Totul despre SINDROMUL DE INTESTIN IRITABIL | Cauze, simptome, soluții

Omule, te salut! Dr. Mihaila aici! Astăzi vorbim despre sindromul de intestin irritabil. Atenție mare! Dacă te confrunți cu durere abdominale, te confrunți cu balonare, cu constipație, în special dacă te doare burta în raport cu defecație, adică te doare burta înainte să mergi la baie, te doare burta după ce ai mers la baie, se ameliorează durerea de burtă după ce ai mers la baie, Dacă doare burta și consistența scaunului se schimbă de la o zi la alta, atunci acest material este pentru tine. Pentru că, pe de o parte, o să înțelegi de ce se întâmplă aceste lucruri, o să înțelegi cum poți să intervii cu ajutorul medicului pentru a ameliora aceste simptome și o să poți să înțelegi cum să nu mai ajungi acolo, cum să practici prevenția. Pentru că sindromul de intestin irritabil are o foarte mare legătură cu microbiomul nostru, un subiect care nu e suficient studiat în medicină în ziua de astăzi și are legătură cu disbioza, adică perturbarea acestui microbiom. Așa că astăzi discutăm despre cauze, simptome, mecanisme de acțiune și despre cum probioticele și prebioticele ne pot ajuta să ne simțim mai bine conform recomandărilor din ghidurile clinice actuale. Atenție! Toate studiile pe care le menționăm astăzi, toate ghidurile pe care le menționăm, le vei găsi jos în descrierea acestui material. Și când spunem ghiduri, ne referim la cele mai de calitate recomandări medicale pe care noi le putem avea. Acum vreau să fac o paranteză și să explic diferența între un ghid clinic și o carte. Spre exemplu, cartea aceasta este scrisa de un doctor, deci poti sa zici ok, am incredere in informatiile din aceasta carte, ori n-ar trebui sa ai mereu incredere in informatiile scrise de un doctor, pentru ca oricat de bine ai citit studiile, oricat de bine intentionata ai fi, Tu ca om in permanenta poti sa fii influenat, poti sa ai anumite pareri gresite, poti sa intelegi anumite studii gresiti si poti sa le descrii gresit. Asa ca o carte, indiferent de cat de mare incredere ai in omul care a scris cartea respectiva, este in final tot doar o parere neverificata a unui om. Eu cand am scris aceasta carte, a existat la editura un editor care a trecut prin ea. Eu am trimis cartea asta mai departe unor colegi care au citit capitolele si au zis, da, este corect din punctul meu de vedere ce ai scris tu aici. Dar acest lucru nu este obligatoriu, asa ca in final o carte este doar parerea unui om si are cea mai mica putere de dovada stiintifica din tot ce putem citi. În schimb atunci când vorbim despre un git clinic, acel git clinic este făcut de membrii profesori a unei societăți mari medicale dintr-o țară, de exemplu, sau de pe un continent. Spunem că vorbim despre societatea britanică de gastroenterologie, unde cei mai buni profesori din țară și din lume de gastroenterologie se adună în comisii speciale și fac dezbateri. Ei nu sunt toți de acord cu lucrurile pe care le spun ceilalți. Unii au o părere, alții au altă părere. Ei pun studiile pe masă, citesc studiile, analizează datele clinice și ajung în final la niște concluzii cu care sunt cu toții de acord. Deci putem spune că este o muncă de colectivitate pe care un singur om nu poate face niciodată și care muncă se traduce în final cu un instrument pentru medic care se uită la ghid și zice ok, ai sindrom de intestin irritabil, prima linie de tratament e asta, dacă nu funcționează a doua linie e asta, a treia linie e asta și toate datele sunt analizate de mulți oameni de top din domeniul respectiv și despre asta vorbim astăzi. Totuși, vorbim despre sindromul de intestin irritabil în contextul microbiomului intestinal și cum ziceam și acesta din păcate este precar studiat. Nu există o specialitate care să studieze doar microbiomi unitesinali. Avem medici microbiologi care studiază doar anumite bacterii izolate și interacțiunile dintre anumite tipuri de microorganisme. Există medici infecționiști care tratează anumite bacterii care sunt exacerbate și sunt patogene. Există medici gastroenterologi care se uită la microbiomi mai aproape, dar nu doar la microbiomi. Există Medici nutritionisti care iti pot recomanda o dieta care sa stimuleasca microbiomul, dar nu exista nici o specialitate care sa studieze doar microbiomul. Cum exista de exemplu specialitate care studiaza doar creierul? Ori microbiomul are, daca nu stiai, aceeasi greutate cu creierul si microbiomul este denumit de fapt un al doilea creier. Si da, pentru cine dimensiunea conteaza, e destul de important sa stii ca greutatea creierului e aceeasi cu greutatea microbiomului. Numarul de de microorganisme din microbiom. Este același cu numărul de celule din corpul tău. Iar microbiomul nostru are legătură cu mult mai multe lucruri decât cu digestia noastră. Astfel, microbiomul intestinal reprezintă totalitatea microorganismelor care trăiesc în intestinul nostru. Nu e despre bacterii, virusuri și fungi sau ciuperci. Și ele toate funcționează ca o comunitate complexă care joacă un rol esențial în digestie, în sinteza unor vitamine și în modularea răspunsurilor noastre imunitare. În mod normal, microbiomul menține un echilibru între bacteriile bune și cele rele. Un echilibru care poate fi ușor perturbat de factori precum stresul, dieta, consumul de antibiotice sau alte experiențe neplăcute timpurii de la începutul vieții. Ceea ce poate părea surprinzător este faptul că acest echilibru este strâns legat de axa intestin creier. Deci, uite că cele două organe Dar creierul și microbiomul, microbiota noastră intestinală care se găsește în proporție de 99,9% în colon, cele două organe comunică. E impropriu să denumim microbiomul un organ, dar e posibil ca în curând el să capete inclusiv această să zic, această caracteristică sau definiție, ca fiind organ. Dar iată că cele două comunică prin axea intestin-creier. Și aici există o comunicare bidirecțională între intestin și creier în mare parte intermediată de microbiomi. Bacteriile intestinale produc molecule neuroactive care influențează direct starea noastră mentală, adică bacteriile astea mici secretă niște substanțe care se absorb în sânge și se duc la creier și te fac să te simți așa cum te simți tu acum. iar prin intermediul nervului, vag intestinul si creierul comunica constant din nou bidirectional. De aceea, dizbioza, adica dezechilibrul microbiomului, poate contribui nu doar la simptomele digestive, dar si la afectiuni psihice, inclusiv depresie si anxietate. Deci atat de important este microbiomul si o sa ajungem si la el atunci cand o sa vorbim despre sindromul de intestin irritabil, Și acum hai să ne oprim la acest sindrom. Sindromul de intestin irritabil este o afecțiune cronică caracterizată prin durere abdominale recurente, disconfort și modificărea ale tranzitului intestinal, adică constipație, diaree sau combinația între cele două. De multe ori cele două sunt alternate. Ai câteva zile diaree urmată de câteva zile de constipație și cât o tratezi pe una, apare cealalta. Iar diagnosticul acestui sindrom se bazează pe criteriile ROMA, care implică lucrurile despre care o să vorbim imediat. Dar, înainte de asta trebuie să stabilim un lucru. Sindromul de intestin irritabil este sindrom, deci nu este o boală cauzată de o cauză precisă, cum putem vorbi, de exemplu, despre o cistită sau o infecție urinară, care este cauzată de un patogen și de mulți alți factori, dar știm clar că e un patogen care provoacă o inflamație a vizicii urinare și duce la cistită și infecție urinară. In cazul sindromului de intestin irritabil, Vorbim despre sindrom pentru că nu există o singură cauză, cu toate că dizbioza joacă un rol central în acest sindrom, dar vorbim mai degrabă de anumite semne și simptome care apar simultan. Și așa au apărut și aceste criterii ROMA 4, care din nou au fost definite de borduri, de profesori în gastroenterologie care au analizat datele existente și au zis că Dacă avem următoarele simptome despre care o să vorbim, înseamnă că avem de-a face cu un sindrom de intestin irritabil. Deci, practic, medicul pe baza simptomelor despre care o să vorbim îți pune diagnosticul și tu atunci ești eligibil pentru tratament conform ghidului. Ghidul sindromului de intestin irritabil, unde ai anumite intervenții terapeutice care funcționează, dovedici științific, o să vorbim imediat și despre ele. Înainte, totuși, haide să vorbim despre aceste criterii Roma. Și cum spuneam, criteriile acestea, Roma 4, pot pune diagnosticul de sindrom de intestin irritabil. Primul punct din aceste criterii presupune durerea abdominală recurentă care trebuie să fie prezentă cel puțin o zi pe săptămână în ultimile trei luni și durerile să apară cu cel puțin șase luni înainte de diagnostic. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă că dacă acum șase luni ai început să ai durerile abdominale și în ultimile trei luni te-a durut cel puțin o dată în fiecare săptămână, înseamnă că ai bifat primul punct din aceste criterii. Al doilea punct presupune că durerile abdominale trebuie să fie asociate cu cel puțin două din următoarele trei caracteristici. Prima caracteristică este legată de defecație. Durerea apare sau se ameliorează după actul defecației. A doua caracteristică spune că durerea abdominală este asociată cu o schimbare a frecvenței scaunului, mai frecvent sau mai rar. Și a treia caracteristică spune că durerea abdominală este asociată cu o schimbare a consistenței scaunului. Ce înseamnă asta în traducere liberă? Asta înseamnă că, așa cum am spus, burta a început să doar acum șase luni. În ultimele trei luni te doare în fiecare săptămână și durerea asta este asociată cu două din următoarele trei lucruri. Durerea abdominală e legată de defecație, deci te doare burta înainte de a merge la baie sau după ce ai mers la baie. Te doare burta asociat cu schimbarea frecvenței scaunului, adică atunci când ai scaunele dese te doare burta sau când ai scaune rare te doare burta. Și sau e asociată cu o schimbarea consistenței scaunului, adică Te doare burta pentru ca esti constipat sau te doare burta pentru ca ai diarie? Daca ai doua din astea trei si ai aceasta durere care a aparat acum 6 luni si ultimele 3 luni te-a durat in fiecare saptamana, nu tu ci medicul iti poate pune diagnosticul de sindrom de intestin irritabil si esti elegibil pentru a urma ghidul si a urma tratamentul. Vreau sa ma opresc un pic pe aceasta durere la defecatie sau dupa defecatie sau inainte de defecatie. E important totusi sa facem diferenta aici ca un anumit disconfort, o anumita crampa poate sa fie prezenta la o persoana sanatoasa fara sindrom de intestin irritabil inainte de a merge la baia. In functie de ce ai mancat, poate in functie de consistenta scaunului, poate in functie de pozitia in care ai stat sau de miscarea pe care ai facut-o, e posibil de cand in cand sa ai o anumita crampa dar care e cumva o crampa benigna. Când vorbim de sindrom de intestin irritabil, înainte de a merge la baie sau schimbarea frecvenței scaunului sau consistenței scaunului, face ca intestinul tău gros să fie dureros. Ai o durere constantă, neplăcută, care te încurcă. Adică tu spui altor oameni, ah ce mă doare burta, o să înțelegem mecanismul de acțiune și de ce această durere de burtă este asociată cu disbioza. Ce rol joacă acelei bacterii în faptul că intestinul tău este deodată dureros și la altcineva nu este dureros. Ce rol joacă acest microbiome? Acum, prevalența sindromului de intestin irritabil variază, dar în general se estimează între 3 și 8% din populația generală, mai frecvent întâlnindu-se la femei. Acum, hai să vorbim despre mecanismele prin care apare acest sindrom de intestin irritabil. Adică, e foarte important să înțelegem ce se întâmplă în intestinul nostru, în colonul nostru, de nedoare. Nedoare când mergem la baie, nedoare cel puțin o dată pe săptămână, nedoare pentru că se schimbă consistența scaunului sau frecvența scaunului. Și în primul rând aici vorbim despre hipersensibilitate viscerală, ceea ce este fix ce se înțelege că este. Adică pacienții cu sindrom de intestin irritabil au o sensibilitate crescută la distensia intestinală, ceea ce înseamnă că pot resimți dureri chiar și la stimuli normali. Această hipersensibilitate este adesea asociată cu o disfuncție la nivelul axei intestin creier. Pe scurt, axea intestin creier, care este dată preponderant de microbiomul tău, dacă microbiomul tău este avariat, ai disbioză, asta înseamnă că Felul in care acest microbiom comunica cu peretele intestinal, cu mucoasa, cu terminatiile nervoase si cu creierul este defectos. Asta inseamna ca atunci cand tu mananci, sa zicem, o leguma care are niste fibre care incep un proces normal de fermentatie in colon si acel proces de fermentatie destinde puțin colonul tău, o destindere, deci un stimul normal care în mod normal n-ar trebui să te doară, în sindromul de intestin irritabil, având această hipersensibilitate viscerală, această ușoară destindere sau această ușoară împingere a fecalelor prin peristaltism, Poate să provoace durerea. Deci este ca o piele irritată. Imaginează-ți la un pacient normal, fără sindrom de intestin irritabil, pielea de pe brațul drept este absolut normală, pui mâna pe ea și nu te doare. Iar la sindromul de intestin irritabil, pentru că ai disbioză, bacteriile alea sunt într-o proporție greșită, Piela de pe braţul stâng atunci la sindromul de intestin irritabil este iritată şi atunci un stimul normal, cum ar fi o mângâiere, este de fapt tradusă prin durere. Asta se întâmplă la sindromul de intestin irritabil. Un al doilea lucru care se întâmplă ca mecanism este afectarea barierei epiteliale. La persoanele cu sindrom de intestin irritabil, bariera intestinală poate deveni mai permeabilă, permiţând trecerea unor substanțe care în mod normal ar trebui să fie ținute în intestin departe de sistemul circulator. Iar această permeabilitate crescută contribuie la inflamație și activitatea sistemului imunitar local. Majoritar, sistemul nostru imunitar se afla in intestine si este normal sa fie acolo pentru ca acolo este un schimb direct intre mediul exterior pe care noi il inghitim si corpul nostru. Deci imunitatea acolo trebuie sa fie de nota 10. De ce? Pentru ca epiteliul intestinului nostru, inclusiv un colon, este format dintr-un singur strad de celule. Pielea este formată din multe zeci de straturi de celule suprapuse unele peste altele. Dacă tu zgâri primul strat de piele, urmează al doilea strat. Pielea noastră are multe straturi de celule. În schimb, la nivelul colonului și a intestinului, stratul acela, granița, bariera, e formată de un singur strat de celule. Iar acele celule, pe lângă faptul că pot fi distruse și asta poate cauza sau poate crea adevărate găuri în acea în acea barieră, acele celule se și pot desprinde dacă nu au substanțele necesare care sunt secretate de microbiomul nostru. Astfel, celulele epiteliale în loc să stea așa, ele se pot desprinde și pot crea o permeabilitate între intestin și bacteriile care trebuie să rămână acolo și interiorul nostru, sistemul nostru circulator. Când aceste substanțe trec, pentru că avem această afectare a barierei epiteliale la nivelul colonului și a intestinului, când aceste substanțe trec, ele activează sistemul imun care se încordează și creează o inflamație cronică. Iar inflamația asta este de fapt al treilea element în mecanismul sindromului de intestin irritabil. Și vorbim despre inflamație de nivel scăzut. Spre deosebire de alte boli inflamatorii intestinale, sindromul de intestin irritabil nu este caracterizat de o inflamație acută, severă, care este de regulă zgomotoasă. Totuși, există o inflamație ușoară, dar cronică, care contribuie la simptomele acestui sindrom de intestin irritabil și afectează calitatea vieții. Al patrulea element al acestor mecanisme în sindromul de intestin irritabil este Fixed dysbioza, adică echilibrul microbiomului intestinal care este alterat, iar bacteriile benefice sunt înlocuite parțial de bacterii care pot contribui la disconfortul abdominal, balonare și alte simptome neplăcute. Disbioza este strâns legată de modificările în motilitate intestinală și hipersensibilitate intestinală. Deci, practic tot ce am vorbit mai devreme, hipersensibilitate, afectarea acestei bariere, inflamația de nivel scăzut, toate au de-a face cu această disbioză care în sine este un element central al mecanismelor prin care apare sindromul de intestin irritabil. Și un al cincelea element este activarea sistemului imunitar, pe care am menționat-o puțin mai devreme, la pacienții cu sindrom de test irritabil. Activarea sistemului este puternică și asta duce la un nivel scăzut de inflamație cronică. Și în contextul celor pe care le-am descris mai sus, având criteriile ROMA4 care pun un diagnostic și având aceste mecanisme pe care le cunoaștem, Există mai multe intervenții care se bazează pe ghidurile clinice actuale și includ tratamente care variază de la probiotice și prebiotice, la modificări dietetice și chiar transplant de microbiotă fecală în cazuri severe. Acum, e un lucru curios la care vreau să mă opresc puțin și anume, transplantul de, cum am spus mai devreme, microbiotă fecală. este transplant de fecale. Când iei fecale de la un om și le transplantezi în colonul unui alt om. Și această terapie, să-i zicem, această metodă terapeutică este una dintre cele mai eficiente în anumite afecțiuni pe care le cunoaștem. Spre exemplu, dacă un pacient suferă de clostridium difficile, este infectat cu clostridium difficile, care este o boală E o boală foarte neplăcută, în care acest patogen, care este prezent de regulă la majoritatea dintre noi, acest patogen înflorește în intestinul acelui pacient, în colonul gros al acelui pacient. Pentru că, în loc să fie suprimat de restul florei care deține monopol, restul florei sănătoase, când flora aceea sănătoasă este distrusă de antibiotic, ceea ce se întâmplă des în spitale, pentru că în spital tu ești tratat de o anumită infecție, ți se dă antibiotic, flora ta normală este suprimată și în același timp, acel crostirium difficile pe care îl iei poate chiar din spital, care e rezistent la antibiotic, începe să crească. Asta duce la o boală foarte zgomotoasă în care pacientul are zeci de scaune apoase, se deshidratează, colonul este foarte irritat și crește ajungând, în unele cazuri, la un megadolicocolon, un colon foarte mare care, cu substanță de contrast pe o radiografie, ocupă efectiv tot abdomenul, Este o boală foarte neplăcută care este tratată din nou cu foarte multe antibiotice. Atunci când bacteria răspunde la acele antibiotice, pacienții, să zic, au o remisie a bolii, dar după aia recad și au multe recăderi și reactivări ale bolii. Cel mai eficient tratament în această patologie este transplantul de fecale, denumit și transplant de microbiotă fecală. De ce este denumit microbiota fecala? Pentru ca un lucru foarte curios este acela ca tu cand te duci la baie si faci treaba mare si te uiti in vasul de WC, ceea ce vezi acolo, jumatate din ceea ce vezi sunt bacterii. Deci, în fecale, jumătate, 50% din materia fecală este bacterie. Și 50% sunt resturi alimentare digerate, amestecate și expulzate ca resturi. Toate, bineînțeles, combinate cu apă și cu sucuri digestive, bilirubină care îi dă culoarea aceea maronie. Dar, în esență, când te uiți la materie fecală, jumătate este microbiom. Deci denumirea de transplant de microbiota fecală este o denumire corectă, pentru că tu transplantezi, da, jumătate e materie fecală, dar jumătate este microbiota. Acum, singurul impediment în a face asta mai des și motivul pentru care transplant de materie fecală este încă în studii care se fac greu, singurul motiv este Mintea noastră este creierul nostru căruia acest tip de tratament îi se pare ceva ieșit din comun, să zicem, dezgustător și un lucru pe care noi vrem să-l faci, și ca medic, și ca pacient. Probabil că unui pacient este mult mai ușor să-i spună, a, am primit un transplant de rinichi, în loc să spună, am primit un transplant de materii fecale. Ți-e mai greu să zici asta. Dar, în esență, materia fecală, care este jumătate microbiom de la o persoană sănătoasă, poate să fie transplantată, luată și pusă în colonul unei persoane nesănătoase, iar bacteriile sănătoase încep să repopuleze colonul persoanei nesănătoase și asta poate să rezolve problema dizbiozei. În privința sindromului de intestin irritabil, transplantul de fecale încă este studiat, dar are rezultate promisătoare. În privința tratamentului de clostridă difficile, este cel mai eficient tratament. Cu toate astea, majoritatea spitalelor din lume preferă să dea antibiotice, pentru că e mai simplu să dea unui pacient niște pastile pentru tine ca medic și probabil că și pentru pacient, decât să faci transplant de materii fecale. Cu toate că transplantul de materii fecale nu este chiar atât de oribil pe cât pare. Într-adevăr, ai nevoie de niște subiecți sănătoși. Subiecții aceia sănătoși își fac treaba mare într-un sac special furnizat lor pentru asta, după care acel săculeț îl iau sau recipient, orice ar fi el, îl aduc la laborator. La laborator acele fecale se testează, se fac foarte multe teste, se prepară în diverse tipuri. Dacă există anumite bacterie, ele sunt cumva înlăturate și după ce acel scaun trece diverse probe, El este prelucrat, el este centrifugat, anumite lucruri se scot din el și el se transformă fie în niște capsule mari, fie este inserat în niște compartimente speciale, urmând ca pacientul care are afecțiunea pentru care este tratat sau pacientului acela îi se face o colonoscopie subsedare, adică el doarme, Și medicul îi face o colonoscopie, intră cu colonoscopul în colon și departe în colon, printr-un tub special, se injectează acel shake. Este pur și simplu în final un shake care este transferat în colonul pacientului respectiv. Fără antibiotice, fără tratamente care durează mult și care sunt toxice, este cel mai bun tratament pentru clostridium difficile. Cu toate astea, cu toate că se știe asta, el nu este utilizat și probabil că nu o să fie utilizat, pentru că Nouă ne este greu să acceptăm acest lucru când ni se face transplant dematerificat de la o altă persoană și medicii probabil sunt la fel de reticenți în a face acest lucru pentru că în esență din cauza minții noastre acest lucru nu este Însă, pentru sindromul de intestin irritabil avem soluții care presupun probiotice și prebiotice ca și prime linii de tratament dovedite în ghidurile clinice despre care am povestit mai devreme și pe care le găsiți în descrierea acestui material. Probioticele sunt bacterii vii, care atunci când sunt administrate în cantitate adecvată, tulpind, studiate și precise pentru amintea afecțiuni, pot conferi beneficii pentru sănătate prin reechilibrarea microbiomului nostru. În sindromul de intestin ritabil, probioticele ajută prin reducerea disbiozei și a inflamației de nivel scăzut, deci probioticele pe care le luăm despre care o să vorbim imediat, în sindromul de intestin irritabil, reduc disbioza, adică reechilibrează microbiomul și reduc inflamația de nivel scăzut. Studiile clinice au arătat că anumite specii de Lactobacillus și Bifidobacterium, deci nu orice specie, ci anumite specii de Lactobacillus și Bifidobacterium sunt cele mai eficiente în ameliorarea simptomelor, în special în reducerea balonului și a durerilor abdominale. și anume Lactobacillus Plantarum 299V, o tulpină inclusă în produsul precum Probicol IBS, care este fabricat de firma INERGY, care sprijină acest material, este cea mai studiată tulpină probiotică din lume, care a fost dovedită clinică având efecte benefice asupra durerilor și a disconfortului abdominal încă din prima săptămână de administrare, prin reducerea inflamației și îmbunătățirea motilității intestinale. Iar ghidurile clinice ale British Society of Gastroenterology recomanda administrarea de probiotice ca prima linie terapeutica in sindromul de intestin irritabil pentru o perioada de minim 12 saptamani pentru a evalua eficienta acestora. Probioticele trebuie adaptate individual, întrucât eficiența lor poate varia în funcție de tulpină bacteriană și doză. Nu ne așteptăm ca orice probiotic să aibă efecte, ci este nevoie de acel tip de tulpină probiotică cu efecte clinice demonstrate în sindromul de intestin irritabil. Așa că e foarte important dacă te recunoști cu aceste simptome, cum ziceam, să te duci la medic să-ți spună un diagnostic. Și tot medicul, acela care se pricepe în aceste tulpini, să îți recomande ce tulpină să iei, cât timp să o iei și în ce cantitate să o iei. Dar în esență, ce înțelegem până acum este că această dizbioză, faptul că Microbiomul tău este neliniștit. El neliniștește intestinul tău. Mucoasa intestinală, dar epiteliu acela devine inflamat, devine permeabil, imunitatea reacționează și creează o inflamație ușoară, dar cronică, distensia este dureroasă pentru că în loc să ai o piele sănătoasă, ai o piele ieritată. Și toate astea intră într-un cerc vicios care te face inclusiv să nu te simți bine, poate să ai ansietate sau depresie, toate astea intră în acest cerc vicios care este mediat de microbiomul tău, având disbioză. Se pare că atunci când introduci acest Lactobacillus Plantarum 299V, o tulpină studiată, cum ziceam, inclusă în probicola IBS, care poate fi recomandat de către medicul tău, nu îl iei tu după ureche, Dar dacă introduci acest probiotic care ajunge atenție în colon, el nu moare în stomac sau în intestin, el ajunge în colon și colonizează practic colonul tău, el vine peste microbiomul tău neliniștit și liniștește, îl echilibrează, reduce activitatea bacteriilor patogene și reușește să reechilibreze să zic, microbiomul tău și să-l scoată cel puțin parțial din disbioză. Deci asta, repet, este prima linie de tratament recomandată de ghidurile clinice ale British Society of Gastroenterology. Bun, până acum a venit despre probiotice, adică bacterii care pot ajunge în colonul nostru și pot crește acolo. Dar putem vorbi si despre o alta linie de tratament care presupune prebioticele. Am mai vorbit despre prebiotice pe acest canal, dar in esenta prebioticele sunt fibre alimentare nedigerabile, deci tu nu le digeri, dar bacteriile tale le mananca pentru ca sunt fermentabile si ele actioneaza ca un substrat pentru bacteriile beneficii din intestin. Concret, Există bacterii care se hrănesc, bacterii bune care se hrănesc cu anumite prebiotice, cum este inulina. Și se pare că această inulină, o fibră sulubilă care favorizează dezvoltarea anumitor bacterii, această inulină ajută în sindromul de intestin irritabil. Și cum ziceam, ajută prin hrănirea bacteriilor pe care nu le putem pune intr-un probiotic, cum ar fi, de exemplu, bifidobacterium sau cum este fecalibacterium prauznitii. E o bacterie stricta in aerobă, nu o poți pune într-o pastilă, dar o poți hrăni. Și astfel, hrănind acele bacterii, inulina devine bifidogenică și butirogenică. ceea ce înseamnă că susține atât creșterea bacteriilor benefice, cât și producția de butirat, un acid gras cu lans scurt care contribuie la reducerea inflamației intestinale și la îmbunătățirea integrității barierei intestinale. Studiile au demonstrat că administrarea zilnică de inulină poate îmbunătăți semnificativ simptomele sindromului de intestin irritabil, cum ar fi durerea abdominală, balonarea și constipația, iar acest lucru este susținut de ghidurile actuale de gastroenterologie. Concret, Despre ce am vorbit acum sunt cele două intervenții pe care medicul ți le poate recomanda. Pe de o parte există tulpini probiotice, pe care le găsești inclusiv în probicola IBS, care ajută la echilibrarea disbiozei tale, ajută la reechilibrarea microbiomului tău, Pe de altă parte, pentru bacteriile bune din intestinul tău care s-au împuținat, poți să aduci hrană. Deci, ca rezumat, există aceste probiotice, adică bacterii care ajung în colonul tău, îl colonizează și îți rezolvă, cel puțin parțial, disbioza, se reichilibrează microbiomul, deci bacterii pe care le poți lua și există hrană pentru bacteriile bune care s-au împuținat în intestinul tău, cum este inulina, care este, cum ziceam, bifidogenică, pentru că duce la înmulțirea bifidobacteriumului care ajută în sindromul de intestin irritabil și este butirogenică pentru că duce la secreția mai mult butirat care repară acele spații în acel intestin irritabil, în acel epiteliu care este prea permeabil în cazul sindromului de intestin irritabil. Și repet, ambele aceste suplimente dovedite în ghiduri Clinice internaționale sunt produse de această firmă Energy, care sprijină acest material și ele se cheamă Probicol IBS pentru acele tulpini probiotice și Bifido Plus pentru inulină, care este acest prebiotic, fibră alimentară nedigerabilă și fermentabilă, bifidogenică și butirogenică. Acum, există și alte modalități de a gestiona simptomele sindromului de intestin irritabil prin dietă și există această dietă destul de controversată care se cheamă FODMAP, care reduce aportul de harbohidrats fermentabili și care s-a dovedit eficient în reducerea simptomelor sindromului de intestin irritabil pe termen scurt în special la pacienții cu flatulență și balonare severă. Totuși trebuie să înțelegem că dieta low FODMAP poate reduce populația de Bifidobacterium, bacterii care au un rol protector în intestin. De aceea această dietă trebuie completată cu prebiotice și probiotice pentru a menține echilibrul microbiomului pe termen lung. Concret, dieta FODMAP ce face? Dieta FODMAP zice așa avem o disbioză și avem sindrom de intestin irritabil. Bacteriile noastre fermentează prea mult pentru că sunt multe bacterii patogene sau e un dezechilibru acolo și intestinul nostru este prea sensibil, da? Ca acea mână irritată de care v-am povestit pe care o mângâi dar pe ea o doare. Și atunci dieta FoodMap zice ok, hai să nu mai mâncăm deloc carbohidrati fermentabile, adică tu excluzi complet sau aproape complet tot felul de legume și fructe care sunt pline de fibre și prebiotice. Și ca primă Răspuns, normal că neavând nimic de fermentat, adică mâna asta fiind iritată, tu n-o mai mângâi, da? Tu n-o mai mângâi și zici ok, parțial am rezolvat problema, nu mă mai doare, nu mai am balonare. Dar tu nu rezolvi problema mânii irritate. Este ca și cum ai avea o casă în flăcăr și în loc să dai cu apă pe ea, tu ai începe să scoți lemnele din casă respectivă. Parțial ai rezolvat problema, pentru că focul nu s-ar mai extinde. Dar dacă începi să tai din pereții casei care sunt din lemn, asta te va duce practic la o altă problemă pe care o să-ți fie și mai greu să o remediezi. Totuși dieta FODMAP este folosită ca metodă terapeutică. E foarte important să ți-o prescrie medicul pentru că acel medic o să-ți poată da în plus fibre prebiotice și probiotice pentru a reechilibra răul pe care FODMAP poate să ți-l facă. Și dieta asta FODMAP este considerată a doua linie de tratament în ghiduri. Și pe lângă ce am vorbit până acum, există și alte intervenții mai avansate pentru restabilirea echilibrului microbiomului la pacienții cu sindrom de intestin irritabil, în special în cazurile mai rezistente la tratamente clasice. Vorbim despre antibiotice neabsorbabile. Acestea pot reduce temporar numărul de bacterii patogene din intestin și pot ameliora simptomele sindromului de intestin irritabil, însă utilizarea lor trebuie realizată cu prudență pentru a evita riscul de dizbioză severă. Aici din nou, Ai disbioză, ai foarte multe bacterii care îți fac rău, e de la sine înțeles că poți să le dai antibiotic, dar antibioticul acela o să-l distrugă și pe alea bune. Le va distruge și pe cele rele și poate să amelioreze simptomele, de aceea este o intervenție recunoscută, dar trebuie folosită cu precauție doar la indicația medicului. Există transplant de microbiotă fecală, am vorbit despre el mai devreme, E o procedură care transferă această microbiotă de la un pacient sănătos și este, din păcate, încă o intervenție aflată în studii clinice pentru sindrom de intestin irritabil, dar rezultatele preliminare, cum ziceam, sunt promițătoare. Există și modificări în axea intestin creier și aici lucrurile devin interesante. poţi, ca intervenţie în sindrom de intestin irritabil, să apelezi la intervenţiile psihologice, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală şi hipnoterapia, care pot fi utile în managementul acestui sindrom, deoarece ajută pacienţii să gestioneze mai bine stresul şi să reducă hipersensibilitatea viscerală. Deci, la pacienţii la care medicul bănuieşte că stresul e excesiv şi poate sensibilitatea psihologică excesivă duce la aceste simptome, acolo pacienților li se poate recomanda și psihoterapia. Și acum vreau să rezumăm recomandările din ghidurile clinice existente în lume, cum ar fi ghidul clinic al British Society of Gastroenterology sau ghidul clinic al Organizației Mondiale de Gastroenterologie, dar și lucrurile pe care le găsim în alte ghiduri clinice de gastroenterologie, Recomandări specifice pacienților care sufără de sindrom de intestin irritabil și care ar trebui să beneficieze de un tratament adaptat, individual, care să includă următoarele. Le poate include pe toate sau pe câte una sau combinații între ele. În primul rând, tratament cu probiotice specifice pentru reducerea balonării și a disconfortului, cum este cel din probicola IBS, cu tulpini precum Lactobacillus Plantarum 2 99V, tulpina de care am vorbit puțin mai devreme, administrate pe o durată de cel puțin trei luni, sunt oameni care le iau două săptămâni, n-au efect și le lasă, medicul e cel care trebuie să-ți explice de ce trebuie să iei acest tratament trei luni, pentru reducerea balonării și pentru reducerea durerii abdominale. Acest Lactobacillus Plantarum 299V este cea mai studiată tulpină, cum am mai zis, din lume, pentru pacienții cu sindrom de intestin irritabil, conform datelor recente descrise în peste 200 de publicații medicale și în 80 de studii clinice. Al doilea punctul reprezintă prebioticele precum inulina, despre care am vorbit mai devreme, o fibră solubilă fermentabilă. Aceasta, din nou, este prima linie de tratament și se dă într-o doză de 5 grame pe zi cu ajustarea dozei în funcție de toleranța individuală. Atenție! Fiind o fibră, fiind prebiotic și fiind fermentabil, unele persoane e posibil să reacționeze mai abrupt la introducirea 5 grame deodată de inulina. Adică e posibil ca aceasta să te baloneze mai mult dacă nu o introduci corect. Asta înseamnă că din nou medicul trebuie să vorbească cu tine și să te întrebe cam ce cantitate de fibre mănânci în fiecare zi. Ia povestește-mi ce ai mâncat în ultima săptămână, cam câte legume mănânci, ca el să-și dea seama câte fibre ești cumva obișnuit să primești. Asta este valabil apropo și la Recomandările care țin, să zicem, de nutriție și de prevenție. Dacă iei o persoană care este majoritar carnivoră și mănâncă carne și cu cartofi și nu prea mănâncă legume și deodată îi dai o salată cu 30 de plante diferite și o dai de două ori pe zi, e posibil că acea salată care este extrem de sănătoasă să îl baloneze, pentru că deodată primește prea multe fibre Iar bacteriile care ar trebui să digere acele fibre sunt într-un extaz ciudat, sunt într-un haos, ca să zicem așa. Adică deodată vin foarte multe fibre peste tine, nu știi ce să faci, fermentezi foarte mult, fermentezi dezechilibrat acele alimente și asta te duce la efecte neplăcute. Același lucru e valabil și la suplimente. Cu atât mai mult la suplimente, pentru că aici medicul trebuie să fie atent la cât, să zic, ce cantitate de fibre îți dă, dar inulina în ghiduri e recomandată în doze de 5 grame pe zi. A treia intervenție care se poate face este dieta low FODMAP doar pe termen scurt și dacă este cazul în combinație cu suplimente prebiotice pentru a evita reducerea bacteriilor benefice din intestin, Iar a patra recomandare consta in administrarea de fibre solubile non-fermentabile, cum sunt cele de psilium, pentru reglarea tranzitului si reducerea simptomelor generale ale sindromului de intestin irritabil, cu o crestere treptata a dozei pentru a minimiza efectele adverse. Atentie, insa! Fibrele solubile non-fermentabile, cum este psilium, în comparație cu cele de inulină, nu au efecte prebiotice asupra microbiotei intestinale. Ele vizează efectul, adică pot contribui într-o anumită măsură la reglarea tranzitului, dar nu asigură un echilibru pe termen lung al microbiotei. Putem spune că acest tip de fibre vizează efectul, dar nu și cauza din cadrul acestei patologii. Din nou, Vorbind cu medicul tău, poți să combini toate cele patru sau unele dintre ele, adică poți să iei poate probiotic specific, cu prebiotic specific și poate cu astfel de fibre non-fermentabile și să le combini în dozaje care să ți se potrivească ție. Ce este de reținut este că majoritatea prebioticelor sunt fibre alimentare, dar nu toate fibrele alimentare sunt prebiotice. De exemplu, celuloza e o fibra alimentară, însă nu reprezintă o hrană pentru bacteriile intestinale, deci nu are efect prebiotic. Deci, orice prebiotic este o fibră, dar nu orice fibră este prebiotic. Acum, dacă ar fi să ne oprim la această inulină specific iarăși și alte recomandări cum ar fi în constipație. Dacă pacienții cu sindrom de intestin irritabil au, să zic, mai multe episoade de constipație, atunci doza de inulină poate fi crescută de la un plic la două plicuri pe zi din nou. Aceste ajutări se fac cu recomandarea medicului. Și apropo de asta, pentru că vorbim despre ce înseamnă tract intestinal și pentru că acest material este Urmează să facem un alt material dedicat constipație, un material în care o să vorbim despre ce este constipația, de ce apare, cum îți dai seama ce nivel de constipație ai în funcție de aspectul scaunului. O să arătăm aceste lucruri și o să vorbim despre cauze și soluții împotriva constipației. Dacă ai întrebări în ceea ce privește constipația, atunci poți să lași întrebările tale jos în comentarii, eu o să trec prin ele și o să includ răspunsuri la întrebarea ta în următorul material pe care o să-l facem despre constipație. Și acum, pentru că ne apropiem de finalul acestui material și pentru că am înțeles până acum ce înseamnă sindromul de intestin irritabil foarte important, am înțeles ce îl cauzează și cât de mult este legat de acea dizbioză de microbiomul nostru. Am înțeles deja că trebuie să ne protejăm acest microbiom ca să nu ajungem la acest sindrom de itensin irritabil și regula de bază în a proteja microbiomul nostru este diversitatea de plante pe care le mâncăm. Cu cât putem mânca mai multe plante, cu atât mai bine, cu atât ne vom feri mai mult de apariție acestui sindrom de intestin irritabil, cel puțin o să ducem șansele în direcția asta și cu atât mai puțin o să avem nevoie de suplimente. Atenție, suplimente care pe studii multiple, peste 200 de studii, funcționează și sunt recomandate în ghidurile internaționale de gastroenterologie. Cel mai bun lucru pe care poți să-l faci este să-l previi. Dacă totuși ai ajuns să ai aceste simptome, cum am văzut peste 3, până la 8% din populație au ceea ce se numește sindrom de intestin irritabil, atunci există aceste soluții. În descrierea materialului de jos o să includem și un document pe care puteți să-l studiați și cu descrierea studiilor și cu ceea ce înseamnă studii comparative între prebiotice și dieta low food map, Se pare că prebioticele despre care am vorbit sunt mai ușor de tolerat de pacienți decât un regim restrictiv și sunt și din punct de vedere fiziologic și mecanistic mai bune, pentru că pare că îți rezolvă problema, nu doar maschează problema pe care o ai. O să includem în materialul despre care v-am vorbit și un text descriptiv despre eficiența clinică a prebioticelor dovedite în studii. O să includem și recomandări pentru administrarea prebioticelor și probioticelor, recomandări Generale, pentru că pacienții tot sunt sfătuiți să meargă la medic și să vorbească cu medicul și, atenție, vreau să specific aici și vreau să fie acest lucru cât se poate de clar. Când vorbim despre, sau când eu vă recomand să mergeți la medic, să vă sfătuiți cu medicul, în special într-o altfel de situație, Nu o fac pentru că, așa scrie în prospect, ci o fac pentru că intervenția terapeutică, chiar dacă pare simplu de făcut, lucrurile sunt extrem de variabile de la persoana la alta. Adică un corp poate reacționa diferit de alt corp. Un corp mănâncă altfel decât un alt corp. Simptomele diferă între ele, greutatea pacienților, profilul lipidic și așa mai departe. Și atunci, aceste intervenții pot fi făcute personalizate pentru tine. Mai mult decât atât. Dacă un medic ți-a prescris, să zicem, probicola IBS sau bifidoplus, sau ambele combinate, plus ti-a prescris si o dieta low FODMAP, plus ti-a prescris si Psyllium, si combinatii intre aceste interventii, atunci tu ar trebui sa ai acces la acel medic si sa poti sa-i zici in doua zile, hei, ma simt foarte bine, sau hei, deodata m-am constipat prea tare, sau hei, deodata m-am balonat foarte tare. Si atunci medicul iti poate ajusta aceste doze. Deci este foarte important ca cineva sa te ghideze daca eu as fi avut nevoie de să zic, un astfel de tratament, 100% aș vorbi cu un medic care să mă ghideze, un medic care are experiență în a prescrie aceste suplimente și aceste intervenții, un medic care poate să-mi schimbe tratamentul astfel încât eu să nu sufă. Deci, repet, chiar dacă sunt suplimente și pot fi achiziționate fără rețete, este atât de important să ai contact cu un medic care să știe să ți le prescrie. Și o să găsiți, cum am zis, un document cu descrierea acestor preparate, cu descrierea studiilor, cu link-uri către ghidurile științifice, ghidurile clinice care recomandă aceste intervenții terapeutice. Dacă ești un pacient, poți să trăiești prin ele, te-ar ajuta să înțelegi mai mult și în profunzime mecanismele prin care aceste lucruri lucrează. Iar spre final aș vrea să vorbesc despre sinergia între prebiotice și probiotice, ceea ce se întâmplă când un medic îți prescrie probicola IBS, pe de-o parte, care conține acele tulpini probiotice, și bifidoplus, care conține inulină, acea fibră fermentabilă care e un prebiotic. Ideea este că un aspect esențial în managementul acestui sindrom de intestin irritabil este utilizarea combinată a prebioticelor cu probioticele. Și unii medici o fac, unii medici au experiență în a face asta. Dacă ai astfel de probleme, esențial să găsești și un astfel de medic, pentru că asta este, de fapt, cheia în reducerea simptomatologiei tale. Și administrarea concomitentă a prebioticelor cu probioticele poate avea un efect sinergic, aplificând beneficiile fiecăruia. Pentru că, pe de o parte, prebioticele acționează ca hrană pentru bacteriile probiotice, da? Deci tu ai bacterii probiotice. Iar prebioticele, adică fibrele al ceea inulina, este hrană pentru bacterii, permițându-le să se adapteze mai ușor în microbiomul intestinal și să colonizeze eficient intestinul. Și pe de altă parte, această combinație, adică probiotic cu prebiotic ajută la menținerea beneficiilor pe termen lung fiind o opţiune sustenabilă faţă de restricţiile alimentare stricte sau de tratamente medicamentoase. Atenţie, şi restricţiile alimentare şi tratamentele medicamentoase pot fi indicate de medic în anumite situaţii, dar din nou e datoria ta să vorbeşti cu medicul şi să vezi care-i cea mai potrivită opţiune pentru tine. Deci da, şi probioticele şi prebioticele luate în Preună, recomandate de medic, pot acționa sinergic. Pe de o parte ai probiotice care se cantonează în microbiomul tope, de altă parte le dai și hrană acestor bacterii ca ele să reziste și să aibă efect pe termen lung. Și în concluzie, Ideea este că microbiomul nostru joacă un rol central în sănătatea noastră generală, iar în dezechilibru la acest nivel poate contribui la apariția și agravarea simptomelor în sindromul de intestin irritabil și cum am văzut nu numai aici. Dezechilibrul microbiomului poate să afecteze absolut întreg organismul, ducând la probleme metabolice, la obezitate, la probleme de ordin psihologic și chiar și psihiatric, pentru că există această axă intestin creier care odată cu perturbarea microbiomului este perturbată și ea. Iar ghidurile clinice sugerează că abordarea optimă include administrarea de prebiotice și probiotice specifice, cum sunt inulina din Bifido Plus, despre care am vorbit, și lactobacillus plantarum 299V din Probicol IBS. Acestea nu doar că susțin echilibrul microbiomului, dar au efect direct în reducerea inflamației, îmbunătățirea tranzitului și ameliorarea simptomelor digestive neplocute. Dar din nou, aceasta este o informație pe care e bine să o știi și cu această informație în mână să găsești medicul care poate să incorporeze această informație în tratamentul tău. În final, dacă ai aceste simptome, E bine să cauți ajutor medical, soluții există, e bine să nu ajungi la ele. Dacă totuși ieși la liman, începi un tratament și... Este bine, după acel tratament, e bine să-ți reconsider felul în care mănânci, e bine să-ți reconsider planul alimentar, să incluzi streptat din ce în ce mai multe fibre variate, din cât mai multe plante variate. Atenție, plantele variate înseamnă și semințe, înseamnă și mirodenii, înseamnă și tot felul de frunze și leguminoase și așa mai departe. Plante cât se poate de variate. Nucile, lemnoasele, alunele, cajușe și așa mai departe. Toate astea sunt plante. Cu cât mănânci, mai variat. Cu atât microbiomul tău... va fi mai echilibrat și îți va mulțumi mai mult. Cum îți mulțumesc și eu că ai rămas până la finalul acestui material. Dacă ai întrebări în plus despre sindromul de intestin irritabil, lasă-le jos. Cum ziceam, urmează un material despre constipație. Dacă ai întrebări despre constipație, lasă-le jos. Iar până data viitoare, eu îți mulțumesc și te salut. Ah, și nu uita să dai subscribe. Contează, chiar contează butonul ăla de subscribe. Ciao!