezi ca ei s-ar adresa un senzor de glicemie? Cine ar putea sa poarta si sa beneficieze de pe urma lui si pentru cine ar.

Putea fi periculos? Da, e bună întrebarea și bună observația pentru că așa e, contează, e destul de greu să interpretezi corect ce se întâmplă cu un senzor de glicemie. Pentru că trebuie să știi foarte mult legat de tine, elemente legate de nutriție și elemente legate de programul tău să fi fost unul identic cu zilele precedente. Pentru că tu poate compari, uite la ora asta, la 12 după amiază ce s-a întâmplat Tu ai făcut exact la fel, aceeași chestie și uite din cauza asta. Dar nu, tu ai uitat că ieri ai făcut mișcare 3-4 ore înainte și ți-a influențat glicemia și insulinosensibilitatea. Sau la fel, tu ai mâncat cu 6 ore înainte o masă care abia atunci primește spike-ul de glicemie pentru că e o masă care are grăsimi proteine și determină spike-ul ceva mai târziu. Deci, e foarte complicat, într-adevăr, și e greu să recomanzi absolut la orice persoană, hai, poartă un senzor glicemic așa, pur și simplu, e doar așa util ca să zicem, să-ți dai seama, pentru tine, anumite alimente, poate cum reacționează, dar să nu iei drept adevărul absolut că alimentul ăla înseamnă că, clar, nu face bine. Pentru că se poate, pentru tine, acel senzor să te pornească de la o valoare glicemică mult mai mare decât o ai de fapt. Și de fapt să nu fie un spike imens acela, ci doar un micuț spike. Ok, da.

Și cumva în final să-ți dai seama că nu orice spike contează. Și... Adică eu am ajuns la concluzia că dacă fac sport, mă simt bine, mănânc bine, sunt sănătos și bag o prăjitură seara sau o înghețată și am un spike, e foarte bun. Adică e un spike care poate chiar mă ajută. Exact. Și.

Trebuie să... Da, mai ales dacă vrei să crește masă musculară. Și mai ales că trebuie să privi unul cu noi în lansamblu. Nutriția și sănătatea nu e o chestie alb-negru. mai ales de ce vorbeai legat de trendurile acestea care vin si pleaca si de obicei sunt trenduri care asta e oribilul absolut, asta este raiul, este alimentul perfect care te salveaza. Nu prea exista asa ceva. Nutrita e foarte complexa, sunt lucruri care pentru anumite persoane sunt benefice, pentru alte, aceleasi elemente benefice le fac rau. Depinde si ce scop ai. De asta cel mai bine e fiecare dintre noi să ne comportăm ca un cercetător propriu legat de corpul nostru și să vedem ce ne face bine, să experimentăm și să încercăm să găsim calea cea mai bună, să fim cei mai sănătoși pentru fiecare. Cum vada.

Într-Adevăr, mie în continuare mi se pare un senzor de glicemie o chestie foarte șmecheră, care îți aduce foarte multe informații. Foarte mare atenție pentru cine își pune pentru prima dată senzor să Să nu se sperie, eu am avut de exemplu, am avut câteva, de ținut cont și asta, am avut la Dexcom, la ultima variantă a apărut Dexcom, nu Dexcom 1, ci aveau Dexcom 6, da, la mai ieftin. Am avut o, cred că ceea ce se cheamă bio-incompatibilitate, la modul în care mi-am pus senzorul, și a doua zi dimineața mă întruzeam și glicimia mea dimineața era 140. Și mie.

Mi s-a întâmplat ceva similar, da. Se poate întâmpla, da. Da, acum.

Așa când știi că se poate întâmpla e ok, dar când vezi prima dată pe un senzor că ai glicemia 140.

Te gândești, fuck. Ce am.

Făcut? De ce mie? De ce am diabet? Adică ți se duce toată viața. Este un.

Stres enorm. Ai formulat foarte bine că n-ar trebui să tragă dacă-și pun oamenii senzori să afle niște evoluții, în plus concluzii pripite legate de partea asta, pentru că pot fi marjă de eroare măricică. Da, acolo.

E, cum să zic? Eu m-am tăiat și mă testam din deget și aveam 92. Și pe sensor aveam 142, adică de ram de la sănătos, diabetic direct, nasol. Spuneai mai.

Devreme de anumite alimente să le ridicăm prea mult în slăb sau să spunem că sunt cele mai nesănătoase să nu le mănânci niciodată. Mi se pare interesant legat de fructoză, că ai menționat mai devreme. Și e destul de important, pentru că, da, Fructoza are un mod particular de a se metaboliza in corp, in care mai mult de 50% din ea se transforma in grasime, care nimeni nu isi doreste asta si poate chiar sa creasca nivelul de triglicerid din sange si asta, determinand un risc cardiovascular. Si multi de la partea asta au extrapolat ca, a, e clar, fructoza e nestănătoasă. Nu trebuie să mănânci fructoză pentru că are metabolizarea asta toxică, nocivă, se poate depune și ca grăsime, grăsime vișorale, trigliceride, clar, fructoza trebuie să o eliminăm. Dar după, dacă să ne gândim un pic, mai mâncăm fructe că are cam multă fructoză. Nu, aici e o nuanță. Problema cu fructoza este dacă odată ai excess caloric, surplus caloric și fructoză procesată. Însemnând, mare parte din fructoza procesată nu o găsim în fruct. Ci în zahăr. Și, exact, zahăr și numărul doi în high fructose corn syrup care se folosește mai ales în America și la băuturile astea ale noastre zaharoase ca îndulcitor. Știu, am.

Avut tot așa un debate cu Carmen Brumă cu care filmam tot așa acum în sezonul 6 medical ceva despre fructose și ea tot îmi zicea de high corn fructose syrup și ziceam, femeie, nu mai zici de el că nu ala avem la noi în România. și s-a ambiționat și mi-a adus vreo 10 produse care aveau sirop de fructoză, denumit în diverse feluri. Într-adevăr, la americani există... de cola se face și băuturile carbocazioase se fac cu siropul ăsta de fructoză, că e mai ieftin la ei. Și mai.

Dulce, per gram, față de zahăr, fructoza e mai dulce, per gram, ca glucoza și de asta se folosește. La noi.

Slavo Domnul Inca, în Europa în general, avem zahăr în băuturi carbocazioase, nu fructoză, doar fructoză, că siropul de fructoză are undeva la... 80-90% fructoza, dar sunt foarte multe alte alimente, mi-a adus cereale, biscuiți... Nu mai.

Vorbim de pacienții și cu cei cu care lucrez, diabetici, care mă întreabă, domn' doctor, nu mai mănânc zahăr, nu mai fac prăjiturile cu zahăr, folosesc cutița aia cu fructoză. în loc, care e și mai nasol, am putea argumenta, din cauza că e procesată și se metabolizează nefast. Pentru că fructoza nu crește glicemia la fel de mult ca glucoza. Și e un lucru bun, ai spune, dar în exces are aceste efecte metabolice adverse. Deci nu recomand să îndulcești, că faci dulciuri și nu-ți mai crește așa mult glicemia cu fructoză, pentru că dai într-una în alta. La fel, Poate multe persoane nu realizeaza, dar si mierea este bogata in fructoza. 60% din compozitia mierii este fructoza. Nu zic sa nu consum miere, pentru ca e sanatoasa, are ceva beneficii, creste glicemia un pic mai putin decat zaharul si are ceva fitonutrienti, acolo flavonoizi, antioxidanti, dar e tot un semizahar si trebuie sa ai grija si la ea. Deoarece la.

Mierea e foarte complicat. Am un material, tot in medical, scuze ca fac atat de aparanteze, dar atat de interesant. Am un material la medical in care explic ce alimente sa nu folosesti cand vrei sa slabesti. Si zic la un moment dat, miere. Daca vrei sa slabesti, evita mierea, pentru ca mierea este ca zaharul. Este ca un zahar lichid. Si nu iti dai seama cati apicultori imi sar in cap pe acel material pe care trebuie sa-l stel. Adevărul însă la miere este că nu prea poți să mănânci atât de multă miere cât zahăr să mănânci, adică dacă bei o cola în care ai la jumătate de litru 55 de grame de zahăr, Echivalentul miere, 55 grame de miere, n-ai greu să mănânci 55 grame de miere. Da, trebuie să-ți propui, trebuie să-ți propui, într-adevăr. Da, trebuie să-ți propui să te chinui. Atunci, din punctul ăsta de vedere, într-adevăr, mierea este mai ok, dar vreau să vin acum de om sănătos, nu de diabetic. Da, da.

Și legat de fructoză, că de aici plecasem... Fructul nu intra la categoria asta, pentru ca fructul dar are ceva fructoza, dar problema cu fructoza in exces e, din nou, surplus caloric si procesata. Fructoza din fruct vine cu alte sute mii de elemente sanatoase, fibre, care impiedica absorptia accelerata carbohidratilor, numeroase beneficii are fibrelor pe termen lung, cum am zis mai devreme legat de masa musculoara, sport. Fibrele, la fel cam aproape orice patologie la care te poti gandi, fibrele ajuta sa nu faci acea patologie. Așa că nu, fructele nu trebuie reduse ca o fructoza asta să fie problemă în ziua de azi, că copiii sau că adulții mănâncă prea multe fructe. Fructele sunt.

Asociate în toate studiile astea, e mișto cu beneficii de sănătate. Adică da, fructele nu trebuie reduse. Cu toate că fructele de astăzi sunt... din ce în ce mai selectate ca să fie dulci, dar chiar și așa, un fruct dulce care satisface pofta de dulce, care îți vine cu acele fibre. Și cum ai ști, tu zici fructoza procesată. De fapt, fructoza din fruct și fructoza din suc Chimic sunt identice, doar că asta e îmbrăcată cu alte o mie de chestii bune în fruct, ori aicea este singură și în exces. E ca.

Și cum mai spune, nu mânca spanac, Pentru că are oxalat. Și oxalatul se leagă de calciu și faci pietre la rinichi. Într-adevăr, dacă consumi kilograme de spanac și ai o predispozitie genetică, pentru că asta e foarte important legat de calculi renali, da, poți să-ți crească riscul, dar beneficile de a mânca... Ai zis că ai o greutate așa perfectă dacă mânci kilograme de spanac în fiecare zi, încât doar asta îți caie riscul de a muri, să calculi, să fie problema ta. Din păcate, nutriția nu e ușoară. Asta e diavolul, ăsta e raiul. Sunt multe.

Nuanțe. Da, de acord. Și revenind la fructuză, fructuza din fructe e foarte ok. Tot ce adăugăm noi peste zahărul este format din 50% fructuză și 50% glucuză. Fructoza, da. Deci dacă ești diabetic, nu înlocui zahărul cu fructoza. Trebuie să reduci, nu există o căleală. Și dacă.

Ești diabetic, scuze, alege fructul că ai menționat mai devreme, dacă vrei o gustare dulce, sănătoasă. Că dacă ești diabetic, nu o să renunți tu complet acum, nu o să mai faci poftele niciodată, nu o să mai minunci zahăr. De obicei, dacă ajungi la diabet, îți și place să mănânci chestii dulci, bune, gustoase. Așa că eu acum ca medic să spun, gata, din început de azi, zero. Zahăr, nimica, suc, niciun prăjitură, nimic. Nu e foarte greu. Schimbările se fac în timp și fructul este cea mai sănătoasă metodă prin care să satisfaci pofta de dulce. Ok, bun, fructul. Exact. Am.

Văzut la treabă, sunt mere pentru diabetici. Sunt mere.

Care sunt dulci sau ce? Teoretic, într-adevăr, cât un fruct, orice tip de fruct, e mai copt, are mai mult zahar și crește glicemia mai mult și, la fel, și fibrele se pot schimba cum se absorb și cum crește glicemia. Într-adevăr, cât un fruct... Și legat de ce spuneai de această modificare genetică, care sunt altoite merele care sunt cel mai dulci sau banalele cel mai dulci, care nu se compară cu banalelele de acum 50 de ani, care erau atâtea, atât de mici, evident că va schimba profilul legat de cum crește glicemia. În schimb, grijă, dacă vorbim de fructe, grijă la fructele uscate. Într-adevăr, că acolo poți un pic să consumi în exces și crește glicemia mai repejor și mai mult de la ele. Ok, bine.

Să zicem că Ai trecut de perioada in care ai fost sanatos, ai ratat sa te testezi cand aveai prediabet si era cel mai simplu sa-l reversezi in 2 luni, ma rog, sa scapi de el sa vin, deci 2-3 luni sa ajungi din nou sa fii sanatos. Ai ajuns sa fii diabetic. Sunt simptome pe care le poti avea cand esti diabetic? Care sunt?

Ca o paranteza, din pacate, diabetul e una din acele boli care, din cauza ca hiperglicemia nu doare, nu da simptome... Si te.

Adaptezi la ea. Da, e.

Asimptomatică. Deci poți să stai liniștit pe glicemie de 200 luni de zile fără niciun simptom. Absolut niciun simptom. Într-adevăr, primele simptome care pot apărea sunt ba urinat excesiv, frecvent, sete intensă pentru că glucoza aia ne exces la nivel renal și la nivel în urină când ajunge a trăge apa. după ea și te și deshidratezi, vrei mai multă apă să consumi și urinezi mai mult și și cantitativ mult. La fel, poți observa că faci infecții mai des, infecții cutanate, infecții genitale, pentru că, mai ales și tu având contact cu partea asta chirurgicală, știm că mediul zaharat și hiperglicemia favorizează dezvoltarea cam tuturor bacteriilor, posibile inclusiv și la fungi. Deci infecții, observ că faci infecții mai des, mai frecvent. Și să zicem, Cel mai grav e când deja diagnostichezi în stadiul de complicații, când din păcate se poate întâmpla și așa, adică deja vii cu retinopatie, cu piciori diabetic, cu neuropatie pentru că ai stat ani de zile, nu te-a durut, asimptomatic și deja ai complicațiile diabetului. Ok. Bun.

Să sperăm că oamenii nu ajung în aceste situații la medic. Exact. Dar ajung la medic și văd pe hemoglobina glicată sau pe testuri de glicemie de dimineață, testuri de toleranță la glucoză, că au diabet. Ce dieta ar trebui să adopte acești oameni? Deci au diabet care nu necesită încă insulină. Insulină, ok.

Foarte important mi se pare să vorbim și de... Poți vindeca diabetul. Cum duci diabetul în emisiune? Cum ai.

Menționat... Remisiune înseamnă că l-ai vindecat sau că... Nu. Remisiune.

Să zicem, înseamnă că fără tratament antidiabetic, de exemplu multe din studii așa se pronunță, minim șase luni, fără tratament, fără nici o pastelă de diabet, ai glicemii de nondiabetic. Cam așa.

Să zicem. Dar tu ai un risc mai mare de a te întoarce în diabet decât... Evident. Pentru.

Că, din păcate, riscul de diabet nu e ca o chestie de totul sau nimic. Acum ai prediabet sau după un an ai ajuns să faci diabet, l-ai dus înapoi cu dieta, ai scăzut în greutate și acum nu mai ai diabet. Gata, sănătate, toată viața nu mai trebuie să îți faci grijă că faci diabet. Nu. Din păcate, înseamnă că, din contră, pe termen lung, dacă nu ai grijă, poate reapărea foarte ușor. Pentru că ai acei factori de risc și acea predisposibilitate genetică. Poți să duci diabetul în remisiune, deci să-l vindeci cu anume modificări? Da. Doar că contează foarte mult legat de anumiți factori. O dată, cu cât diabetul este mai proaspăt, să zicem, mai nou diagnosticat, șansa să-l duci înapoi e mai mare. În schimb, cu cât trec ani de zile, 5 ani, 10 ani, din păcate se produc niște modificări la nivelul corpului, inclusiv la nivelul pancreasului, irreversibile, care oricât de perfect ai mâncat tu după, rămâne acolo insulino-rezistență și o glicemie anormală. Deci chiar dacă după ai mâncat perfect, cel mai important e mai ales în primii 5 ani. Deci în.

Primii 5 ani ai șansă să-l gerenzi. Da, nu-s.

Chiar undeva bătându-i că 5 ani, dar clar, cu cât e mai proaspăt, cu atât mai bine. Alt lucru important e să nu ai deja tratament cu insulină, pentru că dacă deja ești pe tratament cu insulină, nu că e un lucru rău că ești pe insulină, înseamnă că deja corpul tău Se chinuie foarte mult să mai producă insulină, pancreasul acela deja e un pancreas deteriorat care e foarte greu, chiar dacă mănânci perfect, să scapi complet de diabetes, a glicemia perfectă, cu o dietă perfectă. Sunt totuși.

Cazuri, adică am auzit, descris în literatură, cazuri anecdotice care au scăpat de insulină și au adus... Cum să.

Nu, da. Există, mai ales dacă, de exemplu, tratamentul cu insulină a fost introdus timpuriu ca să pună, poate, un pic pancreasul în repaus, că de multe ori se mai face treaba asta, să introduce de la bun început insulină. Nu că omul ăla ar avea neapărat nevoie de insulină, dar pentru că a avut un dezechilibru glisemic mare, poate nu are nevoie la momentul ăla de insulină, dar ca să scadă un pic din inflamație și din necesarul propriu al pancreasului, de aia secreta insulină. Ok. Dar asta odată, vechimea diabetului. Alt factor important, asta nu avem cum să controlăm, e geneticul. Din păcate sunt unele persoane care chiar dacă mănâncă perfect din momentul ăsta când au diabet sau prediabet, vor face diabet inevitabil pentru că au o componentă majoră în tipul acesta 2 de diabet, o componentă inflamatorie și autoimună care în timp pancreasul acela, chiar dacă mănâncă perfect, nu va putea compensa cu secreția de insulină să tamponeze glicemia. Asta e treaba. Nu e majoritatea celor cu diabet care au partea aceasta, dar dacă ai un debut relativ recent al diabetului, poți să duci în emisiune de diabet. Deci ce.

Trebuie să facă un om care are diabet, poate într-un stadiu incipient, adică nu l-are de foarte mult timp, ce trebuie să facă ca să-l vindece? Exact. Numărul.

1. Să scadă îngreutate, scaderea ponderală. Sunt și studii pe tema aceasta. Unul din cele mai faimoase, să zicem și recente, din 2019 se cheamă Direct Trial, în care exact asta au vrut să vadă oamenii. Persoane cu diabet, Ce trebuie să le facem ca să scape complet de diabet? Să aducă diabetul în emisiune însemnând minim 6 luni fără tratament medicamentos să nu mai aibă glicemia modificată, la fel ca unui om sănătos. Și au observat că dacă persoana scădea în greutate peste 10 kg, avea o sansa de aproape 60% sa duca diabetul in emisiune. Deci cat scadea? Minim 10kg.

Deci 10kg?

Da, mai mult de 15kg te apropiai de un 70%. Si la 10kg ce sansa aveai? 60%, 64%. De a.

Vindeca diabetul. Doar scaderea.

In greutate. Pentru ca e exact ce am vorbit la inceput. Problema aia sunt kilogramele in plus, care se atribuie mai ales in zone nefastificat pancreas. Atunci cand scazi, cand dai jos in greutate, daca incepi sa catabulizezi din zonele alea, revine instruinosensibilitatea in corp. Deci, poti sa faci prin treaba asta. Si e foarte interesant, eu si-o urmarit 5 ani de zile dupa si-au observat clar ca cei care isi mentineau scaderea ponderala, erau inca in remisiune. Dar cei care dupa nu isi-au mentinut complet acelea 10-15 kg, isi-au mai pus un pic, putea sa reapara diabetul. Să scazi în greutate și asta poți să faci, prin dietă. De exemplu, în studiu ăsta au scăzut printr-o dietă cu 800 de kilocalorii, deci o dietă sever, drastică, hipocalorică, cu niște meal replacements, shake-uri și au slăbit. Dar depinde, orice dietă care te ajută să scazi în greutate și... sustenabil, pe termen unul, ca nu ma incanta nici pe mine ca medic si nici pe tine ca pacient, ca ai dat jos 30 de kg acum repede in doua luni si ai pus la loc peste un an. Mai ales ca vorbeam de masa musculara, e foarte nociv sa faci asa, pentru ca daca scazi in greutate rapid, brusc, risci sa-ti pierzi, sa-ti catabolizezi mult din masa musculara. Pentru ca corpul zice, uite, asta e in foamete, e intr-un mod critic. Trebuie sa catabolizam toate testurile care nu ne ajuta. Țesut nervos? Nu. Avem nevoie de la ficatul? Nu. Avem nevoie de la facerea unui corp numeros compus. Censutul muscular, n-are nevoia ta. Tendentia de censut muscular. Si poate ca se bucura persoana, a, eu am dat intr-o luna 10 kg, am dat jos. Dar daca te urci pe un cantar de compozite corporale sau iti faci un DEXA scan, vezi ca mai mult de jumate au fost masa musculara. Nasol, oribil. Pentru ca muscul e activ, are de calorii. Si iti permite dupa sa-ti mentii greutatea sa mananci mai mult fara sa te ingrasi. In schimb daca ti-ai topit masa musculara poate sa te bucura, a, uite, cantarul a urat 80 acum. Dar tu acum ești într-o stare în care corpul abia așteaptă ca un burete să pună toate calurile la loc să te îngrași. Deci contează foarte mult cum dai jos. Și grijă la partea asta să fii sustenabil pe termelun cu pași lungi și te-ntrebi în fiecare zi, eu pot să țin treaba asta pe termelun ca un stil de viață sau țin o lună, două până la nuntă și pai gata, sănătate. Nu, nu merge așa. Bun, deci.

Scăderea greutate, primul. Prin dietă.

Sau... A, prin dietă așa. Prin dietă. Oare orice dietă care e pliată pentru tine, care îți permite partea asta. Altă metodă e prin chirurgia bariatrică, care, la fel, determine în timp scăderea ponderală. Ori cu inel gastric, ori cu bypass, ori gastric sliv, orice care determină, de exemplu, în situația asta, să te saturi mai repede și să schimbă și profilul hormonal legat de hormonii care îți dau sațietate și slăbești, scazi în greutate, poți, la fel, să duci diabete în o emisiune altă. În povestea.

Profesorul Copăescu, la un moment dat, că a avut pacienți supraponderali diabetici care după operația bariatrică intra în remisie într-o săptămână. E posibil.

Așa ceva? Am auzit și în halul ăsta, rar, dar da, se poate, pentru că dacă corpul intră suficient de, și ai norocul să intri exact în grăsimea viscerală, repede, și să-l dai jos în greutate, e suficient. O poți după chirurgia bariatrică, nu mă pricep exact. cât slăbești în prima săptămână, dar dacă slăbești teoretic suficient de mult cât să intri în nivelul ăla de insulino-sensibilitate, da, poți să... Cumva el.

Explica, să nu mă rog, explicația, de fapt, acestor cazuri care se întreabă, într-adevăr, explicația era cumva mai mult și imediată hormonal, că cumva hormonal nici nu mai manești. Asta e.

A doua explicație, că se modifică foarte mult profilul hormonal legat de hormonii care vor ține glicemia în frâu, te vor sătura și față de hormonii care îți creșteau glicemia.

Da, ok. Deci chirurgia bariatrica, din nou, plin același mecanism, practic, faptul că scazi diuretate, poți să duci diabete în remisie, altceva ce mai poți să faci. Și a.

Treia metodă de scădere ponderală e cea medicamentoasă. Cu ajutorul, toți am auzit, acestei injecții abdominale de slăbit, care promovează sațietatea, întârzi evacuarea gastrică și, bineînțeles, și glicemia, la care, dacă, la fel, ai slăbit suficient, de exemplu, eu am un compus recent care a fost, care se dezvoltă și care o să fie și pe piață, care are extraordinare kilogramele pe care le scad in greutate persoana, 15 kg. Și astfel poți să duci în rezistime de diabetes. De numirea comercială e Terziparatid. Ok. Și.

E un fel de Ozempic, dar mai bun? Exact. E.

GLP-1 agonist, doar că e combinație. Și GLP-1 agonist și mai are încă un compus în plus care acționează și ca acel compus. Ozempic este.

Senaglotidă și e antagonist de GLP-1? Agonist. Agonist.

Exact. Funcționează ca.

Un GLP-1. Exact, adică funcționează ca... E tot.

Aceeași clasă, doar că la pachet s-a observat că la terziparatidul ăsta are în plus, pe lângă un efect foarte intens de GLP-1 și o altă substanță neurohormonală cu efecte benefice. Terziparatid. Da.

Deci este un fel de ozempic care este mai putent si care o sa fie aprobat.

Zici in curand. State din Cestiu este deja aprobat si cred ca urmeaza cat de curand si la noi in tara. Cred ca.

E nevoie, nu? Pentru ca ozempicul in principiu este un medicament destinat diabeticilor si am inteles ca a fost o problema pentru ca nu il mai.

Gaseau, nu? Exact, din Cestiu doar Saxen, dar momentan parca si inca un compus e aprobat pentru obezitate. Sunt Europa. Și în România. Și în.

România, ok. Da. În.

Schimb, problema cu... sau, la fel, mai sunt medicamente deslăbite, ori listat, care înhibă absorpția de grăsim de tipul ăsta, deci... Dar, problema cu scăderea în greutate doar prin medicamente, este că ghișed, când oprești medicamentul, șansă mare să recapezi toate kilogramele la loc. Păi, pentru.

Că am auzit și o explicație medicală care mi se pare foarte legit, și anume, faptul că Obezitatea este o boala cronica care necesita tratament cronic. Deci daca iei Ozempic sau Terziparatid sau orice alt medicament care te ajuta sa cazi in greutate, tu deja ti-asumi ca ai o obezitate cronica, ai o boala cronica si trebuie sa iei tratament cronic. Cum daca ai hipertensiune, nu iei medicament de hipertensiune si cand ai tensiunea normala nu-l mai iei. Nu o sa-ti revina hipertensiunea. Bine, intradevar.

La tensiune sa zicem ca daca slabesti 30 kg si erai pe tratament hipertensiv, poti Să o duci în remisie și... Exact, și fără tratament de hipertensiv, lucrând cu cardiologul. În schimb, problema e că medicamentul ăsta te ajută să slăbești. Și din moment ce îl stopezi, că ăsta e beneficiu la GLP-1, acesta analog, îți promovează sațietatea și îți dă și o greață așa suprafiziologică care asta te ajută să nu mai mănânci suficient. Evident că oprind acest compus din exterior... Ți-i foame.

Din nou. Exact, că.

Corpul nu va mai secreta niveluri suficient de mari legate de compusul ăsta. Există vreun.

Mod de a-ți crește acest GLP-1 endogen sau poate există în anumite alimente? Da, sunt.

Anumite alimente, sunt alimentele clasice care promovează stațietatea. Ce este.

GLP-1, dacă se poate să-i explicăm? Sigur, practic.

Se cheamă Glucagon-like peptide 1. care e un neurohormon secretat la nivelul tractului digestiv, din intestin mai ales, are numeroase functii in corp și la nivelul creierului inclusiv ajunge și exercita acțiunea și practic rolul lui mai ales e odată să întârzi evacuarea gastrică, deci testat-o mai mult pentru că rămâne mai mult mâncarea în stomac, Are efect anorexigen, adică crește și consumul, arderea calorică și efect de promovare a sațietății. În plus are și numărate efecte benefice care s-au observat, cardiovasculare, descăderea riscului de infarct, acțiune vascular-cerebral și profilul lipidic din sânge. Bun. Și.

Ăsta e un neurotransmitator pe care intestinul nostru îl secretă. Exact. Dacă ai prea puțin sau dacă ai vrea să ți-l secreti mai mult sau să lei din alimentație, ce poți să faci? Din alimentație.

Nu prea poți să ți lei că e o chestie secretată de tine. Dar, în schimb, sunt anumite alimente care, prin el și prin alții neurohormoni intestinali, promovează sațietatea. Odată... Proteinele, ca tot vorbim de masa musculara, pentru ca odata proteinele au un efect termic mai mare, efectul termic cel mai mare dintre grasimi si carbohidrati, practic aproape un sfert din caloriile pe care le ingeri din proteine, le arzi. Pur si simplu pentru digestia lor. Deci daca ai mancat 400 de calorii de proteine, ai cusigat 100 de calorii, pur si simplu. Fata de grasime, de exemplu, care acolo e 99%, e ca benzina, perfect aproape arde. Deci proteinele odată. Și sunt dovedite că atunci când ajung la nivel intestinal, stimulează acești hormoni care promovează sațietatea. Și la fel, fibrele. Pentru statietate. Pentru ca prin acelasi principiu, si legat de tranzitul intestinal si de secretia acestor hormoni care promoveaza statietatea. Si in plus, ai avantajul ca daca mananci multe fibre, poti sa-ti scazi si aportul caloric. Pentru ca impanza aceea formata de fibre, gelul acela care este format, mai pierzi niste calorii. Ceea ce e bine in situatia asta, pentru ca problema cu obezitatea este o eficienta calorica prea buna. Dacă vrei să slăbești, vrei să fii cât mai ineficient caloric. Vrei să arzi cât mai mult, ba, prin grăsime brună care arde gratis, așa, prin termoreglare calorii, ba, pur și simplu să elimin prin fecale calorii fără să le exabsorbi. Exact. De exemplu, orlistatul asta face, elimină caloriile din grăsim la nivel intestinal și ai mai salvat câteva calorii. Foarte simplu. Deci, ăsta e principiul legat de slăbiri. Și concret, cum facem? Că ai întrebat, bun, dieta. Dar cum slăbim? Ce dietă? În principiu, numărul unu, cel mai important, o dietă care să poți să o ții pe termen lung, că pot eu să recomand aici dieta perfectă, dacă nu poți să o ții pe termen lung, degeaba, nu va funcționa pentru tine. Mese cât se poate de regulate, cu alimente care să te sature la fiecare masă. Fibre bucate în fibre, legume. Legume, deci nu ai cum să greșești, mai ales în diabet. Legume prea multe, nu există așa ceva. N-am văzut pacient, cred că, care să exagereze cu prea multe legumele. Să-l întreb, că eu mai încerc cu pacienții să-i ajut și îmi dau jurnale alimentare cu ce mănâncă. Niciodată nu s-a întâmplat în viața asta să văd eu un pacient... Cam mult brocoli acolo, ai grijă. Ai grijă un pic la salata de varză, nu. Mai ales la copii, de obicei asta e problema, că le e greu să consume legume. Deci legume cât mai multe. și legat de controlul diabetului și legat de prevenția diabetului și legat de scăderea ponderală. Apropo, ca ai zis mai devreme, cartofi prăjit nu este o legumă. Nu e o legumă, e altceva. E ceva procesat care nu se pune ca legumă. În plus, avantajul la legume este că, fiind sărace caloric și dense nutritiv, te vor sătura, vor distinde stomacul și vei avea stațietate, asta e secretul să-ți lăbești, stațietate cât mai multe pe toată ziua cu cât mai puține calorii. Numărul 2, legat de masa musculară și să slăbești sănătos, și asta proteinele ajută și pentru echilibrarea glicemiei, proteină. La fel, dacă se poate la fiecare masă proteine de calitate. Nu însemnând, de exemplu, din șorici sau din șuncă de asta Kaiser cu grăsime, foarte bugată în grăsim, dacă se poate o proteină mai slăbuță. Și și asta se observă în studii că previi diabetul cu proteina mai slabă, să zicem. Și ai avantaje... Pește în.

Pasăre, nu? Da. Și.

Singura, bine ai menționat, singura carne care e chiar recomandat să mănânci grasă e peștele. Pentru că are aceste grăsimi bune, omega 3, care au beneficii la fel pe un spectru imens. Ok. Bun.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le vezi în dieta persoanelor diabetice? Păi unul.

A deja menționat prea puține legume. Altă greșeală pe care o sesezez este că... Iau îngreutate sau au glicemia neechilibrată și discutăm acum cum merge cu alimentația, cu mesele. Domn doctor, eu nu înțeleg, eu nu mănânc. Eu nu mănânc mult și totuși mă îngraș. Glicemia e crescut, nu înțeleg, eu nu mănânc. Ajung acasă, obosit, nu mănânc nimic toată ziua. Și seara ajung și mănânc și eu ca om o masă și gata, dar... Asta e nasol, pentru că în 9 din 10 cazuri, dacă ajungi seara obusit și nu ai mâncat nimic toată ziua, vei distruge frigiderul. Și nu vei mânca sălățică cu pieptuț de pui, cu avocado. Vei mânca, dai comand, găsești în frigider acolo toți carbohidrații, deci nici nu o să-ți dai seama. Așa că, ca greșeală, să zicem și ca lucru, tuturor recomand, cei care ascultă acest podcast, Cel mai util lucru care te va ajuta cu dieta ta, si cu scopul tau legat de dieta, si cel mai simplu de facut, e sa stii un jurnal alimentar, in care notezi absolut tot ce mananci, de dimineata pana seara, si dupa te uiti la el si analizezi, uite, de fapt, si sa fii sincer cu tine, chiar daca ai un KFC, sunt dulci, sunt ce-o fi, sa-ti notezi tot. Deci asta odata. Ok, și.

Asta m-o să arată la mine și am mai vorbit-o și cu Andu Preda în podcast-ul pe care l-am văzut despre intermittent fasting, că una din problemele pe care eu le aveam atunci când țineam un fasting prea drastic era fix faptul că seara mi se făcea foarte foame și îmi dădeam o daună metabolică mult mai mare decât dacă aș fi mâncat aceiași mâncare împrăștiate în mese regulate, în mic dejun, prânz, cină. Da, și cred că asta se întâmplă și la pacienții diabetici. Ok, păi... Cred că am acoperit în mare cam tot ce am avut de acoperit în legătură cu sănătatea metabolică, pre-diabet. Diabet, mă bucur să aud că poți să-l duci în remisie, că poți să-l vindeci, practic, prin scădere în greutate, prin dietă, probabil prin sport, că-i care ar ajuta să facă sport cu sală de creșterea masei musculare. Exact. Deci, iată că lucrurile, de o parte, nici nu sunt atât de negre, pentru că le poți vindeca, dar nici nu e de jucat cu ele, pentru că e o boală vasculară, până la urmă, orice organ este vascularizat și atunci diabetul te poate afecta în efectiv orice organ din corpul tău. Păi, îți mulțumesc foarte mult pentru prezența la acest podcast. Invit pe oameni să ne scrie jos întrebări, la care o să încercăm să răspundem și, eventual, poate dacă strângem suficiente întrebări, facem un al doilea episod împreună cu tine. Mulțumesc încă.

O dată de invitație. Mulțumesc frumos.

Și l-am făcut plăcere. Și studiile despre care ai vorbit o să le lăsăm jos în descrierea acestui material. Vlogul meu despre prediabet o să-l lăs jos în descrierea acestui material. Vă invit să vă abonați la newsletter-ul meu, care se cheamă drmihail.substack.com, găsiți link. Tot așa, descrierea acestui material în acest newsletter în fiecare săptămână o să vă trimit o carte pe care o citesc în săptămâna respectivă, ce podcast am urmărit, ce alte lucruri interesante am făcut în săptămâna respectivă și ce urmează, ce eveniment urmează să facem cu bun bine și așa mai departe și orice fel de apreciere de la voi este foarte importantă pentru noi. Chiar dacă luați acum și scrieți în comentarii diabet sau scrieți doctor Kiper sau dacă scrieți prediabet sau dacă scrieți sănătos metabolic, ne ajută enorm în algoritm și o să ajute alți oameni să ajungă la acest material și să învețe lucrurile pe care le-ați văzut și voi mai devreme. Vă mulțumesc ca ați rămas până aici și pe curând ne vedem la un alt material că se poate de curând.