Totul despre IMPLANTUL DENTAR | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Mihaela Măgureanu

70% dintre români au un dinte lipsă.

Oamenii încep să nu mai zâmbească, încep să ai basimetrii faciale, încep să se izoleze.

De ce oamenii nici pierd dinții?

Pentru că nu-i tratează. Din nefericire, românii consideră că n-au probleme dacă nu-i doare nimic. Este foarte greșit. Nu e nicio problemă, că la mine nu se văd dinții. Nu, pot să mai stau așa. Păi ai o problemă dacă nu se văd dinții. Și toate lucrările din spate se sparg. Le sari ceramica, se descimentează, apar tot felul de alte probleme. Ei sunt proiectați să lucreze ca un tot. Dacă unul suferă, vor suferi toți ceilalți. Orice dinte care nu este în poziția lui anatomică corectă, trebuie îndreptată. Adică atunci când plec către dreapta, nu trebuie să simt că mă agață o pereche de dinți din stânga. Și în încercarea asta de a-și găsi echilibru, îi dau câte un brânci. Fațetele din ceramica Emax sunt fațete care aderă la dinte, care fac corpul mult cu dintele, îi cresc rezistența, îi cresc transluciditatea, fluorescența, adică sunt fațete mult mai naturale. Dinți naturali au un anumit gradient. Dacă pacientul își dorește să fie fie frumos, fie sănătos, atunci trebuie să folosească ceramica Emax.

Cum se face în ziua de astăzi corect un implant? Omule, te salut! Dr. Mihaila aici într-un nou episod Boabea de Cunoaștere și vorbim din nou despre dinți, dar dintr-o altă perspectivă. Fiți atenți la mine! 70% dintre români au un dinte lipsă. Și ai putea zice, wow, ce mare lucru! Ai un dinte lipsă, îi ai pe ceilalți. Nu e chiar așa, o să vedeți imediat. 30% dintre români nu au dinți aproape deloc sau chiar deloc. și în contextul în care speranța de viață crește. Trăim mai mult, vrem să ne alimentăm mai mult timp și ați văzut din alte materiale de ale noastre cât de nasol este pentru sănătatea noastră să n-avem dinți. Nu ne afectează doar estetic, ne afectează din toate punctele de vedere sănătatea. De aceea vorbim astăzi despre ce faci cu un dinte lipsă, cum îl înlocuiești, ce faci cu dinții tociți pentru că ei se tocesc și se pare că se tocesc mai repede decât înainte, Și cum poți să ai din sănătoși și la 50, și la 60, și la 70 de ani, pentru că avem nevoie de ei. Și despre toate astea vorbim cu doamna dr. Mihaela Măgureanu, care este medic primar, stomatologie generală, din cadrul clinicii EXCEDENT, care sprijină acest material. Doamna dr., bună ziua! Bună.

Ziua! E.

Adevărat că 70% dintre românii au dinte lipsă și 30% n-au dinți deloc? Da.

E foarte adevărat. Mai mult decât atâta, 50% nu se prezintă deloc la stomatolog, nimic doar odată pe an. Media de consum de pastă de dinți este de untul pe an. Și în general își schimbă periuța de dinte odată la șase luni. Nici de cum la trei luni sau la o lună și jumătate, cum ar fi necesar. Adică, din punctul ăsta de vedere, suntem în coada clasamentului în Europa. Da.

Partea bună este că fiind în coada clasamentului, ai unde să evoluezi. Ai cum să îmbunătățești situația pe care... Prin.

Educație, numai prin educație. Ok. Și.

Legat de dintele lipsă, până la urmă, aș vrea să înțeleg de ce un dinte lipsă mă afectează mai mult decât doar faptul că am un gol acolo. Pentru că mă gândesc că mulți oameni asta consideră. Am un dinte lipsă, nu-i nimic, am pe ceilalți, mestec pe partea cealaltă, dar ce se întâmplă de fapt în spate? Se.

Întâmplă fenomenul următor. Dinții sunt ca mărgelele. În momentul în care iese unul din șir, celălalt începe să se destrame. Și atunci, în aceste condiții, încep să migreze dinții, masticația este alterată, digestia este alterată, aportul de nutrienți este mult redus și apar problemele, astea sunt ca probleme generale. Apar dezechilibrii ocluzale, apar dezechilibrii articulare, apar spațierea celorlalți dinți, începe să intre mâncare între dinți și începe să ne doară, apar spasme musculare, în general, probleme ocluzale. În momentul în care se suprasolicită ceilalți dinți restanți, pentru că exact asta se întâmplă și ajung în niște poziții defectoase care încarcă mai mult, afecțiuni alea celora. Și nu se pierde doar unul. Este doar primul care se pierde, urmează să se pierde și ceilalți, într-un interval de timp mai lung sau mai scurt. Adică.

Un prim dinte pierdut este doar, efectiv.

Prima piesă a unui dominon care începe să cadă. Și la sfârșit, în momentul în care s-au pierdut toți dinții, apar și altele, apar probleme Sociale, da? Oamenii încep să nu mai zâmbească, încep să aibă asimetrii faciale, încep să se izoleze, multe altele. La.

Cât timp după ce mi-am pierdut un dinte sau cât timp după ce am pierdut un dinte am la dispoziție ca să încep să iau măsuri? Depinde.

Dacă dintele care este în pericol a fi pierdut se află în față, adică unul din cei dinții din față dintre canin sau până la premolar 1, este foarte important să fie înlocuit înainte să se pierdă complet. De ce? Pentru că țesuturile moi se prăbușesc. După ce se pierde un dinte lipsă, osul începe să se topească, gingia se duce după os și apare un gol care trebuie umplut. În zona estetică este o mare diferență între volumul rădăcinii dentare și volumul implantului dentar. Și atunci dacă implantul este pus imediat post-extracțional, putem avea un rezultat foarte bun, practic să nu se cunoască că avem acolo un implant. În zona laterală însă este foarte important să așteptăm acele trei luni de zile de vindecare, astfel încât osul să se solidifice, să fie mai rezistent atunci când se insere în plantul dental. Între.

Imediat și trei luni? Între.

Imediat și trei luni, în niciun caz șase luni sau peste. Între imediat și trei luni. Dacă.

De exemplu, avem de face cu un pacient care și-a pierdut un dinte acum 2 ani, ce se face în cazul lui? Faptul că au trecut 2 ani, cu ce ne încurcă? Sau.

Ce adaugă la tratament? Adaugă, de obicei, în funcție de un fel în care a fost făcută extracția dentară, Nu uitați să dați like, să lăsați un comentariu și să distribuiți acest material.

Video pe alte rețele sociale YouTube face.

Mai vizibile materialele video care sunt urmărite până la capăt. Vă mulțumesc frumos! Putem să inserăm implantul în condițiile existente. Ne dăm seama pe un computer tomograf tridimensional care este volumul de os și putem să inserăm implantul așa cum vine pacientul. Dacă am constatat o pierdere osoasă, trebuie adăugat în ședința în care se inseră implantul un material de adiție. De.

Ce există această problemă? De ce ne cade câte un dinte? De ce oamenii își pierd dinții? Pentru.

Că nu-i tratează. De cele mai multe ori, dinții se pierd prin carie, prin pordontoză sau ca urmare a dentaților neprotezate, altfel spus. N-ai tratat dintele când a avut o carie mică, a făcut infecție, a făcut infecție inclusiv în os, adică nu doar culpoa dentară. Asta.

E cea mai des întâlnită cauză? Cea.

Mai des întâlnită. Există și cauza parodontală, adică caria și parodontoza sunt principalele două cauze ale pierderei dinților. Parodontoza.

Am mai discutat despre ea, e o inflamație... O.

Bolă a ligamentelor dentare. Da.

Acele ligamente. Care.

Se simt dintele în os. Aici.

Nu avem un os, dar dacă ar fi să ne uităm pe piesa asta, Avem osul aici undeva jos sau avem un os? Da.

Da.

Avem un os. Deci dacă ăsta este dintele nostru... Da.

Până acolo este rădăcină. Până.

Aici este rădăcină. Exact. El nu este înfiletat în os, el e prins de niște ligamente. Prins.

Ca într-un hamac. În.

Hamac. Și.

Sunt aproximativ 24 de ligamente parodontale, ori pe direcții diferite. Pe fiecare dinte. Și.

Alea se inflamează în parodontoză și dacă slăbesc, dintele cade. Doar că în parodontoză bănăiesc că nu-ți cade un singur dinte. Încep să se miște toți dinții. Da.

Câte un pic, câte un pic. De undeva începe. De obicei începe din zona laterală. Bun.

Acum, înainte de a ajunge la implant și la soluție, aș vrea să vorbim despre ocluzia dentară. Cum putem să ne dăm seama, de exemplu, dacă avem vreo metode de a ne da singur seama că avem o ocluzie dentară corectă sau incorrectă? De ce trebuie să fie corectă și de ce e pericolos să fie incorrectă? Cu.

Asta aș vrea să începem. Deci de ce e important să fie corectă? Pentru că o ocluzie corectă înseamnă că toți cei 32 de dinți se ating în același timp. Ocluzie corectă înseamnă contacte de masticație interdentare, simultane și bilaterale. Adică.

Toți dinții mei trebuie să se atingă în același timp când închid gura? În.

Același timp și fără derapaje, adică nu să închidem gura și după aceea să simțim că se duce într-o direcție. Asta ne putem da seama pur și simplu fără să fim în față o glinzi. Dacă suntem în față o glinzi, mai avem și alte semne. Cum.

Îmi dau seama că dinții mei se închid corect? Se.

Închid corect. Ocluzia e de două feluri. Statică și dinamică. În static închidem gura. Dinții trebuie să rămână închiși pe loc. Altfel spus, am închis și trebuie să rămână aici. Dacă atunci când închid mandibula derapează într-o direcție, înseamnă că avem un contact prematur undeva. Asta.

Înseamnă că dinții mei ating pe un dinte și după se atinge întâi unul și el derapează ca să găsească loc și celorlalți. Exact.

Pentru că organismul să fie funcțional. Organismul tineri se adaptează. La.

Oclusie trebuie să zicem mușcătură. Mușcătură.

Da, exact. Ca să fie pe înțeles, da? Bun. Asta se întâmplă în static. În dinamic, atunci când frecăm stânga-dreapta, nu trebuie să simțim contacte pe partea cealaltă. Adică atunci când frec către dreapta, nu trebuie să simt că mă agață o pereche de dinți din stânga. Cum.

O simt eu acum. Acestea.

Se numesc interferențe și trebuie de asemenea eliminate, pentru că ele produc de asemenea blocaje articulare și musculare în intenția organismului de a se adapta acestei situații și de a fi funcțional pentru a putea tritura alimentele, pentru a face masticație corectă, e necesar să fie cât mai multe perechi de dinți în contact. Mandibula fiind unul suspendat, ea are posibilitatea să alunece în toate direcțiile, atât pe panta articulară, cât și prin intermediul perechilor de mușchi. Pentru că în fiecare unghi mandibular se inseră mușchi ridicători și mușchi coborători. Și atunci mandibula poate să gliseze. Asta.

Se întâmplă când am mușcătura ok, ceea ce numim noi ocluzie. Nu.

Asta se întâmplă în lateralitate, atunci când încercăm să mâncăm, pe o parte sau pe cealaltă. Da?

Ok.

Bine?

Dar ca să revenim pentru oamenii care ne urmăresc acum, deci ce test pot să fac ei? Sau, lăsați-mă pe mine să zic dacă am înțeles bine. Testul, primul test e acela static, da? În care închid dinții, deschid un pic. Da.

Și nu mă încurcă nimic. Închid.

Și îmi dau seama dacă îmi ating toți dinții la celălalt timp. Exact.

Contacte simetrice și simultane. Eu.

De exemplu, când închid, eu știu că n-am o gluzia ok, de asta și fac tratament torturnotic acum, dar eu și acum când închid gura, dinții mei se închid, acum am contact, dar ca să se închid complet, Și după alunecă un pic. Da. Mai alunecă un pic. Mai.

Alunecă un pic. Deci.

Ăsta e primul semn. Da. Și al doilea semn este atunci când deschid gura. Nu.

Când frec stânga-dreapta. Când.

Frec stânga-dreapta, ok. Trebuie.

Să am contacte doar pe partea spre care frec. Dacă am contact pe stânga, nu trebuie să simt că mă agață pe dreapta. Acum hai să-ți arăt cum verifici în oglindă dacă ai sau nu o problemă de mușcătură. În primul rând, la deschiderea gurii, cele două linii interincisive trebuie să fie în același acste, adică în continuare, liniile dintre cei doi incisivi centrali, sus și jos. Cele pe care le-am semnat eu aici cu pixul. Și atunci, în momentul în care deschidem gura, ele trebuie să fie una în continuare a celelalte. În momentul în care deschidem gura, Dacă una se duce așa, avem o problemă, pentru că înseamnă că în articulație condilii sar. Adică mandibula, în loc să deschide așa, deschide așa. Și asta nu e bine. În al doilea rând, ne uităm în oglindă și vedem în oglindă, linia dinților este dreaptă sau este așa, într-o parte. Pentru că dacă este așa, înseamnă că faci masticație numai pe o parte. Cum.

Adică linia dinților? De.

Ce sens? Zâmbetul, linia incisivă, linia aceasta, trebuie să fie paralelă cu buza inferioară. Dacă nu este paralelă cu buza inferioară, când stau așa, mă uit în ce direcție este ridicată. Dacă este ridicată, cum se întâmplă, de obicei spre stânga, înseamnă că pe stânga fac masticații predominant. Dinții aceia vor fi categoric mai uzați decât ceilalți și de aici apar dezechilibri articulare. Dar.

De ce e mai des mai ridicate în stânga și deocită în dreapta? Asta.

Am constatat în 25 de ani de lucrat, de experiență, că în general oamenii care fac masticație unilaterală ajung după un număr de ani să aibă dinții din acel cadran mai ridicați. Ei nu-și dau seama. Are.

Legătură cu faptul că ești stângași? Da.

Are legătură. Foarte rar am văzut să fie pe partea dreaptă dinții mai ridicați. Ne uităm la nivelul caninilor. Cei doi canini trebuie să fie tociți egal. Foarte frecvent se întâmplă ca unul să fie mai tocit și celălalt mai puțin tocit. Tot așa ca și semn de scrâșnit doar pe o parte sau de masticație doar pe o parte. Tot în oglindă ne uităm dacă față de acum 20 de ani nu am dinții incisivii centrali superiori la fel, ci mi-a părut strungăreață sau unul din ei e mai lung decât celălalt sau unul este mai în afară decât celălalt, atunci înseamnă că în spate sunt niște probleme. Pentru că vin măseluțele din spate și în încercarea asta de a-și găsi echilibru îi dau câte un brânci. Și atunci dintele acela, se numește fenomen Tieleman, dintele acela iese în afara Arcadei, în încercarea lui disperată de a ieși din calea forței care îl supără. Se.

Ferește de forța care i-a apăsat. Se.

Ferește de forța care i-a apăsat și atunci el iese din șir. O dată ce a ieșit din șir, ceilalți dintre ei sunt suprasolicitați și încet, încet apar schimbări de poziții. Adică oameni care nu au avut niciodată vreun spațiu între dinți constată, după ce au pierdut un dinte, că încep să se spațieze și ceilalți. După ce încep să se spațieze, dinții nu mai sunt uniți în calea forțelor. Fiecare este singur și este mult mai slab singur decât împreună cu ceilalți. Și atunci, automat, apare migrări. Deci migrările dentare, spațierile, diferențele de mișcare, diferențele de nivel în zâmbet față de cum erau în pozile de-acu o vreme. Sunt oameni care spun că nu e nicio problemă, că la mine nu se văd dinții, nu pot să mai stau așa. Păi ai o problemă dacă nu se văd dinții, pentru că nu există tânăr de 17, 18, 20 de ani sau copil care o să nu-i se vadă dinții când zâmbește. În momentul în care din 11 mm cât are un incisiv central ajungi să vezi numai 2 sau 3 și tu ești pacient tânăr, înseamnă că restul de 2 i-ai pierdut. În mod normal, când zâmbim trebuie să se vadă la un pacient de 30-40 de ani, trebuie să se vadă cel puțin 4 mm din muchea incizală. Adică de aici până aici trebuie să se vadă cel puțin 4 mm la un pacient tânăr. Deci.

Dacă nu ți se văd dinții când zâmbești, înseamnă că e probabil că i-ai tocit deja? Și am putea spune că asta e o altă piesă de domino care se duce la vale, pentru că lucrurile nu o să rămână așa, ele doar o să se evolueze mai rău. Exact.

Pentru că dinții se protejează între ei, adică cei din față îi protejează pe cei din spate și cei din spate îi protejează pe cei din față. Ce înseamnă asta? Pierdem un dinte în spate, forța este mai mare pe dinții din față. Și atunci ei încep să se spațieze ca să iasă din calea forțelor. Pierdem un dinte din față sau se tocesc caninii sau se tocește grupul frontal, atunci forțele acestea de lateralitate ajung să fie exercitate pe măseluțe, care nu sunt făcute să suporte forțele în lateralitate, ci doar forțe de presiune. Adică dinții din spate sunt lăsați de mamă natură ca să suporte forțele de presiune în ax, forțele mari de masticație, în timp ce dinții din față sunt pentru protejarea lor pentru conducerea acestor mișcări. Sunt mai departe de articulație și au un număr de ligamente mai mare, special adaptat. Caninii sunt special adaptați ca să suporte aceste forțe de lateralitate. Când ai un canin tocit, toată forța e pe cei din spate. Și atunci se întreabă oamenii de ce n-au reparat dinții din față, că nu contează că să nu ne atingem de ei, că sunt buni, frumoși, și toate lucrările din spate se sparg. Le sare ceramica, se decimentează, apar tot felul de alte probleme. Încep să se miște lucrările cu tot cu dinții. Pentru.

Că din cauza acestei ocluziei greșite, furțile cad greșit pe dinți, adică ajungem să ne folosim dinții nu așa cum au fost ei proiectați să fie. Exact.

Ei sunt proiectați să lucreze ca un tot. Dacă unul suferă, vor suferi toți ceilalți. Și.

Ăsta este încă un motiv de a-ți repara și acel singur dinte care cade, pentru că nu mai... E ca și cum ai merge cu o mașină cu trei roți. Ai zice, ce mare lucru, mai am trei roți. Dar nu-i bine. Am.

O roată de rezervă care e mai mică, da, exact. Foarte bună comparația cu mașinile. Mulțumesc.

Acum, în ce măsură devină faptul că dinții nu sunt bine așezați în gură, avem această problemă de ocluzie și ni se tocesc dinții? Și în ce măsură este, devină, bruxismul? Și dacă poți cu ocazia asta să ne și explici ce este bruxismul. Bruxismul.

Este scrâșnirea dinților sau încleștearea lor. Este o parafuncție, să spunem așa. Și bruxismul are drept factor cauzal principal, stresul. Migrările dentare, înghesurile dentare, problemele dentare sunt factori de risc pentru bruxism. Dar cauza principală a bruxismului este stresul. Și stresul nu mă refer doar la stresul, să spunem, de la serviciu. Sunt foarte mulți în ziua de azi care au stres emoțional din cauza problemelor familiale, din cauza problemelor de sănătate pe care le descoperă, din cauza problemelor personale, nu neapărat dacă poate că sunt oameni singuri și se întreabă de ce sunt singuri. Adică, stresul emoțional, nu neapărat stresul profesional sau stresul antreprenorial. Există foarte multe componente, foarte multe variabile ale acestui stres și în ziua de azi, 90% din oamenii activi, mă refer, între cei de 20 și 65 de ani, au bruxism. 90%?

Asta.

E statistică reală, da? E statistică, ajunge spre 95% la congresul la care am fost acum în aprilie, exact asta s-a spus. Adică.

Mai toți. Mai.

Toți, și mai ales după pandemie, a crescut foarte mult procentul. Și.

Cum e? Adică, multe de față sunt curioși, cine sunt aia 5% care n-au? Adică...

Edentații, care n-au nici dinți. N-au ce scârșni. Sunt foarte puțini, până și copiii de 5-6 ani scrâșnesc dinții, pentru că stau foarte mult în fața ecranilor, pentru că se uită la televizoare, au și ei probleme la grădiniță, mari. Deci.

Stresul și de la muncă și ăla emoțional ne face ca în proporție de 90%, chiar 95% cum ai zis, să-ți creștim din dinți. Adică aproape toți avem bruxism. E o soluție atunci la asta? Cred că e derizoriu să zicem a renunța la stres, că asta e, avem stres. Ce putem să facem atunci? Putem.

Să prevenim sau să tratăm efectele stresului. Putem să prevenim efectele stresului intervenind asupra problemelor dentare, adică rezolvându-ne problemele dentare. Și când mă refer la problemele dentare, Nu mă refer doar la CARI, da? Prezența unei înghesuiri dentare, prezența unui dinte în poziție ectopică, prezența unui dinte lipsă care determină migrarea celorlalți dinte și apariția contactelor premature. Toți aceștia sunt factori de risc pentru bruxism și dacă sunt adăugați stresului, mandibula freacă în toate directiile încercând să depășească această obstacole. Deci, prevenția înseamnă, în primul rând, rezolvarea problemelor dentare și purtearea unei gutiere de bruxism, da? problemele dentare rezolvându-se cât un pic, una câte una, pe măsură ce apar. Foarte important, controlul periodic, pentru că un medic poate să-și dea seama mult mai bine decât pacientul acasă, indiferent că este în față o glinzi sau nu, ce probleme au apărut între timp. Sunt semne pe care le văd medicii și nu doar pacientul singur. Ok.

Și am înțeles, poți să-ți rezolvi, să zic, cauzele stresului și să previi stresul respectiv, să previi bruxismul, te duci la control, Porți gutiera de bruxism, dar și ce alte metode ai în cabinetul stomatologic pentru a rezolva bruxism? În.

Funcție de gravitatea lui, se pot face echilibrari prin șlefuiri selective minime, ghidate sau nu computerizate cu articulatorul digital. sau în cazul în care deja s-au tocit dinții foarte mult, adică s-a pierdut o cantitate foarte mare de smalt și problemele sunt extinse, nu este doar un singur dinte care are contact problematic sau interferență, atunci se face o reabilitare totală, adică se înlocuiește ceea ce s-a pierdut prin materiale ceramice, astfel încât mușcătura să fie corectă la nivelul întregii guri. Aceasta este o procedură, este ceea ce se cheamă stomatologie minim-invazivă. Ce.

Înseamnă asta mai exact? Înseamnă.

Că acest este un concept nou, a apărut în ultimii, să spunem, 2-3 ani. Este un concept care înlocuiește ceea ce s-a pierdut prin uzura dentară, prin bruxism sau natural, la cei care consumă foarte multe fructe, acide, apă ploată cu lămâie, determină eroziuni foarte puternice. Apă.

Ploată cu lămâie determină eroziuni? Nu.

Recomand, adică? Nu chiar. Apoplată cu lămâie demineralizează dinții foarte tare atunci când este consumată pe termen lung. Dar.

Ce putem să facem? Adică eu, de exemplu, am renunțat la sucuri, de mult, nu beau nici frești de portocale. Asta le recomand și oamenilor, nu beau nici sucurile din comerț care sunt pline de zahăr, dar vreau să dau un gust apei mele, să aibă măcar un gust și atunci într-o apoplată sau minerală, de regulă... Nu.

Punem o lămâie întreagă, punem mai... Nu.

Pun un strop. Un.

Strop, da, deci un strop. Atunci.

E bine să mă clătesc cu apă normală după ce am băut apă cu lămâie? Da.

Adică apă plată cu lămâie, băută toată odată, nu cu o lămâie întreagă, ci cu mai puțin, și clătit. Eu recomand clătitul și după cafea, adică după cele băuturile care colorează dinții, dar și după cele acide. Nu vorbesc că băuturile acide nu sunt recomandate, dar chiar și apă plată cu lămâie demineralizează dinții. Ok.

Mama, la asta oamenii chiar o să zică, ce mai bem? Ce mai muncăm? Apă!

Apă! Apă și atât! Apă și atât! Dar.

Ne-Am zis oameni buni, nu mai beți suc, beați acolo o apă cu lămâie. Păgeți o apă cu lămâie și zice, ah, ok. Și acum vine doamna doctor și zice, nu mai bea nici apă cu lămâie, că îți strici și te toceți dinții. Dar ok, un pic, un strop de lămâie merge. Și spuneți că mai merge să mai pui fructe tăiate. Fructe tăiate le pui la infuzat și au prin de aromă. Sigur.

Sigur. Astea fără niciun fel de contraindicație. Dar.

Revenind, dinții care s-au tocit pot fi reabilitați prin adauz, adică adauz și tacit. Adică.

Sunt tehnici additive, se adaugă materiale ceramice. Și.

Minim invazivi, pentru că noi intervii puțin pe dinți. Extrem.

De puțin. Spuneți și prieteni, stomatologiea tradițională care se face prin șlefuire și acoperire cu coroane, ca să le face o morfologie pierdută, și stomatologia minim invazivă se conservă foarte mult din substanța dentară rămasă. se adaugă până când se ajunge la forma și morfologia și structura și poziția dinților așa cum ar trebui să fie corect în tinerețe. Dinții.

În ce măsură trebuie îndreptați la un ortodont înainte de a face această structură? Ori.

De câte ori se află în poziții ectopice sau s-a pierdut un dinte și ceilalți au migrat. Deci orice dinte aflat în poziții ectopice... Ce.

Înseamnă ectopic? Ectopic.

Înseamnă care nu e la locul lui, așa cum ai rupt. Fie este înclinat, fie este ieșit în obraz, fie este înclinat către limbă, fie este înclinat către în față, fie s-a deplasat în spate unde a găsit un loc liber, orice dinte care nu este în poziția lui anatomică corectă, trebuie îndreptat. Ok.

Deci întâi este îndreaptă, după care putem în loc să-i șlefuim și să punem coroană, putem să facem această stomatologie minim-invazivă. Da. Poți să ne descripi pașii, cum se face ca ai venit și cu niște machete. Deci.

Presupunem ca acesta este pacientul. Aici.

Sunt dinti slefuiti. Nu.

Sunt dinti slefuiti, sunt dinti naturale. Sunt.

Tociti. Daca poti sa-mi dai asta un pic, vreau sa arat aici diferenta. Aici avem dinti normali. Da.

De dimensiune normală și acolo sunt niște dinți tociți, mult mai mici. Sau.

Tociți și sunnici. Și.

Fără relief. Și.

Atenție, omul își face treaba cu dinții ăștia, dar nu e bine, că se tocește din ce în ce mai mult.

Articulația se strică. Da, el consideră că e mănâncă, e funcțional și mai ales, din nefericire, românii consideră că n-au probleme dacă nu-i doare nimic. Este foarte greșit. Da. Deci durerea este un semn al organismului că și-a depășit capacitatea de reacție. Ok.

Deci acolo avem dinți tociți. Aici.

Avem dinți tociți. Se scanează. Cum? Se scanează cu scannerul intraoral. Ăla.

Cu cameră, nu? Ăla.

Cu cameră, da, exact. Deci se scanează și pe computer se face o simulare cum ar trebui să arate, adică cât anume s-a pierdut. Și cu scannerul facial și cu scannerul intraoral se face o simulare cât anume s-a pierdut. Și rezultă un WhatsApp, adică aceasta este simularea. Deci.

Pe calculator o să vedem imaginea asta. Adică o simulare a cum o să arate dinții după ce faci acel adauz pe care îl pui pe ei. Exact.

Acest adauz, această simulare este copiată în gură și pacientul în funcție de cât anume trebuie adăugat. Dacă trebuie adăugat puțin, poate să stea doar 3 săptămâni o lună de zile. Dacă trebuie adăugat mai mult, atunci trebuie să stea aproximativ 3 luni. De ce? Pentru că el a ajuns în situația asta în câțiva ani de zile. Și eu vin dintr-o dată, într-o zi și înalț mușcătura direct. Păi.

Stai un pic, deci ăsta e pacientul. Tu faci o scanare cu camera. Și calculatorul îți dă această simulare. Nu.

Calculatorul, tehnicianul. Tehnicianul.

Îți dă această simulare. După care tu vii și transformi dinții ăștia.

Doar că nu permanent, dintr-un material, dintr-o rășină. Și.

El pleacă din cabinet așa, cu dinții frumoși. Dintr-o.

Dată, brusc. Alb.

Cât de alb o să fie? Este.

Alegera lui, rășina e pe diverse culori. Adică.

Dacă tu de aici pleci din cabinet așa, tu o să simți că ai un obstacol, nu? Închide gura. Nu.

Nu o să simți că ai niciun obstacol. Se simte totul foarte natural. Ah.

Ok. Dar nu simți că ai dinții foarte naști odată? Nu.

De.

Ce pleacă așa și nu îi deranjează pe pacienți? Nu.

Îi deranjează nimic. Se simt dintr-o dată super wow. Și.

De ce ai nevoie atunci de acel timp de câteva luni? Pentru.

Că noi trebuie să vedem articulația, cum reacționează. Și.

Ce se întâmplă atunci? Unii.

Pacienți, în timp ce mănâncă, pot să constate că, de exemplu, se ciocnesc dinții când mănâncă sau să se ciocnească dinții când vorbesc. Și atunci vin la retușuri și facem retușurile necesare până când se simte bine, până când este complet funcțional. Dar el când pleacă, pleacă cu ocluzia complet echilibrată. Adică.

Nu are dureri. Aici are o mușcătură echilibrată, dar este o lucrare temporară pentru că tu Vrei să vezi dacă se ciocnește dintele când vorbește sau când mănâncă? Dacă.

Are eficiență atunci când mănâncă, dacă îl deranjează ceva, adică vrem să fie pacientul complet funcțional. Și.

Practic poți să și lucrezi pe această rășină și să modifici dinții? Este.

O rășină, modificăm până când este totul acceptat și când pacientul declară că se simte bine și nu mai are nevoie de nimic, că îi place, este mulțumit, îi place și cum arată. Asta.

Mi se pare foarte misto, pentru că e ca și la costum. Când te duci și îți alegi un costum, tu pleci cu el, dar poți să te întorci după aceea să zici, doamne, aici vreau să mi-l mai lași un pic, aici mi-l mai cambreze un pic.

Și așa mai departe. Exact, exact, exact, e perfect. Și...

Ok, și cât timp durează această lucrare? Adică cât timp poate această lucrare de rășină? Până.

Când are cel puțin o săptămână în care nu are nevoie de niciun retuș. O.

Săptămână în care s-a obișnuit cu ea. Bun, și ce se întâmplă după aceea? După.

Ce această lucrare se copiază, da? Lucrarea.

Pe care o ai acum deja se copiază, adică finalul la care ai ajuns. Se.

Face încă o scanare, cum se simte pacientul bine. Și după ce se face această scanare, da? Da. Începem și șlefuim dinții. Cum șlefuim dinții? Am copiat... Ce-ai.

Acolo? Ce-i asta galbă? Ah, aici? Un.

Silicon. E o cheie, așa îi spune, cheie. Asta e cheie. Da, e o cheie de silicon, adică o matrice, ca un fel de șablon. Și eu văd, aici trebuie să ajung. Aici.

Trebuie să ajungi cu dinții aceștia care sunt tociți. Da.

Cu dinții aceștia. Se dă jos rășinația și punem chia pe dințișor. Și constatăm că în loc să trebuiască să șlefuiesc dinții, trebuie să adaug. Se vede că este un spațiu aici. Da.

Pot să-l arăt eu, aș vrea să-l arăt aici la cameră. Asta este cheia, cu ce sa obisnui pacientul si aici avem dintii neslefuiti. Si asta e foarte misto ca ai spus, ai explicat ca este stomatologie minim invaziva pentru ca e un loc sa... Având dinții deja tociți, în loc să-i tocesc și mai mult ca să pun o coroană, eu de fapt trebuie să adaug aici. Și asta văd cât trebuie să adaug pe această cheie. Da.

Exact. Și fac șlefuirea în funcție de cheie. Adică foarte, foarte puțin. 0,2-0,4.

Mm. Dacă eu deja i-am tociți, de ce trebuie să mai fac șlefuirea? Pentru.

Că sunt zimsațic, pentru că dinții nu se tocesc uniform, sunt margini de smalță aspre, sunt neregulate, trebuie netezit frumos pentru ca suprafața de cimentare să fie exact, adaptarea să fie perfectă, ca două sticlă pe sticlă, să se poată adapta foarte bine fațeta. Pentru că fațeta este o foiță foarte mică, ea nu poate să stea pe gâlme, să spun așa, ea trebuie să stea pe o suprafață relativ netedă. Deci.

Ideea este că aici ajungem să punem niște fațete, doar că nu sunt fațete care doar ne-au albit niște dinți. Sunt fațete care ne refac. Facor.

Comun cu dintele și îl refac funcțional. Îl.

Refac funcțional, ok. Și.

Îi cresc rezistența, pentru că orice fațetă corect făcută îi crește foarte mult rezistența dintelui. Dar.

Ele tot fațete se cheamă? Da.

Pe zona frontală se cheamă fațete, pe zona laterală se cheamă onlayuri. On cum? Onlayuri.

Sau tabletop. Aha, ok. Mă gândesc că denumirea asta de fațete te duce în confuzie, pentru că lumea s-a obișnuit că fațeta este pur și simplu o față mai frumoasă a dintelui pe care îl ai. Aici e o fațetă funcțională. Adică mi se pare mult mai importantă funcția funcțională a acestei fațete decât funcția de a albi dintele sau de a-l face mai frumos. Da.

Categoric. Fațetele ei sunt de două feluri. Sunt fațete din zirconiu și fațete din EMAX și depinde foarte mult și cum sunt puse. Pentru că fațetele din zirconiu sunt fațete care nu fac corp cu omul cu dintele. Asta aș vrea să se înțeleagă foarte bine. Nu fac corp cu omul cu dintele, au în general rol estetic, ele pot să cadă. Deci fațetele din zirconiu sunt fațete care nu aderă, nu fac corp cu omul cu dintele. Ele sunt 100% în scop estetic. Fațetele din ceramica Emax sunt fațete care aderă la dinte, care fac conformul cu dintele, îi cresc rezistența, îi cresc transluciditatea, fluorescența, adică sunt fațete mult mai naturale. Aici există o diferență de concept, cel puțin în România, pentru că este categoria care vrea să imite vedetele, în funcție de ceea ce vede la televizor, și această categorie își pune fațete, blici, acele albe hârtie, tip american. Fațetele acelea tip american, Sunt niște fațete care nu redau exact morfologia dintelui, în sensul că de obicei nu respectă tiparele, în sensul că americanii vor să facă aceste fațete cu incisivii centrali mai mari, incisivii laterali ușor mai mici și caninii încă și mai mici. Eu am văzut, pentru că la noi în clinică au venit astfel de pacienti. Deci.

Din față se fie mai mari și din spate mai mici. Din.

Față se fie mai mari, da, pentru că ei vor să fie dominanți. Tot zâmbetul american făcut cu aceste fațete este în linie dreaptă. Toate muchile incizale sunt drepte. Dinții naturale au niște unghiuri distale mai rotunjite, au un anumit decalaj, adică incisivii laterali uneori sunt ușor mai mici decât cei centrali. Sunt ușor mai ridicați, caninii sunt ușor mai coborâți. Acum.

Înțeleg, pentru că am văzut persoane care într-adevăr au fațete, au dinții făcuți și.

Linia e uniformă. Acela este zâmbetul american, ăla este standardul american. Pare.

Și frumos și cumva ciudat. Adică îl observi. Da.

Pentru că noi ca români nu suntem obișnuiți așa. Noi avem o altă cultură. Dar pentru americani acela este standardul să fie alb, perfect, din zirconiu. Dar.

E nesănătos să ai toată linia... Este.

Pentru că în momentul în care faci caninii mai mici, trebuie să reduci mult din cuspidarea dinților din spate. Și atunci, fiind caninii făcuți mai mici, dinții din spate sunt aproape plați. Toate măseluțele sunt plate, ele nu mai au relief. Pentru că astfel n-ar putea să reziste. Atunci.

Nu mai amestești mâncarea bine, nu? Nu.

Mai amestești mâncarea bine, exact. De asta și ajung pacienții la noi, pentru că ajung cu probleme de ocluzie. Adică, la clinicele la care își pun aceste fațete, totul este minunat, li se arată zâmbetul înainte, zâmbetul e după, și după aceea apar problemele funcționale. Pentru că... Da?

E atât de important să înțelegeți că dinții, noi, în general, ca evoluție... Dinții.

Nu sunt doar pentru zâmbit, dinții sunt.

Și pentru mâncat. Dinții au apărut cam pentru mâncat. Și noi cred că suntem, adică ca evoluție și ca specie biologică Homo sapiens de acum, Dacă ne uităm cu sute de milioane de ani în urmă, dinții au fost, poate, unul dintre cei mai importanti factori de evoluție. Pentru că noi, cu ajutorul dinților, am reușit să ne alimentăm cu alimente mai calorice, mai hrănitoare și le-am dezvoltat datorită dinților. Și atunci e foarte important să păstreze în primul rând această funcție. Da.

Exact. Adică, ansamblul acesta nu este doar zâmbet. Dinții nu înseamnă doar zâmbet, dinții înseamnă funcționalitate completă, înseamnă inclusiv vorbire. Dar.

Explică-Mi, te rog, deci, ok, ca să revenim aici, mi-ai făcut cheia asta, atunci trebuie să șlefuiești un pic dintele pentru ca dintele să facă corp comun cu acea fațetă. Adică.

Să fie două fațete. Și.

Fațeta ea cum vine? Deci ea o să vină să acopere și... ea o să acopere și fața, dar o să acopere și... Puțin.

Da, foarte puțin. Așa.

Arată o fațetă. Așa.

Arată o fațetă, da. Și.

Varie de la dinții ăștia? Mă rog, nici nu contează. De-aia e că, deci, fațeta o să... Vine.

Pe deasupra și se agață ușor în... Pe.

Deasupra, dar ea vine și aici, adică dacă deschidem ea vine și în spate. Da.

Și.

Eu practic... Pentru.

Că vârful dintelui este refăcut complet din fațetă și ea se prinde ușor, ușor, adică 0,5-1 mm maxim pe partea din spate a dintelui. Genul.

Ăsta de fațetă îți cade ușor când mănânci? Nu.

Cade deloc când mănânci, dacă este fațetă ceramică. Fațetele din zirconiu, care nu fac corp cu dintele, adică nu se cimentează adeziv, acelea într-adevăr se pot desprinde. Dar trebuie reținut că din zirconiu și numai din zirconiu se poate obține albul acela de hârtie, pentru că dinții naturale au o anumită culoare. Da. Aha.

Deci astea EMAX nu pot fi perfect albe. Nu.

Pot fi niciodată albe ca hârtia. De.

Ce? Pentru.

Că au o anumită transluciditate, fluorescență, naturalețe și lasă să se vadă un pic din dintele tău natural. Ok.

Dar arată natural. Foarte.

Natural arată și dacă îți faci o albire înainte, poți obții acea nuanță mai albă, dar niciodată nuanța aceea opacă de hârtie. Adică dintele care de sus până jos este la fel de alb. Dinții naturali au un anumit gradient la partea de sus. Dintele.

Ăsta nu-i tăcit, vezi? Ăsta e tăcit. S-a tăcit, e praf. De-asta și fac tratamentul ortodontic și urmează să mi-l refac. Nu știu dacă o să... Cred că va trebui să-mi fac acest tip de fațete, inclusiv pe molari, dar ăsta-i singurul mod de a aduce adaus sau poți să aduci adaus doar pe dinte fără să ai fațetă? Adică poți să îmi pui adauz doar pe molar sus, fără să îmi pui fațeată în lateral? Da.

Sigur, absolut. Ok.

Dar poți să o faci și cu fațeată? Da.

În.

Felul ăsta. Asta înseamnă că dintele ăsta, dacă vreau să-l fațetez... Bine, trebuie să-i fațetez pe toți, încă nu poți să-l fațetezi doar pe ăsta, nu? Da. Dacă îi fațetez pe toți... Pentru.

Că ăla va fi perfect și cei din jurul lui vă sutociți. Ok.

Da. Deci dacă îl fațetez pe ăsta care e mai scurt, dacă o fac cu astfel de fațetă, nu risc să-mi cadă. Nu.

Sigur, 100%. Fațetele cimentate, adeziv, nu se desprind. Și.

Când alte întrebări, că asta naște o grămadă de alte întrebări, cât timp poți să le ții, adică care e spănața lor de viață? Foarte.

Mare, peste 10 ani. Peste.

10 ani, pentru că eu am 37. Da.

Poți să ține și 20 dacă sunt făcute corect, cimentate corect. Nu e neapărat că după 20 de ani cad. Depinde de care este situația. S-ar putea ca după 20 de ani gingia să fie la alt nivel și să nu-ți mai placă. Să se vadă mai mult via rădăcină. Dar.

Cum se înlocuiesc? Cum le dai jos? Adică le poți da jos? Sunt.

Două metode, da. Se pot da jos fie prin frezare, fie cu laserul. Da? Sunt spoturi laser care desprind cimentul. Fracturează cimentul aflat între fațetă și dintea. Și.

Asta nu strică și mai mult dintele? Nu.

Pentru că fracturează pe ciment. Nu. Laserul nu, nu. Doamne ferește, nu. Ah.

Iar frezarea înseamnă că poți să proiectocești.

Pe toți Nu, frezarea înseamnă că se dă cu freza și se elimină stratul de ceramică, pentru că este ca o șlefuire pe dinte, numai că noi nu ajungem la dinte. Dar.

Cum dai? Bagi ceva ca pe o șurbelință între... Nu.

Doamne, ferește, că se fracturează, nu. Deci se ia din aproape în aproape, cât un pic, cât un pic, cât un pic, exact cum se șlefuiește dintele și când ajungi la dinte, poți să dai un pic ultrasunetele. Dar modern așa se scot, cu laserul. Adică sunt spoturi laser, water-lase, câteva spoturi și sare singură fațeta și rămâne dintele intact. Există soluții să le dai jos dacă vrei să le dai jos și dintele să rămână intact, absolut intact. Sigur se poate lucrul ăsta. Există.

Un preț mediu, poți să ne zici un preț mediu și cum se face? Se face pe fațete sau cum se face pentru un tratament de acest tip? În.

General, prețul depinde foarte mult de clinică, depinde foarte mult de material, depinde foarte mult de medic, adică sunt foarte multe variabile, n-aș putea să spun. Eu recomand în general fațetele din EMAX, adică din ceramică. Fațetele din ceramică, acelea care sunt mai naturale. Oamenii educați în general le preferă pe acelea. Dar.

Care-I prețul mediu? Se.

Spune în jur de 2000 de lei maxim, dar poate să fie între 1500 și 2500. Ce.

Pe dinte? Pe.

Dinte, da. Și câți trebuie să faci? Depinde cât ai nevoie. Dacă.

Ai, uite, de exemplu, pacientul ăsta, trebuie să-i facă pe toți, nu? Da.

Numai că nu poți, depinde de, pe de-asta zic, depinde cât ai nevoie. Că, de exemplu, acolo unde are un implant pentru care are un dinte lipsă, acolo nu se pune fațet, acolo se pune coroană. Ok. Dar.

Se pune... Da.

Deci, într-o reabilizare totală, după ce ai pus implantul, pui coroană și acolo nu-i pui fațet, dacă doar îi pui coroană. Bun.

Dar dacă ai pus coroană, să zicem, și ai deja coroană pusă, deci facem Într-un astfel de caz care are toți dinții toții, trebuie să pui fațete pe toți dinții, nu? Se.

Analizează fiecare dinte în parte. Cei pe care se pune fațete se pune fațete și cei care sunt mult prea distrusi și nu mai... Pentru că fațetele nu se pot pune pe dinți din care a mai rămas un singur perete. Adică trebuie să ai pe cele lipi. Dacă dintele sunt de trei sferturi plombă sau ai un pivot acolo, nu poți să pui fațete. Trebuie analizat caz cu caz. Se poate să fie necesare combinații de fațete și coroane. Ce.

Altă soluție există? Se.

Face același lucru numai că se poate face prin injectare, dar rezistă mult mai puțin. Ce înseamnă asta? Prin injectare înseamnă că se copiază această situație, se face un șablon și dacă dinții sunt perfect sănătoși și nu vrei să faci din ceramică, se copiază această situație printr-un șablon transparent și se injectează compozit prin acel șablon transparent și se obține fix același lucru din compozit. Dar ceea ce se face cu compozitul este mult mai puțin rezistent, pentru că compozitul este un material mai moale, poate să aibă infiltrații, pentru că tehnica nu este la fel de precisă cum este tehnica cu ceramică. Și având infiltrații, în timp apar caripete de sus producibile de cele ceramice la care practic nu mai umbli. Nu mai umbli pentru că este altă tehnologie, adică ceea ce se plătește, valoarea ei, este dată în primul rând de tehnologie. Facetele din EMAX sunt cele pe care le punem noi. Facetele din zirconiu în general sunt mai ieftine, dar trebuie analizat cu dezavantajele pe care le au, cu faptul că pot să sară, cu faptul că se infiltrează cimentul. Depinde de ce își dorește pacientul foarte mult. Dacă pacientul își dorește zâmbetul acel american, nu se poate obține decât cu zirconiu. Numai și numai cu zirconiu. Dacă pacientul își dorește să fie și frumos și sănătos, atunci trebuie să folosească ceramica EMAX. Voi.

Faceți și zirconiu și EMAX la excedent? Da.

Dar în general facem EMAX. În.

General EMAX, ok. Da.

Depinde ce își dorește pacientul. Nu se poate obține zâmbetul acela american decât cu zirconiu bleach. Dar.

Ăsta de exemplu, asta e culoarea pe care... Asta e culoarea zirconiului? Asta e zirconiu sau nu? Nu.

Acela este EMAX. Părdon.

Ăsta e EMAX. Da. Adică și ăsta e... Are.

Transluciditate, fluorescență... Și.

E maximul de alb pe care îl poți obține ăsta? Nu.

E doar unul. Am venit cu ele pentru demonstrație. Ok.

Adică mie asta de exemplu mi se pare suficient de alb. Nu.

Nu, se poate și mai alb categoric. Acela este un A2, dar se poate face și B1. Adică se pot obține nuanțe cel puțin de două ori mai deschise decât asta. Ideea e că transluciditatea și fluorescența pe care o are ceramica Emax nu vor fi niciodată la un zirconiu. Adică această ceramică prin transluciditate respectă gradientul natural al dintelui. În timp ce zirconiu este perfect alb, de sus până jos. Efectiv, ține numai de ce-și dorește pacientul. Numai și numai ce-și dorește pacientul.

În gura asta am ajuns și la un implant. Vrei să vorbim puțin despre implanturi, să-mi explici cum se face în ziua de astăzi corect un implant?

Să luăm un implant în zona laterală. Așa cum ai spus mai deprime, pacientul e de 2 ani de zile fără dinți. Ce facem? Avem două variante. Varianta numărul 1, care este cea mai larg răspândită și cea mai acceptată în ultima vreme, este tratamentul prin implanturi dentare. Și asta presupune că la prima ședință, după consultație, Îi se explică pacientului care este starea lui de sănătate, ce are nevoie. Nu analizăm doar acel dintre care îi lipsește. Ne uităm, vecinii sunt înclinați, nu sunt înclinați, cum este antagonistul. Dar să presupunem că totul este perfect și trebuie doar să inserăm implantul dentar. Facem computer tomograf. După ce a făcut computerul tomograf, îl analizăm și vedem tridimensional ce ofertă osuasă avem. În funcție de asta stabilim diametru implantului, îi explicăm pacientului pentru acel diametru al implantului ce posibilități avem. Noi în clinică punem patru feluri de implanturi, vorbim ulterior. După ce am stabilit și am căzut de acord cu pacientul, ce fel de implant punem, ce fel de material de adiție folosim, dacă într-adevăr are nevoie de adiție sau nu, Se trece la intervenția chirurgicală apropriu-zisă, se inseră implantul dentar într-un interval de, să zicem, aproximativ 20 de minute, dacă nu e nevoie de alte intervenții suplimentare, se închide, implantul stă acoperit, în cazul în care decidem că nu are nevoie de protezare provizorie, de asta am spus de zona laterală, după care pacientul pleacă, se scot firele la 7 zile sau la 2 săptămâni, în funcție de situația clinică, Și după aceea se stă fie patru luni de zile, fie șase luni de zile, dacă e la mandibul, adică la dinții de jos implant la arca de inferioară, patru luni de zile, implant la maxilar șase luni de zile. După șase luni de zile, printr-o incizie foarte mică, se descoperă implantul, se pune un mont de vindecare și coroana deasupra. Deci.

Șase luni durează între... La.

Maxilar, da, pentru că este diferență de densitate. Deci.

Nu poți să pleci direct cu dintele pus. Ba.

Da, lucrul ăsta se poate face în zona frontală. În zona frontală înseamnă că avem un dinte pe care trebuie să-l extragem, ca să putem să conservăm osul și aspectul gincii ei. Facem extracția, se inseră implantul, se compensează diferența de diametru dintre rădăcina dintelui. și diametrul din plantului cu material de adiție. Osul poate să fie autolog sau poate să fie os bovin liofilizat.

Producătorul de la vacă, nu? E os de vacă, dar care e prelucrat, astfel încât să nu ai niciun fel de reacție imună la... Da.

Standardizat, dezantigenizat, dezlipidizat, da. Este.

O diferență între os propriu și os de vacă? Adică mă gândesc că e mai bine că... Osul.

Propriu este foarte bun dacă avem de unde să-l recoltăm, dacă n-avem de unde să-l recoltăm... Se.

Recoltează tot din zona gurii, nu? Pentru că același chirurg îl recoltează. Acolo.

Unde este nevoie, da, dar ceea ce facem noi în clinică este ca să recoltăm osul, deci nu aruncăm osul rezultat din frezarea tunelului de implant. A.

Ok. Și din nou o să o faceți adiția. Din.

Nou o să facem adiția, da? Bine?

Noi putem să-i explicăm aici, nu? Că ai venit cu treaba asta. În momentul în care tu... Asta se scoate? Nu.

Nu se scoate. Asta.

E implantul. Când faci frezarea osului pentru implant, tu scoți osul ăsta și poți să faci adiții. Exact.

Și îl pun lângă. Adică nu se pierde nimic. Și.

Tu zici că după ce ai făcut acest implant, tu închizi montul ăsta și îl lași în pace între 4 și 6 luni.

Osul de la mandiblă este mai dens și atunci permite o descoperire mai rapidă. Osul.

De la maxilar este mai poros. De ce? Ca să-l așteze? Pentru.

Că în jurul implantului, osul vine și se adună. Spirele de os se formează între spirele implantului. Adică după ce s-a inserat în os, rumegușul osos care se formează între spire este eliminat de către osteoclaste și apoi vin osteoblastele și pun alt os nou curat. Procesul ăsta durează diferit în funcție de calitatea osului. Dacă.

Ai pune din start implantul sau, cum se cheamă ăsta, coroana, nu? Da.

Avem niște avantaje, mai ales pentru zona frontală. Avem avantajul că odată pusă coroana, ginghia se va vindeca după coroană. Altfel spus, rezultatul estetic este mult îmbunătățit. În momentul de față este un standard ca pe zona frontală, acolo unde se poate, implantul să se insere imediat post-extracțional. Imediat post-extracțional și cu protezare provizorie, ca să obținem acest contur gingival foarte frumos. Dar.

E ok să muși pe el atât de răpid? Nu.

El întotdeauna se face păr-ocluzie. Adică doar în scop estetic și în scop de aranjarea gingiei. E mai scurt. Comedientele.

Nu vă stă de aici. Da.

Nu se ajunge să fie în contact cu ceilalți dinți, dar e un management foarte bun. Practic dingea se vindecă după acea coroană și aspectul final al restaurării finale este absolut spectaculos. Există.

Pacienți care nu pot beneficia de un astfel de tratament, de implant? Doar.

Pacienții cu osteoporozi aflat în tratament. Atât. În rest, absolut toți ceilalți pacienți pot beneficia. Nu există contraindicații pentru implantul dentar, nici hipertensiunea, nici diabetul, nici tratamentul anticoagulant. Pe excepția osteoporozii aflate în tratament care tulbură acest proces de regenerare osoasă, în rest, implanturile se pot pune aproximativ la orice pacient. Ce.

Alte opţiuni există dacă nu faci implant? Ce altceva poţi să faci? Este.

Opţiunea clasică în care avem dinţişorii frumoşi, îi şlefuim, îi facem mici, şi deasupra punem o punte. Îi.

Şlefuieşti... Îi.

Şlefuiem şi îi facem mici. Şi.

După aia pui puntea asta. Da. Care sunt, să zic, avantajele şi dezavantajele astfel de proceduri? Singurul.

Avantaj e financiar, că este mai ieftin și este și mai rapid. Adică o punte din aceasta se poate face și în câteva zile, în cinci săptămâni, în cinci zile. Însă dezavantajul pe termen lung este mare, pentru că din ție în viață nu poți să-i șlefuiești decât o dată maxim de două ori. Dar cu cât face lucrul ăsta mai puțin sau mai rar sau deloc, este cu atât mai bine. Pentru că odată îndepărtat smalțul de pe dinți, dacă adaptarea nu este foarte bună, se face imediat carie, se poate descimenta lucrare, apar tot felul de probleme. Dacă se inseră un implant și fiecare dinte susține numai forța pe care este gândit să o susțină și nu forța inclusiva dintelui pe care îl înlocuiește. Categoric, durata de viata dintre ei este mult mai mare. Da.

E ca si cum mai avea doi oameni care cara pe al treilea intre ei, nu? Si se tine de ei. Se tine de ei, ceilalti doi se oboseasca la un moment dat. Ideal e ca fiecare sa mearga pe propriile sale picioare. Implantul inseamna ca fiecare merge pe propriile sale picioare. Punta inseamna ca asta e sustinul de ceilalti doi frati, stanga-dreapta, care se oboseasca mai departe. Da.

Exact, creste suprasarcina, cu cel putin 50% pe fiecare. Zimtura.

Cât de dureroasă e procedura asta de implantare? Nu.

Doare absolut deloc, absolut deloc nu doare. De ce? Pentru că se face cu anestezie locală. Dar.

După? Nici.

După nu doare. După se iau antiinflamatoare. Este mult mai bine tolerată procedura de inserare a unui implant dentar decât, de exemplu, procedura de tratare a unei carii. Pentru că frezarea în os durează câteva minute, mult spus câteva minute, da? Și ceea ce simte pacientul este comparabil cu vibrația pe care o simte atunci când se curăță caria, dar este la un alt nivel mult redus. Deci nu doare absolut deloc, vibrațiile sunt mult mai mici, sunet nu este. Pentru că nu se aude nici turbina aceea care face piu-piu și nici cel care vibrează. Este un aparat special fizio-dispenser. După inserarea implantului dentar și sutură, automat pacientul urmează un tratament cu antiinflamator cel puțin 2-3 zile. Umflătura, dacă este, este foarte mică, că și când te tai la degetă tot începe să doară un pic și te umfli, nu este, din punctul ăsta de vedere, cine știe ce disconfort. În general este o procedură foarte bine tolerată. În cazul în care se face adiție osoasă și numai atunci poate să fie necesar să iei antibiotic după sau să trebuiască să ia un anti-inflamator sau să stea cu rece mai mult timp, pentru că este reacția organismului la materialul de adiție. Cineva.

Care se pregătește de un implant, cum ar trebui să-și planifice cumva săptămâna? E bine să-și ia liber săptămâna? Nu.

Nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu, nu.

Nu, nu Depinde foarte.

Mult de tipul de implant. Adică dacă este un implant tip low cost, acelea au și titanul mai subțire. Când mă refer la low cost, mă refer la implanturile coreene sau cele israelene, acelea sunt considerate implanturi low cost. Dacă.

Te zici low cost, cât costă un low cost? Depinde.

Foarte mult și de clinică și de implant și de poate să fie de la 300 de euro cu tot cu coroană, până la, nu știu, 500 de euro. Deci acesta este un implant considerat low cost, depinzând foarte mult de cine îl inseră. Și.

Bănuiesc că e ca la avion, plătești un bilet low cost, dar după aia te costă dublu și bagajele te costă dublu. Da.

Pentru că pui un implant ieftin la început, îți scrapă după 2 ani, după 3 ani, se rupe nos, trebuie să-l scoți, pierderea de os este mai mare. La tură următoare trebuie să adaugi os, trebuie să pui un implant mai bun, că dacă pui tot unul prost într-o condiție mai proastă, osoasa ține încă și mai puțin decât primul. Și tot așa, adică este un cerc vicios. Practic, investiția într-un implant dental trebuie gândită pe termen lung. De ce? Pentru că sănătatea nu te a Este mai bine să mai aștepți trei luni de zile și să mai strângi diferența de una, două sute de euro până la un implant mai bun decât să te grăbești și să pui unul ieftin numai pentru că a fost ieftin, că a fost la promoție, că a fost la pachet și că vai ce minunat este. Te costă după aceea de nu-ți vine să crezi, pentru că reparația este foarte dificilă după implanturile care se pierd. Ok.

Deci la low cost, implant low cost, care e speranța de viață? După.

Primii 2-3 ani deja încep să apară probleme, peste șapte ani n-am văzut prea multe. Ok, deci cam șapte ani. Maxim, da. Poate să fie și mai puțin de șapte ani, deci cam atât este maxim. La un implant bun, rata de succes este undeva la 99% la 10 ani și undeva peste 85% la 20 de ani. Asta înseamnă că un implant în care s-a făcut o investiție mai mare un pic la început, categorie pe termen lung își scoate diferență. Eu am făcut un calcul pentru pacienții noștri care văzuseră prin alte părți mai ieftin și le-am arătat că diferența dintre un implant premium și un implant, să zicem, din categoria imediat subiacentă este de 4 euro pe lună. 4.

Euro pe lună. 4.

Euro pe lună. Și atunci când te gândești cât înseamnă, adică și cum se amortizează implantul ăsta în primii doi ani de zile, de când l-ai pus până când la cel mai ieftin începi să îți apară problemele, aici te gândești ce înseamnă totuși 4 euro pe lună. Două.

Cafele. Două.

Cafele. Deci nu se merită să pui un implant low cost. Chiar nu se merită, indiferent cât ar fi de la promoție. Nu se merită. Dar.

Ai zis că, să zic, 80% din implanturile bune rezistă și 20 de ani. Totuși, cele care nu rezistă, de ce nu rezistă? Ce se întâmplă și ce faci după aia? Îl schimbi? În.

20 de ani, de obicei, se întâmplă ceva cu pacientul. Mai dezvolte câte o boală, o hipertensiune, un diabet, un... mai pățește ceva. Mai se întâmplă să nu-și repare dinții de lângă și atunci toată forța rămâne pe biectul implant. Adică sunt multe lucruri care se pot întâmpla în 20 de ani. Pacienții care au grijă de sănătatea lor, care se prezintă la controle, care vin să-și facă controle periodice, vin să-și facă igienizările, vin să se îngrijească de tot ansamblu, au durată foarte mare de viață pentru implanteuri. Practic, acelea se pot numi că sunt pe viață. Ok.

Deci poți să le ai pe viață. Poți.

Să le ai pe viață, sigur. Poți să le ai pe viață dacă ai grijă de ele Cei de lângă ei, adică și de ceilalți dinți. Le-ai pus și te aștepți să țină 20 de ani, dar tu nu ai mai călcat deloc pe la doctor. Și.

Dacă pierzi un implant, ce soluție există? Îți pui alt implant? Da.

Se scoate acela, se așteaptă o perioadă de vindecare, o soasă, și după aceea se reanalizează, se ia de la zero. Computer tomograf, vedem cât o să avem, punem os, punem alt implant. Al doilea implant, având în vedere că e pus în condiții mai proaste, este esențial să fie de foarte bună calitate. Ce.

Înseamnă? Adică ce-i diferit între unul low cost și unul de bună calitate? Ce-i diferit între ele? Multe.

Multe. Să spunem așa, avem implantul acesta, da? Acesta este un implant, este prototipul unui implant Zimmer, care este un implant american. Implantul acesta are mai multe avantaje de design. Are trei spire, da? Are un orificiu aici, prin care crește os în interiorul implantului, în perioada de osteointegrare, da? Sunt implanturi, sunt implanturi toți de la firma Zimmer, care sunt considerate implanturi pe viață, care au aici un manșlon de tantal, și crește os prin tot implantul. Acelea sunt implanturi care fac corp comun cu organismul integral. Sunt poroase cumva, nu? Exact, dar nu sunt poroase, au doar un manșon. Poți.

Să-L văd? Da.

Au doar un manșon. Cu cât sunt mai multe spire, cu atât osul în jurul implantului este mai rezistent. Astea sunt spirele. Acelea sunt spirele implantului, da? În dreptul fiecărei spire vine în completare o spire de os. Ok. Da? Noi atunci când mâncăm, Forțele verticale de masticație topesc aceste spire, pentru că implantul nu are ligamente, cum au dinții proprii. Implantul are doar acolo sus, la vârf, aproximativ 6 ligamente orientate în 6 direcții diferite, nu 24, cum are dintele. și atunci au ligamente și amortizează. Implantul nu amortizează, implantul este fix în os, nu are mobilitate și atunci el părea tot. Dacă ai mai multe spire, atunci rezistă mai bine. Implanturile low cost, fără excepție, au o spiră care le face să se integreze foarte, foarte bine. Deci, numărul de spire este foarte important la implant. Este foarte important diametrul titanului. câtă grosime de material este, pentru că sunt implanturi care au gaure de șurub până aici și au mai puțin de 0,5 mm de titan ca și diametru al implantului și atunci acelea se rup pur și simplu în os. Ceea ce mai este foarte important este conexiunea cu lucrarea protetică. Altfel spus, să nu miște dintele în implant, pentru că dacă mișcă dintele în implant, aici se face o un rezervor de microbi și se constitui un rezervor de microbi. Mișcându-se apare o pompă, pentru că toată această conexiune se află în gură, în salivă, placă bacteriană, mâncare etc. Această pompă de microbi face ca, nefiind eliminați prin periaj că nu se poate, ei ies de aici și mănâncă exact din Spirele de os și așa se topește încet încet osul la implanturile ieftine. Pentru că nu e vorba doar de diferență de design, e vorba și de conexiunea protetică. Cu cât este mai fixă conexiunea protetică, cu atât tot implantul se comportă ca un dinte natural. Comportându-se ca un dinte natural și osul din jurul lui este mai fix, nu se deșurubează lucrarea, nu se decimentează lucrarea, nu începe să se miște cu totul. E.

Atât de important să știi lucrurile astea, nu? Înainte de a face o alegere. O.

Alegere, da. Este foarte important. Până.

Cât te gândești, măi, unul e 300 de euro, altul... Ai spus 300 de euro un implant low cost, un implant top, cât poate să ajungă? 800.

850... Ok.

Și diferența e mare, adică 500 de euro per implant. Dacă ai făcut 10, e 5.000 de euro. Dar 5.000 de euro, cum să zic, îți iei cu 5.000 de euro... Nu știu dacă se fac comparații cu o mașină, dar ție e o mașină, e un fier pe care l-ai aruncat și ție e altul.

Dar cu fierul nu mănânci. Da, dar cu ăsta.

E altul tău, e în corp. Și atât de important să înțelegi că nu e vorba doar de numele firmei, ci de tehnologia din spate. Vrei să ai lucrurile.

În regulă. Și mai încă ceva, nicio mașină, sau în orice caz, nu cunosc mașini care să țină în momentul de față 20 de ani și să fie bine. Sau să funcționeze fără să le duci la revizie și fără să le schimbi filtrele și fără să le schimbi cauciucurile. Cu O dată cât mergi? Două ore pe zi? Trei ore pe zi? Din ții cât timp îi folosești? Da, și te duci.

La serviciu. O dată pe an ce-i puțin. Din ții cât îi.

Folosești? Toată viața și ziua și noaptea? Da. și ziua și noaptea, cu bruxism, ce vorbeam mai devreme. Și atunci comparația cu mașina este că mașina o văd ceilalți și nu te ajută de niciun fel la sănătate și mașina oricum nu rezistă și nu știu cum, dar pentru mașină oamenii găsesc bani. Găsesc bani să-și ia mașină, găsesc bani să o ducă la service, să o întrețină, să-i schimbe cauciucurile, să-i pună tot felul de fițe, dar pentru sănătatea lor, cât alocă? Și repet, mașina o folosești două ore pe zi, trei ore pe zi și dinții îi folosești și nu folosești 20 de ani. Dinții îi folosești în fiecare zi, în fiecare noapte și ai toată viața. Și atunci, unde este.

Investiția? Asta e interesant că îi folosești și noaptea, într-adevăr. Chiar dacă nu ai nevoie să îi folosești noaptea, îi folosești.

Din păcate. Din păcate, da. Deci, comparația cu mașina este că mașina o vede. O văd ceilalți. Sănătatea se simte. Da.

E în tine. Cumva, înțeleg de ce poate fi percepută, la nivel personal, mașina mai importantă decât dinții. Da, e și un mijloc de transport, te-ți duci și copiei la grădiniță, e utilă. Dar, cumva, mi-ar plăcea ca oamenii să urce cel puțin pe aceeași treaptă de importanță, propria sănătate, cum e și mașina. Așa ar fi normal. Bun, am înțeles la implant. Zimte, rog, ce înseamnă și ce părere ai despre metoda asta de dinți fix? Într-o zi. Pentru cine e ok.

Pentru cine nu e ok. Este foarte ok pentru pacienții peste 65 de ani. Foarte ok. Cel care a inventat-o, într-adevăr, s-a gândit la ei și a făcut o treabă minunată. Dar este o metodă prin care ne gândim că 28 de rădăcini dentare, dintre care unele sunt împărțite în 3, adică sunt 28 de dinți, dar numărul de rădăcini este mult mai mare. 28 de dinți. cu mai multe rădăcini, sunt înlocuiți prin maxim 10 implanturi dentare. Asta înseamnă că forța pe care o aveam înainte, pe 28 de dinți, este susținută de o structură care este mai puțin decât jumătate sau o treime din cea lăsată de mamă natură. Speranța de viață acestei construcții este, să zicem, 10-12 ani, cam cât este speranța de viață a pacientului. Este o iluzie să ne gândim că niște dinți care sunt puși pe acest sistem la un pacient de 45 sau 50 de ani, nu vorbesc de cazuri de 30, cum se mai fac la noi, să țină o viață. Nici de cum. Și atunci, dacă un pacient beneficiază, un pacient tânăr beneficiază în ghilimele de acest sistem, încep să apară probleme pentru că forțele lui sunt mult mai mari decât forțele unui bătrân. Păi de-o parte, și.

Trebuie să-i folosească următorii 40-50 de ani.

Exact, da. Și atunci, această procedură înseamnă că un pacient vârstnic care are dentitie terminală sau nu are deloc dentitie, a avut două proteze, beneficiază de 10 implanturi și dinti fix într-o zi, dentitie provizorie, dantură provizorie. stă să se integreze implanturile aproximativ șase luni de zile și după aceea această dantură provizorie fix într-o zi este înlocuită cu o dantură definitivă dintr-o structură la alegere. Există multe variante, nu intrăm în amănunte acum. Este important să înțeleagă care sunt indicațiile acestui sistem, să înțeleagă că forțele de masticație în această situație, chiar dacă este o îmbunătățire spectaculoasă față de ce a avut înainte, Categorica mânca cu o dantură fixă este mult mai bine decât cu două proteze de departe sau cu niște dinți lipsă sau distruși. Este categoric mult mai bine. Dar trebuie să se înțeleagă că pe termen lung, Nu este cea mai bună soluție sau nu este unica soluție pentru toată lumea. La pacientul tânăr. Da, în niciun caz la pacientul tânăr nu trebuie făcut așa.

Ceva. Dar cum se face în principiul din ce mi-ai explicat tu? Se pun 5 implanturi sus și în jos? Nu, 6 sus și 4 jos. 6 sus, 4 jos.

6 sus și 4 jos și se pun 10-12 dinți maxim. Nu se înlocuiesc toți 28. Numărul de dinți este mult mai mic. În dantura provizorie se pun în general 10 dinți. Nu se pun 12 din prima. Pe implanturile acelea, 6 sus și 4 jos, se pun 10 dinți în tăntura provizorie. La dinți fix. La dinți fix într-o.

Zi, da. Deci nu se înlocuiesc toți. Eu credeam că se face ca o punte pentru toți dinții.

Se face ca o punte, dar nu se face până în spate, este mai scurt, numai pe zona din față. Se face o structură fixă pe toți, adică este o dantură completă care se înșurubează pe cele șase implanturi, dar e o dantură completă. Este completă-completă, cum ar fi aici, complet, numai că nu este susținută pe dinți, este dintr-o bucată și este susținută pe implanturi.

Alege până la urmă pacientul un implant și cum îl ghidezi în această alegere? Deci noi în clinică.

Punem patru tipuri de implanturi dentare. Avem de la patru firme diferite. Și după ce am analizat oferta osoasă, după ce am analizat ce vrem să punem, adică am stabilit cu pacientul care este soluția finală de tratament, ce își dorește el, pentru că nimeni nu vrea doar implanturi. Oamenii vor dinți, nu vor implanturi. Oamenii vor ceva deasupra, vor ceva cu care să zâmbească, vor ceva cu care să mănânce. și în funcție de soluția finală protetică de tratament, pentru că protetică este cea care ghidează substructura, în funcție de opțiunea protetică finală hotărâm ce punem pe dedesubt. De exemplu, dacă pacientul nu are posibilități financiare sau are, știu și eu, o vârstă foarte înaintată, peste 85 de ani, pentru că noi punem implanturi și peste 80 de ani, Dacă pacientul își dorește doar să-i stea mai bine cele două proteze pe care le are, ok, atunci rămânem cu două proteze și nu are sens să punem implanturi super top la 85 de ani. Punem niște implanturi pe care să și le poată permite și el cu niște sisteme speciale de prindere și atunci punem implanturi, să spunem, low cost, dar care au o speranță de viață categoric peste speranța de viața pacientului. Obținea numărul 2. Dacă pacientul ar vrea totuși niște dinți fix, este în categoria de vârstă peste 65 de ani, vrea dinți fix într-o zi, mergem, așa cum merge toată lumea, pe Bredent, care sunt implanturile imediat în clasa superioară, sunt implanturi nemțești. Acest tip de implanturi este recomandat pentru că pe el a fost gândit sistemul FastenFix. Cea mai bună opțiune. Bun. Dacă pacientul își dorește mai mult, în sensul că vrea să își păstreze și dinții proprii și să aibă și implanturi intercalate printre dinți, atunci mergem întotdeauna către implanturile premium, adică implanturi Zimmer sau implanturi Straumann. Dacă pacientul a avut deja niște implanturi, n-a fost mulțumit de ele, deja le-a pierdut, deja nu mai are ofertă osoasă, atunci trebuie să punem niște implanturi care sunt considerate implanturi pe viață, adică implanturi trabecular, cele care fac corp comun cu osul pacientului și rămân într-adevăr acolo pe viață. De ce? Pentru că prin sistemul acela tip burete aspiră celulele osoase înăuntru și efectiv fac corp comun cu implantul. Practic, ceea ce ghidează alegerea implantului este soluția protetică finală, în primul rând, posibilitățile pacientului în al doilea rând și dacă pacientul are posibilități, își dorește o lucrare fixă, atunci trebuie să-i prezentăm exact și noi în clinică îi prezentăm exact toate opțiunile. Ce înseamnă tehnologic un implant nemțesc, ce înseamnă tehnologic un implant american, ce înseamnă un implant israelian sau corean. Cele mai bune 3 implanturi din lume sunt la egalitate, să spunem, Zimmer, Straumann și Noble Biocare. Este ca și cum ai spune că Ce-i mai bun, Ferrari sau Lamborghini? Sau Mercedes? Sau BMW? Păi ce.

E, e Ferrari sau Lamborghini? Ce-i mai bun, Ferrari.

Sau Lamborghini? Există pentru fiecare. Și pentru că e.

O întrebare, că înțeleg că Ferrari... Spuneți-ne voi în comentarii, ce-i mai bun, Ferrari sau Lamborghini? Eu merg la Ferrari, înțeleg că e mai șmecher Ferrari. Dar e mai șmecher pentru că așa s-au poziționat ei. Așa s-au poziționat și.

E o anume poveste pe care o.

Vinde Ferrari. Corect, da. Ok, dar cele trei pe care le-ai menționat sunt cumva Ferrari și Lamborghini și ce am putea să mai punem? Bugatti. Bun. Acum am.

O.

Ultimă întrebare. Cum vezi evoluția implantologie dentare. Adică avem aceste implanturi de top, ai povestit mai devreme că avem implanturi în care dintele practic intră în compoziția implantului, face corp comun cu implantul sau implantul face corp comun cu dintele. Care e evoluția? La ce să ne așteptăm în următorii 10 ani să apară?

Aș spune că, tehnologic vorbind, pot să apară îmbunătățiri, dar nu spectaculoase. Ceea ce văd eu pe la congres este că se apar tot felul de tehnici noi pentru managementul țesuturilor moi. Adică categoric în următorii ani evoluția esteticii pe implanturi va fi mult îmbunătățită. Sunt tot felul de materiale de reconstrucție gingivală, apar tot felul de tehnici cum să faci ca implanturile acestea care sunt foarte rezistente să fie și foarte estetice. Asta este cea mai mare provocare, să nu pierzi gingia în jurul implantului. și în ultimii ani se schimbă foarte mult conceptele legate de adâncimea la care trebuie pus implantul, de felul în care trebuie să faci protezarea provizioare, de cât trebuie să aștepți. Eu sper că în timp să se înțeleagă, să înțeleagă și românii așa cum înțeleg cei de afară, că este foarte important să aibă răbdare, adică pentru un rezultat estetic cât mai bun este foarte important să dăm organismului timp, în sensul că Prin lucrări succesive, provizorii, putem să remodelăm conturul gingival. Nu este suficient să punem în implant, este posibil să avem nevoie și de o reconstrucție, dar dacă vrem să fie perfect, să arate dintele pe implant exact așa cum arată dintele naturale, este foarte important să avem și estetica roz, nu doar estetica albă, adică nu doar dinți albi foarte frumoși. Și Gingia trebuie să fie frumoasă, sănătoasă, așezată corespunzător. Spre asta se va merge. Și, bineînțeles, au avansat foarte mult tehnologiile computerizate pentru determinarea optimului pentru rezultatul final. Adică rezultatul final să fie cât mai funcțional, să fie cât mai estetic, să fie cât mai bine integrat. Exact așa cum am spus și cu acest WhatsApp. Noi să știm înainte unde vrem să ajungem. Se fac trainuri, se fac teste. Asta mi se pare.

Foarte tare și pentru mine ca pacient mi se pare mișto că pot să am un test de câteva luni până.

Să am o lucrare permanentă. De exemplu, ceea ce se face după ce pacientul a plecat, se face o analiză de mușcătură cu acești trecări care se fixează pe partea de jos și pacientul este pus în față unei camere și se înregistrează cu acești trecări toate mișcările pe care le facem. Noi, pacienților, le înregistrăm nu doar toate mișcările, dar le dăm să și mănânce și înregistrăm ce mișcări fac ei când mănâncă. Pentru că una e să analizezi dinții, e un tracker de la catulator digital. Eu l-am făcut la.

Un moment dat, se pune pe dinți și tu, când mișci gura, Vezi pe un aparat cum, dacă liniile sunt drepte sau dacă faci așa, ca niște purte.

Deschise. Și mai ales vezi ce se întâmplă în articulații. Și atunci, cu toate aceste analize, practic tehnicienii pot să îți facă o prefigurare rezultatului final și o lucrare perfect integrată. Pentru că știi cum vrei să arate, știi ce structură o să ai, Știi unde trebuie să ajungi și ce mișcări face pacientul funcțional și cum vorbește și cum înghite și cum mănâncă și cum scrâșnește dinții, tot, tot, tot. Și atunci, dacă ai și scanare facială, ai și scanare intraorală, ai și computer tomograf, ai și articulator digital, cu toate acestea, design-ul este foarte mult ușurat. și se va merge pe foarte multă proiectare înainte și doar 20% parte de execuție. Analizăm toate datele și nu mai facem cum făceam înainte, șlefuiam și vedeam noi ce idee are tehnicianul. Nu. Gândim înainte și când știm exact unde vrem să ajungem și ce ne place, atunci ne apucăm de șlefuit și terminăm mult mai repede, cu predictibilitate mult mai bună și cu o funcționalitate și o integrare a rezultatului final.

Excepțional. Ok, foarte tare. Mihaela, spre final vreau să te întreb. Așa, dacă ai putea, dacă-i prinde un peștișor magic și ți-ar spune, uite, o singură dorință poți să-ți îndeplinesc, pentru toți oamenii din țara asta, la nivel stomatologic, ce dorință ai avea tu? Sau care ar fi, să zic, regula de bază pe care ai vrea să o lași acum spre final oamenilor care ne urmăresc? Să înțeleagă toți așa.

Că educația pentru sănătate este extrem de importantă. Că este foarte important să se prezinte la medic, că este foarte important să vină din șase în șase luni la igienizare, pentru că și dacă ai terminat tratamentul, dacă nu îl întreții, n-ai cum să te bucuri de.

El o viață. Bun. Super frumos. Mihaela, mulțumesc foarte mult. Oameni buni, eu vă mulțumesc că ați rămas cu noi până acum. Dacă aveți întrebări, scrieți-le jos în comentarii și poateți faci timp să răspunzi la ele dacă sunt întrebări de la oameni. Site-ul clinicii îl puteți găsi în descrierea acestui video, care e probabil excedent.ro. Vă invit la întrebări în comentarii și mulțumesc. Mulțumesc și ție, Mihaela. Mulțumesc și vouă.