TOTUL despre PIETRELE la FIERE: de la CAUZE la TRATAMENT si PREVENTIE | Corpul Uman

Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim despre pietre la fiere. O să vorbim despre bilă, bilă leneș, fiere, operație cu laser și mulți alți termeni pe care o să-i înțelegem astăzi și probabil că la un moment dat n-o să-i mai folosim. De aceea, dacă o să te uiți până la caput la acest material, titlul acestui vlog, pietre la fiere, o să ți se pare unul puieril și amuzant. Totuși, este important să vorbim despre asta, pentru că oricum am denumit această patologie Între 10% și 15% dintre adulții din Europa au pietre la colecist sau pietre la fiere sau pietre la bilă, probleme cu bila. Și 1% până la 2% dintre aceștia devin simptomatici în fiecare an. Și aici apare o foarte mare controversă, pentru că de multe ori mergi la medic și medicul ori spune clar, dom'le, trebuie să scoatem acea bilă, sau medicul zice, băi, ai niște pietricele acolo, decizia este la tine. Și foarte mulți oameni, pentru că au o frică față de operație, dar nu știu care sunt riscurile asociate cu umblarea pe stradă cu aceste pietre la fiere, pentru că nu știu despre aceste riscuri, aleg să nu se opereze. Așa că, după acest material, sper că o să înțelegi ce sunt aceste pietre, cum se formează ele, ce este bila sau vesicula biliară, colecistul, și care este funcția acestui colecist, Și o să încercăm să redefinim această operație cu laserul și să o denumim corect, și anume colecistectomie laparoscopică. Și după ce o să vezi acest material până la capăt, o să te poți duce mândru la medicul tău, iar medicul tău o să aprecieze că nu mai folosești termeni pe cum pietre la fiere sau operație cu laserul, ci o să-i spui, domnule doctor, am diagnosticul de litiază biliară și consider o operație laparoscopică. o colecistectomie laparoscopică și o să poți să ai o discuție mult mai ok cu medicul tău pentru că de multe ori comunicarea între tine și medic este esențială pentru a lua cea mai bună alegere în cazul tău particular, alegere care este greu de luat. Ok, și hai să nu mai așteptăm și să trecem direct la anatomie și să explicăm ce este acela colecist. Colecistul este acest organ, este un săculeț, pare un săculeț dar nu este deloc doar un săculeț, este un organ cu o functie foarte importantă în digestie. Este extrem de important în digestie. Și după cum vedem, el stă în spatele ficatului, acesta transparent, aici este ficatul, aici este stomacul și duodenul și colecistul, ceea ce face este să strângă din aceste canale biliare, ceea ce vedem verde în ficat, sunt canale biliare care strâng din canale micuțe, care converg în canalul biliar stâng canalul biliard drept, converg în acest coledoc, iar coledocul acesta, practic din coledoc, sucurile biliare ajung aici în colecis. Colecisul în cazul de față are pietre, n-am găsit alt model care să n-aibă pietre, dar în mod normal el trebuie să fie plin doar cu sucuri biliare. Acum, ce sunt sucurile biliare? Sunt niște sucuri secretate de ficat și sunt extrem de importante în digestia grăsimilor. Grăsimile când sunt digerate, ele sunt emulsionate. Deci emulsia acestor grăsimi e ca și cum imagineazăți că ai un castron murdar de grăsime. Oricât l-ai spălat cu apă, grăsimea aia nu iese. Ai nevoie de un săpun care să emulsioneze acele grăsimi și să le desprindă de pe vasă. Același lucru se întâmplă atunci când noi mâncăm grăsimi, ele ca să fie digerate și să fie scindate în acizi graș biliari, care sunt forma incipientă, carămida unei grăsimi, ca să se digere din grăsime mare în acizi graș biliari, noi avem nevoie de sucuri biliare și anume de acizi biliari care sunt conținuți în acest suc biliar care este secretat de ficată. Acum, ce e foarte interesant este că ficatul tău o să secrete aproximativ un litru de sucuri biliare pe zi, iar colecistul ăsta poate să adăpostească până la jumătate de litru. Atenție mare! Un colecist poate să adăpostească aproximativ jumătate de litru de sucuri biliare, cu toate că volumul lui maxim este de 60 de mililitri. Cum se întâmplă asta? Ei bine, asta este una din funcțiile colecistului. primește sucuri biliare atunci când noi nu mâncăm, deci în pauzele dintre mese. Colecistul este umplut de sucuri biliare și îl mai are o funcție aceea de a concentra sucurile biliare. El absoarbe apa în exces din sucurile biliare. Sucurile biliare care curg din ficat sunt formate în proporție de 90% din apă. Iar restul este format de aciz biliar, coresterol, lecitină și alte elemente, bilirubină, pigmenți. Deci acel 90% apă este practic reabsorbit de colecist, iar colecistul are rolul de a concentra aceste sucuri biliare și ele rămân pregătite până când tu mănânci. Ce e foarte interesant este că atunci când mănânci și chimenul ajunge în stomac, mâncarea ajunge în stomac și se transformă în chimen gastric, în momentul în care procesul de macerare cu acid clorhidric se termină în acest stomac, noi acum suntem în spatele stomacului, deci din nou, acesta este stomacul, dacă ne punem în spatele lui, vedem că din stomac tractul digestiv continua cu dodenul. Și între duoden și stomac există un sfincter piloric. În momentul în care, cum ziceam, macirarea chimenului gastric este finalizată în stomac, acest sfincter piloric se deschide, iar chimenul gastric pătrunde la nivelul duodenului. În momentul în care noi am mâncat grăsim, dacă am mâncat o masă echilibrată, și atenție, aproape orice masă echilibrată conține grăsim, grăsimile sunt sănătoase, sunt esențiale pentru corpul nostru, și pe lângă faptul că multe alimente conțin perse grăsim, dacă vorbim despre lactate, dacă vorbim despre carne, dacă vorbim despre ouă chiar, și unele legume și fructe pot conține grăsim, În alte ipostaze, grăsimile sunt adăugate în procesul de gătire. Astfel, dacă noi în mâncarea noastră avem grăsim, ele în momentul în care ajung la nivelul duodenului, duodenul simte că acolo există grăsime și secretă un hormon care se cheamă colecistokinină. În momentul în care această colecistokinină se secretă, ea, pe de o parte, semnalizează colecistului nostru că avem grăsim și colecistul începe să se contracte, el pe lângă faptul că adăpostește, găzduiește acele sucuri biliare, le concentrează, el are și un strat de musculatură netedă care se contractă și într-un care colecistul se contractă, el se golește în acest coledoc și trece prin pancreas și ajunge aici la nivelul dodenului. E foarte important faptul că trece prin pancreas pentru că asta este una dintre complicațiile care pot să apară atunci când avem pietre la colecist. Dar revenind, În momentul în care mâncarea ajunge din stomac la nivelul duodenului, se secretă și avem prezente grăsim, se secretă această colecistochinină care, pe de o parte, semnalizează colecistului că trebuie să se contracte ca să îi libereze sucurile biliare în duoden și, pe de altă parte, această colecistochinină semnalizează stomacului să se golească mai încet. De ce? Pentru că Grăsimile se digeră un pic mai greu. În momentul în care grăsimile ajung la nivelul duodenului, colecistochinii în acest hormon semnalizează stomacului să se golească mai încet. Ăsta este motivul pentru care mesele e bine să fie echilibrate și motivul pentru care atunci când Când mâncăm carbohidrați dar adăugăm și grăsimi, spike-ul glicemic în cazul acelor carbohidrați o să fie mai mic, pentru că grăsimile vor semnaliza o ogolire mai lentă a stomacului, a conținutului gastric și asta va duce la o absorpție mai lentă a întregului conținut și la un spike glicemic mai mic. Dar revenind, În momentul în care noi am mâncat, mâncarea ajunge la nivelul stomacului ulterior la doden și când avem mâncare în doden, în special grăsim, atunci colecistul se contractă și eliberează sucurile biliare în doden. Așa funcționează colecistul normal. Iar pe lângă asta, sucurile biliare ajută la absorția vitaminelor solubile în grăsim din intestinul subțire, cum ar fi vitamina A, D, E și K. Aceste vitamine au nevoie de sucuri biliare. Dar acum, haideți să revenim puțin la anatomie și să înțelegem că acest colecist este un organ situat sub ficat, între ficat și doden și el adăpostește acele sucuri biliare. Și din nou, ca să definim corect aceste structuri anatomice, când vorbim despre bilă, vorbim de fapt despre Colecist, acest organ care se mai numeste vezicula biliara. Ea nu se cheama vezica biliara, vezica este una, este cea urinara. Aceasta se cheama, corect, vezicula biliara sau colecist. Pentru ca atunci cand vorbim despre bila, de regula ne referim la sucul biliar. Deci sucul biliar este acest suc care se formeaza in ficati. Ficatul se creata suc biliar, il duce pe caiile biliare si il adaposteste. în colecist, iar bila, ceea ce în mod normal ne referim ca la bilă, acesta este vezicula biliară sau colecist. Deci, bila este suc biliar, colecistul este vezicula biliară. Este acest organ care stochează bila sau sucul biliar. Și dacă ar fi să vorbim în termeni populari, atunci fierea, când vorbim despre fiere, când zice, ah, mă doare fierea, fierea de fapt în popor este fix Bila, adică suc biliar, deci fierea este sucul biliar, iar în popor vezicula biliară sau colecistul se mai numește bășica fierii, pentru că este ca o bășică în care se acumulează fiere, adică suc biliar. Suc biliard egal bilă egal fiere, da? Vezicula biliară este egală cu colecist egal cu bășica fierii. Ca să separăm aceste lucruri și să înțelegem în cazul de față despre ce o să vorbim. Iar eu o să folosesc acești termeni amestecați, dar de cele mai multe ori când o să vorbesc despre Bilă, da, despre bășica fierii, despre colecist, o să o numesc colecist, da, acesta este colecistul, organul. Și atunci când vorbesc despre fiere, despre suc biliar, o să-l numesc bilă sau suc biliar. Bun, până acum am înțeles ce se întâmplă în acest colecist și care este funcția lui. Bun, și acum revenind la ce i-am zis la început, între 10 și 15% dintre europeni și dintre români au ceea ce se cheamă litiaza biliară. Litiaza biliară, revenind din nou la colecist, sunt aceste pietre care se formează în colecist, în interior. Și 10-15% este un număr destul de mare. Vreau să vorbim despre aceste pietre. Aceste pietre există de două tipuri. Majoritatea, 90% dintre pietre, sunt pietre de colesterol. Și aici vreau să vă arăt niște pietre pe care eu le-am scos la paroscopic la Spitalul Municipal Curtea de Argeș cât încă lucram. Aceasta este o pietre. De regulă scoteam multe pietre din colesterol, doar că pe astea le-am pozat pentru că erau mari și destul de frumușele. Deci o pietre de 100. Asta este, de exemplu, ca o chiftea. Ăsta este ca un ou de prepeliță. Deci un ou de prepeliță poți să ai în colecistul tău. Și 90% dintre pietre sunt pietre din colesterol și aproximativ 10% sunt pietre formați din pigmenți biliari, cum este această pietricică sau, mă rog, sunt câteva pietricele formate din pigmenți biliari, din bilirubin, care se cristalizează și se transformă în pietre. Acum, de ce unii oameni fac pietre la colecit? Și adevărul este că în momentul de față nu știm foarte clar. Există doar anumite ipoteze și cea mai cunoscută ipoteză este formată din trei factori. Ai nevoie de trei factori care să acționeze simultan pentru a forma pietre. Să zicem că vorbim despre pietre din colesterol. Deci vorbim de litiază biliară din colesterol. În principiu e vorba despre substanțele care sunt conținute în acele sucuri biliare, care precipită și se cristalizează, da? Precipită și fac mici cristale, acele mici cristale se lipesc unele de altele și formează aceste pietre. Cum ziceam, cele mai des întâlnite pietre sunt alea din colesterol și în principiu, în principiu putem spune Clar, în momentul de față, că medicina nu știe exact de ce se formează acele pietre. Pentru că dacă am ști de ce se formează, am căutat și soluții medicamentoase sau care țin de stil de viață care să împreîntâmpine acea formare de pietre. Dar există teorie și cea mai larg de răspundită teorie care cumva explică sau încearcă să explice de ce se formează pietrele la colociști la unele persoane, are trei factori care se întâmplă concomitent. Primul factor e acela de concentrație mare de colesterol în sucuri biliare. Astea se întâmplă la persoane care mănâncă foarte mult colesterol, care mănâncă în general foarte multă mâncare, care mănâncă multe grăsimi. Acele persoane au un risc în plus de a secreta mai mult colesterol. Sucurile biliare, cum ziceam, sunt formate din apă, săruri biliare, tot felul de pigmenți, dar conțin și colesterol pur, direct. Acel colesterol, când este mult în concentrație, el tinde să se cristalizeze, dar asta nu este suficient. Există persoane care mănâncă mult, mănâncă mult colesterol, colecistul lor funcționează normal, el se contractă cum trebuie, ei mănâncă echilibrat și acele sucuri biliare se elimină din colecist și care au colesterol în plus în vesicula biliară care cristalizează dar nu ajunge la formarea pietrării. Al doilea factor de care ai nevoie ca să formezi pietre este o veziculă biliară sau un colecist care este mare ca volum și are o motilitate scăzută, adică un colecist leneș. Când colecistul tău este leneș și tu mănânci de el, se contractă, dar se contractă puțin, ăsta e un alt factor predispozant care te poate duce la litiază biliară, la pietre în colecist. De ce? Pentru că acel colesterol în plus care cristalizează într-un colecist mare care se contractă puțin, deci are o motilitate scazută, acele cristale de colesterol au mai mult timp să se lipească unele de altele. Și un al treilea factor este unul infecțios, microbian. Există supoziții că infecția cu helicobacter intestinal poate să te predispună la formarea de pietre în colecist și există alte bacterii care pot să ajungă la nivelul colecistului și care pot și ele să participe la acea cristalizare și la formare de pietre. Deci în principiu, foarte pe scurt, pietrele de la colecist se formează atunci când ai mult colesterol secretat în colecist, ai un colecist mare și cu o mutilitate scăzută și mai ai anumiți factori cum ar fi anumite bacterii care pot să accelereze formarea de pietre și atunci se formează acele pietre. Acum vreau să vorbim despre factorii de risc care pot duce la litiază biliară. Factorii de risc care te predispun la a forma pietre la colecist. În primul rând femeile, în special peste 40 de ani. Și este dovedit că, odată cu înaintarea în vârstă, noi din vari motive secretăm mai mult colesterol în sucurile noastre biliare. Dar în special femeile sunt cele care sunt predispuse la a face pietre la colecist. Istoricul de pietre la colecist, istoricul de litiază biliară în familie, dacă ai avut o mamă, o soră, o bunică care au avut pietre la colecist, este un factor de risc independent. Apoi sindrom metabolic, dacă vorbim despre obezitate, hiperlipidemie, hipercolesterolemie, mult colesterol în sânge, multe trigliceride în sânge, diabet de tip 2, aceștia sunt factori de risc pentru a forma litiază biliară, pentru a face pietre la colecist. Apoi tratamentele hormonale, cum ar fi anticoncepționalele sau substituția hormonală la femeile la menopauză este un factor de risc în plus pentru litiază biliară. Dieta bogata in zahar, dieta saraca in fibre, dieta bogata in grasim, toate astea sunt factori de risc in plus pentru a forma pietre la colecis si scaderea in greutate brusca. De ce? Pentru ca atunci cand ai o greutate mare si slabesti foarte rapid, Grăsimea aceea pe care tu o descompui, acele 3 gliceride, o să ajungă în sânge, o să ajungă în ficat, iar ficatul tău o să secrete mai multă grăsime și o să dea mai mult coresterol afară, prin acele sucuri biliare, deci scăderea în greutate bruscă sau acel efect yo-yo, în care o persoană se îngrașă, slăbește, se îngrașă, slăbește, Sunt factori de risc independenti pentru a forma pietre la colecist. Scaderea in greutate pentru a evita pietre la colecist trebuie sa fie, in unele recomandari, undeva intre 500 grame si 1 kg pe saptamana. Alte studii spun ca maxim 1,5 kg pe saptamana este limita maxima care este acceptabila pentru a evita formarea pietrelor la colecist. Daca tu slabesti 2 kg pe saptamana, saptamana dupa saptamana, este foarte posibil să ajungi să formezi aceste cristale mici de colesterol care se ducă din nou la agregare, la sedimentare și care vor face ulterior pietre la colecist. Și helicobacter pylorii este un factor de risc din nou pentru a face pietre la colecist. Acum hai să vorbim despre factorii de protecție care te protejează împotriva formării pietrelor la colecist. Atenție! Aceștia funcționează când încă nu ai pietre și vrei să previi formarea lor. Dacă deja ai pietre la colecist, niciunul din acești factori nu o să te ajute să dizolvi acele pietre. Deci, dacă vrei să nu faci pietre la colecist, factorii de protecție sunt consumul de cafea, Consumul moderat de alcool. Eu nu aș consuma alcool pentru asta, dar s-a constatat că acele persoane care beau un pahar de vin pe zi, un pahar de vin la 2-3 zile, au un risc mai mic de a face pietre la colecist. Consumul de grăsimi nesaturate, cum sunt acelea pe care le găsim în uleiul de măsline, sunt un factor de protecție împotriva pietrelor la colecist și activitatea fizică. este un factor independent de scăderea în greutate. Deci chiar dacă ai o greutate mai mare, activitatea fizică constantă, zilnică, te ajută să nu faci pietre la colecist. Și asta probabil se explică prin faptul că acest colecist, care sub el, deasupra are diafragmă, sub el are colon, intestine. Mai jos, sub aceste intestine, sunt niște mușchi în interior, în spate, în spatele intestinelor, care lucrează când noi mergem, Activitatea fizică, zilnică, constantă, să stai în picioare și să te miști, o să împingă ușor și nu acest colecist. O să amestece ușor, ca o forță exterioră, sucurile biliare care se acumulează acolo și astfel o să împiedice precipitarea acelor sucuri. În schimb, dacă ai o greutate în plus și tu stai pe acest colecist și nu te miști, acele sucuri au un risc în plus să rămână acolo, să se îmbâxească, să se concentreze, pentru că asta face colecistul, concentrează acele sucuri și în timp ele se transforme în slagi, în mâl, da? Se spune des, ai, nu ai pietre la colecist, dar ai slagi. Slagiul ăsta e un mâl, sunt niște cristale care nu s-au transformat încă în pietre, dar ești practic cu un pas în urmă pentru a forma pietre. Și toate astea se pot întâmpla dacă tu stai pe loc. În schimb, dacă te miști, tu ajuți din exterior ca aceste pietre să nu se formeze. Deci până acum am înțeles care este rolul acestui coleciz și faptul că atunci când el are prea mult colesterol, este mărit în dimensiune, este imobil, are o motilitate scăzută și mai avem și o bacterie care se suprapune peste, atunci avem riscul mare de a face aceste pietricele. Dacă mai dăm și hormoni prin anticoncepționale, nu ne mișcăm suficient, suntem sedentari, mâncăm multă mâncare și cu multă grăsime, avem diabet zahărat de tip 2, avem acest sindrom metabolic cu tot ce înseamnă el, toate aceste lucruri ne predispun la a face pietre la colecizi. Și iată cum apar aceste pietre în colecizi. Sunt pur și simplu niște pietricele care aparent n-ar trebui să ne încurce. Și ăsta este unul dintre motivele pentru care 80% dintre pacienții care au pietre la colecist nu știu despre asta. Pentru că pot avea câteva pietricele, colecistul lucrează în continuare, el se contractă, face sucuri biliare, digestia este bună și noi nu știm despre aceste pietre, până când ceva declanșează primul semn de regulă, care se manifestă prin durere. Durere care iradiază număr, durere care iradiază în spate și durerea asta la nivelul ficatului, în zona asta are bordului costal sub coaste, este de regulă primul semn al unei litiaze biliare sau pietrelor la colecist. Acum de ce se întâmplă asta? Asta e cumva ușor de înțeles, pentru că aceste pietre, la un moment dat când colecistul se contractă, tu mănânci ceva care are și grăsime de regulă, colecistul ăsta se contractă ca să dea sucurile biliare afară și în momentul în care se contractă maxim, peretele colecistului o să apese peste aceste pietre. Iar aceste pietre sunt practic un corp străin care va irita acest colecist. Iar membrana în care este învelit colecistul, la suprafață, este intens inervată. Și atunci, dacă colecistul devine inflamat, dacă ceva îl irită la interior, atunci în zona asta o să apară o durere. O durere care se va manifesta, cum am mai spus, cu durere sub rebordul costal, care poate să-i realize în spate sau spre umăr. Și, practic, durerea este, de regulă, primul semn care apare în cazul unei litiaze biliare, care devine simtomatică. De multe ori această durere poate să fie însățită și de febră și de icter și asta indică o colangita acută, care este cunoscută sub numele de triada charcot. Ce se întâmplă în acest caz? Ai pietre la colecist, da? Care îți inflamează colecistul. Această inflamație poate să inflameze și acest coledoc. Coledocul de la inflamație se umflă și atunci când el se umflă, sucurile biliare care ar trebui să fie excretate rămân înficați. Iar ficatul, pe lângă alte funcții numeroase pe care le are, metabolizează bilirubina. Bilirubina, ca să nu intrăm în detalii, este un produs final de metabolizare a hemului, a hemoglobinei, și bilirubina asta are culoarea galbenă. Dacă ficatul nostru nu mai secretă sucuri biliare, el nu mai metabolizează bilirubina, iar ea rămâne la nivel organic, sistemic, în sângele nostru și începe ca un pigment să iasă prin piele și să ne coloreze pielea în galben. Ăsta este icterul. Și el apare de cele mai multe ori atunci când, la nivelul ficatului, avem un obstacol. De fapt, ticterul apare în două situații, atunci când ficatul este complet distrus și nu mai face față, deși el nu are un obstacol, dar el nu mai face față să metabolizeze bilirubina din sânge, atunci ne îngălbenim și asta ne sperie foarte rău. Ictorul poate să apară și atunci când avem o hepatită acută, de exemplu hepatită acută A, care se întâlnește la copii, scoate ficatul din funcție pentru câteva zile și asta poate să ducă la un ictor care nu ar trebui să ne sperie, dar ne duce imediat la doctor și există foarte des această complicație prin obstrucție. Fie că vorbim despre un cancer de pancreas, fie că vorbim de un cancer de coledoc, fie că vorbim de cele mai multe ori de un obstacol mecanic reprezentat de aceste pietre de colecist care migrează pe coledoc, atunci vorbim despre un icter mecanic și atunci corpul se se îngălbenește, dar nu este necesar neapărat ca aceste pietre să migreze pe acest coledoc. Se poate întâmpla și atunci când vorbim despre o colangita acută, când colegistul nostru se inflamează, pentru ca are pietre în el, această inflamație se duce la coledoc și atunci apare această triadă Charcot, care este caracterizată de durere, febră și icter. Adică ne colorăm în galben, scaunul se deschide, scaunul este alb. Pentru că, atenție, culoarea galbenă pe care o avem de regulă a scaunului este dată fix de aceste sucuri biliare care excretă inclusiv bilirubină, pe care vor să o dea afară. Ăsta este motivul pentru care scaunul de cele mai multe ori este marou, pentru că asta este culoarea bilirubinei și a sucurilor biliare. Dar ca să revenim, printre primele simptome pe care le avem când avem pietre la colecist, vorbim despre durere. Durerea asta, cum am spus, apare pentru că colecistul se contractă peste aceste pietre, care sunt un obstacol mecanic, sunt un corp străin, care practic duce la inflamația colecistului și la durere. Și de regulă această durere apare la aproximativ o oră după ce a mâncat. A mâncat mâncare, de cei mai multe ori mâncare cu multe grăsimi. Această mâncare cu multe grăsimi ajunge la nivelul dodenului și semnalează colecistului nostru, prin hormonul colecistokinină, că trebuie să se contracte. El se contractă foarte tare peste aceste pietre și apare durerea. Când vorbim despre această durere postprandială, vorbim despre o litiază biliară simptomatică, deci o litiază care în cazul de față dă simptome și care poate să ducă ușor la colecistită acută, adică o inflamație acută a colecistului care doare și care are indicație operatorie. Adică este bine să o operezi și poți să o operezi chiar și atunci. Cu toate că există două modalități de a opera o colecistită acută, poți să o operezi atunci când este acută sau dacă Din varii motive, ți se pare că este prea hută și că intervenția ar fi greu de făcut, fie că ai de-a face cu un pacient care e anticoagulant, fie un pacient tarat, tu poți să temporizezi acea colecistită, acel pacient, poți să-i dai medicații anti-inflamatorie și antibiotic, să răcești, cum se spune acel colecist, adică să scazi inflamația și să-i intervii chirurgical în câteva zile, în 4-5 zile, când colecistul ăla e răcit, nu mai e atât de multă inflamație, nu o să mai e atât de multă sângerare intraoperatorie, Cu toate că datele în studii arată că rezultatele sunt la fel de bune, indiferent dacă intervii pe o colecistită acută atunci sau dacă o temporizezi, o răcești și intervii cu acel colecist în câteva zile. Cu toate că în final este decizia medicului care poate să ia această decizie în funcție de tot tabloul pacientului. Pe lângă această durere care apare la aproximativ o oră după ce a mâncat, în special mâncare grasă, pot apărea și alte simptome. Spre exemplu, pacientul poate să aibă grețuri. Grețurile astea pot să vină însoțite de durere, dar durerea asta poate să semnaleze corpului că ceva e în regulă și atunci corpul vrea să dea afară mâncarea care îi provoacă acea durere. Deci poți să ai grețuri cu vărsături, poți să ai diarhee, poți să ai balonare pentru că aceste grăsimi nu mai sunt digerate cum trebuie de sucurile biliare, nu mai sunt emulsionate și ajung să fie hrană pentru microbiomul tău, pentru bacteriile intestinale care au mai multă grăsime decât ar avea nevoie și atunci încep să secrete niște gaze care duc la balonare. Deci toată această pletoră de simptome digestive și anume greață, inapetență, durere posprandială, diaree, vârsături, balonare, tot acest disconfort Toate astea pot fi semnele unei litiaze biliare, a unei litiaze de colecist, adică a acestor pietre de colecist care stau acolo și ne încurcă. Acum, dacă vorbim despre complicațiile unei litiaze biliare, adică aceste pietre care stau în colecist, putem vorbi despre migrarea acestor pietre În coledoc, din nou, ca să refacem anatomia, acesta este ficatul, stomacul, pancreasul și duodenul. Dacă ne întoarcem, uite așa, în spatele omului, o să vedem că din ficat pleacă aceste căi biliare, se duc spre colecist și după aia din colecist ele se duc înspre acest coledoc. Coledocul acesta trece prin pancreas și varsă sucurile biliare în duoden. Aici intră sucurile biliare în contact cu ceea ce mâncăm. Problema este că atunci când aceste pietre sunt micuțe, și de multe ori auzim oameni care spun, am pietre la colecist, dar nu e nicio problemă că sunt micuțe. Când sunt micuțe e problematic, pentru că ele pot să migreze, odată cu fluxul sucurilor biliare, după ce a mâncat prin această contracție a colecistului, pietrele astea pot să migreze pe coledoc și atunci când sunt pe coledoc pot să dea o colangită, pot să dea o inflamație a acestui coledoc și funcționează ca un obstacol la nivelul coledocului. Dacă ai noroc și piatra este suficient de mare cât să-ți blocheze coledocul, atunci acest blocaj o să ducă la un icter, la dureri, tu o să ajungi la spital, la un medic care o să te trimită către un gastroenterolog intervenționist care știe să facă ERCP. ERCP înseamnă că acel medic o să intre pe gură, te anestezează, intră pe gură prin esofag, cu o cameră care are și niște instrumente în capăt. Deci practic este ca o endoscopie mai complexă. El intră cu această cameră, e ca un furtun cu care intră în stomac, din stomac ajunge în duoden și prin duoden poate să ajungă aici la nivelul pancreasului și poate să meargă în sus în funcție de aparatura pe care o are și în funcție de priceperea lui poate să meargă cu o pensă și cu camera care are o lumină în vârf în sus pe coledoc și chiar să prindă o pietricică, s-o distrugă și s-o scoată de acolo. Asta este o intervenție minim invazivă să zicem, pentru că nu este prin tăiere, nu te operează nimeni pe suprafață, dar este practic un mod ingenios și foarte tare prin care un medic gastră într-un loc exclusiv poate să ajungă prin IRCP până în coledoc și să scoată o piatră de acolo. Există situații în care piatra este prea sus și nu poate să ajungă prin IRCP și atunci se indică intervenție chirurgicală prin care se scoate colecistul și se toaie și acest coledoc, se scoate piatra din coledoc și ulterior se pune un stent sau se pune un stent care este exteriorizat la piele, care se ține în jur de trei luni, astfel încât sucurile biliare să curgă pe acest stent până când coledocul se vindecă. Deci asta este una din complicațiile de care ne ferim, care este neplăcută și anume migrarea acestor pietre pe canalul Coledoc. Intervenția într-o astfel de situație este una urgentă pentru că pe lângă Icter acest blocaj duce la dureri severe, poate duce la infectarea acestui Coledoc. Deci intervenția nu este amânabilă, dar durerile sunt suficient de insuportabile încât pacientul să caute imediat ajutorul. O problemă și mai severă este atunci când pietrele astea sunt și mai mici și ele ajung până jos la nivelul pancreasului. Și aici la nivelul pancreasului avem un alt sfincter care este în interior în pancreas pentru că acest canal coledoc în pancreas se unește cu un alt canal al pancreasului care secretă sucuri pancreatice și ele amândouă se duc în zona asta unde există un alt sfincter care se cheamă sfincterul Odii. Iar functia acestui sfincter e acela de a ține pancreasul închis, astfel încât alimentele și ce este în duoden să nu ajungă în pancreas și să-l inflameze. Problema este că acest sfincter este foarte micuț și de foarte multe ori piatra, aceea micuță care a plecat din colecis și ajunge la nivelul acestui sfincter, E suficient de mică cât să ajungă până aici, dar suficient de mare cât să blocheze acel sfincter. Și în momentul în care piatra a blocat acel sfincter, atunci sucurile pancreatice și sucurile biliare o să se acumuleze la nivelul pancreasului, o să îl umfle și ceea ce se poate întâmpla este ca pacientul să ajungă la o pancreatită acută. Pancreatită acută, în manualele de chirurgie, este asemănită cu un incendiu într-o fabrică de artificii, pentru că pancreasul secretă enzime care digeră proteine, doar că ele se activează în doden. În momentul în care aceste enzime se strâng în pancreas și pancreasul se umflă și începe să se degradeze, Acele enzime se pot activa și ceea ce rezultă este o digestie a propriului pancreas. Adică pancreasul începe să se digere singur, să se distrugă și acolo încep să apară tot felul de acumulări fluide, tot felul de acumulări care se pot suprainfecta și în cazul în care un pacient ajunge la o pancreatită acută, speranța de viață scade foarte mult pentru că o pancreatită acută, statistic, este fatală în 70-80% din cazuri. întâmpla, dar rar, dar se poate întâmpla atunci când la nivelul colecistului avem pietre, cum am zis, suficient de mici cât să migreze și să ajungă la nivelul capului de pancreas, suficient de mari cât să nu poată să treacă pe aici. Există și alte situații la limită în care o pietricică ajunge la nivelul sfincterelui acestea, odii, care este la nivelul pancreasului, și piatra stupă acea sfincter, din spate vin sucuri biliare și sucuri pancreatice care împing acea piatră, Și la un moment dat se strânge suficient de multă presiune cât să scuipe acea piatră. Și atunci pancreasul scuipă-n dod în acea piatră, dar acea scuipare a pietrii lezează acel sfinct erodi care se inflamează și se închide. În cazul acela avem de-a face cu un pacient care ajunge la icter. Are dureri, ajunge la spital si din nou doctorul poate sa-i faca un ERCP, adica sa intre pe gura, prine sofac, sa ajunga la nivelul pancreasului si ceea ce o sa faca el se cheama papilosfincterotomie. Papilosfincterotomia este o interventie prin care, deci doctorul ajunge la nivelul acesta cu endoscopul, cu aparatul de ERCP și pur și simplu localizează sfinctelul care este inflamat și îl taie. În momentul în care l-a tăiat, el se deschide și pacientul practic scapă de icter și de tabloul clinic cu care se prezintă la doctor. Deci, ca să rezumăm, aceste pietre în colecist de cele mai multe ori pot să rămână asimptomatice. Pacientul poate să mănânce, să-și trească viața cu aceste pietre fără ca ele să aducă niciun fel de problemă. În unele cazuri ele devin simptomatice, prin apariția acestor dureri care se manifestă cam la o oră după ce ai mâncat, în special mâncare cu grăsime, dureri care pot să iradieze, care pot să ducă la greață, indigestie, balonare și așa mai departe. O problemă mai mare apare atunci când aceste pietre migrează pe coledoc și astupă coledocul, ducând la dureri și mai mari și la ictere. Cea mai mare problemă este când aceste pietre ajung la nivelul pancreasului și atunci când au ajuns la nivelul pancreasului astupă pancreasul și pot să ducă inclusiv la pancreatită acută, care este fatală în 80% din cazuri. Iar ca ultimă complicație, pietrele astea de la coleciți care au inflamație recurentă pot să ducă inclusiv la cancerul vesiculei biliare, cancerul de colecist, pe care îl putem vedea aici. Acesta este un colecist la nivelul căruia începe să crească un cancer care este asimptomatic. Cancerul crește mai mult, el poate să invadeze seroasa colecistului și să iasă la suprafață și de regulă, din păcate, acest cancer este descoperit atunci când este în stadiul său terminal și anume dă metastaze hepatice, metastaze la nivelul peritoneului, metastaze la nivel ganglionar Și prognosticul unui astfel de cancer este foarte prost, dar este bine că acest cancer se întâlnește destul de rar. Dar cauza principală a acestui cancer, de regulă, este această litiază la nivelul colecistului. Adică, în jur de 85-90% din cancerele de colecist se întâlnesc la pacienții care au litiază biliară, care au pietre în colecist. Și acum, ca și termen, inflamația veziculei biliare a colecistului se cheamă colecistită. Ită înseamnă inflamație. Apendic, apendicită. Apendicită înseamnă inflamația appendicului. Colecistul este vezicula biliară. Colecistită este inflamația veziculei biliare. Acum, inflamația tractului biliar se cheamă colangită. Inflamația pancreasului se cheamă pancreatită. Pancreatită acută, sau se poate numi pancreatită acută biliară, pentru că este de cauză biliară. Și acum ajungem la tratament, pentru că de cele mai multe ori aceste pietre vor fi descoperite la un examen ecograf, adică te duci la medic și el îți face o ecografie și îți descoperă aceste pietre. Medicul vede pietrele la nivelul colecistului, precizia acestei investigații și a diagnosticului este undeva de 90-95%. Adică dacă ți-a văzut piatră la colecist, cam înseamnă că pe acolo ai tu piatra și ai un diagnostic, ai o litiază biliară. Însă, de foarte multe ori, aceste pietre nu sunt văzute. Fie pentru că ai mâncat. Și dacă ai mâncat, atunci veziicul la biliare este goală și fiind goală, undele ecografului nu ajung acolo și nu văd pietrele respective. Fie pentru că ești balonat și colonul se suprapune peste coleciți și medicul nu poate să vadă cu ecograful acele pietre. Fie pentru că ești obez și ai o grăsime abdominală mare prin care nu se vede foarte bine. Fie pentru că medicul poate este începător sau nu are o aparatură suficient de bună pentru că un ecograf poate să coste de la 2.000 de euro până la 100.000 de euro și au puteri diferite și moduri diferite prin care pot vedea acești calcuri. Este unul dintre motivele pentru care se recomandă să faci o ecografie o dată pe an. Este o investigație non-invazivă, nu este foarte scumpă la noi încât să nu o faci. Și făcând-o de la an la an poți să prinzi diverse ipostaze în care medicul are șansa să-ți pună un diagnostic chiar dacă ți-a rătat un diagnostic cu un an în urmă. Deci, printr-o ecografie poți să ajungi să constați că ai aceste pietre la colecist și aici apare controversa. Pentru că dacă pacientul este asimptomatic, deci ai pietre la colecist, dar nu ai simptome, sau ai simptome care sunt rare, te doare din când în când în partea dreaptă, o dată pe an, sau ai din când în când câte o balonare, dar nu poți să pui punctele pe aici să-ți zici clar că acele simptome sunt de la aceste pietre, Atunci medicul poate să-ți recomande să nu scoci colecistul, să-l lași acolo, din nou depinde de cât de mari sunt pietricelele alea și câte pietre sunt. Dacă sunt multe pietre, medicul îți poate recomanda să scoci colecistul. Dacă ai o singură pietricică de 5 mm sau de 1 cm care nu te deranjează, medicul poate să zică ok, poate că e piatra ta, așa a fost să fie, hai să lăsăm colecistul în pace pentru că nu ai indicație de operație. Există însă indicații foarte clare când colecistul trebuie scos. Și anume, când ai colecistit acută, adică n-ai din când în când o durere în partea dreaptă, ci tu ajungi cu dureri mari în partea dreaptă, ai grețuri, ai vărsături, nu poți să mănânci, ai toate aceste simptome care te deranjează, poate ai și febră, și în momentul în care ți se face ecografia, medicul nu vede doar un colecist suplu cu o piatră. și medicul vede că colecistul tău este inflamat, peretele colecistului este mare, este îngroșat, este semnul clar al unei suferințe a colecistului, a unei inflamații a colecistului și asta se cheamă colecistită acută. Colecistită acută are clar indicație de operație, cu toate că medicul poate să zică Dacă nu vrei, poți să nu te operezi. Îți dau niște antialgice, medicamente de durere, antiinflamatorii, te duci acasă. Problema este că dacă ai avut o colecisită acută, ea se va repeta. Și există chiar și posibilitatea să se repete, nu știu, de Crăciun, când o să fie de gardă medicul rezident, care a făcut până acum doar 5 colecistectomii. Și poate nu vrei să ajungi să te operezi acel medic rezident. Am fost și eu acolo, de asta zic. Adică și eu am fost medic rezident, și eu am făcut prima mea colecistectomie și tot a fost bine. Nu zic că nu o să te opereze bine, dar poate că merită să te gândești la acest lucru. Sau poate că te duci în vacanță în India și te apucă acolo o colecistită acută sau chiar îți migrează o piatră în coledoc și faci o colangită sau faci o pancreatită. Nu vrei să fii operat într-o altă țară unde nu poți să controlezi cine te operează, în ce condiții, unde, cum. Deci dacă ai colecistită acută, medicul o să îți recomande să te operezi și asta îți recomand și eu. Colecistită acută, după ghiduri, este indicație clară pentru intervenție chirurgicală. Dacă ai colangită, dacă piatra a plecat pe coledoc, lucrurile nici nu se discută. De exemplu, aici putem să vedem un caz clar în care piatra de la colecist a migrat prin acest canal cistic care, slavă Domnului, este micuț și de regulă nu lasă pietrele să migreze, dar piatra asta s-a străduit și a migrat la nivelul coledocului. Acum, ea rămâne la nivelul coledocului și nu poate să meargă mai jos. Asta face ca Sucurile biliare se acumuleze la nivelul ficatului, dar în aceste căi biliare, ele se vor dilata pe ecografie, o să vedem o dilatare a căilor biliare. Pacientul o să facă licter și poate să facă o colangită, adică acest coledoc se va inflama, o să ducă la febră, durere acută în partea asta a corpului și asta e o indicație clară de intervenție fie chirurgicală, fie tentarea cu un ERCP. Cum ziceam, ERCP o să urce aici pe coledoc și o să încerce să scoate această piatră. spui viața concret atunci în pericol dacă alegi să nu te operezi și nu cred că poți să reziști cu o piatră în coledoc mai mulți de câteva zile sau câteva săptămâni. Pancreatita biliară acută din nou este indicație de operație, cu toate că operația se poate face fie clasic, fie laparoscopic, fie începând cu un IRCP sau fie doar cu IRCP. Și aici vreau să arăt un exemplu clar al pancreatitei când aceste pietre au migrat din colecist pe canalul cistic, au ajuns în coledoc și după ce au ajuns în coledoc practic Ajung la acest nivel, la nivelul sfinctărului Odi, și blochează complet și coledocul și acest canal care se cheamă Virsung, care este canalul principal prin care se secretă sucurile pancreatice, și practic duc la această pancreatită. Durerea este aici, în capul pieptului, este o durere în bară, așa se descrie, și este una dintre cele mai mari dureri pe care le poți simți ca om. Se spune că nu există o durere mai mare decât asta, pacientul, efectiv, stă în paci și se zvârcolește, își caută poziția de pe o parte pe alta și nu o găsește, pentru că nu există poziția antalgică, durerea aia persistă acolo până când nu intervii și nu faci ceva. Și cancerul, veziți și biliare din noi, este indicație clară de operație. Ok, și acum ajungem la cele indicații relative. Indicația relativă este o litiază biliară simptomatică, adică nu ai colecistită acută, dar din când în când te doare colecistul. Vezi acele pietre și din nou vorbești cu medicul. Medicul poate să zică, uite, ai 60 de ani, ai boală cardiacă, ai iei anticoagulante, ai obezitate, intervenția este destul de grea. Hai să punem în balanță riscul acestei intervenții cu beneficiul. Beneficiul poate fi acela că evităm toate acele complicații, evităm să faci o colicistită acută în vacanță și atunci medicul, prin discuția cu tine, poate să te întrebe unde stai, pe unde umbli, dacă te duci prin vacanțe, cam ce mănânci, cât de dese întâmplă să te doară și împreună cu el, ținând cont de aceste lucruri, puteți decide amândoi dacă te operezi acum sau dacă nu te operezi niciodată sau poate că poți să aștepți 3 luni pentru ca iti poti lua concediu medical sau termini un proiect si in 3 luni vrei sa-ti faci operatia si te programezi la operatie. O alta indicatie este policole litiaza, adica o litiaza biliara cu mai multe pietre. N-ai o singura piatra, ai mai multe multe pietre. pietre, ele se pot fragmenta, ele se pot sparge si ele pot sa migreze in coledoc, in pancreas. Rar, dar se poate intampla. Si din nou, tu impreuna cu medicul puneti in balanta riscurile operatiei si riscurile neoperatiei si atunci luati impreuna decizia daca scoate-ti acel coledoc sau nu. Acum, colecisita cronică, adică te doare din când în când și peretele colecistului s-a inflamat, dar nu este o colecisită acută, din nou este o indicație relativă. Discuția cu medicul te poate îndruma spre a opera sau spre a nu opera. Disfuncția biliară, adică orice anomalie în funcționarea vizicii biliare care provoacă simptome digestive. Deci tu poți să ai inclusiv cazuri în care nu ai litiază biliare, dar colecistul este leneș, el se mai inflamează, el doare, ai greață, ai diaree, aceste simptome care persistă și există cazuri în care se poate recomanda colecistectomia, scoaterea colecistului fără să ai pietre acolo și mai există o afecțiune care se cheamă vezică de porțelan. Este o afecțiune în care peretele vezicii biliare se calcifică complet ceea ce poate crește riscul de cancer alvezit și biliară și poate să ducă la simptomatologie descrisă anterior. Dureri, grețuri, vărsături, probleme digestive. Toate astea sunt indicații relative și din nou e bine să vorbești cu medicul tău, să nu pui în balanță doar frica ta de a te opera, ci să pui în balanță și riscurile la care te expui și în funcție de vârsta ta, de comorbititățile tale, de ce alte patologii ai, decizia este bine să fie luată împreună cu medicul tău. Dacă nu ești convins, e bine să mergi la un alt medic să vorbești cu el și întrebarea să fie domnul doctor, merită să scot acest colecist sau nu merită să scot acel colecist? Acum, ținând cont de faptul că un chirurg asta face, operează colecist și e posibil să fie subiectiv fără să-și dea seama, să zică, da, am scos o mie de astfel de colecisti, deci eu cred că trebuie să-l scoatem, poate e bine să vorbești și cu un gastronetorolog, poate cel care ți-a pus diagnosticul. Poate că împreună cu acel gastronetorolog care a diagnosticat alte mii de liteaze biliare, poate poți să vorbești cu el și să-l întrebi pe el, uite, astea sunt simptomele mele, Asta e tabloul, așa arată colecistul. Credeți că merită să-l scot, să mai aștept, să nu mai aștept și în final decizia în astfel de situații îți aparține, dar poate că văzând toate aceste informații o să-ți fie mai ușor să iei această decizie. Acum hai să vorbim despre operație și vreau să vă arăt cum se întâmplă o colecistectomie. Practic, există două tipuri de a opera coleciți și aici o să punem pe ecran prima poză, în care o să vedeți în stânga este o operație laparoscopică, în care pacientul adorme, în ambele cazuri pacientul este anesteziat, doar în cazul de față nu se face o incizie pe abdomen, ci se fac patru mici incizii. Și acum vreau să ne mutăm pe poza de jos și să vă arăt exact cum arată aceste incizii. Prima incizie se face la buric și pe aici intră camera, camera care filmează și arată pe ecran unui chirurg sau chirurgului chirurgilor care operează ce se vede în burtă. Avem o pensă în stânga, o pensă în dreapta și o pensă deasupra. Toate aceste pense o să țină de colecist și o să disprindă colecistul de pe ficat, după care o să ajungă la la artera cistică, e o arteră care irigă acel colecist pe care se pune o clemă care se clipează cu un clips de metal de regulă sau din plastic special, după care se ajunge la canalul cistic care și el se clipează, colecistul se scoate, se taie și se scoate afară. După aceea se pune câte un fir pe aceste incizii și pacientul are o recuperare mult mai rapidă. Pacientul poate să plece efectiv a doua zi după operație. Există și operație deschisă. Operația deschisă e ceea ce vedem în poza de sus în partea dreaptă, în care se face o incizie sub rebordul costal și cu niște depărtătoare spațiul se face mai mare și chirurgă operează cu mâna, prinde cu pensa acel colecist și la fel îl desprinde, pune niște cleme și a scos colecistul. Ambele tipuri de operații au de regulă același efect scontat. Adică ca și complicații, ca și succes a operației, ca și comorbidități, în principiu ambele operații sunt bune. Deci dacă locuiți într-o zonă în care spitalul vostru nu dispune de un laparoscop și medicul vă operează deschis, nu este problemă. Totuși, în lume se optează din ce în ce mai mult pentru colecistectomie laparoscopice. În țările civilizate unde au aparatură, nici măcar doctorii nici măcar nu știu să facă o colecistectomie deschisă pentru că în pregătirea lor n-au făcut niciodată și în practica lor n-au făcut niciodată o colecistectomie deschisă pentru că gold standard-ul a devenit operația laparoscopică. De ce? pentru că recuperarea este mult mai rapidă. După o colecistectomie deschisă, trebuie să stea în spital multe zile, ai dureri la nivelul plăgii, plaga aceea trebuie să se vindece. În schimb, la o colecistectomie laparoscopică, peretele rămâne intacte. Ai doar niște găurele care sunt cusute, care se vindecă mult mai rapid. Și vreau să vă arăt aici cum arată. Ăsta este practic un ficat cu un colecist care doare. Primul lucru care se face este inserția acestor trocare. În partea dreaptă vedeți o cameră care luminează și prin care tu vezi ce se întâmplă. În partea stângă, o pensă este ținută de ajutorul chirurgului care ia colecistul și îl trage în sus astfel încât tu să-l vezi. Chirurgul va opera cu celelalte două pense. Cu pensa din partea stângă o să tragă de fundul colecistului și cu pensa din partea dreaptă o să clampeze și o să disece cele două structuri anatomice, artera cistică și canalul cistic. Doar asta după ce o să dea colecistul jos de pe ficat. Colecistul de regulă este lipit pe ficat și un pas pe care nu-l vedem aici este faptul că acest colecist este decolat cu un electrocauter de pe ficat. În final, colecistul este pus, dacă spitalul dispune de fonduri, într-un endobag. Este o punguță de-asta destul de scumpă, cred că e vreo că e vreo 200-300 de euro o punguță de genul ăsta. Dacă spitalul nu are endobag, lucrurile se fac altfel cum se fac în foarte multe spitale din România și nu este greșit, se face și afară, și anume se ia o mănușă chirurgicală care este sterilă, mănușii îi se taie degetele și rămâne practic partea asta a mănușii. Bagi acea mănușă chirurgicală din latex în abdomen și mănușa aceea devine ca un săculeț. Bagi, colecistul, un săculeț, Prins de manusa si o scoti dupa aceea la piele cu mult chin, pentru ca trebuie sa tragi de colecist, trebuie sa largesti gaura uneori, dar in final colecistul iese afara, se face ultima verificare, se lasa ficat in jos si pacientul e trezit, dus la salon si a doua zi de regula poate sa plece acasa. Ăsta e un colecis pe care îl făceam la Spitalul Municipal Curtea de Argeș. Vedeți care este poziția chirurgului. Chirurgul stă deasupra pacientului cu aceste pense și se uită în monitor, unde practic vede ce se întâmplă în abdomen. În prima poză este doamna dr. Ionescu care mă ajută, care era colegă mea de vârsta mea din spital și aici este dr. Dăneț care din nou mă asistă la această intervenție. Bun, deci asta este diferența între colecistectomia deschisă, unde ai tăietură, e corect și așa, și colecistectomia laparoscopică. Atenție, mulți oameni folosesc greșit acest termen și spun paroscopic, nu se operază paroscopic, se operază laparoscopic. Și laparoscopic nu este laparoscopic, este laparoscopic. Scopic înseamnă că te uiți printr-un scop, adică bagi o cameră care se uită printr-o gaură în abdomen. Asta e scopic. Și laparoscopic este de la peritoneu. Există toracoscopic. Toracoscopic înseamnă că intri cu camera în torace. Laparoscopic vine de la peritoneu și se referă la cavitate abdominală. Laparoscopic. Și din nou, termenul corect este laparoscopic, nu este paroscopic. Deci există colecistectomie clasică sau deschisă atunci când te operează printr-o incizie mare sau colecistectomie laparoscopică când te operează cu acel aparat cu cameră și nu mai folosești termenul de operație cu lazer. Dacă mergeți la doctorul vostru și-i spuneți, domnul doctor, crezi că merită să-mi faceți o colecistectomie laparoscopică, el o să vă aprecieze mai mult decât dacă îl întrebați dacă vă operează cu lazerul. Apoi, după colecist, după această colecistectomie, urmează externarea și medicul o să-ți dea un regim alimentar. Niște indicații foarte clare cu cum va trebui să-ți reintroduci mesele. Ideea este simplă, va trebui să reintroduci mesele treptat, de la mese foarte ușoare, adică o să te lase să mănânci un pic de supă, apă, ceai, după ai un pic de brânzică, în a doua zi poate un pic de ou, în a treia zi poate un pic de combinat între cele două, după ai un pic de carne fiartă, Ideea este să reintroduci alimentele treptat ca să lași corpul și digestia să se acomodeze la noua sa arhitectură. Pentru că acum ficatul nu o să mai facă atât de multă bilă și suc biliar care se va acumula în colecis pentru că nu mai are colecis. Acum ficatul o să înceapă secreția de sucuri biliare atunci când tu începi să mănânci. Asta înseamnă că dacă tu începi să mănânci deodată multe grăsimi sau în general în viitor mănânci deodată multe grăsimi, E posibil să ai câte o indigestie pentru că ficatul nu o să facă față să facă atât de mult suc biliar. Asta înseamnă că mesele tale, cum ziceam, trebuie reintroduse treptat, de la mese micuțe până la mese mai mari și trebuie să mănânci grăsim echilibrat. Adică e bine să mănânci grăsim ca ficatul tău să facă sucuri biliare, dar nu e bine să mănânci deodată 5 mici cu cartofi prăjiți, și cu pâine cu unt, toate deodată, pentru că ficatul nu o să facă față la atât de multe grăsimi. Postcolicistectomie, mulți pacienți au diarhee. Este una dintre cele mai comune complicații și asta se datorează fluxului continuu de bilă în intestin. Ficatul secretă continuu bilă care ajunge în intestin și asta poate să ducă la diarhee. Poți să ai digestie și flatulențe, care tot este cauzată de acest dezechilibru digestiv care se reglează în timp și poți să ai inclusiv dureri abdominale. Recomandările, cum ziceam în primul rând, este bine să ai grijă la dieta ta și să respecti indicațiile medicului, să vorbești cu el dacă lucrurile nu sunt ok. Dacă ai diaree, e bine să te hidratezi mai mult ca să compensezi pierderea pe care o ai prin acea diaree. E bine să reintroduci treptat fibrele în dietă, asta poate să te ajute la gestionarea diareei. Medicul poate să-ți recomande chiar medicație în cazul în care diarhea persistă și vreau să zic că inclusiv eu am avut pacienți operați care mai aveau simptome digestive inclusiv la 5-6 luni. Deci inclusiv asta trebuie luat în calcul ca și risc care să cântărească în decizia ta de a scoate sau de a nu scoate colecistul. Dacă colecistul tău are o singură pietricică, care nu e suficient de mică cât să plece, nu suficient de mare cât să te deranjeze. N-ai dureri. Te simți complet ok, poate că ar fi mai bine să aștepți decât să scoți direct preventiv colecistul. Dar din nou, cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să discuți cu medicul tău. Ceea ce spun eu acum nu este un sfat medical care să te îndrume spre colecistectomie sau spre a aștepta. Ce îți arăt eu aici este doar logica din spatele luării unei decizii, logica care te poate ajuta pe tine în discuția cu medicul tău, pentru că doar voi doi sunteți responsabili și aveți toate datele la îndemână pentru a lua o decizie și pentru a face ceva. Totuși îmi dau seama că o să existe mulți oameni care au colecist leneș sau au mâl sau au slaci și se întreabă ce pot să facă pentru ameliorarea acelor simptome și în principiu reversarea factorilor de risc este ceea ce te poate ajuta. Și vorbim în primul rând despre sedentarism. Dacă ai bilă leneșă care te înțeapă din când în când și nu ai o indicație clară pentru a scoate acea bilă leneșă, poți să evi sedentarismul, să te plimbi, în special după ce ai mâncat o masă copioasă. După cum am descris mai devreme, colecistul leneș, bila leneșă, este un colecist mărit în volum care nu se poate contracta cum trebuie, astfel dacă tu după masă te duci si te plimbi o jumatate de ora. Prin aceste miscari, prin plimbare, tu o sa ajuti la contractia acelui colecist si la eliberarea sucurilor biliare de care ai nevoie pentru digestie. In al doilea rand, evita fasting-ul sau pauzele lungi intre mese, pentru ca asa cum am descris colecistul o sa concentreze sucurile biliare. Cu cat stai mai mult fara sa mananci, cu atat acele sucuri biliare se vor concentra mai mult si daca deja ai slagi sau mâl în acel colecist, asta te va predispune la a închega și mai mult acest slagi. Deci, evită pauzele lungi, evită mesele cu foarte multă grăsime. În schimb, introduc grăsimi puține și sănătoase la fiecare masă. Spre exemplu, dimineața, dacă bei cafea cu lapte, poți să-ți pui o linguriță de ulei de măsline în lapte. Știu că sună dubios, dar dacă ai un aparat din acela barista care îți face laptele la abur și îl transformă în cremă, dacă pui în acel lapte o linguriță de Ulei de măsline, el se va dispersa în tot laptele acela, nu o să mai simți gust de ulei de măsline, dar cafeaua aia o să aibă un super gust, crede-mă, fac asta de ceva timp. În de-o rând, mănânci o salată, spui un pic de ulei de măsline, mănânci o supă, spui un pic de ulei, astfel încât la fiecare masă să ai puține grăsimi, nu multe, dar nu deloc, deci să ai o cantitate echilibrată de grăsimi, Ca tu sa accelerezi acele secreti biliare, ca tu sa dai voie colecistului sa elimine putin cate putin ceea ce acumuleaza in el. Apoi, incearca sa eviti excesul de zahar pentru ca el poate sa duca la formarea acelui slag. Reintrodu fibrele in alimentatie, ele te ajuta in digestie si in prevenirea acelor balonari. Încearcă să slăbești în greutate, dar nu deodată, nu foarte repede, ci puțin câte puțin, maxim jumătate de kilogram sau un kilogram pe săptămână. Și poți să reintroduci în alimentația ta cafeaua, care ajută în cazul colecistului leneș sau alcool, dar cu moderație, maxim una-două pahare de vin pe săptămână este ceea ce e recomandat și poate să ajute în cazul unei bile leneșe sau unei dischi nezibiliare. Și nu în ultimul rând, cu asta ar trebui să încep de fapt, Du-te la medicul tău de familie sau la medicul gastroenterolog care îți poate recomanda anumite medicamente sau suplimente, denumite și colecistokinetice, care grăbesc secreția acelor sucurbiliare, care le fac mai diluate, care ajută colecistul să se contracte și care pot ajuta în prevenirea Acestor simptome despre care vorbim, în schimb curele minune chiar dacă există descrise pe internet, ele nu ajută. Nu avem date care ajuta nici măcar anecdotic. Există tot felul de cure cu tămâie, cu ulei esențial de tămâie, cu apă cu tămâie sau cu tone de suc de mere care se recomandă a fi băută pentru a distruge pietrele de la colecist. Oameni buni, acest lucru nu există și este bine că nu există, pentru că dacă sucul de mere ne-ar fărămița pietrele de la colecist, acele fărămituri ar ieși pe canalul cistic, ar ajunge în pancreas și am risca să facem pancreatite acute. Ceea ce nu se întâmplă, pentru că sucul de mere nu o să-ți distrugă niciodată pietrele de la colecist. Dacă ai deja pietre formate, există doar două variante de a te comporta în legătură cu ele. Poți să aștepți și să fii urmărit împreună cu medicul tău sau să fii urmărit de către medicul tău. pentru a decide dacă trebuie să te operezi sau dacă nu te operezi încă sau poți direct să le operezi. Singurul mod de a scăpa de pietrele de la colecist este operația. Nu există nici o altă metodă care să te scape în siguranță de acele pietre. Însă, dacă ai colecist leneș, dacă ai bilă leneșă, dacă ai slagi sau mâl, practic abordarea factorilor de risc Este cea mai importantă unealtă cu care poți să te lupți cu simptomele neplăcute pe care le ai. Și o să le enumor din nou. Să eviți obezitatea sau să scazi în greutate, dar nu foarte rapid. Să nu mai fii sedentar, să te plimbi în special după mese. Este sănătos să te plimbi după masă și pentru inima ta, și pentru corpul tău, și pentru sănătatea ta mentală, dar și pentru un colecist leneș. Pentru că asta o să ajute colecistul să secrete ce are de secretat. Evită zaharurile, da, sau excesul de zaharuri, evită mesele bogate, îngrăsim, adică pline de grăsimi și împarte acele grăsimi pe fiecare masă pe parcursul zilei, evită fasting-ul intermitent sau pauzele lungi. E bine să mănânci mai des, să mănânci cele patru sau cinci mese pe zi în care să ai câte un pic de grăsime și evită, te rog, curele minune pentru că ele nu există. Asta a fost materialul despre colecist. Sper ca dupa acest material sa stii ce este un colecist, ce e o colecistectomie, ce e aia bila, ce e aia fiere, ce este busica fierii, cand se scoate colecistul, cand nu se scoate, de ce apar calculii acolo si asa mai departe. Daca ai prieteni care se confrunta cu asta, trimite-le acest video. Si daca ti-a placut acest material, nu uita like, subscribe, share, comentariu, comenteaza-mi un subiect medical, chirurgical pe care vrei sa-l dezbati daca ti-a placut. Acest prim video din poate o serie in care o sa explic patologii chirurgicale. Si daca vrei sa vezi un alt material misto, asta este materialul despre colesterol. Aici o sa intelegi tot ce se intampla in ficatul tau, cum faci el colesterol, cum colesterolul din bun se transforma in ala rau. Toate lucrurile astea sunt explicate in acest material. Oamenei, multumesc pentru atentie!