Ce este MICROBIOMUL și cum îți influențează sănătatea (PARTEA I)

Mihael, pentru început, dacă ar trebui să explicăm microbiomul unui copil de 10-12 ani, cum am face-o?

Ca să-l înțelegem trebuie să ne întoarcem în super preistorie, când singurele animale care existau pe pământ erau niște pești antici care nătau prin oceane. Și asta se întâmpla sute de milioane de ani în urmă, e un număr pe care ne-i foarte greu să-l imaginăm, ne-i aproape imposibil să-l imaginăm. Dar lucrurile astea se întâmplau de mult, de mult, stare de mult. Atunci când existau doar pești în oceane, niște pești antici, preistorici, care mâncau tot felul de alge și tot felul de lucruri, la un moment dat viața a străpuns cumva în afara oceanelor și a început viața vegetală să crească pe continente. Și în momentele în care viața a început să crească pe continente au apărut întâi niște plante foarte micuțe, un fel de mușchi, să zicem, sau tot felul de fungi care creșteau pur și simplu sau combinații între fungi și alge care creșteau în roci. Pământul era plin de roci. După milioane de ani, acele roci au fost cumva digerate și macerate și cumva rocile alea s-au transformat în timp în pământ, ceea ce a permis ca multe alte plante să crească pe continente. Și astfel, pământul dintr-un pământ care era format doar din roci și din oceane s-a transformat într-o diversitate vegetală extremă. Asta a devenit o sursă de mâncare pentru acei pești. Care acei pești, în timp, au început să-și transforme aripioarele în lăbuțe și au reușit peștii să iasă pe suprafață pentru a căuta mâncare. Și astfel, acei pești au început să mănânce tot felul de plante. Doar că, ce să vezi, fiecare plantă Pe lângă carbohidrati, proteine și grăsim, să zicem, în cantități variate, lucruri pe care noi le putem digera, pentru că avem ca organisme undeva la 10 sau 11 enzime diferite, toate acele plante conțin, o plantă de exemplu, dacă iei, nu știu, o ceapă, ea conține câteva mii de fibre diferite. Nu vorbim de cantitate de fibre, vorbim de diversitatea acelor fibre, da? Deci o ceapă conține câteva mii de fibre diferite. O fibră însemnând, nu știu, cum e acest pix și de exemplu o fibră diferită poate să aibă un alt capăt care crește așa, altă fibră poate să fie mai lungă, altă fibră poate să aibă un alt element atașat de ea și fibrele astea prin compoziția lor sunt foarte diferite unele de altele. Și astfel, acelor pești sau acelor prime creaturi le-a fost foarte greu să Să facă mii de enzime. Și cei și-au dat seama acele organisme, sau așa s-au adaptat ele, așa au evoluat lumea și vorbim iar de zeci și sute de milioane de ani, și-au dat seama că au nevoie de niște ajutoare care să digere acele fibre și în schimb să dea niște lucruri cu care acele animale se hrâneau. Și așa a apărut primul track digestive. Se crede că tractul digestiv, adică intestinul și colonul, a fost special conceput de biologie pentru a ține deoparte aceste bacterii și de a nu le lăsa să intre în organism. Deci practic tractul digestiv nu este locul prin care noi ingerăm alimentele. Tractul digestiv, de fapt intestinul și colonul, sunt de fapt casa acestui microbiom. Ca și rezumat, noi acum, în momentul acesta, avem ca oameni, biologic, avem 10 enzime diferite cu care putem sa digeram zaharuri, proteine, grasim, cate celule avem in organism, atatea diferite bacterii, fungi si virusuri, avem in intestin care sunt pur si simplu niste angajati, sunt tocmiti de noi, sa stea noi le dam mancare, e un deal intre noi, asta e foarte important de inteles, este un deal. Noi le procuram mancare si Acest microbiom, aceste bacterii, care sunt la numări egale cu numărul de celule din corp, digeră acele fibre, mănâncă și ele și ne dau și nouă foarte multe microelemente. Aceste microelemente câteva le cunoaștem. Sunt acești grași cu lan scurt, cum este butiratus, sunt niște elemente esențiale pe care noi nu le putem face și care fac bine intestinului, care se absorb în fluxul sanguin, sunt neurotransmițători, o să vorbim despre ei, cum e serotonina. 90% din serotonina este Făcută în intestine, sunt neurotransmițători cum este GABA, care îți dă acea stare de bine. GABA de exemplu este neurotransmițătorul care crește ca și cantitate la primul pahar de vin pe care îl bei. La al doilea pahar de vin este dezastru. Lucrurile se duc fix într-o zonă de anxietate. Dar la primul pahar de vin pe care îl bei, starea aceea de calm și de bine pe care o ai și de relaxare este pentru că Acel pahar de vin îți crește concentrația de GABA la nivelul creierului. Iar bacteriile astea produc GABA, de exemplu. Și pe lângă GABA și alte lucruri, produc o grămadă de alte chestii despre care o să discutăm astăzi. Deci întorcându-ne din nou la întrebarea ta și încercând să explicăm asta unui copil de 12 ani, Aș putea spune că microbiomul este în mod real un organ. Este un organ la fel de important cum este și fihatul sau cum sunt trinichii sau cum sunt plămânii. Este un organ însă fără care putem să trăim. Dar în studii și pe șoare și pe animale, un organism care trăiește fără microbiom are o speranță de viață foarte mică și are o viață efectiv mizerabilă din toate punctele de vedere. Și acest microbiom, ca să-l putem compara în așa fel încât oricine să-l înțeleagă, este să ne imaginăm că dacă ne uităm la un oraș, Putem să ne imaginăm că corpul nostru care este format din celule și organe este orașul făcut din cărămidă, din beton și din tot ce găsim noi în orașul respectiv. Microbiomul din corpul nostru și avem și microbiom bucal, avem și microbiom pe piele, avem și microbiom în intestine, acesta e cel mai mare. Microbiomul sunt efectiv oamenii care trăiesc în oraș. Și gândiți-vă în felul următor, asta are o însemnătate foarte mare ce spun acum în privința, să zic, instrumentelor despre care o să vorbim în curând. Gândiți-vă la cât de divers este un oraș. Cum fiecare om are câte o funcție anume. Diversitatea este extrem de mare și tocmai această diversitate duce la un oraș funcțional. Avem vatman care ne duce dintr-o parte a alta orașului cu tramvaiul, avem doamna de la casă care ne ajută să taxăm și să plătim, avem oameni care aduc alimente în supermarketuri, uite avem tot felul de firme și tot felul de corporații, uite avem firme care Fac carduri cu care avem acces sau abonamente cu care avem acces la tot felul de stăli de sport, de aplicații, de stăli de yoga și așa mai departe. Și toate astea la o la altă și toți voi care vă uitați acum și aveți job-uri diferite, toate astea se îmbină foarte frumos, elegant, foarte greu de înțeles pentru creierul uman, într-un oraș care este complet funcțional. Fix ăsta este microbiomul. Sunt oamenii din orașul nostru care digeră diversitatea de fibre pe care o mâncăm, care sunt tocmiți să ne dea elemente pe care noi nu le putem face altfel și putem fie să avem grijă de acest microbiom, înțelegând că el are o rezervă, la fel cum avem noi rezerva noastră financiară, dacă oricare din noi pleacă de la job mâine, probabil că are niște bani să supraviețuiască următoarele 3, 6, 12 luni. Doar că după aceea noi știm că vin consecințele. Dacă nu lucrezi deloc și nu faci bani, o să rămâi la un moment dat fără bani. Dacă faci lucrurile rele despre care o să vorbim în curând, atunci microbiomul tău se va seca și el, multe lucruri sunt reparabile, dar multe alte lucruri sunt cumva definitive și nu le mai poți da înapoi odată ce microbiomul este afectat.

Putem să facem o paralelă, să spunem că acest microbiom este practic creierul nostru din vârtică pentru că înțeleg că el lucrează și influențează practic tot ceea ce facem noi, la fel cum face și creierul pe care îl cunoaștem.

Am putea să facem comparația asta, poate că creierul este creierul, adică tot ce gândim, tot ce procesăm, tot ce gândim se află la nivelul ăsta, al creierului. Doar că este foarte influențat, nu-mi dau seama, este ca și... microbiomul este ca aerul dintr-o cameră. Poți să ai cea mai frumoasă cameră, dacă în camera aia miroase urât, dacă ai untat, nu știu, o bucată de cașcaval sub canapea și ea începe să miroase urât, dacă este neaerisit, oricât de frumoasă ar fi acea încăpere, nu o să-ți placă să stai în ea. Aș zice că creierul este încăperea care trebuie să fie curățată, trebuie să fie bine mobilată, iar microbiomul este ca o fereastră pe care o deschizi pentru a ieși aerul, pentru a ieși intestinul de fapt sau creierul din intestin. E ca o fereastră pe care o deschizi pentru a erisi acel creier. Atâta timp cât microbiomul nostru, și o să vedem cât de multe influențe are, pentru că pe lângă ceea ce face microbiomul la nivel sistemic, faptul că el secretă foarte mulți neurotransmitători care fie ajung în creier, fie acționează la nivelul sistemului nervos intestinal, pentru că intestinul este foarte bogat, inervat, unul la mână, adică sunt foarte multe celule neuronale care pleacă din intestin și se duc înspre creier și mai există și un sistem imunitar foarte puternic. De exemplu, una din marile probleme în transplantul intestinal este că e foarte greu să scapi de Sistemul linfoid imun al intestinului atunci când îl transplantezi într-o gazdă nouă, este un organ al imunității. Și aici putem să tragem o altă concluzie că atunci când avem disbioză și inflamație la nivelul intestinului din cauza disbiozei, putem să avem probleme de imunitate care se traduc în alergii, în boli autoimune, în imunitate slabă în fața virozelor obișnuite și chiar și în boli oncologice. Deci am putea să spunem, nu l-aș compara cu creierul neapărat, al doilea creier, cu toate că despre asta se vorbește, ci este de fapt un furnizor de energie pentru creier, putem să zicem. E un adevărat furnizor de energie pentru creier.

Și aveam și o întrebare, dacă producția de GABA, pe care ai menționat-o tu mai devreme, are o legătură, ce legătură are cu starea noastră de ansietate sau starea de bine, cu calitatea somnului și așa mai departe.

Cert este că rata acestor afecțiuni, de anxietate, de depresie, de gânduri negative, este în creștere. Și trebuie să înțelegem de la început că sănătatea noastră mentală este foarte, foarte legată de toate celelalte aspecte ale vieții noastre. Și o să vedem că ele toate se influențează unele pe altele. Adică microbiomul nu doar că influențează sănătatea noastră mentală, ci sănătatea noastră mentală poate să sufere din alte motive și să ne influențeze microbiomul. Asta știm de exemplu din studii pe șoareci în care dacă iei un șoarece de exemplu, sunt studii care nu sunt neapărat foarte etice, dar iei un șoarece și îl bagi într-un mediu foarte plăcut unde are mâncare la dispoziția lui, are mâncare sănătoasă, are un microbiom bun, se expune la soare, trăiește liniștit și iei un șoarece care este bombardat în continuu de stimuli luminoși, n-are mâncare, este în permanență speriat și le compar microbiomul, o să vezi că microbiomul celui anxios este foarte diferit și foarte sărac față de microbiomul celui sănătos, celui care trăiește într-un mediu bun. Deci dacă ei microbiomul și-o are celui anxios și-l transferi în intestinul celui sănătos, ăla sănătos o să devină și el anxios, trăind în același mediu. Și relația asta e bidirecțională și o să vorbim și despre nutriție și despre ce trebuie să mâncăm și ce trebuie să facem pentru a avea un microbiom sănătos. Mulțumesc să știi că cu toate detaliile.

Pe care le-ai adus, ai ridicat mingea la fileu, pentru că cineva în secțiunea de Q&A chiar ne întreabă dacă există legătură între microbiom și sistemul imunitar. Înțelegem cu toții că da, dar dacă ne poți spune câteva cuvinte până să trecem la următoarea întrebare, ar fi minunat să lămurim aspectul ăsta.

Uite, ca fapt divers, ca să înțelegem cât de important e microbiomul, putem să spunem că microbiomul nostru, dacă luăm toate bacteriile din intestin, din colon gros, ele o să aibă 2 kg și atunci când noi mergem la toaletă și facem treaba mare și ne uităm la scaun, ceea ce e foarte corect și e foarte sănătos să faci pentru că scaunul îți poate spune multe despre sănătatea ta intestinală, Când te uiți la acel scaun, trebuie să reținem că acel scaun este format jumătate din microbiomi. Deci scaunul pe care noi îl eliminăm în toaletă nu este mâncarea care s-a procesat. Jumătate este mâncarea procesată, jumătate sunt microbiomi, în mare parte bacterii, virusuri și fungi care au murit. Adică atât de mult microbiom avem noi. Și când realizezi cât de mult microbiom ai, dacă la fiecare scaun tu elimini jumate din greutatea scaunului, e făcută din acele bacterii. Asta și pe mine m-a făcut să-mi dau seama că acele bacterii nu sunt doar niște chestii minuscule despre care știm puțin. Ele predomină în intestinul nostru și ele au nevoie de acea mâncare. Din nou, când te duci să mănânci, gândește-te cum poți să hrănești acel microbiom. 30 de plante, semințe, mirodenii, nuci, 30 de grame de fibre pe zi, curcubeu să fie totul colorat, cât mai multe alimente fermentate, îi dai o pauză să se refacă 14-16 ore pe zi și nu mânca procesat. Când mănânci procesat, tu nu că, adică, știi cum, eu înainte când mâncam procesat, mă gândeam ce mare lucru, ok, e o prăjitură plină de zahăr sau e un chip super prăjit, am grăsimi saturate, ok, mi-asum un risc un pic mai mare de boli cardiovasculare. Am calorii goale, nu îmi dă vitamine, mare lucru. Dar când te gândești că chipsul ăla este o travă pentru adică tu l-ai mâncat și microbii încep să fugă. Încep să țipe, aaa ce-i asta ne mănâncă, încep să... Atenție dacă mănânci, asta e și mai interesant, pentru că tu dacă mănânci chips sau dacă mănânci mici sau cartofi prăjiți cu ketchup, mănânci KFC, whatever, tu o să dezvolți că acea mâncare nu o să treacă neobservată. Tu o să dezvolți în intestinul tău bacterii care mănâncă carne, bacterii care mănâncă chips, bacterii care mănâncă KFC cu sos cu usturoi. Deci tu o să dezvolți bacterii care vor mânca acele alimente. Aceste bacterii sunt pro-inflamatorii, ele cresc substanțe.

Dacă ești ceea ce mănânci, se probează.

Nu că ești ceea ce mănânci. Microbiomul tău, după ce ai mâncat de câteva ori, mâncarea asta procesată, el o să ții pe... Tu ai mâncat, de exemplu, hai să facem un experiment. Luăm un om și îl hrănim, la fiecare trei zile îi dăm KFC sau orice fast food vrei tu. Hai să-ți mai zicem câteva ca să fim corecti. Îi dai McDonald's, KFC, Burger King și mai zi unul. Habarna. Ok. Orice. Da.

Deci gândește că suntem la ora prânzului. Cred că toată lumea acum sper că toată lumea să mănânce sănătos, de fapt.

Corect. Asta e un lucru bun de știut ca să înțelegem cum putem să ajungem să ne fie poftă de această salată cu 30 de plante. Deci dacă tu iei un om și îi dai fast food la fiecare două zile, timp de 30 de zile, În a 32-a zi, lui o să-i fie poftă de acel fast food, pentru că el în acea perioadă o să dezvolte bacterii care mănâncă acel fast food, iar bacteriilor când le este foame, ele secretă niște neurotransmințători care îți dau acea foame fix pentru acea substanță. Cum funcționează asta nu știm complet, dar știm că persoanele care mănâncă multă carne au poftă de carne foarte mare. Dacă îi convertești în vegetariani, o să le fie poftă de carne o lună, dar după o lună de a fi vegetarian, lor nu o să le mai fie poftă de carne. Cum probabil cu toții avem câte un prieten care este vegetarian de 10 ani și pe care îl întreb, băi, dar tu n-ai chef uneori să mănânci o vită medium rare? Și ei zic, băi nu, chiar nu mai îmi poftă, pentru că ei nu mai au bacterii care mănâncă carne care să le dea pofta de carne. Asta înseamnă că dacă vrem să facem schimbările despre care am vorbit mai devreme, trebuie să le facem cu un pic de efort. Și dacă trecem peste acel efort de 30 de zile în care ne obișnuim microbiomul cu ceea ce trebuie, O să vedem că n-o să mai avem poftă de prăjeală, n-o să mai avem poftă de KFC. Eu mâncam înainte KFC și îmi plăcea și era un guilty pleasure până când am văzut niște morificări pe senzorul de monitorizare continuat glicemiei care m-au speriat în mod real, adică chiar m-au speriat. Și eu n-am mai mâncat KFC de 2 ani și efectiv îți jur că nu-mi e poftă. Dacă îmi pui pe masă un KFC și o salată, O să-mi curgă balele la acea salată. Ceva ce n-aș fi crezut vreodată că este posibil. Adică până acum eu credeam că mâncarea sănătoasă este un chin pe care trebuie să-l impunem. Băi, mănânc sănătos și sufăr. Dar de fapt, dacă faci schimbarea corect și înțelegi că mâncarea sănătoasă nu înseamnă să mănânci în fiecare zi salată cu roșii și castraveți. Pentru că dacă mănânci în fiecare zi salată cu roșii și castraveți, aia nu e diversitate, alea nu sunt polifenoli, nu sunt fibre diferite, și nu e cantitatea de fibre. Nu e mâncare fermentată. Dar dacă incluzi tot despre ce am vorbit mai devreme într-o alimentație 30 de zile, o să vezi că ți-e poftă și-ți curg balele la varză murată, la chefir, la salată diversă și dacă ai sărit peste câteva zile și ai uitat să mănânci lucrurile astea, o să-ți dai seama că nu te mai simți la fel de bine, ești un pic mai obosit, parcă nu ai energie, parcă ceva e neregulă. Și la copii se pare că microbiomul se formează în primii trei ani, ala este baza de la care pleci și la copii este atât de important să-i dezvolți microbiomul. Și aici vorbim pentru cei care urmează să aibă copii. E super important să-l naști natural dacă poți, pentru că el se contaminează cu microbiom sănătos din canalul vaginal. Chiar dacă n-ai născut natural, e foarte important să-l ții la piele, nu în hăinuțe peste hăinuțele tale, să-l ții la piele și tată și mamă, pentru că se contaminează cu bacterii bune de aici și după aia este foarte important să-l lași Să nu speri tot, să nu ștergi absolut tot cu șervețele pentru că microbiomul ăla se dezvoltă și din ce piatra aia de pe pământ pe care o bagă în gura are o mie de micropi care sunt, poate unul poate să fie patogen și ne ferim de el, dar tot ce face el și ne pare neigienic îi dezvoltă microbiomul și nu în ultimul rând să mânânce și el la fel de divers. Să-i fie greu copilului să mănânce o salată când tu ai șnițel la masă. Dar dacă tu îți schimbi alimentația, dacă tu mănânci cu poftă acel brocoli și copilul tău te vede, o să vrea și el brocoli și o să vrea și el sparanghil și o să vrea și el să mestece toate legumele posibile. Și ăsta e cel mai bun mod de a avea un copil care ori trebuie să fie un adult sănătos.

Mulțumim foarte mult! Te salutăm cu drag! Trimitem o îmbrățișare din partea 7K by World Cup și din partea abonaților și neabonaților. Bine, mulțumim frumos! Ne vedem curând!

Sper că l-a plăcut! Bine!

Da!

Da!

Pa, pa!

Ceau! Mulțumesc mult! Ceau! Pa, pa!