Vedere perfectă la orice vârstă | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Lehar Levai

Închipuieți. Tu, de exemplu, acum porți ochelari, faci o intervenție laser care durează câteva secunde, după care imediat ești fără ochelari. Rezultatul este spectaculos.

Văd des părinți care spun, nu mai stai la ecran, nu te mai uita în televizor pentru că e nesănătos.

Aproximativ 30% din populația lumii are hemopie.

Văd ca niște musculițe care trec în câmpul vizual.

Este recomandat A după 30-40 de minute de privit la monitor, 5-10 de minute să privim la distanță. Matul este considerat și demonstrat un factor de risc al tuturor bolilor oculare.

Ce ar trebui să facem pentru a păstra ochii sântoși?

Să ieșim cât mai mult în natură. Să ne folosim ochii cât mai mult la distanță, la soare, la lumina naturală. Tehnologia a ajuns la un nivel atât de mare de dezvoltare încât ne permite să îndepărtăm dioptriile, indiferent de vârstea pacienților.

Care e un preț mediu pentru un miop pentru a-și da ochelarii jos? Omule, te salut! Eu sunt dr. Mihail, avem un nou podcast, Boabe de Cunoaștere, și astăzi vorbim despre ochi. Ochiul pare ceva ce luăm așa drept bun. Îl avem și nu ne întrebăm care este funcția lui și ce se întâmplă când această funcție se pierde. Dar fii atent! Noi ne bazăm în proporție de 80% pe vederea noastră în relație cu lumea înconjurătoare. Adică restul de 20% este ce auzi, ce simți, ce atingi, dar 80% din relația cu tot ce vezi tu în jur este bazat pe ochi. Bineînțeles, poți să-ți dai seama de asta dacă te uiți la acest podcast și mai puțin dacă îl asculti pe Spotify. Ochiul uman este considerat al doilea cel mai complex organ după creier. De fapt, ochiul este ca o cameră video care captează imaginea și o transformă în semnale neurologice pe care le trimite către creier, iar creierul este cel care interpretează acea informație. De aceea, atunci când această cameră începe să fie nefuncțională, când se defectează, asta poate să-ți influențeze serios multe aspecte ale vieții, inclusiv activitățile de zi cu zi, munca, școala sau starea generală de sănătate. Iar în lume, numărul celor care se confruntă cu probleme cu vedere este în creștere. Praful, razele ultraviolete și alți factori de mediu îți pot pune în pericol sănătatea ochiului și evident, întreaga ta sănătate, pentru că ochiul contează foarte mult. De aceea, îl avem astăzi invitat alături de noi pe Dr. Leva Ilehar, care e chirurg, oftalmolog, specializat în chirurgia vitreoretiniană, este specializat în chirurgia cataractei, chirurgia refractivă și chirurgia oftalmologică robotică. Dr. Lehar a realizat primele endoscopii oculare în România și este fundatorul clinicelor oftalmologice vitreo în care bineînțeles le cunoașteți dacă sunteți abonați la acest canal. Lehar, salut!

Servus, mă bucur foarte mult să fiu aici la tine în studio.

Și eu mă bucur, sincer. Știi, eu În viața mea am cunoscut oameni interesanți, mulți. Dar cred că doar pe degetele de la o singură mână aș putea să enumăr oamenii cu care mi-ar plăcea să filmez un fel de documentar al, uite, o zi din viața acestui om.

Știi?

Să-l urmăresc de dimineața până seara să văd cum se trezește, ce sport face dimineața, ce mănâncă și ce lucrează. Tu ești unul din acei oameni, la modul cel mai serios. Da, nu trebuie. Cumva te-am cunoscut mai bine în aceste călătorii pe care le-am făcut la Baia Mare, statul Mare, Oradea, atunci când am realizat materialele, vlogurile respective pentru Vitreo, apropo să le lăsăm jos în descrierea acestui podcast, dar călătorind cu tine prin aceste orașe, unde aveți aceste clinici, am ajuns să te cunosc și ciud, adică.

Ai.

O viață foarte interesantă, atât pot să spun, cu activitățile pe care le faci, dedicarea pe care o ai pentru oftalmologie, pe lângă care faci naveta din oraș în oraș și într-un oraș operezi ceva, acolo operezi altceva, acolo faci chirurgie robotică, acolo faci trasplant de cornee. Locuiești în clinic. Ok, o să mă opresc aici, dar mi-ar plăcea sincer să facem la un moment dat un material în care să te urmărim într-o zi întreagă. Cred că ar fi de interes pentru toată lumea. Am avut ce învăța de acolo. Dar vreau să încep cu începutul. Poți să ne zici, care e povestea ta? Cum ai ajuns să faci oftalmologia? Și cum te-ai mântat dintr-un spital de stat și ți-ai descris primul cabinet? E o poveste pe care eu o cunosc, m-ai povestit-o în Baia Mare, nu? La Coaste?

Da, exact.

La acele Coaste celebre. Dar dacă poți să ne mai zici o altă poveste, asta pentru că e interesantă.

Oftalmologia mi-a fost în minte de foarte multă vreme. Eram încă în școala elementară, 5-8, atunci m-am, adică medicina, hai să medicină, atunci eram, m-am otărât precoce că vreau să fiu medic, să fiu chirurg. Pe urmă oftalmologia a intrat în discuția bea în anul 2, 1, în facultate, când Cochetam recunosc cu alte specialitate, cu ginecologia, urologia. Era deja oarecum stabilit ca voi fi urolog, ginecolog.

De tine sau de ai tai?

De mine, de mine. Aveam si am si acum un prieten foarte bun in Cluj care este urolog si am urmat sa-i urmez pasii. Până când m-am întâlnit cu oftalmologia și a fost așa o dragoste la prima vedere.

Oamenii care au terminat medicina si au trecut prin medicina si practic orice profesie ar prefica acum, probabil ca poti sa se recunoasca in urmatoarea poveste in care la oftalmologie te duci pe o sectie de oftalmologie unde cineva iti explica aparatele cu care se testeaza presiunea intr-o oculara, se pun niste lentile, la revedere, nota 10, as pleca. Adica, eu cum am trecut prin oftalmologie, Mi s-a părut genul de profesie pe care ți-o alegi când vrei să stai calm, să nu vii în gărzi, să nu operezi, să stai liniștit, să preschii ochelari. Asta era în mintea mea. Până am văzut adevărata oftalmologie când v-am vizitat pe voi.

Da, oftalmologia este foarte versatilă. Una din motive pentru care mulți colegi preferă oftalmologia când își aleg specialitatea. poți să alegi din cadrul oftalmologiei să fii doar pe partea medicală, poți să faci doar explorări, poți să faci doar prescripții de ochelare, dar oftalmologia îți oferă și varianta în care să faci lucruri mai serioase, lucruri mai complicate, cu responsabilitate mai mare, adică să faci chirurgie. Iar chirurgia oftalmologică este, spun eu, cea mai frumoasă chirurgie existentă și una din motivele acestei frumuseți este că rezultatele chirurgiei oftalmologe sunt imediate în foarte multe din cazuri. Închipuieți. Tu de exemplu acum porți ochelari, faci o intervenție laser care durează câteva secunde, după care imediat ești fără ochelari. Rezultatul este imediat, este controlabil de către pacient și este spectaculos. Îți dau un alt exemplu. Vin pacienți complet orb, unde impactul este și mai mare. Pacienți cu cataractă care și-au menținut cataracta, și-au maturat-o de-a lungul timpului, au avut grijă bună de ea, Unii sunt complet orbi la ambi ochi, ceea ce e citate bilaterală din cauza cataractei. Vin, se operează și imediat după intervenție văd perfect. Majoritatea dintre ei. Să-ți dai seama cât de mare este impactul și rezultatul muncii chirurgului este imediat. Bineînțeles, și satisfacția și răsplata profesională este pe măsură. Să preiei și să trăiești bucuria pacienților care, din beznă, au ajuns imediat în lumină, e ceva greu de descris.

Am asistat la ceva semnător când am fost la clinica din Satu Mare, nu? Satu Mare e cea mai mare clinică, Vitreum, și am văzut pe cei doi pacienți operați de cataractă. Cu schimbarea cristalinului și cu pacienții văzând bine deodată imediat după operație. Asta e foarte tare. Vreau să și precizez că am văzut pentru prima dată atunci chirurgia oftalmologică și mi s-a părut wow, pentru că te gândești, ok, e ochiul ăsta, ce pot să operez la ochi? Că ceva, operez ceva la suprafață, dar nu e așa, e un fel de laparoscopie, cum noi putem să umflăm abdomenul pacientului și să intrăm cu niște camere și cu niște instrumente în abdomen, Asta se întâmplă în ochi, ai niște microscope speciale, ai instrumente foarte fine speciale cu care intri în ochi și vezi cu camera în interiorul ochiului și poți să operezi inclusiv în ochi. Mi se pare incredibil. E atât de fin și atât de plăcut în același timp. Țesuturile alea pe care le tragi cu tot felul de aspiratoare speciale, cum le înlocuiești e ca un joc.

Așa cum ai zis la început că oftalmologia este undeva înrudită cumva cu neurologia, neurochirurgia, să știi că așa și este și din punct de vedere funcțional și din punct de vedere tehnic, chirurgical. Ochiul, practic, este o prelungire a creierului. Retina este filmul care tapetează peretele interioare al ochiului și cu această retină noi vedem. Când ne uităm la ceva cu această retină, vedem că retina este filmul ochiului. Făcând o analogie cu filmul unui aparat de... Filmat sau de...

Și e tare că, într-adevăr, nervul optic.

Face legătura dintre ochi și creier.

Dar este considerat, inclusiv în unele tratate, este considerat efectiv prelungirea creierului.

Este prelungirea creierului deoarece nervul optic și retina sunt formate din neuroni. Precum creierul. Adică... Imaginea pe care, lumina pe care noi o percepem este percepută de către neuroni, de către celule nervoase, asemenea celulelor nervoase din creier. Aceste impulsuri sunt preluate de către neuroni și sunt transmise prin intermediul nervului optic către creier în lobul occipital, unde acolo într-adevăr are loc procesarea și interpretarea acestor imagini. Este fascinant cum natura a ajuns să dezvolte un organism și un organ atât de sofisticat, care într-adevăr să ne ofere mai mult de 80% din informațiile mediului înconjurător și pe care ne putem baza și să avem informații de la distanță mare față de corpul nostru.

Și asta e complet altă perspectivă, știi? Oamenii zic, ok, sunt oftalmolog, Pun ochelari, ok, se poate și așa, dar pot să zic ok, sunt oftalmolog și operez pe o prelungire a creierului, că asta faci.

Da, și la un moment dat s-a făcut o clasificare în ceea ce privește gradul de dificultate al intervențiilor chirurgicale în medicină, iar oftalmologia, chirurgia vitro-retiniană, chirurgia retinei, se află undeva la nivel de dificultate undeva cu înrudită sau aproape de neurochirurgie.

Zi-mi doar de clinicile Vitreum, că și aici este o poveste interesantă, pentru că Vitreum e un mic imperiu oftalmologic în vestul țării. Am putea să spunem. Știu că o să fii modest și o să zici că nu, dar e un lider în ce înseamnă chirurgia oftalmologică și stricile oftalmologice în vestul țării. Dar tu ai început ca medic specialist angajat al unui spital de stat și ți-ai deschis un mic cabinet. Poți să-mi povestești prin ce ai trecut atunci?

Într-adevăr, prima... Primul loc de muncă a fost, să zicem, la spitalul, inițial a fost la spitalul de stat, în satul mare, acolo am lucrat prima dată, unde am avut parte de un mediu foarte plăcut, foarte colegial, am fost norocos să fiu acceptat într-un mediu profesional și colegial de acolo de la secția din Noftanologie. După care, într-adevăr, am planuit sau am intenționat să deschid o clinică, un cabinet primat, un cabinet de consultații, că practic așa am început. După care, văzând că lucrurile merg bine, din acel cabine de consultații ne-am extins la o clinică unde făceam și operații.

Stai, ai ratat un moment, eu înțeleg. Vreau să știu, pentru că pentru mine A fost un moment în care pe care l-ai povestit și m-am regăsit și eu. Și cred că e foarte important ca și oamenii să-l cunoască. Momentul ăla de cumpăr, când ți-ai deschis primul cabinet înainte de a-l deschide, ai făcut un calcul. Poți să-l povestești?

Da, da. Într-adevăr, decizia n-a fost chiar așa ușoară, într-adevăr, de a deschide o clinică privată. Pentru că presupune multă pregătire multă responsabilitate, atât profesională cât și financiară, bineînțeles. Investiții multe în aparate, în spațiu, în chirii și așa mai departe. Deci, practic, e și o afacere, nu e doar o...

De vii și antreprenori, nu doar medici.

Exact.

Dar înainte să deschizi cabinetul, ți-ai făcut un calcul.

Da, ne-am făcut un calcul, am început activitatea în chirie, Și la vremea respectivă aveam un salar undeva la 3.000 de lei cu gărzi cu tot și îmi făceam grijă că dacă nu voi putea să-mi achit obligațiile față de proprietarul spațiului, dacă nu o să pot să... O parte din aparate le aveam deja, așa că într-adevăr mi-am făcut acest calcul că din salarul meu de 3.000 de lei, chiria era cred că 300 de euro la vremea respectivă, O să-mi rămână și niscaiva sumă să mai trăiesc, mai reușesc să-mi plătesc și chiria, și atunci așa am avut curaj să merg mai departe și să deschid acel cabinet de consultații, per prima. Primul tot.

Cabinet în care vrei singur. Acum câte clinici aveți?

Acum, așa dacă mă întreb, din prima nici nu ne-am extins în mai multe județe. Clinici avem în Satul Mare, în Baia Mare, în Oradea, în Băiuși și acum urmează în Zalău să deschidem o clinică. Și pe.

Lângă astea mai aveți alte cabinete și... Avem cabinete.

Și optici în Transilvania, da. Asta mi.

Se pare, adică... Cumva, știi și când te uiți la Levi Lehan, chirurgul, și vezi clinicile vitreum și zici, wow, cât de tare. Adică, efectiv, un imperiu of Thalmology, putem să-i spunem, din cel mai pozitiv punct de vedere. Și totul a început cu un om care s-a gândit dacă din 3.000 de lei salariu își poate aloca 300 de euro pentru plata unei chirii. Și știu că, adică, când am fost la coaste mei, ai intrat mai mult în detaliu și ai povestit că aveai o reținere, te gândeai cum, adică totuși e o sumă mare, aproape jumate din salariul meu trebuie să-l dau doar pentru o chirie. Și la un moment dat ai zis, ok, cred că o să-mi iasă. Și ăla a fost primul pas și acum puteți să intrați pe vitreau.ro să vedeți ce se întâmplă acolo. E o poveste pentru mine, ci puțin e o poveste care îți arată că, uite, trebuie să faci niște decizii foarte grele la început, pe care le faci singur. Sunt decizii grele, decizii care poți să le ișruieze, dar care cumva sunt necesare pentru a împinge mai departe un vis. Bun, și acum aș lasa să revenim cumva la ochi și să-mi zici cum putem să ne păstrăm sănătatea ochilor și acuitatea vizuală în ziua de astăzi. Adică ce ar trebui să facem pentru a păstra ochii sănătoși? Și ce poate să meargă rău în ziua de azi?

Din păcate foarte multe lucruri pot să meargă rău datorită sensibilității oculare și a multiplelor patologii care pot să apară. Ca și prevenție, cu ochii puternici, ochii pot fi integrați într-o stare generală de sănătate și putem să avem grijă de ochi printr-un mod de viață sănătos. Să evităm traumatismele, oculare și pe cât posibil să solicităm un examen oftalmologic Cât de cât regulat, dacă suntem sănătoși, dacă nu suntem diagnosticați cu ceva patologie, măcar o dată pe an să facem această revizie între glimele oculară. Acum, dacă te-ai referit la ce probleme pot să apară, există foarte multe afecțiuni care pot să apară atât la nivel în fiecare strat sau în fiecare segment al ochiului în parte. Poate că cele mai frecvente sunt cele mai banale, pot să putem dezvolta o conjunctivită care trece de la sine bacteriană sau virală, sau putem să avem aceste vicii de refracții, miopie, hipermetropie, astigmatism, sau putem avea cataractă sau dezlipire de retină. Foarte multe patologie, foarte multe boli pot să există într-adevăr într-un organ atât de mic.

Ajută alimentația? Și dacă da, ce alimente am putea să mâncăm pentru o sănătate oculară? Există ceva specific? De exemplu, dacă mâncăm.

Morcov, ne menținem ochii sănătoși? Acum, sigur, ca și pentru corp, o alimentație sănătoasă este foarte importantă. Să încercăm să mâncăm cât mai multe fructe, în special fructe. legume, leguminoase în starea lor cea mai apropiată, consumate în starea lor cea mai apropiată de starea lor naturală. Asta este recomandarea generală. Dacă putem face acest lucru, contribuim foarte mult atât la sănătatea corpului nostru, la sănătatea psihicului nostru și inclusiv la sănătatea ochilor noștri. Adică să mâncăm legume, fructe proaspete cât mai mult. Da. Și consumate în starea lor cea mai apropiată de starea lor naturală. Adică ce înseamnă? Adică.

Crude. Crude, direct. Ok. Tu asta faci.

Nu?

Adică tu ești vegan? Nu vegan, viațan, nu.

Nu ești trovegan. Tu nici nu știi încă ce influență ai avut asupra mea în vizitele tale din satul mare. Eu fiind vegan de 10-13 ani, am trecut la Rovegan, dar.

Asta... Nu asta a fost.

Intenția mea. Tu nici nu știu, știu că nu asta a fost, dar uite ai avut o influență pozitivă, zic.

Eu. Da, probabil. Ca să înțeleagă și oamenii, într-adevăr m-am mirat să văd ce mănânci, Adică mănânci foarte bine, adică mănânci efectiv fix fructe și legume în starea lor cât mai naturală și faci... Dar totuși aveai și chestii gătite, ai și gătai chestii. Găteam. Doar rovegan. Doar rovegan. Am încercat să te conving să mănânci și ulei de măsline. N-am reușit, nu? Și.

După ce ai încercat să mă convingi legat de uleiul de măsline, am zis, uite, trale-vă roveganul.

Trebuie să aduptăm o altă tehnică, trebuie să începi. O dată viitoare o să încerci să te convingi să fii și mai rovegan. Să te mănânci direct.

Din copac, să nu te dai de jos.

În orice caz să mâncăm, știi cum, poate roveganismul, din punctul meu de vedere, este o extremă, dar e o extremă mult mai apropiată de ceea ce e sănătos pentru noi, decât extrema în care trăim cu toții. Eu cred că cu toții ar trebui să mergem cât se poate de mult înspre zona asta de a mânca, într-adevăr, fructe și legume cât mai diferite, cât mai colorate, apropiate de starea lor naturală, poate gătite uneori. Dar înțeleg, nu trebuie să mâncăm doar morcovi, trebuie să mâncăm fructe, legume proaspete și asta ajută ochii. Dacă nu mâncăm, crezi că dieta de astăzi, această dieta... Modernă și magică, între.

Ghilimele, cu mulți stimulenți influențează negativ. Grăsimile, știm foarte bine că se depun, provoacă ateroscleroză. care până la urmă afectează și microcirculația, circulația terminală, tot așa avem în rinic circulație terminală, tot așa avem în retină circulație terminală și aceste ateroame, aceste îngroșări ale vaselor de sânge o intraoculare, desigur până la urmă pot să ducă la scăderea vederii și la apariția multiplelor patologiei oculare. Care ar fi un.

Top 3 de lucruri nesănătoase pe care vrea că oamenii să le evite pentru.

Sănătatea oculară? Vicile. În primul rând, vicile fumatul. Fumatul este considerat și demonstrat un factor de risc al practic tuturor bolilor oculare. Și dacă ne uităm pe lista importanței factorilor de risc, fumatul este în aproape proporție sutră. Asta este pe primul loc la fiecare patologie. Deci dacă se poate să eliminăm ceva de pe această listă, fumatul ar fi un factor foarte important să-l eliminăm. Ok, și dacă să.

Facem un top 3, fumatul e pe primul loc, ce altceva ar trebui să evităm pentru sănătatea ochilor? Fumatul ar fi pe.

Primul loc. Eu aș recomanda foarte călduros evitarea frecatului ochilor. Este un lucru care s-a încetățenit și fără să observăm, numai ne frecăm la ochi și ne traumatizăm ochii, este un lucru foarte rău să îl evităm. Asta m-am aflat și.

Eu de curând. Cumva e plăcut, plus că sunt foarte mulți oameni cu alergii, sunt foarte mulți oameni care au alergie la ambrozie și efectele oculare sunt devastatoare și uneori nu te poți obține, stai și te freci loc. Deci acest tip de.

Frecătere. Să nu atingem ochii, ochii nu sunt făcuți pentru a fi atingi, Nici măcar nu pleacă banchisele, adică nu facem asta. Nu, nu. Să evităm traumatizarea ochilor. Iar alimentația de care am povestit, eu cred că are un impact foarte puternic și asupra ochilor și pe cât putem să ținem cont de.

Acest lucru. Și grăsimile în special părea să le evităm, adică excesul de grăsim. Hai să vorbim puțin despre utilizarea ecranelor, pentru că primul lucru care ne vine în minte când vorbim de sănătatea ochilor este ecranul. și văd des părinți care spun, hei, nu mai stai la ecrane, nu te mai uita în televizor pentru că e nesănătos copiilor, vreau să-ți întreb dacă așa este, dacă ecranul ne face rău și dacă se poate să vorbim și despre acest computer vision syndrome, sindromul privitului la calculator, care e un sindrom nou și dacă poți să ne.

Zici mai multe despre el. Ecranele în sine, mai ales aceste, de când s-au făcut trecere de la monitoarele cu tub catodic la aceste monitoare cu plate, cu cristale lichide, ele nu mai emit radiații electromagnetice atât de mult. Adică, în sine, ecranele nu mai sunt atât de dăunătoare cum au fost. În schimb, ele influențează ochii noștri prin faptul că le utilizăm foarte mult timp și fără pauză. Deci mult timp și.

Fără pauză. Ce înseamnă mult timp?

Dacă depășim 30-40 de minute privitul unui monitor fără pauză, deja este considerat mult. Peste această perioadă începe să instaleze așa numită pseudomiopie. Adică ochii noștri vor fi concentrați, vor fi focalizați pe o distanță mică, vor vedea clar la distanță mică, la distanță la care noi folosim acel monitor. Dacă ne îndreptăm, imediat, după Nu știu, o oră, o oră jumate de privit la monitor, ne îndreptăm ochii la distanță, vedem în ceață. Pentru că ochiii noștri au fost reglați, au fost focalizați pentru o distanță foarte mică de monitor. De aceea este recomandat Dar după 30-40 de minute de privit la monitor, 5-10 de minute să privim la distanță, ca să relaxăm musculatura oculară și să recâștigăm vederea clară la distanță. Este un lucru important. Și mai mult, din această cauză, monitoarele sau tabletele sau cărțile sau ce vrem noi, orice citim la aproape, din acest motiv, din cauza distanței, poți să provoace probleme, poți să provoace dureri de cap sau distanța mică și lipsa pauzei. Poate să fie distanță mică, putem să, bineînțeles, și trebuie să studiem, trebuie să citim, dar să menținem această regulă de a face pauză după 30-40 de minute, 50 de minute, să ne uităm la distanță. Cumva mi se pare.

Ca asta vine mana-mana cu sedentarismul. Ne-ar putea numi un sedentarism ocular, daca stau si ne uitam.

Inaproape. E o asociere buna.

Da. Si cumva asta recomandam si impotriva sedentarismului, macar o data la 45 de minute, sa ne ridicam, sa facem un pic de miscare. Dar aici, practic, sunt două tipuri de sedentarism care, venind bână-n mână, ar putea contura o altă recomandare, pentru că eu, de exemplu, recomand oamenilor o dată la 45 de minute și asta fac și eu, de exemplu, la mine în studio. Ridic, mi se întâmplă să stau 50 de minute și am un standing desk, îl ridic, continui să lucrez. Seamănă că acest lucru nu e bun, pentru că nu mai sunt sedentar cu corpul, dar continui să mă uit la distanță mică. Asta inseamna ca ideal este sa ne ridicam macar odata la 30 de minute, hai macar la 45 de minute, sa ne ridicam de pe scaun si sa iesim afara sa ne.

Uitam la distanta mare. Exact, da. Cateva minute.

Ai vrut un exercitiu de relaxare pentru ochii pe care ni-l.

Poti recomanda? Există și această regulă 20-20-20, adică după 20 de minute de citit, 20 de secunde să ne uităm la o distanță mai mare de 20 de metri, ceva de genul. Dar tot se face referire la a face pauze regulate și să nu stăm ațintiți cu ochii așa în neștire ore întregi. Cumva la ce ar.

Trebui sa fim atenti este sa ne dam seama ca ochiul asta in toata evolutia lui niciodata nu a fost pus in situatia in care noi sa staum si sa ne uitam la un obiect din apropierea noastra. Exact. pentru că n-aveam de ce să facem asta, unu la mână, doi la mână, dacă ne uităm la distanță, nu puteam să prevenim pericolele. Adică, noi, permanența a trebuit, de lângă evoluției, să ne uităm la distanță, să vedem dacă cineva se apropie de noi, dacă suntem în pericol, să analizăm mereu lucrurile din jurul nostru de la distanță. E foarte natural ca acum să stăm, să ne uităm doar la apropiere, fie carte, fie ecran. Există totuși o diferență între carte, Și telefon, ecran, ca și impact asupra ochiului. Nu există. Adică să zicem... Un părinte care zice, nu e bine să stăm pe telefon, dar pentru ochi concret e același lucru.

E vorba de distanța mică pe care o privim. Numai aceste dispozitive nu mai emană radiațiile electromagnetice așa de puternice cum le emanau CLV, care puteam să zicem că Acum are un efect negativ asupra ochilor. Cele moderne nu mai sunt nocive. Problema este legata de distanta mica si de lipsa pauzelor. Un copil care sta.

Langa televizor, sa zicem, e un televizor in living, pe pereta, da? Si el in loc sa stea pe canapea, care este la 5 metri distanta, sta langa televizor, care sta la un metru jumate distanta de televizor. Si parintii ii spun, nu mai sta langa televizor, ca iti strici ochii. E adevarat sau nu.

E adevarat? Este recomandat în ceea ce ține de televizoare să avem măcar un de 5 ori diametru sau diagonal a televizorului. Pe de altă parte, tot ce este sub distanță de 5 metri, ochiul nostru acomodează. Musculatura intraoculară Deja se contractă. Începe focalizarea, începe acomodarea. La o distanță mai mică de 5 metri. Tot ce este mai aproape de noi. de 5 metri, deja noi focalizăm cu ochii, musculatura se contractă și deja ochiul obosește sigur, dacă nu obosește imediat, dacă nu respectăm aceste pauze. Tot ce este peste 5 metri, mușchiciliari sunt relaxați și ochiul vede în mod natural, în mod fără acomodație, fără focalizare, fără alte procese, vede clar. Orice este peste 5 metri, ochii noștri o percep ca o imagine clară. Deci ideal este să.

Stăm la o distanță de 5 metri.

De un monitor. Da. Atunci nu există procesul, nu este activat procesul de acomodare. Bun. Și înainte să.

Ajungem la să zic, efectul dăunător pe care îl are această expunere la privi de aproape multe lucruri, mai am două întrebări. Unu, ce se întâmplă când ți se-ți bate ochiul? Mie mi se întâmplă destul de des să mi se-ți bată un ochi. De regulă, dreptul poate.

Să fie și stângul. De ce? Nu, nu este nimic alarmant sau nu este ceva serios. Este vorba de o nevralgie. În plioape avem nervi. Dacă acești nervi sunt iritați, ei răspund prin această zbatere a plioapei a ochilor. E o treabă care în general trece. Și de ce o.

Ierită? Adică uneori e dragant.

Să evităm să strângem din ochi, să evităm să frecăm ochii, să evităm să strângem din ochi și atunci nu apare. Dacă totuși nevralgia persistă, putem să folosim lacrime artificiale. Sunt niște picături speciale care le instilăm în sacul conjunctival, adică direct în ochi. Există și forme mai severe ale acestei nevralgii, unde se fac niște tratamente mai complexe, dar se întâmplă.

Mai rar. Și legat de acele musculițe din ochi? Vreau să le detaliez cumva ca oamenii să înțeleagă despre ce e vorba. Uneori când, nu știu, te uiți spre cer sau te uiți spre tavan sau spre un anumit perete care e de aceeași culoare și miști ochii în stânga sau în dreapta și, de exemplu, îi mișc eu, să zicem, din dreapta în stânga și rămân pe un punct, văd ca niște musculițe care trec pe în câmpul vizual. Și după aia se opresc. Dacă mă duc în partea cealaltă, ele revin și se duc din nou așa și plutesc prin Și le-am de mic și când era mic mă îngrijoram, în timp m-am obișnuit cu ele și le ignor foarte bine. Ce sunt ele? De ce apar? Sunt.

Periculoase? Nu sunt periculoase deloc. Se numesc miodezopsii. Noi ne naștem cu un gel în ochi. Se cheamă corpul vitros. La naștere are o consistență de gel. Pe măsură ce înainte învârstă, acest gel se lichefiază. La un moment dat, în acest lichid mai înnoată bucățele de gel mai mult sau mai puțin condensat. care sunt ceva mai condensate, ele practic proiectează o umbră pe retină. Și noi această umbră o percepem ca și ceste musculițe sau flocoane în vitros. Deci în interiorul ochiului.

El nu este Uchiul așa cum este el, el nu e gol, are un.

Gel în interior. La naștere acel material este gel, ca și gălbenușul de ou, am putea să facem așa o asemânare, iar pe măsură ce înaintăm în vârstă, el se lichefiază din ce în ce mai mult. Și apare aceste, deci.

Practic sunt adevărate artefacte în interiorul ochiului.

Nu? Sunt niște umbre pe care le proiectează aceste bucățele de gel pe retina noastră. Nu reprezintă o boală.

Dar dacă te deranjează, ai ce să faci cu ele? Ai cum să le.

Scoți? Poți și să le extragi printr-o intervenție chirurgicală. Dar acest lucru ar fi, sau se indică foarte rar, ar fi o măsură mult prea mare pentru o situație, nici nu o numesc problemă atât de mică. În schimb, am mai făcut pacienților care au fost deranjați de aceste miodezopsii tratament laser. Se poate face un tratament laser care este minim invaziv, care împrăștie aceste musculiţe, aceste bucăţi de gel, le împrăştie, le diminuează, le micşorează şi atunci pacienţii nu le mai percep. Transformă musculiţele în ţânţari. În ţânţari, exact. Ok.

Bun, deci am întâlnit oameni care de abia, nu ştiu, pe la 35-45 de ani au observat pentru prima dată aceste musculiţe şi cumva Înțeleg că te speie când le vezi pentru prima dată, pentru că știți ce e în regulă cu ochiul meu. E bine că nu e nimic în regulă. E normal să le.

Avem acolo. Este natural. Hai să nu-i zicem normal, e natural. Bun. Hai să revenim.

La ecrane și la stat foarte mult, pentru că asta este practic anomalia pe care o trăim acum și vin odată cu evoluția. Nu trebuie să mai stăm afară, nu trebuie să mai stăm în pădure, să ne uităm la distanță, să vedem, să zic, toată imaginea complexă, tridimensională, stăm între patru pereți, ne uităm la ecrane, când nu suntem acasă să ne uităm la ecrane, suntem afară și în loc să ne uităm, în sfârșit afară să lăsăm ochii să relaxeze, ne uităm des la telefon, și eu fac asta. Și asta ne predispune la ceea ce se cheamă miopie, corect? Da. Care-i mecanismul? Adică de ce privitul de la apropiere te predispune la miopie?

Practic, toată lumea care ne înconjoară, inclusiv corpul, organismul nostru, se află într-o continuă adaptare. Adaptare la condițiile de mediu. Tot așa, această miopie care deja putem considera că încet devine o pandemie, un fel de pandemie, pentru că frecvența miopiei a crescut foarte mult. Deja aproximativ 30% din populația lumii are un grad mai mic sau mai mare de miopie. Cei din Asia stau mai prost, 60-70% dintre ei deja au un anumit grad de miopie. E ceva genetic acolo? Are si o componenta genetica, da. Se fac niste preconizari ca pana in 2050 jumate din populatia globului va avea miopie. Altfel spus, este o problemă destul de serioasă. Frecvența miopiei crește mult. Ce putem face să o prevenim? Prevenția miopiei o putem face tocmai prin încurajarea activităților ancestrale să zic așa, să ieșim cât mai mult în natură, să ne folosim ochii cât mai mult la distanță, la soare, la lumina naturală. Ăsta este cel mai și singurul mod de a putea preveni dezvoltarea miopiei. Lucru foarte important să se respecte cât de mult din copilărie, astfel încât deja să luăm această prevenție.

Din rădăcini. De multe ori când zici, ieșiți în natură, unii oameni pot să-i interpreteze asta a ieșii o dată pe săptămână în natură. Pentru un copil, să.

Zic. Zilnic. Cât ar trebui.

Să.

Stea într-o zi în natură? Nu există o regulă, dar ore cât de mult să fie afară și să ochiul să fie în contact cu lumina naturală și privirea să fie pe o privire peste acei 5 metri de care povesteam, astfel încât ochiul să fie într-un repaos constant. Vorbeam de adaptare. Dacă noi ne folosim ochii exclusivi sau preponderent la aproape, creierul se adaptează la această nouă situație. Își dă seama că noi nu mai avem nevoie de privire la distanță, nu mai avem nevoie de o vedere clară la distanță și atunci adaptează vederea noastră la distanța la care o folosim cel mai mult. Aha, deci dacă noi.

Folosim ochelul ce mai mult la o distanță de apropiere, el începe să o adapteze. Exact. Și ăsta e motivul.

Pentru care... Ăsta e motivul pentru care tot apare miopia de la o generație la alta, pentru că este o adaptare la nou, la noile reguli ale.

Vieții. Cred tare, uite, explicația asta de-abia mă face să înțeleg și mai clar ce e miopia, pentru că eu am miopia, da? Și tu mi-ai văzut.

Analizările. Da, ai un astigmatism.

Astigmatism și cu miopie.

Și cu miopie ai și un pic de plus, dar mai mult ești pe minus. Minus înseamnă minus. E un astigmatism mixt. Ai un astigmatism mixt.

Totuși, eu dacă îmi dau ochelarii joț și vreau să citesc ceva, la apropiere văd bine. Astigmatismul într-adevăr mă face să văd imaginele distorsionate oricum aș privi. Dar dacă mă uit de la apropiere, văd bine, pot să citesc, pot să sunt aproape perfect funcțional. În schimb, dacă mă urc la volan, mie e greu sa conduc, pentru ca nu vad, in special noaptea, nu vad aproape deloc la distanta si atunci, ma rog, deloc, vad foarte prost la distanta si atunci am nevoie obligatoriu de ochelarii. Si cumva acum inteleg, ochiul meu este adaptat sa priveasca la apropiere, dar s-a dezadaptat sa priveasca la deportare pentru ca a crezut ca nu.

Mai e nevoie de asta. Da. Asta este o adaptare care se intampla si care motiveaza, justifica, pe de o parte această creștere a frecvenței miopiei. Și așa putem să prevenim miopia dacă de copii, dacă încurajăm copiii să iasă cât mai mult afară, să se joace cât mai mult cu mingea în natură și este singura modalitate în care putem să scădem miopia și frecvența.

E o diferență între prevalența miopiei între mediu urban și mediu.

Rural? Bineînțeles, cu cât noi avem activități mai multe, mai accentuate, la aproape, la calculator, la birou, față de câmp, față de agricultură, bineînțeles că și frecvența miopiei este reflectată tot la fel.

Da, atentie însă că, adică nu simplul fapt că locuiști în mediul rural te va apăra de miopie, pentru că dacă locuiști în mediul rural.

Dar folosești telefonul... E vorba de activitățile, e vorba de... poți să trăiești în mediul rural și să ai aceleași activități fiind birou la țară, este fix același lucru. E vorba de activitățile pe care noi le avem zilnice, care pot să predispună spre această pseudo-miopie, această pseudo-acomodație. Zidro, la un copil.

Cum pot să observe părinții că al lor copil are miopie sau posibil să aibă miopie, în cazul în care nu.

L-Au dus la un control? Într-adevăr, unii copii nici nu își dau seama că ei văd slab, ei văzând fiind miopi din naștere, Unii consideră că așa e normal să vezi, în ceață. Abia când se face un consult ofhthalmologic, așa de rutină, și copilor se pun ochelarii, se pun lentilele corespunzătoare, își dau seama că lumea, de fapt, poate să arate și altfel. Alți copii semnalează că văd în ceață, că nu văd așa de bine, că nu văd din... Ultima banca sau randul din mijloc și atunci profesorii, învățătorii, părinții își dau seama că ceva nu e în regulă și se duc la oftalmolog. Sunt, de exemplu, alte patologie care sunt mai alarmante, sunt și mai grave, care au alte semne, cum ar fi o pupilă albă unde poate să existe o cataractă congenitală și atunci părintele vede și imediat solicite un examen De aceea e bine, măcar începând cu vârsta de 2 ani, să ducem copiii la oftalmolog, la un consult de bază, pentru a putea detecta aceste vicii de refracție sau alte probleme care pot să apară. Ambliopia este un alt fenomen care este foarte frecvent dar poate fi prevenit în cea mai mare parte din cazuri. Ambliopia înseamnă că avem o diferență dioptrii între ochi și ochiul cu dioptriile mai mari vedem mai slab, pentru că dioptriile nu sunt compensate, nu sunt corectate. Dacă această lipsă de corecție rămâne și după vârsta de șase, șapte, opt ani, ulterior corectarea se va putea face mai greu sau deloc, rămânând ochiul cu dioptriile mai mari să vadă mai rău, mai înceață. Dar acest lucru se poate depista dacă facem un consult pe la vârsta de 2 ani, vedem că există această diferență între ochi, dăm corecția optică necesară, corectă copiilor, adică poartă ochelar sau chiar ocluzie dacă e necesară, ocluzăm ochiul mai bine, adică acoperim ochiul care vede mai bine ca să forțăm ochiul care e mai slab să câștige în vedere. Este un tratament foarte simplu care se face doar cu ochelari sau cu această ocluzie și care previne o problemă foarte gravă, ambliopia sau ochiul leneș, care înseamnă că practic un ochi este nu neapărat nefuncțional, dar mai slab funcțional decât celălalt ochi. Bun. Am înțeles. La.

2 ani, aproximativ la 2 ani, bine să mergem cu copilul la oftalmolog să vedem ce probleme există. Totuși, dacă persistă această miopie, dacă ea evoluează și sau apare în viața adultă, pentru că eu mi-am pus primii ochelari undeva la 25 de ani, m-am dus cu șeful meu de atunci, profesorul Brașovianul, am plecat la Chisinau, unde aveau o operație, si mi-am dat seama pentru prima data ca seara cand conduceam nu mai vedeam bine si m-am dus la Chisinau la un oftalmolog mi-a facut niste ochelari pe loc si m-am intors din Chisinau tot cu masina tot condus noaptea vazand bine in sfarsit si aveam nu, n-aveam 25 de ani eram deja in rezidentiat deci aveam undeva pe la 27-28 de ani care sunt solutiile? ok, exista ochelari, da? o sa-ti iei ochelari si porti ochelari asta e de la sine-inteles pentru ca ochelarii iti Îți corectează, tu ai un defect de refracție în ochi, ochelarii compensează acel defect și vezi din nou bine. Ce alte soluții există.

Pentru a trata miopia? Din fericire, tehnologia ne vine în ajutor și aici sunt așa bucuros să spun că tehnologia, știința este oarecum o sabie cu două tăișuri și dacă o privim așa dintr-un unghi peorativ, Putem spune că tehnologia a depășit umanitatea, sau, nu știu, mai literar spus, Lord, what fools these mortals be. Ea poate să aibă și o latură negativă, dar în medicină eu consider că totuși este manifestată latura pozitivă a tehnologiei. și s-a ajuns aici datorită acestei colaborări, conlucrări a rasei noastre umane. De multe ori căutăm extratereștrii, OZN-urile, când de fapt extratereștrii și supranaturalul suntem noi. Rasa umană care, uite, Am predat de la o generatie la cealaltă știință pe care am acumulat-o și am dezvoltat această tehnologie miraculoasă și extraordinară care ne vine în ajutorul nostru a oftalmologilor, a pacienților, până la urmă ca să ajung la miopie și la vicile de refracție. putem într-un mod spectaculos să scăpăm de aceste vici de refracție, de acești ochelari sau lentile de contact pe care le purtăm și pentru foarte multă lume reprezintă o povară. Tehnologia ne ajută să scăpăm rapid fără neplăceri și cu o recuperare extrem de rapidă de ochelari și de portul acestor lentile de contact, efectiv să scăpăm de dioptrii. Există multe tehnici, mai multe tehnici chirurgicale prin care noi scăpăm pacienții noștri de ochelari, fie că e cu laser, e Smile sau Smile Pro sau Clear sau PRK sau LASIK, sunt multe tehnici pe care noi le folosim și le adaptăm pacienții, fiecărui pacient și nevoilor pacienților și tipului de dioptrii sau tipului de corneie, pentru că nu întotdeauna putem folosi aceleași tehnici sau pentru fiecare pacient. Depinde de ce dioptrii are, depinde de cât de groase e cornea, depinde de ce alte patologie asociate mai sunt, astfel încât noi adaptăm tehnicile existente Fiecărui caz împarte. Aici vorbim despre chirurgia refractivă. Chirurgia refractivă, da. Important, poate mesajul important este să știe pacienții că tehnologia a ajuns la un nivel atât de mare de dezvoltare, încât ne permite să ștergem sau să îndepărtăm dioptriile, indiferent de vârsta pacienților și indiferent de tipul de dioptrii, fie că e miopie, adică cu minus, hipermetropie, cu plus sau astigmatism. Aici știi cum, aș.

Vrea să detaliez un pic ce ai zis la început legat de acest supranatural pe care este tehnologia și gândindu-mă la asta îmi dau seama că în vizitele pe care eu le-am făcut la Vitreum, fie în satul mare, fie în Baia Mare, Oradea, Nu-mi dau seama, dar e posibil ca discutiile pe care le-am avut in afara camerei si ce am facut in afara camerei fost cumva mai interesant decat ceea ce am filmat. Data viitoare cred ca o sa filmam tot, ca sa fim siguri ca prindem tot. Pentru ca intr-una dintre aceste discutii, intre filmari, tu-mi povesteai de aceasta tehnologie si intrebarea mea era, Lehar, cum se poate ca acest robot care face smile-ul, da? Acest aparat, După multe analize pe care le faci, da, eu port ochelarii, acest robot îmi analizează cornea, care cornea este o pelicolă subțire, cât.

O foaie de ceapă. De jumate de milimetru, da, jumate de milimetru. E cât coaja de.

Ceapă, probabil. Deci cât este coaja aia de ceapă subțirică, da, deci ăla e primul strat de pe ochi. Și robotul ăla, se uită în interiorul acestei coaje de apă.

Acest e jumat de.

Milimetru. El mărește acest jumat de milimetru și îl vede mare și decupează cu lazer în interiorul lui, face.

Mici pungte, decupează o făiță. Lăsând neatins partea deasupra.

Și de dedesubt. Deci el intră în interior, operează cumva în interior prin lazer, asta e ideea, prin lumină. face niște mici arsuri, decupează foița aia, tu doar intri cu o pensetă, pac, ai scos foița respectivă, iar ochelariul deodată vede bine, adică nu trebuie să mai poți ochelari. Și întrebarea mea era, de care cum e posibil asta? Și asta e supranatural pentru că niciun om, în mod real, niciun om de pe acest pământ nu ar putea vreodată să facă o astfel de tehnologie. Este conlucrarea sute de oameni și... zeci de generații care au făcut întâi optică, au făcut laser, au făcut braț robotic, au făcut știința refracției și toate astea unite cu foarte mult know-how, cu multă tehnologie, cu mulți bani, cu multă inovație, toate astea înglobate într-un singur aparat pe care tu îl.

Manevrezi. Exact. Asta este rodul creierului și a colaborării creierilor, al generațiilor și eu așa îmi plăcea să susțin că practic noi suntem, rasa noastră este supraomenescul, supranaturalul și extraterestrii, între ghidimele, vorbind prin ceea ce am reușit să realizăm. și este absolut spectaculos să vezi că am ajuns la un așa nivel de dezvoltare și de tehnologie, că poți să te implici și să modifici ceea ce natura a plănuit și a structurat și a creat. Pur și simplu tu să reușești să ștergi miopia, să ștergi, să faci dintr-o persoană care vede în ceață la distanță, printr-un fascicul de lumină, să poți controla acel fascicul de lumină, acel laser, ca să-i efectueze un tratament cu ochiului pacientului, pe urmă să vadă clar, să vadă perfect. Este spectaculos, este fascinant și mă bucur că pot să fac parte din această breaslă. Corect. Deci la vârful.

Lancei e pentru că e aparatul ăsta și îl folosești concret pe pacient. Da. Zi-mi doar, cine poate să apeleze la astfel de chirurgie refractivă cu lazer și, mai concret, ce afecțiuni.

Poți să tratezi? În principiu, toți pacienții care nu au o patologie oculară asociată pot să beneficieze de una din variantele terapeutice din acest domeniu al chirurgiei refractive. Repet, tehnologia s-a dezvoltat atât de mult încât pacienții, indiferent de vârstă, indiferent de tipul de dioptrii, deja au posibilitatea să scape de ochelare. Aici aș putea să fac o referire la presbiopii, acei pacienți care au depășit vârsta de 40-45 de ani, și n-au purtat ochelari până la vârsta respectivă, dar urmează să fie necesar ochelarul decidit, ochelarul de aproape. N-am avut o soluție foarte bună pentru această categorie de pacienți până în prezent, dar tot cu dezvoltarea tehnologiei a apărut și această tehnică numită Press Beyond, făcând referire la pacienții presbiopici, care aplică un tratament laser la suprafața ochilor, în urma căruia pacienții scapă de acești ochelari de citit. Deci face practic iar un upgrade la rasa umană, îi proiectează din nou de la vârsta de 40 de ani la 20 de ani.

Pot aparea probleme după, de exemplu, astfel de operație și probleme la scurt timp sau evoluția patologiei de.

Care i-ai operat, să zic. Probleme... sigur, orice intervenție chirurgicală suportă anumite riscuri. Dar, când vorbim de chirurgia laser, când vorbim de aceste tratamente laser, din punct de vedere statistic, procentele sunt foarte, foarte mici, riscul este mic, ca ceva rău să se întâmple. Se poate întâmpla. Se poate întâmpla orice.

Cât de des se.

Poate întâmpla și din ce cauză? De exemplu, în practică noastră nu s-a întâmplat niciodată ca cineva să nu se orbească, niciodată să pățească ceva serios în urma acestor intervenții. N-am pățit niciodată. Cel mult, poate o mică inflamație care trece cu tratament, Dar nu am pățit până acum nimic grav în urma acestor intervenții. Sigur, literatura de specialitate descrie tot felul de cazuri care pot să ajungă infecții, care se pot agrava și în urma cărora poți să-ți pierzi vederea sau globul ocular. Într-adevăr, acesta este o complicație care poate să apară și pacienții până la urmă trebuie să știe de aceste lucruri și să își asume într-adevăr anumite posibilități, mai ales că aceste intervenții nu sunt recomandate din punct de vedere medical. Aceste intervenții sunt opționale, le cere pacientul și atunci, sigur, noi explicăm pacienților toate aceste detalii prin ce se poate întâmpla în cel mai rău caz și, sigur, pacienții în cunoștință de cauză trec sau nu prin aceste intervenții.

Ok, legat de vârstă, e o vârstă minimă la care poți să faci o astfel de intervenție și.

O vârstă maximă? De la 18 ani. Începând cu 18 ani, totuși considerăm că de la 18 ani încolo ochiul ajunge într-o situație stabilă din punct de vedere dioptric. Iar extrema, vârsta cealaltă extrem, nu avem o limită. Putem la 80, 90, 100 de ani, pentru că la aceste vârste deja folosim o altă tehnică. Folosim înlocuirea cristalinului natural al ochiului. Înlocuirea acesteia cu un cristalin artificial. Tot datorită dezvoltării tehnologice și a științei, avem acum în arsenalul nostru terapeutic niște cristaline artificiale extraordinare. Ce înseamnă? Care e.

Diferența între astea și care au fost înainte? Cele simple erau cele.

Monofocale, iar acum avem cristaline multifocale. Ce înseamnă asta? Adică focalizează la mai multe distanțe, adică nescutesc de portul ochelarilor. E ca și cum ai purta un ochelar progresiv, doar că acea lentilă este introdusă în ochi. Și acești pacienți care aleg să își implanteze asemenea cristalină, scapă practic cu o singură intervenție atât de cataractă, dacă cumva au și cataractă, cât și de dioptrii, și de portul ochelarilor.

Ok, bine, de la cataractă, deja am vorbit de chirurgia refractivă. Chirurgia refractivă, dacă ăsta este ochiul și se uită în tavan acum, deci ăsta e ochiul, aici jos este nervul optic și retina, Primul strat deasupra ochiului, prima chestie pe care o vedem si e transparenta de fapt, o putem vedea asa un pic luceasa este cornea, da? De ce cornea e cea de sus? E acea foita de jumatate de milimetru in care laserul taie din interior o mica pelicula, o scoti si ea modifica refractia ochiului si atunci iti scapi de ochilare, iti corecteaza defectul. Daca mergem sub aceasta cornee, ajungem la acela pupila, Și prin pupila, sub pupila este cristalinul. Cristalinul e o lentilă, practic, a ochiului. Și el e mobil, nu? Că el se contractă odată cu... Explică-mi tu care e mecanismul, că nu știu să îl înțeleg.

Cristalinul este lentila naturală a ochiului. Este asemenea lentilei din obiectivul aparatului de fotografiat. Tot așa are și această formă biconvexă și el este mobil în sensul că e conectat la musculatura intrinsecă oculară. Și atunci când ochiul.

Focalizează, De exemplu, vreau să explic dacă mă uit acum, eu focalizez pe acest microfon, pe tine te văd în ceață. Dacă mă uit la tine, eu am focalizat pe tine și.

Microfonul îl văd pe ceață. Cât ne uităm la o distanță mai mică, cu atât această lentilă intraucular, acest cristalin, se îngroașă. Deci eu când mă.

Uit la microfon acum, el se îngroașă.

Cristalinul tău e mai îngroșat. Când ne uităm la distanță, cu atât mai mult cristalinul se.

Subțiază. E ca un gel?

E un gelatinos, are o consistenta gelatinoasa, da. Adica cand te uiti.

In o tasa de anatomie, ai impresia ca este ca o sticla. Dar el nu e.

Ca o sticla, e transparent, dar e moale, gelatinos. Si tocmai aceasta proprietate, aceasta elasticitate se pierde la presbiopii. Dupa varsta de 40-45 de ani, Musculatura funcționează, dar cristalinul devine.

Rigid. Ok. Și asta e presbiopia.

Când devine rigid. Din acea cauză nu mai putem focaliza. Cristalinul rămâne subțire, nu se mai îngroașă și nu mai focalizează.

La aproape. Și tot acest cristalin pe care l-am deschis acum este cel care se poate opacefia si poate duce la cataract. Deci asta e cataracta.

Ca sa intelegem. Cu vedere tulbure, da.

Pentru ca acea lentila, acel cristalin devine tulbure, da. Si de ce apare cataracta? Care sunt cauzele? Cum as putea eu sa previn sa fac cataracta, de exemplu?

Prevenția cataractei, tot așa putem să o facem printr-un revenim la modul de viață sănătos care până la urmă influențează și afectează tot ceea ce ține de organismul nostru. Mai putem preveni prin portul ochelarilor de soare ca să încercăm să expunem la cât mai puține.