Cum se înfundă ARTERELE și cum le poți proteja, Ghid complet

Problemele inimii apar de cele mai multe ori in timp si fara sa simti nimic. In acest ghid am adunat esentialuri ca sa intelegi cum ajung vasele de sange sa se infunde, ce se poate intampla atunci si ce solutii exista si mai ales ce poti face astazi, ce poti face zi de zi, de la mancare si miscare pana la controlul factorilor de risc ca sa iti protejezi inima. Asa ca spor la vizionat sau ascultat. Ai spus că vârsta medie a cazurilor de infart pe care le vezi în practica ta sunt undeva de 40-44 de ani care sunt cele mai tineri sau zic sau ce alte adică vin și sub 40 de ani oamenii că dacă avem o medie de 40 înseamnă.

Cel mai tânăr care a fost anul ăsta a fost de 21 de ani un pacient. Un băiat de 21 de ani și a fost într-o asociere de fumat cu consum de energizante excesive și Da, în cursul nopții s-a trezit direct cu o durere puternică în piept și a fost preluat de ambulanță și a adus la camera de gardă de urgență, diagnosticat cu infarți și ultimul rând a intrat în sală.

Hai să vorbim despre inimă și să facem acest manual al inimii ca oamenii și eu inclusiv să înțelegem cum funcționează inima, ce îi place, ce trebuie să facem ca să o ținem sănătoasă și când ea se îmbolnăvește. Dacă poți să ne explici așa pe scurt din ce e formată inima și cum lucrează ea.

Cum îmi place mie când discut cu paciențe și le explic în principiu care sunt modificările care au apărut după ecografie, că ecografia e valoarea Aspectului general al inimii, cred că e important să avem în vedere că inima are patru camere. Două camere sunt practic rezervoarele care se încarcă cu sângele care vine din întregul organism, în care se numesc atrii. Și două camere sunt camerele care practic sunt la vârf, se numește, dar de fapt ele sunt în zona inferioară a inimii. Sunt camerele de pompare, care se numesc ventriculi. Acum, ce e foarte important e că camerele astea sunt separate, sunt separate de un perete care trec printre atrii și printre ventricule, astfel încât să se asigure două circulații în organism. Partea dreaptă a inimii, atriul drept, rezervorul drept și ventriculul drept care e camera de pompare, practic primește sânge din organism sânge care este neoxigenat în atrii și sângele acesta neoxigenat din atriu drept, practic se duce în ventricul drept, este împins în plămân și în plămân sângele asta primește oxigen prin respirația pe care o face fiecare persoană. Acest sânge oxigenat din plămân se întoarce în rezervorul de pe partea stângă, în atriu stâng. Și de aici intră în camera de pompare masivă, care e cea mai importantă în definitiv pentru tot organismul ventricului stâng, care prin aortă, care e artera cea mai mare din organismul nostru, practic pompează sângele cu oxigen către piele, către toate organele către creier pentru a putea funcționa, în definitiv. Și acest mecanism complex de a prelua sângele pe partea dreaptă, de a-l oxigena prin plămân, de a ajunge în partea stângă, practic generează funcționarea noastră, în definitiv, și lucrurile astea sunt importante așa de avut în vedere pentru că, în evoluție, patologiile pot să apară izolat la nivelul atrilor, pot să apară la nivelul ventricului lor și ele sunt oarecum influențate de toată expunerea asta pe care o avem noi de-a lungul vieții, la factorii de risc și la problemele asociate, dacă vorbim de probleme respiratorii care se instalează, dacă vorbim de diabet și alte lucruri.

Ok, deci am înțeles că avem o inimă dreaptă și o inimă stângă. Fiecare, dreapta și stângă, are câte un atrium în ventricul și cea dreapta preia sângele neoxigenat din organismul, trimite în plămâni la oxigenare, cea stângă îl preia din plămâni, oxigenat și îl trimite în tot corpul. De ce bate inima pum pum? Adica ce se intampla? Ce auzim noi de fapt? De ce nu se contracta toata odata si se contracta ritmic?

Tocmai pentru ca avem nevoie ca sangele sa plece din dreapta, sa ajunga in plaman si sa ajunga la nivelul inimii stange cu oxigen si atunci in inima asta, pentru a facilita comunicarea intre aceste camere, avem ca niste usi care se deschid si se inchid Ușile astea, în termen medical, se numesc valve și valvele astea practic au rolul de a facilita trecerea sângelui din atriu drept în ventricul drept. Când se deschide valva asta, care se numește valva tricuspidă, din ventricul drept, el pleacă practic în artera pulmonară, pentru că așa se cheamă artera care duce sângele către plămâni. și trece de o valvă care se numește valva pulmonară. La fel, când se întoarce pe partea stângă, avem o valvă între atriu stâng și ventricul stâng, care se numește valva mitrală, și din ventricul stâng în aortă e valva aortă. Ce e foarte important e că ușele astea trebuie să fie competente, adică când se închid valvele, trebuie să nu piardă sânge înapoi, din camele de pompare să vină sângele înapoi, pentru că atunci avem practic o cantitate insuficientă care se transmite fie în plămâni, fie în întregul organism și scade capacitatea organismului de a face față eforturilor de zi cu zi. Și atunci lucrurile se transpun în apariția Dispneie, că din punct de vedere medical, fatigabilitatea asta, oboseala, practic se cuantifică ca un nivel de dispneie.

Când zice pacientul, nu mai am aer. E posibil să nu mai ai aer, pentru că inima nu pompează suficient de bine. Și e posibil ca asta să fie și datorită unei valvolopatie, adică când valvele astea se strică, e ca și cum ușa nu se-ar închide corect și ai trece curent pe subiect.

Ce ar fi de avut in vedere apropo de ce se strică valvele de cele mai multe ori, pentru că sunt mai multe cauze pentru care valvele astea se strică, de cele mai multe ori ele se strică din cauza îmbătrânirii. Pentru că progresiv, prin frecarea asta, închidere, deschidere, închidere, deschidere se face un mecanism inflamator la zona respectivă, adică se freacă cu sângele pereții ăștia ai valvelor și ele ușor, ușor încep să se calcifice.

E ceva ce poti sa faci ca sa nu se calcifice?

E foarte important in principiu sa asiguri ca reduci inflamatia din organism ca sa nu se intample procesul asta de calcificare. Inflamatia din organism se reduce practic prin toate mecanismele, în definitiv, în care ar trebui implementate când vorbim de o viață sănătoasă. Și vorbim de controlul grăsimilor, vorbim, spre exemplu, de activitatea fizică, care ar trebui făcută într-o manieră regulată, de evitarea sau renunțarea la fumat, în definitiv fără consum de alcool. Astea sunt elementele majore care ne reduc inflamasia din organism. Ca sa nu mai vorbim ca valvele astea se pot strica si daca avem o infectie in organism, pentru ca infectia se poate cantona si la nivelul inimii si atunci poate afecta si muschiul inimii in sine dar poate afecta si valvele si le poate distruge.

Pentru că bacteriile se pot cantona pe aceste valve. Ai nevoie de o inflamație care să te predispună la această cantonare? Sau pur și simplu poți să fii sănătos și ai o infecție de dinte și se cantonează acolo?

Lucrurile depind oarecum și de statusul persoanei respective. Dacă persoana nu are un sistem imunitar puternic, cum sunt persoanei immunodeprimate, De exemplu, dacă o persoană care are o infecție HIV, fiind din mână deprimată, e mai predispusă, ca în condițiile în care apare o infecții la nivelul moselei, să se producă și o cantonare la nivelul inimii, care să-i genereze o endocardită, ca așa se numește, care va strica și mușchiul, va strica și valva în definiție mai departe. Dar trecând peste asta și revenind la ce ziceai tu cu anatomia și cum funcționează inima, ce e foarte important de avut în vedere e că toate camerele astea sunt și ele hrănite, pentru că vorbim de un mușchi aici. Chiar dacă sunt patru camere, vorbim de o structură musculară. Atriile cei drept au o structura musculară mai slabă pentru că ele trebuie să fie mai elastice ca să primească sângele. Ventricule sunt mai mușchiloși. Ventricul drept nu e la fel de puternic ca cel stâng pentru că cel drept trimite strict în plămâni. care trebuie să fie mai puternic, mai vigoros, tocmai pentru a împinge sângele în întregul organism. Și pentru a primi hrana asta, organismul și inima trebuie să-și primească hrana. Ca mușchiul inimii, în practic, să fie hrănit, avem practic o vascularizație construită, astfel încât din artera asta, o ortă care pleacă imediat din inimă, practic ies niște artere coronare. Și arterele astea coronare, care sunt una pe partea dreaptă, una pe partea stângă, care se bifurcă, practic ajung să hrănească mușchiul inimii astfel încât să funcționeze corespunzător pe durata vieții noastre. Sunt destul de subțirele, pentru că artera coronară dreaptă de la ostium, adică de unde pleacă din aortă, are în jur de 3,5-4 mm.

Adică este efectiv atâtica.

Așa în medie, bineînțeles că lucrurile variază în funcție de cât de mare e fiecare persoană în parte. Și artera coronară stângă, dat fiind că e și un vast care se bifurcă în două ramuri principale, are un diametru ceva mai mare, undeva la 4,5-5 mm, la nivelul trunchiului comun, că așa se cheamă prima parte din care pleacă artera.

Pentru că și are un aport mai mare de sânge, fiind un mușc mai dezvoltat cel de pe strânga.

Exact.

Din aceste artere, e foarte interesant, exact ca in avion, ti se spune ca intai sa iti iei masca de oxigen si dupa aia sa ajuti copiii si restul, inima este prima care isi ia alimentatia din ea, adica ea pumpeaza si totusi isi ia sange din aorta. Dacă ai gândi un design, dacă ai putea să gândești un alt fel de design pentru vascularizația inimii, poate l-ai gândi direct din camere, nu? Dacă ar fi să fantasmăm, te-ai gândit că ai putea să iei oxigen direct din sângele pe care l-ai în camerele inimii, totuși sângele pleacă în aortă și de acolo se întoarce pe pe coronare pentru a se hrăni. Și o să ajungem și la asta, dar practic așa probabil apare infartul, nu? Când aceste artere se astupă.

Exact.

De multe ori văd reclame pe internet cu tot felul de produse mincinoase, tot felul de suplimente și medicamente care îți desfundă vasele. Și cumva e logic, ne dorim să le desfundăm ca pe niște țevi infundate. Ai pus o soluție de a le desfunda țevi, pac, s-a dus totul în canalizare. La noi însă nu preexistă acea canalizare. Iar vasele se înfundă în timp. Și ai nevoie de timp pentru a le desfunda, sau timpul ăla trebuie să fie de calitate pentru a preveni înfundarea lor. Dar hai să începem cu începutul și să înțelegem că Vasele infundate este un termen umbrelă pentru mai multe tipuri de vase care se pot infunda, iar noi avem în organism aceste două tipuri principale de vase. Vene pe deoparte și artere. Din înțeles, venele sunt colorate cu albastru, arterele sunt colorate cu roșu. Care e diferența între ele, o să zici? Păi, arterele sunt cele care pleacă din inimă cu această arteră aortă, este artera principală, este trunchiul principal al aortei, care duce sângele în tot corpul, după care, din aortă, arterele se ramifică în artere mai mari, medii, mici, până ajung în capilare, în țesuturi, astfel încât fiecare celulă din corpul tău este irrigată de sânge cu nutrienți, cu oxigen și sângele acela După ce nutrienții se consumă, oxigenul se consumă și se transformă în dioxid de carbon. și în alți produci de metabolism, acești produci de metabolism sunt preluați de vene, în cazul acestea venele albastre, iar aceste vene din capilare se duc în vene mai micuțe, medii, vene mari, până ajung în vena cavă, superioară aici sau inferioară aici, și ajung în inimă. Diferența între cele două structuri, să le zicem, sau între cele două tipuri de vase, este că arterele sunt foarte musculoase. Arterele sunt camioanele, da? Imaginați-vă așa, arterele sunt camioanele, cisternele care sunt umplute de benzină, să zicem, da? De la stația de petrolieră. Și ele pleacă cu motoare, cu putere, pleacă și se duc cu o încărcătură grea către benzinărie. Benzinărie, adică celulele, destinația finală a sângelui. Deci, arterele au un perete muscular, da? Pulsul pe care tu îl simți, când tu îți iei pulsul de la mână sau de aici, din zona asta, când simți pulsul unei artere, pulsul, spre exemplu, când îl iei de la mână sau când îl iei de aici, de la carotide, când simți pulsul vaselor, ăla este pulsul arterelor. Deci arterele pulsează în momentul în care inima s-a contractat, odată cu acea inimă, ca un val, pleacă acel impuls de contractare a ralterelor care ajunge pana in periferie. Deci, sangele este impins cu forta prin artere care sunt ca niste cisterne pe niste camioane puternice care pleaca spre destinatie. In momentul in care sangele s-a folosit, in momentul in care sangele este folosit in celula, se face schimbul acela de gaze si de substante, el patrunde cu dioxid de carbon in vene. Iar venele ni le putem imagina ca pe niste ruri. Imaginați-vă că arterele sunt acele cisterne care pleacă la vale până la destinație cu motoarele turate cu forță, se folosește benzina aia și ar rezulta un produs final din benzina care ar fi apă, care este devărsată într-un râu și e lăsată la liber să curgă. Deci venele sunt nu mai subțiri, nu au un perete vascular și sângele se duce de la sine în acele vene spre inimă. Și aici e interesant de înțeles că dacă, de exemplu, eu ridic mâinile în sus sau venele din cap, sângele o să meargă spre inimă prin forța gravitațională. Dar oarecum ajunge sângele din picioare la inimă. Și aici venele se folosesc de mușchii noștri. O să înțelegem de ce asta e foarte important. De mișcarea noastră. Motivul pentru care, recomandăm și eu, să ajungem acolo. Recomandăm oamenilor să se ridice în avion în picioare când au zboruri lungi. Să nu stea mult pe scaun, la fiecare o să se ridice să facă pași. Motivul pentru care când un om stă, În pad mult timp îi ridicăm picioarele în sus. Sau motivul pentru care dăm oamenilor Kleksan sau alte anticoagulante atunci când persoanele respective stau mult în pad din cauza unei probleme medicale, este acela că aceste vene au nevoie de mișcare constantă pentru a împinge sângele în sus spre inimă. Și dacă noi nu ne mișcăm și stăm pe loc, sângele riscă să stagneze acolo. Deci asta e diferența între cele două tipuri de vase și mecanismul prin care ele se pot înfunda, mecanismele sunt complet diferite. Pe de o parte avem arterele musculoase care împing cu putere sângele și îl duc acolo unde el trebuie să ajungă, pe de altă parte avem niște vene subțirele, firave, care sunt ca niște râuri care lasă sângele să curgă prin ele până la inimă, dar ele nu se pot contracta, ele depind de altceva. Colesterolul este Un lipid este o grăsime, este de fapt un steroid pentru că din el se fac hormonii steroidieni, dar el în esență este o bucată de grăsime care este foarte importantă pentru corpul nostru. Prima funcție a colesterolului. E aceea de a forma membrana celulară. Dacă asta este o celulă, ea are o membrană care o apără. Și dacă zoomăm așa înspre această membrană, o să vedem că este formată din fosfolipide cu verde și colesterol cu galben. Sunt câteva fosfolipide și o bucată de colesterol. Câteva fosfolipide și o bucată de colesterol. Ce face acest colesterol împreună cu aceste fosfolipide? Este să protejeze membrana ta celulară, să protejeze celula înăuntru, să nu lase apa să iasă din ea și să nu lase alte lucruri care nu trebuie să intre în celulă, să pot trundă în interior. Când pui mâna pe pielea ta, tu atingi în proporție de 10-20% colesterol. Aici este colesterol. Dacă n-ai mai avea colesterol și fosfolipide în membrana celulară, tu ai pierde undeva la 20 de litri de apă în decurs de câteva ore. Ea s-ar evapora din corpul tău pur și simplu. Și ca acest lucru să nu se întâmple, celulele noastre Au pe membrana lor niște fosfolipide plus colesterol care sunt niște grăsimi care nu lasă apa să iasă afară. Asta e una din problemele bolnavilor arși, mari arși, în momentul în care se arți trebuie hidratați intens pentru că ei pierd foarte multă apă, foarte multe lichide prin pielea care nu mai are acea membrană care să îi apere. Deci prima funcție a colesterolului e aceea de a forma membrana celulară și din tot colesterolul nostru circulant undeva la 50% din colesterol participă la formarea acestor membrane celulare. Deci colesterolul intră în membrana celulară și formează o parte din membrana ale colesterolului. Acum, care este sursa acestui colesterol? În momentul în care oamenii de știință prin anii 1960 și-au dat seama că colesterolul stă la bază a multor boli cardiovasculare, au început să recomande oamenilor să nu mai mănânce alimente cu colesterol. Și fantoma acelor vremuri încă domină și astăzi, încă ne sperie și astăzi. Pentru că foarte mulți oameni au impresia că dacă consumă colesterol alimentar o să le crească colesterolul. De fapt, undeva la 10% din totalul de colesterol vine din alimentație. Pentru că colesterolul este o moleculă greu de absorbit în intestin. Deci dacă tu mănânci multe ouă care conțin mult colesterol, doar o mică fracțiune din acel colesterol se va absorbi. și undeva la 90% din colesterol este fabricat în ficat. Ficatul tău face până la 1 gram de colesterol pe zi pentru că acest colesterol e atât de important pentru funcțiile organismului nostru. Acum le-am enumerat pe cele esențiale și anume constituie membrana celulară majoritatea celurilor participă la formarea hormonilor steroizi și participă la formarea sărărilor biliare prin acidul colic care este secretat de ficat. Deci 90% din colesterol este făcut în ficat, iar secreția din ficat are un feedback negativ, adică dacă tu la un moment dat din 10% mănânci 20% din colesterolul tău total îl iei din alimentație, ficatul o să scadă sinteza de colesterol la 80% și se va adapta. Dacă tu mănânci o dietă săracă în colesterol, atunci ficatul se va adapta și îi va face mai mult colesterol. Dar în medie ficatul face un gram de colesterol Bun, și acum hai să înțelegem ce este acel LDL și ce este HDL. LDL vine de fapt de la Low Density Lipoprotein, iar HDL este de fapt High Density Lipoprotein. Deci lipoproteină cu densitate mică, și lipoproteină cu densitate mare. Lucrurile devin foarte confuze, inclusiv pentru medici din momentul ăsta, lucrurile sunt foarte confuze. Foarte mulți medici nu o să recunoască asta, dar noi nu învățăm lucrurile în asemenea detaliu, nici măcar la facultatea de medicină. Probabil că diabetologii învață lucrurile astea în rezidențiatul lor, dar cam la nivelul ăsta se oprește cunoașterea sau cultura generală inclusiv a unui medic care trece printr-o curiculă normală. Atenție, nu e vorba că medicul respectiv nu este interesat sau nu a stat să studieze. Pur și simplu, inclusiv în tratatul de fiziologie, cam aici se opresc lucrurile, dar noi mergem mai departe și o să explicăm în momentul de față sau în cele ce urmează o să explicăm, o să avem două explicații, una un pic mai medicală și dacă aveți răbdare și treceți peste ea o să avem și o explicație cu o analogie, cu niște bărci evapoare și care transportă containere, oameni astfel încât să înțelegem despre ce este vorba. Hai să înțelegem ce sunt aceste lipoproteine. Lipoproteinele sunt de fapt niște molecule, niște proteine care transportă colesterol. De ce? Pentru că colesterolul este o grăsime. Dacă tu ai un pahar și în paharul ăsta ai apă, paharul este vasul de sânge, iar apa este sângele, dacă tu pui grăsime peste acel pahar, acea grăsime o să se ducă la suprafață. Și atunci tu dacă vrei să transporti grăsimea respectivă prin sânge, tu trebuie să o pui în ceva care nu este așa fricos. Grăsimea e frică de apă. Grăsimea fuge de apă și de asta se pune la suprafața paharului. Tu trebuie să pui acea grăsime în ceva care o să stea în apă. Și astfel corpul a inventat un fel de chiftele. Aceste lipoproteine sunt niște chiftele Aceste chiftele au proteine la exterior, deci sunt niște chiftele de proteine, iar în interior s-a băgat colesterol. Deci în interiorul lipoproteinei se bagă colesterol. Asta este o lipoproteină, este efectiv o chiftea. Deci dacă bunica face ciorbă, Dacă pune ulei, untură în ciorbă, ea o să stea la suprafață. Ce face bunica ca să facă ciorba gustoasă și să ai și grăsime în ciorbă? O să facă niște chiftele în care o să pună carne și în carnea aia o să pună grăsime. Și în momentul în care ea amestecă acele chiftele cu grăsime, acele chiftele o să plutească în ciorba și o să ai o ciorbă gustoasă, care o să fie apoasă, dar o să aibă și grăsime pentru că chifteaua are grăsime HDL sunt niște chiftele, doar că sunt chiftele diferite. LDL este o chiftea care este plină de colesterol, de grăsime. HDL este o gălușcă care o să capteze grăsimea. O să ia grăsime in plus din ciorbă și o să se îmbibeia de grăsime și o să o scoată afară. Ajungem? Și ca rezumat, această chiftea mare, VLDL, care are și trigliceride, foarte multe, și colesterol, mai puțin colesterol decât trigliceride. Se duce la celule, cedează acele trigliceride și se transformă în LDL. Ăsta este singurul mod în care în corp apare LDL. LDL este acea chiftea mare care și-a făcut deja și-a bifat prima misiune, a donat trigliceride, și acum are colesterol. Și rolul lui acum este să livreze colesterol la celule. Atenție să ne reamintim, colesterolul este necesar celule, pentru membrana celulară, pentru hormoni în corp și pentru sucuri biliare. Deci ăsta este modul în care apare acest LDL, e o chiftea plină de colesterol. Bun, practic după ce VLDL se transformă în LDL, atunci această lipoproteină își continua misiunea, se duce prin sânge și livrează practic colesterol. celulelor. Asta este principala functie a LDL. Să ducă colesterol la celule. LDL nu este rău, este un tip de lipoproteină care are o funcție foarte specifică și fără care noi nu putem. Adică dacă avem prea puțin LDL nu este ok. Nu o să avem suficient colesterol în celule pentru hormoni și pentru sucul biliare. Deci LDL este această chiftea mai mică care nu mai are trigliceride dar are mult colesterol și merge la celule. Acum, ce este important de reținut, rețineți asta pentru că o să ajungem la asta și o analiză specifică pe care o putem face și care ne indică mult mai bine riscul de a face boli cardiovascolare decât să ne testăm pur și simplu LDL-ul. Ce este important de reținut e că pe suprafața acestui LDL există o proteină, iar proteina asta se cheamă APOB. Această proteină APB de pe suprafața lipoproteinei LDL este foarte importantă pentru că acesta este locul în care LDL-colesterol se va fixa de celula noastră. Deci LDL circulă prin sânge, chifteaua LDL care e plină de colesterol circulă prin sânge, ajunge la celulă și se fixează prin această apolipoproteină B. Acest APOB e o proteină și există o singură proteină APOB pe suprafață LDL. O să fac o paranteză acum. De ce e important acest lucru? Pentru că atunci când tu te uiți pe analize, și citești LDL colesterol, ceea ce măsoară această analiză, nu este numărul total de LDL, nu e numărul total de chiftele pe care tu le ai în sânge. LDL colesterol măsoară cantitatea totală de colesterol pe care aceste chiftele le circulă. Adică pe noi În evaluarea riscului de boală cardiovasculară ne interesează mai exact câte chiftele din astea ai tu circulante. Ai multe chiftele care circulă în ciorbă? Din astea LDL micuțe cu grăsime? Sau ai puține? Sunt puține chiftele dar sunt pufoase? Sau sunt multe și sunt mici? Analiza LDL-Colesterol când tu măsori LDL-Colesterol apare sub numele ăsta LDL-C ea măsoară cantitatea totală de colesterol, adică tot colesterolul ăsta. Ea nu măsoară numărul de LDL, adică nu-ți arată numărul de LDL, ci îți măsoara cantitatea totală de colesterol. Dacă facem aici analogia cu chiftelele, este ca și cum am măsura cantitatea totala de grăsime din chiftelele bunicii și nu am măsurat numărul de chiftele. În schimb, analiza care există și la noi în țară, în toate laboratoarele care măsoară APOB, când măsori APOB care trebuie să fie sub 1mg pe decilitru, această analiză APOB practic îți dă un indiciu al numărului de LDL, îți dă un indiciu al numărului de chiftele și nu-ți arată doar cantitatea totală de grăsime din toate chiftelele. Ok, și acum hai să revenim și să o luăm cu o recapitulare. Ficatul nostru face colesterol și face trigliceride sau le ia direct din alimentație, dar fiind grăsim și trigliceride și colesterol fiind lipide, ele nu pot fi eliberate în sânge singure, așa că ele o să fie integrate într-o mare chiftea, care se cheamă VLDL. Această mare chiftea VLDL are multe trigliceride și puțin colesterol. VLDL merge la celulă unde donează trigliceride, dar se micșorează. Se micșorează și devine LDL, adică chiftea mai mică care are mult colesterol în ea. Această chifteă are aceast APOB, este o proteină care se va fixa la celule. Doc, e ca o gură de andocare și acest LDL se va fixa la celulă și ceea ce se va întâmpla aici este foarte interesant și merită reținut. Celula o să capteze colesterolul, deci o să intre colesterolul în celulă și treaba e la ce îl folosește, la membrană, la hormoni, dacă e o celulă din ficate îl folosește la sucuri biliare. celula noastră o să oprească acest colesterol și, mai mult decât atât, ea o să ia și membrana, membrana acelei lipoproteine și o să o digere. Deci o celulă captează acel LDL-colesterol și o digeră și păstrează colesterolul și digeră membrana și o folosește la alte treburi de la ei. Și asta este, practic, o parte din tabloul pe care îl descriem. Ficatul face VLDL VLDL donează trigliceridă la celule LDL-ul ajunge la celulă, celulă prinde această lipoproteină, scoate colesterolul din ea și membrana o digeră Am terminat cu LDL-ul. Dar dacă rămâne colesterol în plus, dacă acest LDL a avut prea mult colesterol și celula nu mai are nevoie de atât de mult colesterol, apare un al treilea element care este tot făcut de ficat și care se cheamă HDL. Și acest HDL inițial este ca un disc. este un disc care are proteine afară și aproape când nu are deloc colesterol în interior și acest HDL o să meargă la celulă, se andochează la acea celulă și ceea ce o să facă este să scoată din celulă colesterolul în exces și astfel el din această formă de disc se va transforma din nou într-o formă sferică ca o bilă O să capteze excesul de colesterol și îl readuce înapoi la ficat pentru a fi folosit. Ok, sper că ați rămas până aici. O să facem din nou o scurtă recapitulare folosind analogia cu chiftelele. Ficatul este bunica noastră care face ciorbă și are grăsime de pus în ciorbă, doar că acea grăsime nu poate pluti în ciorbă așa că o bagă în chiftele. VLDL este chifteaua mare care contine si trigliceride si colesterol, ea o sa cedeze acele trigliceride in celule, deci chifteau mare pus in ciorba o sa cedeze niste celule in ciorba si se face chiftea mica, plina de grasime care este LDL, este o chiftea buna cu grăsime care aduce grăsime în gura noastră. Noi luăm acea bucată de chiftea LDL, o mestecăm, iar restul de grăsime de care nu avem nevoie o să-l scuipăm în șervețel. Ficatul face HDL, care este șervețelul nostru care curăță acel colesterol, curăță grăsimea în exces și o aduce la ficat. Asta este explicația, să zic, acestui profil lipidic. Ce se întâmplă imediat? Dar, permiteți-mi plăcerea să mai introduc o analogie și să vorbim despre vapoare. Să presupunem că ficatul nostru este un port, portul Constanța, care trebuie să debaraseze containerele și oamenii care vin la muncă și astfel el o să formeze VLDL, care VLDL este un vapor. Este un vapor care o să aibă multe containere și are oameni. Oameni care pleacă și ei la muncă. Containerele sunt trigliceride, iar oamenii sunt colesterolul. Deci colesterolul de aici, galben ăsta de aici, sunt oameni, adică colesterol, iar containerele albastre sunt trigliceride. Și acest vapor pleacă la drum și se oprește în portul Galați. Adică o celulă care are nevoie de trigliceride și în acest port galați se debarasează de containere, lasă containerele aici. Acum, acest vapor care este mare nu mai trebuie să fie atât de mare, el se transformă într-o borcuță un pic mai mică care poartă oameni. și această bărcuță cu oameni se va numi în cazul nostru LDL. Deci vaporul mare a plecat din port, a lăsat containerele trigliceride, rămân oamenii și vaporul ăsta se face mai mic. Oamenii trebuie să meargă pe un vapor mai mic și acesta se cheamă LDL. Acest LDL pleacă mai departe, dar el nu mai pleacă pe mare, zice pe Dunăresc să debaraseze acei oameni și ajunge într-un alt port care este port Portul Giurgiu este o altă celulă care are nevoie de acești oameni, care are nevoie de muncitori și debarasează acești muncitori în Port Galați. Ăsta este colesterolul. El rămâne în Port Galați, iar barca noastră practic e dezmembrată în mântul respectiv. Ce se întâmplă? Unii oameni rămân în Portul Giurgiu să lucreze, dar rămân câțiva oameni pe afară, rămân câțiva șomeri și atunci Portul Constanța trimite o șalupă mică. Este o șalupă care colectează câțiva oameni șomeri din portul Giurgiu și trimite șalupa înapoi în portul Constanța, urmând ca acei oameni să fie din nou introduși pe un vapor mare. Această șalupă este HDL. Și dacă facem din nou acest vaz de sânge în care avem aceste bărci medii care sunt doar cu oameni. Deci acel vapor mare a lăsat containerele în portul Galați și s-a transformat acel vapor în aceste mici bărcuțe care transportă oameni, adică LDL. Deci ca să reluăm schema de aici, din portul Constanța pleacă un vapor mare, marfar, care are și containere și oameni, lasă containere într-un alt port și se transformă într-o barcă mai mică, această barcă mai mică LDL, în momentul în care o ia în sus pe Dunără și se duce la portul din Giurgiu și înainte ca aceste bărci cu oameni să ajungă în port sunt lovite, sunt împușcate de pe mal de niște mafioți, Altă bărcuță dă de niște pietre și rămâne blocată, altă bărcuță se răstoarnă și ceea ce s-a întâmplat este că aceste bărcuțe se vor acumula pe albii adunării și la un moment dat nu o să mai permită fluxului să treacă. Și asta se cheamă ateroscleroză. cum pot arterele sa fie infundate si aici in primul rand vorbim despre ateroscleroza. Acum, ateroscleroza este practic depunerea de colesterol care ingusteaza arterele si vreau sa va arat Aici avem o arteră care arată normal și vedem aici cum ea începe să se îngusteze pentru că între această intimă și stratul muscular apare această placă de ateroscleroză și de multe ori De multe ori, colesterolul a fost singurul învinuit, nu? Și e logic cumva. Hai să ne gândim așa, dacă are loc un cutremur și cade o casă și se dărâmă și vii la fața locului să vezi ce s-a întâmplat, o să găsești cărămizi. Și dacă nu-ți dai seama de cum se întâmplă să cadă acea casă, o să te gândești prima dată că acele cărămizi sunt de vină. De fiecare dată când cade o casă, găsim acolo cărămizi. Probabil că acele căremizi sunt de vină. Cărămizile, în cazul de față, sunt colesterolul. Dar nu colesterolul în sine este problema, ci lucrurile care îl fac pe el să se depună. Deci nu colesterolul pe care îl mâncăm din carne de vită sau din ouă este cel care se depune, ci sunt alți factori care bagă acel colesterol sub intimă și creează aceste plăci de ateroscleroza. Și un lucru interesant este că aceste plăci de ateroscleroza au fost observate încă la copii nenăscuți prin tot felul de tehnici de de monitorizare, de investigație, de imagistică și copiii care se află încă în burta mamelor. Feții au plăși de ateroscleroză micuțe, dar ele există acolo. Este un mecanism natural al corpului nostru de a se apăra de tot felul de lucruri care ne fac rău. Problema este ca aceste plăci de ateroscleroz încep să crească și cresc din ce în ce mai repede și din ce în ce mai mult din cauza factorilor de risc care sunt colesterolul crescut în primul rând, colesterolul care este crescut peste măsură, în special LDL colesterol care e un colesterol rău. Nu o să intrăm în detaliile colesterolul del colesterol rău, dar un nivel mare de colesterol LDL este un factor de risc. Un alt factor de risc este hipertensiunea arterială. Tensiunea din arterialele tale crește, deci e foarte multă presiune acolo. Presiunea asta începe să lezeze această intima, această căptușală prin care curge practic sângele arterial. Această căptușală începe să fie lezată pentru că presiunea e foarte mare în arterie. Este cumva de la sine înțeles. Fumatul. Fumatul este cel care, practic, vine la nivelul acestei intime și toți factorii aceia, șase mii de substanțe care sunt pro-inflamatorii, ele vin și fac mici gropițe în această intimă, într-o care tu începi să faci mici gropite, mici leziuni la nivelul acelei intime. Acea intimă se desprinde și fix acolo unde s-a desprins începe să vină alte cilule care încearcă să blocheze, să pună niște cărămizi. Cărămizile alea sunt tot felul de produs de coagulare, începe să se potrunde colesterolul acolo. Iată cum vedem că nu doar colesterolul este problema, dar cărămida pe care o găsim la casa care a căzut, ci cu tremurul care a dărâmat casa. Cu tremurile este hipertensiunea arterială pe care noi nu o controlăm și o lăsăm în pace acolo. Nu știm de ea. Fumăm în același timp, alimentație bogată îngrăsim nesănătoase, alimentația, alimente ultra-procesate, sedentarism, stăm pe loc, obezitoarea. Toți acești factori lucrează la această intimă care se desprinde, este lezată. Ai suficiente substanțe care să vină pro-inflamator la acest nivel, ai suficient colesterol care să ducă la formarea acestei plăci de colesterol și iată cum placa de colesterol se formează și devine din ce în ce mai mare. Aici vedem că ea se duce și mai mult și mai mult crește. Acest nivel, atenție, la acest nivel dacă acest vas este la nivelul inimii și dacă el se cheamă Arterea coronară, în momentul în care vasul s-a înfundat la nivelul ăsta, vedem că este obstruat într-o proporție de 70%, mai avem 30% din lume sau chiar mai puțin dacă ne uităm așa și vedem că ăsta ar trebui să fie vasul și noi mai avem doar aici loc să treacă sângele, vedem că avem doar 10% din circunferința normală a acestei artere. Moment, apare angina pectorală. Angina pectorală este un semn foarte important la care trebuie să fim atenți. Este durerea în piept. Nu este durerea de după masă că am mâncat și am reflux și am băut apă și durerea dispare. Nu este durerea intercostala, ca m-a miscat rapid si ma doare, dar eu ma pun intr-o parte si-mi trece durerea. Nu. Atentie, angina pectorala este asociata cu oboseala, cu o dificultate de a respira si cu o slabiciune in membre si o sa ajungem sa discutam si despre ea. Dar asta este un simptom important. Si riscul, bineinteles, este infardul miocardic daca acest vaz se afla in inima. sau de accident vascular cerebral, dacă vasul acesta erigă un creier, dacă ce vezi în jur este creier și vasul ăsta erigă creierul, poate să apară accidentul vascular cerebral. Când apare el? Atunci când avem o tromboză arterială. Ateroscleroza poate să ducă într-adevăr la infarți sau la AVC pur și simplu de la sine, dar de multe ori ea este asociată cu tromboza arterială. Ai în ultima vreme, cel puțin tu în propria ta experiență, mai multe cazuri de tineri care fac boli, cardiovasculare, care ajung cu infarți la o vârstă la care nu te aștepta altfel să vezi infarți?

Păi media, media cazurilor de infart e undeva la 40-45 de ani. Acum dacă e să adunăm toate cazurile care apar într-o gardă de STEMI, adică o gardă de infart.

Media e 44.

Media e 40-45 de ani.

Ok.

Lucrurile sunt extrem de îngrijorătoare pentru că discutăm noi de impactul suplimentelor pe organismul nostru și nu vorbim doar de suplimente de desfundat vasele de sânge. Vorbim de foarte multe tipuri de suplimente care sunt pentru reducerea greutății și aici e o altă zonă care este extrem de problematică și extrem de relaționată cu impactul pe sistemul cardiovascular al persoanelor. Și vorbim, practic, de asocieri de substanțe care au, practic, să zicem așa, rolul lor indirect de a stimula și sistemul cardiovascular. Sistem cardiovascular care devine foarte fragil în zilele astea pe care le trăim noi, în care oamenii nu sunt doar grași și fumează mult, Sunt și foarte stresați, acum eu sincer cataloghez stresul din toate interacțiunile așa pe care le am cu pacienți atât la spital cât și la cabinet, îl cataloghez ca principalul trigger, ca să zic așa, al evenimentelor cardiovasculare adverse.

Stresul e principalul trigger? Da.

Noi avem problemele astea cu Plăcele de colesterol care se tot depun pe vase, da? Dar ce ar trebui să înțeleagă toți cei care ne urmăresc e că nu trebuie să ajungă placa de colesterol, avem vasul așa și placa de colesterol e aici și s-a înfundat totuși și gata e problema. Problema asta apare în general la aia care ajung să trăiască 80-90 de ani. Atunci la ei în evoluție se întâmplă toate lucrurile astea. De cele mai multe ori, din păcate, noi avem o placă de colesterol care îngustează vasul de sânge 10-20%. și placa asta de colesterol care îngustează vasul 10-20% în condițiile în care noi suntem foarte stresați, ea începe să aibă o supra-solicitare din cauza faptului că vasul pe stres se contractă, se strânge. Contractiile astea care se produc într-o manieră o destabilizează placa asta de colesterol. Și ea când e destabilizată, ea se rupe. Problema e că atunci când se rupe placa de colesterol, aia de 10%, organismul percepe că e ca o julitură care s-a întâmplat la piele. Dar nu-și dă seama că e în exterior, că e în interior. Și trebuie să facă chiag, să vindece julitura de unde s-a rupt placa din vas. Și dacă julitura aia, acolo unde s-a rupt placa, e mare și vin celulele să formeze cheag, se face cheagul local. Cheagul ăla de sânge, dacă e foarte mare, înfundă vasul și atunci apare infartul. Deci infartul la tineri nu apare că s-a depus colesterolul de s-a înfundat vasul de n-ai mai avut loc.

Pentru că așa te gândești, te gândești, lasă că nu o să, dacă fumez, la 80 de ani o să fac dita mai, să zic, gâlmă acolo care mi-a stupă vasul. Acum am fix, am o aterosclerozo de 10%, dar de fapt stresul, ce spui tu, este că el dilată și contractă vasul de sânge Până când se rupe asta și se face ca o glugă, nu ca un capușon, ca o glugă acolo care începe să strângă cheac.

Se face cheac, exact.

Vrei să spui că tinerii care vin în gărzile tale și care au infart și după ce îi stentezi, după ce îi salvezi în discuția cu ei, afli că de fapt au avut un stres înainte de acel infart?

De foarte multe ori, da. Au avut o ceartă cu cineva, era un trafic și Simple lucruri care se întâmplă în viața cotidiană se asociază cu fumatul.

Pentru a reduce ateroscleroza, pentru a o preveni, pentru a opri în evoluție, este absolut esențial să oprești fumatul. Pentru că fumatul crește nivelul de LDL-colesterol și ai zice, cum? Că nu e grăsime. Mănânci uncă? Mănânci slănină când fumezi? Nu, nu mănânci slănină când fumezi. Dar fumatul se duce în sânge. sau produsele toxice din fumul de țigară sunt absorbite în plămân și ajung în sânge, unde atacă colesterolul bun, unde atacă și el de el colesterolul care e bine să fie cu măsură și îl împiedică să se reabsorbă în ficat. îi modifică structura în mod direct și el nu se mai absoarbe în ficat, nu mai este captat sau recaptat de ficat pentru a fi refolosit și se acumulează în sânge. Și ceea ce se întâmplă este fix ceea ce vedeți în această imagine. Particulele toxice din fumul de țigară ajung în circulația sangvină, lezează pe intima aceasta, care este practic primul strat cu care sângele intră în contact în arteriile noastre, Această lezare duce la aceste mici spărturi și odată cu acumularea de colesterol, acestea se acumulează la nivelul acestor plăci de ateroscleroză. Deci plăcile de ateroscleroză cresc în mod direct din cauza fumatului. Un alt lucru pe care îl face fumatul este să contracte și să dilate vasele de sânge. Pentru că nicotina, și aici vorbim despre orice tip de fumat, indiferent că e Icos, vape sau țigară, Nicotina duce la o vasoconstricție tranzitorie. Ai tras un fum de țigar, vasele se strâng. Dacă tu ai această placă de ateroscleroză, atunci când ea se strânge, ea are un risc de a se rupe. Și dacă faci asta de 20 de ori pe zi, fumezi 20 de țigări pe zi sau fumezi un vape pe zi și tragi necontrolat, tragi la fiecare 10 minute, la fiecare 15 minute, la fiecare 15 minute acea placă de aeteroscleroză se contractă și se relaxează. Deci un risc De aia se rupe la fiecare inhalare de nicotina. Asta face fumatul. Este absolut esențial să renunți la fumat dacă vrei să ai niște vase sănătoase și să ți le desfunzi. Și o să începem cu primul factor de risc mai puțin cunoscut în boli cardiovasculare, în boli de inimă. Acestea sunt turele de noapte. Din păcate, turele de noapte sunt un factor de risc major pentru boli cronice. Și pentru diabet. Și pentru boli metabolice. Dar și pentru hipertensiune, obezitate, dereglări hormonale și așa mai departe. Și inclusiv pentru boală cardiovasculară, pentru că despre asta vorbim aici. De ce se întâmplă asta? Pentru că corpul tău are un ritm circadian. Acest ritm circadian înseamnă că corpului tău îi place să danseze pe un ritm. Corpul tău dansează toată viața pe un ritm al vieții, care este ritmul circadian, care este dat de cum răsoare soarele și de cum apune soarele. Și imaginează-ți că ritmul ăla începe să se strice. Ești la o petrecere, la un DJ care ori este foarte Într-o stare de ebrietate avansată, ori se împiedică, ori este începător și îi sare ritmul. Și tu dansezi și hop, te-a sărit ritmul și ar trebui să cauți ritmul. Fix asta se întâmplă cu corpul tău când tu îți perturbi ritmul circadian. Este ca un dans care se întrerupe mereu și devine enervant. Ce se întâmplă? Te enervezi, te inflamezi, corpul tău se inflamează și se enervează. Cand tu strici ritmul circadian. Din pacate nu sunt multe lucruri de facute aici pentru ca daca ai un job care presupune sa lucrezi in ture, Asta e viața, trebuie să lucrezi în ture. În esență, ce vreau să mai spun înainte de a trece la următorii factori de risc e că nu toți sunt modificabili. Adică uneori nu poți să modifici un factor de risc, dar poți totuși să-l contracarezi printr-o prevenție agresivă în alte puncte. Să zicem, lucrezi în ture de noapte, ești medic și ești nevoit să faci gărzi. Nu ai ce să faci, nu ai cum să renunți la acele la acest factor de risc, la aceste gărzi. N-ai cum să renunzi la ele. Ce poți să faci însă este ca în restul timpului să dormi super jmecher, să mănânci foarte bine, să faci sport. După tura de noapte poți să te duci, să te plimbi un pic în aer proaspăt ca să te relaxezi. Poți să te culci într-un blackout, într-o cameră foarte relaxantă și într-o cameră întunecată și fără zgomot. Poți să faci multe lucruri pentru a contracara efectele negative pe care le ai și nu le poți modifica, să zic ca și sursă. Nu poți să rănunci la ture de noapte. Deci primul factor de risc care îți Strică inima. Fără să știi, este lucru în ture de noapte. Încă un sfat legat de ture de noapte. Știind acest lucru, poți să te orientezi pentru viitorul mediu și îndepărtat. Poate că nu poți să renunți la job-ul tău de acum, dar știi că nu e sănătos să stai foarte mult timp în viața ta lucrând în ture de noapte. Începe să te gândești de pe acum la cum ai putea să le reduci sau să schimbi job-ul în viitor, da? Făcându-ți datoria pentru societate, până că multe job-uri, cum ziceam, avem nevoie de ele, da? De pompieri, de polițiești, de medici, de lucrători în benzinării și așa mai departe. Dar gata, ți-ai servit scopul, treci mai departe. Al doilea factor de risc mai puțin cunoscut pentru boala de inimă sunt căzniciile nefericite, da? Căzniciile cu scandal, relațiile în care cearta persistă în continuu și de multe ori oamenii se obișnuiesc cu astfel de căznicii și de multe ori ai impresia că nu ai ce să faci. Dar atunci când în fiecare zi există argumente, în fiecare zi există reproșuri, există reproșuri care nu te lasă să dormi, care te enervează, Există mereu harță din asta. N-ai făcut aia, ai făcut aia, eu te-am rugat, nu mai ești ca înainte. Și se transformă într-un scandal, prinde adrenalină. Ce se întâmplă într-una astfel de scandal? Îți crește tensiunea, se-i liberează hormon de stres. Îți crește inflamația din corp și acesta este un stres constant pentru organism. Când corpul tău se obișnuiește în săptămâni, luni, ani de zile în care tu în continu ai stres, ceartă și argument în familie, Corpul tău deja creează acea adrenalină și acel stres și acea inflamație și fără să ai o ceartă. Vii acasă și deodată corpul tăuu știe că acolo este pericol. Deci căsniciile nefericite sunt un factor de risc major pentru bolile de inima. Mai mult decat atat, de multe ori in aceste caznicii nefericite persista fumatul ca un factor, ca un instrument care te destreseaza sau consumul de alcool care e menit sa iti scada din anxietate si din furie dupa ce te-ai certat. Deci, cazniciile nefericite, repet, sunt un factor de risc major pentru bolile de inima. Ce poti sa faci, tu stii ce poti sa fac, nu o sa zic eu ce poti sa faci, dar daca trebuie sa ramai in acea în acea căsnicie sau vrei să rămâi în acea căsnicie, există terapie de cuplu. Dacă ți-o permiți pentru că nu este ieftină și dacă nu ți-o permiți acum, poți să strângi bani pentru ea, terapia de cuplu poate să fie aur pentru Cupluri care nu se înțeleg, pentru că acolo ajungi să-l cunoști pe celălalt, să vezi de fapt ce-l doare, să vezi de fapt că motivul pentru care te ceartă pentru acel gunoi pe care nu l-ai dus nu este acel gunoi, ci faptul că poate nu i-ai dat un telefon sau poate că nu ai Ai băgat, nu l-ai băgat pe celălalt în seamă dimineața. În fine, ideea este că mintea noastră este foarte întortocheată și atunci când se întâlnesc două minți întortocheate poți să ia să-ți cânteci care ne afectează inima, soluția. Soluții există, doar că trebuie să le căutăm. Și mergem mai departe și vedem că anumite bacterii care intră în fluxul sanguin din gură sunt un factor de risc pentru boala de inimă. Despre asta am mai vorbit, probabil că pentru unii nu este ceva nou, Dar pentru alții poate fi ceva nou. Dacă nu te speli pe dinți, concret, dacă nu te speli constant pe dinți și nu te duci constant la medicul stomatolog, pentru că mulți oameni se spală pe dinți dar nu se duc la stomatolog o dată la 6 luni și apare tartru, tartru-l dacă vrei să-l vezi, dacă n-ai fost de mulți la stomatolog, n-ai fost 2, 3, 4 ani, este foarte posibil că atunci când te duci la baie și deschizi gura largă și iei lanterna de la telefon, Te luminezi inăuntru, da? Luminezi în gură așa și te uiți. Acolo unde se îmbină dintele cu gingia ta, e posibil să vezi o poșghiță maronie, da? Ăla este tartru. Atenție oameni buni! Dacă vezi poșghița aia maronie și te prost dispune așa, da? Sau ți se face un pic, așa, ți se face un pic lehamite așa că ai o poșghiță maronie în gură, între dinți și gingie. E foarte posibil să-ți vină ideea foarte proastă să o îndepărtezi. N-ai cum, ai nevoie de scule speciale pentru a îndepărta acel tartru. Dacă în schimb îți iei un ax sau un cuțit sau ceva, tot ce o să faci este să-ți faci mai rău, că nu o să dai jos toată poșghița, în schimb o să-ți lezești gingia, o să accelerezi practic acea infecție să intre în fluxul sanguin Iar asta este un factor de risc pentru boala cardiovascolară. Să ai parodontoză, să ai tartru, să nu ai o igienă orală bună, este un factor de risc important pentru boala de inimă. Mergem la punctul 6 și vorbim despre un alt factor de risc pentru boală de inimă care este singurătate și izolare socială. Am mai vorbit despre asta și într-un alt material. E important de înțeles că izolarea socială crește riscul bolilor cardiovasculare cu până la 30% influențând negativ sistemul imunitar și nivelul de stres. Oamenii care trăiesc singuri, care nu au prieteni, care nu au rude cu care să vorbească, care se înțingurează, care se izolează social, sunt oamenii cărora imunitatea le scade, stresul le crește, chiar dacă ei poate nu resimtă acel stres ca pe un stres acut sau cronic în viața de zi cu zi, când mergi la muncă, când ai multe lucruri de făcut, Dar stresul acela persistă și asta îți afectează, cum ziceam, imunitatea și boala cardiovasculară. E foarte important să cauți oameni cu care să te conectezi. Poate oameni la fel ca tine care sunt singuri și poate nu mai vor să fie singuri. Să cauți grupuri de sprijin, să cauți grupuri de voluntariat, să faci ceva care să presupună să întâlnești cu oameni chiar și necunoscuți. Căruia să le zici, bună ziua domnul, ce faceți? Un alt factor de risc pentru inimă de care mulți oameni nu știu este sforâitul sau apnea în somn. În principiu, dacă sforâi, de regulă sforâitul este asociat cu boală de inimă. Cu cât este mai acut acel sforâit, cu cât senzația de sufocare în timpul nopții este mai mare, cu atât ajungi la o hipertensiune arterială în timpul somnului, cu atât ajungi la o scădere a saturației de oxigen din timpul nopții, această hipoxie, scăderea saturație de oxigen din corp, duce și ea la o inflamație a țesutului, inclusiv a țesutului cardiac, iar asta întâmplându-se în fiecare noapte este un factor de risc important pentru boala cardiovasculară. Mergi la medic, mergi la urelist, verifică-te și rezolvă această problemă. Acum un alt factor de risc important pentru boala cardiovasculară pe care din păcate n-ai cum să-l schimbi este menopauza timpurie. Adică să ieși la menopauză înainte de 40 de ani, în alte tratate este trecută vârsta de 46 de ani, dar să faci menopauză înainte de, să zicem, între 40 și 46 de ani, e considerată menopauză timpurie pentru că odată cu scăderea nivelului de estrogen care vine odată cu menopauza, scade si efectul protector al acelui estrogen pentru inima, pentru ca estrogenul este un hormon anti-inflamator. El scade inflamatia din corp astfel incat femeile fertile au un nivel scazut de inflamatie pentru ca au acel estrogen in corp mai multi decat are un barbat. Ce se intampla in aceasta situatie? Odată cu scăderea acestui nivel de estrogen, inflamația și riscul cardioascular se egalează cu cel al bărbatului. Ce înseamnă asta? Înseamnă că nu poți să faci mare lucru în privința instalării acestei menopauze, dar există terapie de substituție hormonală. Asta înseamnă că mergi la un medic ginecolog specializat în substituție hormonală care îți poate prescrie o schemă care să reducă acel estrogen nu deodată brusc, ci treptat până la o vârstă de 50-55 de ani. Poți în același timp să forjezi prevenția, să dormi mult mai bine, să nu te mai stresezi, să ai grijă de corpul tău știind că nu mai ai această protecție a estrogenului. Expunere constantă la zgomot puternic, fie la locul de muncă, fie în mediul urban, poate crește tensiunea arterială și stresul, contribuind la riscul de boli cardiovasculare. Iată ce chestie. Asta este un factor de risc despre care nici eu nu știam, dar este logic. Dacă în continuu este zgomot, se pare că mintea noastră nu e obișnuită să fie mereu zgomot în jurul nostru. Și dacă este mereu zgomot în jurul nostru, asta ne crește nivelul de stres, Astfel crește tensiunea arterială, inima este un pic mai forjată decât ar trebui să fie și asta crește riscul de a face un infart, de a face un AVC sau altă boală cardiovasculară. Și 12. Factorul de risc numărul 12 este temperatura ambientală extremă care e un factor de risc pentru boală de inimă. Expunerea frecventă la temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute poate pune presiune suplimentară asupra sistemului cardiovascular, crescând riscul de probleme cardiace, în special la persoanele vulnerabile. Tromboza arterială presupune practic că un cheac de sânge vine și blochează o arteră care deja suferă de ateroscleroza. Aici vedem o astfel de arteră, da, vedem că artera are această placă de ateroscleroza, iar cheacul de sânge vine blochează această arteră și fie o blochează incomplet, cum vedem aici, că încă mai trece puțin sânge, sau o poate bloca complet și atunci avem un infart sau un accident vascular cerebral. Cauzele acestui chiac sunt bătăile neregulate ale inimii de cele mai multe ori, adică ai o aritmie, inima în loc să bată constant pentru că așa este proiectată, ea bate cu niște aritmii. Când bate cu aceste aritmii se creează niște vortexuri de sânge care favorizează formarea cheagului. Deci sângele în loc să curgă într-o direcție foarte clară, cum ar fi o apă care curge printr-o țeavă foarte lind, Acel sânge se duce în tot felul de locuri ca și cum ar merge într-un râu. Și ce se întâmplă când vezi un râu cu foarte multe pietre? Vedem tot felul de vortex-uri. Și vortex-urile alea o să formeze, practic, aceste chiaguri. Alți factori de risc pe lângă aceste aritmii sunt inflamațiile cronice, unde apar inflamațiile cronice fix la pacienți sau oamenii care fumează, care au diabet netratat, care au hipertensiune, Consumă alcool, oameni care consumă multă mâncare procesată, care suferă de obezitate care duce la această inflamație cronică, care mănâncă mâncare procesată, prăjeală și de regulă toate lucrurile astea se asociază și atunci un nivel crescut de inflamație poate să ducă la formarea acestui tromp care duce la tromboza arterială. Acum, care este semnul de alarmă pentru că Față de varice, de exemplu, sau față de ateroscleroză, într-un care apare o tromboză arterială, semnele sunt foarte clare și trebuie să fim foarte atenți la aceste semne, pentru că, fix, aceste sunt semnele care, de multe ori, sunt premergătoare unui deces sau premergătoare unui infart care este tratat la timp, dar care oricum scade capacitatea inimii de a lucra optim. Ischemia cardiacă presupune practic un flux redux de sânge la nivelul acestei artere. Vedem în cazul de față pe această planșă o ischemie cardiacă. Acestă arteră coronară, după cum vedem, se îngustează, apare și un tromb care o blochează complet și incomplet și ceea ce putem să observăm este că apare durere în piept, o angină, Care este principalul semn, cum am zis mai devreme, durerea poate fi resimtita ca o presiune, este ca o arsura sau ca o greutate in piept si poate iradia in brat, gat, maxilar sau spate. Deci apare aceasta durere. Apare respiratie dificila. Apare din cauza efortului crescut al inimii de a compensa lipsa de oxigen si atunci incepem sa respiram mai greu, sa gafuim. Apare ameteala sau pierderea cunostintei si e insotita de transpiratii reci. Si aici exista doua tipuri de angina pe care as vrea sa le diferentiem. Angina pectorala este durerea in piept cauzata de un vas care este astupat. Acest vaz, dacă este incomplet astupat, cum vedem în imaginea asta, este astupat parțial și vedem că avem 10% din lume încă funcțional, pe aici curge sânge, dar nu suficient, asta se cheamă angină stabilă. Apare la efort, da, deci e durere la efort și dispare la repaus. De regulă pacientul, nu știu, pleacă la magazin, da, ajunge la magazin în regulă, nu doare nimic, ia niște sacoșe grele, când se întoarce acasă și merge pe jos, Începe să îl doară în piept, începe să respiră greu, are un pic de amețeală, transpirații reci, a lăsat sacoșile, s-a pus pe canapea, a băut un pic de apă, îi trece durerea. Asta este angina stabilă. Angina instabilă însă apare și în repaus, apare fără motiv și nu dispare. Și aici avem un risc imminent de infart. Infartul apare atunci când lumina aceasta se obstruează complet. E posibil să avem de-a face cu un astfel de tromp Nu îți dă obstrucție și la un moment dat obstrucția asta este completă și asta este o urgență medicală, se sună la salvare, se descriu aceste simptome, durere în piept, respirație dificilă, amețeală sau pierderea conștiinței, uitați transpirații regi, descrii ce problemă ai și asta inclusiv pentru recepționist este un semn că e o urgențe iminentă, adică el o să-ți trimită prima salvare, chiar dacă există o salvare pe drum către cineva care nu știu, și-a rupt un picior, să zicem, sau cineva pe care îl doare capul să vă abonați la canal! foarte tare, Salvarea ceea? Dacă este singura disponibilă în zona ta o să fie redirecționată către tine pentru că ai nevoie de ajutor rapid. Și această durere a nervului intercostal, când te doare în piept dar este o durere intercostală, durerea o să fie de regulă localizată în exterior. O simți că este cam la exterior, la nivelul peretelui. Mai mult decât atât, dacă te duci în zona care doare și apeși cu degetele, poți chiar să localizezi uneori unde este acea durere. Adică te duci între coaste, simți unde te doare aproximativ, Apeși în fiecare zonă și când ajungi la nivelul inflamației nervului intercostal, tu poți să simți că atunci când apeși acolo te doare mai tare. Mai mult decât atât, această durere intercostală se înrăutățește atunci când tu te miști, când îți miști toracele dintr-o parte în alta, când tu șești, pentru că tu necesită o contracție a întregii cutii toracice și atunci când inspiri profund. Inspiri profund sau cand casti, de regula poti sa observi aceasta durere intercostala. Am mai spus faptul ca poate fi urmarit aceasta durere, te duci de-a lungul spatiului intercostal si iti dai seama unde este. Aceasta durere nu este insotita de simptome cardiovasculare. Deci durerea intercostala nu o sa fie insotita de palpitatii, de ameteala, de dificultatea de a respira. Nu o sa simti alte semne ale infartelui, cum ar fi O senzație de panică, transpirații reci, iradierea durerii în alte părți. Durerea intrecostală este localizată într-o singură zonă și nu te doare între coaste și în stomac, nu te doare între coaste și în ceafă sau între coaste și în mână. Ala este un semn al unei dureri de cauză cardiacă. Mai mult decât atât, durerea intrecostală poate să dea și parestezie, un fel de furnicături în zona în care te doare și din nou, foarte important, locul îl cam localizezi, cam îți dai seama unde te doare și poți să apeși pe el. Dacă este în spate, de exemplu, poți să rogi pe cineva să se ducă în spatele tău și să-i permiți să te atingă, să te apese până găsiți acel loc. În schimb, durerea de cauza cardiaca, într-o angina pectorală, într-un infart, durerea nu mai este ascuțită, arzătoare, pulsantă, ci este ca o presiune, e ca o strângere, este ca o gheară, e o senzație de greutate în piept. Localizarea este mai mult în interior, o simți în interior și poate să iradieze înspre stomac, o durere în piept ca o greutate, o senzație de greutate în piept care iradiază spre stomac, iradiază în spate, iradiaza în umeri, în ceafă, poate să iradieze în mandibulă și poate să iradieze în ambele brațe. Deci poate să iradiaze în umăr, în braț, inclusiv pe mână spre degetele mici. Deci asta este caracteristicul unei angine sau unui infart. Durerea cardiacă este persistentă. Ea nu o să se înmoaie în nici o poziție pe care o denumim antalgică. Poziția antalgică este o poziție în care durerea dispare. O durere intercostală, dacă te pui cumva comod, poți să găsești într-un fel o poziție în care te-ai pus comod și durerea dispare. Durerea în infarță sau în angină nu dispare. N-are poziție antalgică, oricum te-ai culcat sau oricum te ai pune în pat, durerea aia persistă. Apoi, durata durerii cardiace. fie că e vorba de angină sau infart, este de câteva ore, durerea intercostală în schimb poate să dureze zile întregi. Simptomele asociate durerii în infart sau în angină țin de transpirații reci, greață, amețeli, palpitații, simți că ai palpitații că îți bate inima în regulat, Și foarte important într-o angină sau în cardiacă sau într-un infart, o să simți că ți-e greu să respiri. Dar nu ți-e greu să respiri pentru că într-un care tu inspiri, te doare mai doare cu asta. Ți-e pur și simplu greu să respiri, simți că nu ai aer oricât de mult ai respira. Bun, și dacă totuși ai dubii, dacă te doare în piept dar simți că ai transpirații reci, ești speriat, simți că ai palpitații, orice dubiu sau suspiciune ai că ar putea să fie o durere de cauză cardiacă, este bine să mergi la medic pentru că doar el îți poate pune un diagnostic diferențial. Diagnosticul diferențial este diagnosticul care diferențiază între o cauză de nevralgie intercostală, să zicem, sau angină pectorală și infart. Și medicul are mai multe analize la dispoziția lui. În primul rând o să-ți fac un istoric medical, o să vadă dacă ai un risc de a face infart. Dacă ești, de exemplu, un fotbalist de 25 de ani sănătos fără istoric de infart în familie, medicul din start o să gândească că probabil că această Durerea este o nevrologie intracostala pentru ca esti fotbalist si ai cazut pe teren ieri. In schimb daca ai 60 de ani, ai dislipidimie, ai istoric in familie, esti fumator, medicul din start o sa se gandeasca ca poate sa fie vorba despre un infart sau angina pectorala. În al doilea rând, medicul îți poate face un EKG care durează 5 minute și arată activitatea electrică a inimii care diferă într-un infart. În al treilea rând medicul poate să-ți facă o ecografie, poate să-ți facă teste de sânge, poate să îți facă imagistică de torace. În primul rând, o radiografie care îți arată integritatea coastelor, care arată dacă ai, de exemplu, lichid la plămân, adică între plămân și pleură, din cauza unei inflamații se poate acumula lichid în zona respectivă. De cele mai multe ori am însă văd analize cu valori modificate. Un LDL un pic ciupit, un pic mai sus, un APOB un pic mai sus un colesterol total mai mare decât ar trebui să fie. Cât de important este să scădem aceste valori și cum am putea să intervenim concret pe scăderea acestor valori.

Depinde de vârstă, fără doar și poate. Încă o dată, repet, depinde de antecedentele heredocolaterale ale fiecărui pacient și sigur că depinde și de obiceiurile pe care le are. Adică dacă este un pacient, să zicem, la 30 de ani, primul lucru pe care cred că trebuie să îl faci este să încerci să îl convingi, că eu cred că toată lumea știe că nu e bine să fumezi. să-l confingi, să abandoneze fumatul. Asta ar fi un factor pe care ai putea să-l scazi. Apoi greutatea corporală și activitatea fizică s-o crească. Deci aici, astea sunt măsurile non-farmacologice despre care vorbim. Ulterior, după 40 de ani, există niște scoruri de risc, se numește SCOR2 sau ASCVD, sunt niște scoruri care sunt făcute să ne ajute să ne dăm seama exact care este riscul de evenimente cardiovasculare la 10 ani și în funcție de care putem să ne gândim dacă măsurile acestea igienodietetice sunt ok și s-au optimizat. Dacă există o boală aterosclerotică documentată și asta presupune practic o evaluare, un screening aterosclerotic pe carotide sau pe arterele de la membrele inferioare sau un scor de calciu printr-un CT cardiac, și se ia o decizie să se adauge eventual și medicație. Acum, medicația hipolipemiantă este o medicație complexă, este o medicație care și-a îmbunătățit arsenalul cu molecule noi, există și vaccinuri, tocmai în ideea asta de a reduce riderea colesterolului la pacientul care are un risc de evenimente cardiovasculare foarte mare și la care un singur medicament sau o clasă de medicamente nu este eficientă și optimă.

Legat de medicație, chiar e atât de importantă această medicație și când se intervine cu ea? Adică, înțeleg să ai LDL-ul cu resterol dublu față de valoarea normală și să ți se recomande medicație. Dar dacă, în care valoare recomanda? Care e limita superioară a LDL-ului? Acum, pe analize.

În momentul de față, îți dă mai multe criterii care asigură, care, mă rog, sunt importantă nevaloarea riscului, că despre asta vorbim. În principiu există și un risc de țară. Noi suntem într-o țară, într-o regiune în care există un risc foarte înalt de evenimente cardiovasculare și care se adună cu riscurile individuale pe care le avem. Optim ar fi ca LDL-ul să fie sub 70 mg pe decilin.

Dar asta e foarte greu, nu?

Este destul de greu, dar este optim și toate lucrurile astea se gândesc personalizate. Adică la unui tânăr de 30 de ani, care în principiu ar avea un LDL colesterol de 100-110, nu te gândești să îi admisezi medicație. Cel mai important este să îl ajuți și să îl încurajezi, să aibă grijă la dietă, să aibă grijă la greutate și să își crească activitatea fizică.

Pe buletinul de analiză del colesterol la valoarea maximă acceptată e 120, nu?

Proba pe care, dacă o treci, e mai importantă decât tot ce zic eu aici.

Da, corect. Știi, am vorbit despre bărbatul de 30 de ani.

Și scuză-mă să mai zic ceva aici legat de domnul acesta de 40 de ani care are un LDL colesterol puțin mai mare și toate celelalte sunt în regulă, contează foarte mult și aceste molecule despre care vorbeam mai înainte, dacă are o lipoproteină, deci practic el genetic are un risc de evenimente cardiovasculare, încerc să-l ajut, nu mai stau foarte mult pe gânduri, sau APOB-ul. Adică sunt multe criterii care concură la această decizie. Nu e ai 130 și ți-am dat statină sau eu știu medicație. Ai 130 și sunt mai atentă la ce ți se întâmplă, sunt mai atentă la analizele tale și în funcție de asta stabilim dacă are rezistență la insulină, dacă are o hemoglobină glicată mai mare. Adică sunt parametrii care în momentul de față ajută la luarea unei decizii serios, adică nu doar pe o analiză de sânge.

Și îmi place că lucrurile sunt complexe pentru că momentan nu putem fi încă înlocuiți de un AI care o să decide ce și cum trebuie să facem. Dar nici AI-ul de acasă care îi dai analizele cu care te poți sfătui și mi se pare un instrument foarte bun, nu o să înlocuiască încă medicul. Ai nevoie de cineva care să vadă toate lucrurile astea în complexitate și să te urmeze. Câteodată mi se pare interesant pentru că discuția asta devine complexă, dar asta ne face să înțelegem că chiar avem nevoie de medic, nu doar de niște analize pe care să le citim și să le trimitem unui prieten care să le analizeze, Ai nevoie de un medic și chiar de la vârsta de 30 de ani, ca să vezi cum te situezi, ce poți să modifici și ce factori de risc în plus ai, ca să știi exact cum faci să ajungi sănătos până la 70 de ani, nu să te chinui cu alte probleme.

Se recomandă și ecografia cardiacă. Deci după 40 de ani e bine să se facă o ecografie cardiacă. La un an, la doi ani depinde de factorii de risc. Apoi dopplerul de carotidă este foarte important pentru screening-ul de ateroscleroză. Dacă există suspiciuni și dacă există boală aterosclerotică documentată în momentul de față, există și CT-ul cardiac care poate să arate scorul de calciu, deci gradul de afectare aterosclerotică a arteriilor coronare.

Scorul de calciu când ar fi ok să-l face?

Deci scurul de calciu se face în orice moment în care se suspicionează boală coronariană. Atunci este bine să faci...

Dar fără indicație nu e ok să-l faci, nu?

Fără indicație nu, pentru că este o investigație care te iradiază și, în general, investigațiile se fac la indicația medicului.

Este un tomograf special care vede cantitatea de calciu din zona...

Din coronare, da. Deci este o tomografie, ca orice altă tomografie. care are un soft special care face o reconstrucție a arterelor coronare și care în principiu poate după aceea să-ți arate arterele și îți calculează și depunerea de calciu pe arterele coronare, ca un fel de coronarografie indirectă. Scorul de calciu are indicația asta de confirmare a suspiciunii de boală coronăriană aterosclerotică.

100mg pe decilitru este undeva în medie, undeva o depășire de 120mg pe decilitru este deja o zonă de risc. Recomandarea este să fii sub 100mg pe decilitru, cu cât mai jos cu atât mai bine, undeva la 70-60mg pe decilitru. este o zonă ideală în care vrei să te afli. Deci da, testarea HDL-Colesterol și LDL-Colesterol și VLDL-Colesterol este o testare rezonabilă, o testare care îți arată însă riscul de a face boli cardiovasculare mult mai precis, este acest ApoB, apolipoproteina B, care trebuie să fie sub 100mg pe decilitru.

întotdeauna trebuie să ai și un întrerupător care să mai stingă lumina. Dacă merge așa, la un moment dat chestia asta dă în burnout și după aceea cu toate problemele care există. Deci stresul e bun, pe termen scurt, dar stresul cronic, clar că nu. Și atunci, sigur, există modalități. În momentul de față se discute despre modalități de gestionare a stresului. Acum, ca să-i spui unui om, Doamne, fi zen, gândește pozitiv, Greu de creșut. Dar cred că poți să-i spui așa. Dom'le, caută să faci mai mult sport și asta sigur este cel mai bun agent de stresor. Du-te la zona asta de sport care te relaxează, gen yoga, stretching, pilates și așa mai departe. Du-te să faci ce sport îți place. Du-te să dansezi, du-te să înnoți, du-te są faci absolut orice crezi tu că e benefic și îți aduce bucurie. Să-ți aducă bucuria, asta-i foarte important în viață. Ce faci să-ți aducă plăcere și bucurie? Și apoi eu le spun, doamne, ieșiți în oraș, cu prietenii, cu fetele, cu cine vreți. Acolo unde simțiți că nu mai puteți, ieșiți. Nu vă închideți în casă, ieșiți cu oameni, socializați. Asta este o foarte bună metodă de destresare. Restul, nu știu. Mai degrabă la psihiatru, dacă nu poți să-l gestionezi. Și o zic cu toată responsabilitatea, adică psihiatria este o specialitate extrem de importantă și oamenii, din păcate, se feresc foarte mult de zona asta de psihiatrie pentru că, mă rog, tot cultural la noi e un stigmat. Dom'le, m-a zis la psihiatrul, îți nebun.

CE ZICI DE ACESTA SCANARE A INIMII SAU SCORUL DE CALCIU? pentru că el să trăiască mult și sănătos. Și există în aceste protocoale pe care le citim în tot felul de cărți, Pitaratia recomandă astfel de scanări, Sinclair recomandă astfel de scanări sau poate recomanda, acum nu mai recomandă iradierea. Dar ideea e că sunt mulți medici afară care recomandă la adulți sănătoși scanarea inimii cu tomograful ca să vadă depunerile de calciu. Eu am fost la un moment dat tentat să-mi fac asta și m-ai convins să nu o fac. Zi-mi ce părere ai acum despre asta.

Angio CTO coronarian și CTO nativ cu scori de calciu, cum sunt numite practic investigațiile astea la noi, reprezintă o metodă prin care se poate cuantifica fluxul de sânge pe arterile coronare și totodată, exact cum menționai și tu mai devreme, și dacă sunt depuneri de calciu pe vase. Ideea e următoarea. În evoluția procesului ăsta de depunere a colesterolului pe vasele de sânge, în fazile terminale, plăcile astea de colesterol au tendința să se calcifice. în fazele terminale, pentru că evoluția plăcii de colesterol are vreo șase faze din punct de vedere fiziopatologic cum se numește procesul și în final ajunge să se calcifice. Contextul e de așa natură încât angioceteul și scorul de calciu, că putem să le discutăm separat, au scopuri diferite. Pe de o parte, noi discutăm ca populație la risc cardiovascular înalt în Europa de niște recomandări. Pentru populația sănătoasă, colesterolul din sânge ar trebui să fie, când discutăm de colesterolul rău, spre exemplu LDL-ul, de 100mg pe decilitru. Cam acolo ar trebui să fie.

LDL-ul cât trebuie să fie?

Cam 100.

O sub 100.

Pentru populațiea generală, exact. În condițiile în care pacienții asociază factori de risc precum vârstă, fumat, tensiune arterială crescută, limitele astea de colesterol rău se reduc. Și ele se reduc în funcție de gradul de risc. Există mai multe clasificări. Pe riscul moderat, limita asta de colesterol rău se reduce undeva pe la A70. Dacă riscul e înalt și se înfarte înalt, de obicei e cam sub 55. Poate să cobare până la 40.

E real să ai LDL sub 55 fără medicație?

Dacă faci infart la un an de primul infart, ținta se duce la 55.

E real să ai 55 LDL?

Se ajunge și la valoarele astea. Mai departe, se pare că nu sunt repercursiuni pe organism pentru că, într-adevăr, când scade colesterolul foarte mult îți pui problema dacă nu se reduc hormonii din organism și atunci nu apare alte dezechilibri. La momentul actual nu s-au identificat în literatură alte dezechilibre. Scopul pentru care reduci colesterolul ăsta din organism, îl reduci ca plăcile astea de colesterol să nu evolueze atât de mult către procesul ăsta de calcificare. CT-ul coronarian și cu scorul de calciu în principiu practic îți generează ție o cuantificare a nivelului de calciu pe care îl ai pe vase pentru a-ți da o încadrare la nivel de risc cardiovascular cu cât de mare e încărcătura ta de plăci de colesterol pe vase și câte dintre ele deja sunt în stadiul final ajunse aproape la nivel de calcificare. Cu cât scorul ăsta de calciu e mai mare, e clar că ai foarte mult colesterol depus pe vasele de sânge și mult din el deja a ajuns în stadiul final, adică plăcile respective s-au calcificat. Și atunci, în contextul ăsta, practic ajunge în situația în care se pune problema de terapie și cât de agresivă ar trebui să fie terapia pentru persoana respectivă pentru a stopa procesul de calcificare al vaselor.

În principiu, tensiunea arterială se măsoară cu tensiometrul de braț. Există reguli specifice, clare, pe care trebuie să le respect. Trebuie să nu mănânci cu oră înainte nimic, trebuie să nu bei cafea Să nu fumezi cu ora înainte, să nu faci exerciții fizice cu ora înainte, să fii relaxat. În al doilea lucru e bine să te duci la baie, să zgolești, vezi zica ordinară pentru că dacă o ai plină, asta îți poate crește tensiunea arterială. În al treilea rând, trebuie să te așezi pe masă, într-un loc liniștit și oricât de plictisitor ți s-ar părea, trebuie să steai 5 minute în care să te relaxezi, să te uiți la perete, să nu te gândești la nimic ce te enervează, să nu vorbești. 5 minute plus mult te relaxezi. Poți să faci asta într-un cabinet medical? Nu! Cum ar fi să stea toată lumea câte 5 minute înainte de măsura de tensiune arteriale? Am avea cabinetele medicale pline de oameni care stau și așteaptă. Așa ar fi corect. N-avem cum să facem asta pentru că nu e timp. În timpul ăla poți să consulti un alt pacient, dar acasă poți să stai și să te relaxezi 5 minute. După care, cu tensiometru pe braț, dai drumul la tensiometru, nu vorbești, te respiri normal și îți vezi valoarea tensiunii arteriale. O măsori pe un braț, o măsori pe celălalt braț. Acolo unde e mai mare, ăla e brațul care o să ții de acum încolo tensiune arterială. După ce ai încercat să elimini factorii stresori sau să faci tehnici de mindfulness sau să mergi la psihoterapie să vezi dacă nu cumva felul în care gândești și vezi lucrurile ar putea să fie un pic modificat de psihoterapia și să reducă stresul. Dacă astea nu au funcționat, cred că e mult mai important, e mult mai bine. La fel ca la tensiunea arterială. E mai bine să iei medicație care chiar dacă poate să avea minime efecte adverse, te ajută să nu trăiești cu tensiune arterială, la fel și la strese. E mai bine să iei medicație și să trăiești fără stres decât să fii constant epuizat de acest stres.

Sigur. Și stresul cronic te îmbolnăvește. Asta e clar. Adică nu e... Stresul cronic te îmbolnăveste. Că nu te îmbolnăvește într-o zi. Dar în timp, sigur că lucrurile astea au un efect.

Am câteva mituri pe care vreau să le discut cu tine și ele sună cam așa. Berea spală rinichii și crește fertilitatea. Ce zici de asta? Bine, zic că e interesant.

Asta cu spalări rinichii, da, da, o știu. Dacă ai pietre la rinichi, să bei multă bere. Am fan. Sau dacă ai născut, să bei bere că îți crește lactația. Sunt ca...

Tot acolo e. Da, așa zic și eu.

Sau vinul de casă nu-i alcool. Eu nu beau vin. Nu, serios.

E aliment.

Nu, dar asta-i alta și apoi e vin curat, e vin de casă. Dom'le, dar tu-ți are alcool, da? Dar-i făcut de mine. E ok. Da, asta este. Nu-i nimica. Toate percepțiile astea se schimbă încet, încet. Se schimbă. Deci cum și alimentația s-a schimbat în 20 de ani. Oamenii nu mai mânâncă untură, nu mai gătesc cu untură, nu mai mânânca prăjeri, nu mai fac rântașuri. Se mânâncă mult mai sănătos acum decât se mânca acum 20 de ani, 30 de ani. Părerea mea.

Da, și contează și ce făceai înainte, că mâncai înainte untură și te duceai pe câmp sau te duceai pe munte, te duceai în pădure. Acum nu prea... adică mănânci untură și stai la birou.

Și te așezi pe scaun.

Da.

E mare diferența.

Apropo de asta, un alt mit zice așa. Untura și zlănina sunt mai sănătoase decât uleiurile vegetale pentru că sunt tradiționale, bunicii le-au mâncat și doamne, e untura noastră care îți crește testosteronul, îți, cum să zic, îți lubrifiază vasele de sânge că e untură.

Da, da, da. Cred.

Cred că ți le lubrifiază atât de

tare că s-ar putea să le înțepenească. Deci nu. Nu tocmai, tocmai. Nu, sigur. Acum glumim. Așa, dar nu, nu există așa ceva. Astea sunt niște povești. Așa nu știu cine le inventează, dar e clar. Acum, toate, tot ce înseamnă știință medicală, eu nu vreau să zic ghiduri, ghiduri, ghiduri, dar asta înseamnă știința medicală, asta înseamne niște repere pe care noi trebuie să le avem, că de asta toți ne ducem către școală să învățăm, să fim cât mai educați, ca să știm lucruri și să le facem corect. Totul înlocuiește orice untură, slănină și așa mai departe cu ulei de măslină. De ce? Pentru că s-a constatat, credeți dumneavoastră, că aia din Blue Zone mănâncă untură ca să trăiască 100 de ani? Că dacă bunica din vârful dealului a trăit 100 de ani cu untură, ea este un reper? Ea e o excepție, noi nu vorbim de excepții, că există oameni care într-adevăr poate să bea un butoi de vin și să nu facă cirose niciodată și să moară, eu știu că le-a călcat calul, sau poate să există oameni care să fumeze 100 de ani și să nu moară de cancer pulmonar, dar noi nu ne referim la Excepții. Curba lui Gauss nu e făcută ca să te uiți la excepții, ci să te uiți la mijloc, acolo unde e. Nu vreau să mă gândesc dacă n-am gen al lui bunic. Iacă-tă! Și n-am decât o viață.

Internetul e o chestie foarte înșelătoare, pentru că dacă prinzi un video care are 20.000 de like-uri și a fost share-uit masiv, asta ne dă impresia că e un adevăr. Întrebarea pe care e foarte important să-ți-o pui, întrebare care nici ea nu este infailibilă, nici ea nu funcționează de fiecare dată, dar va funcționa de multe ori, este persoana de pe internet care îți recomandă să mănânci untură și cu slănină toată ziua. a trecut măcar o zi printr-o instituție medicală, fie ea facultate de medicină, sau facultate de moașe, sau facultate de farmacie, sau și de stomatologie, mă, și facultatea de medicină veterinară. A fost o zi acolo, la un curs. Măi, o zi, la un curs, au fost la o instituție medicală? Dacă răspunsul este nu, e bine să nu schimbi stilul de viață urmând sfaturile de pe internet, indiferent de câte like-uri are persoana respectivă. Și vreau să-ți dau un exemplu personal trăit de mine. Mă duc la un loc de joacă cu copilul și mă întâlnesc cu un Avani. Și mă întâlnesc cu... tatăl unei prietene de ale lui Navani. De altfel, sportiv. Un bărbat sportiv, deștept, funcție de conducere într-o instituție foarte mare. Și îmi zice, doctore, ce părea e de slănină și untură? Zic, păi, așa, din când în când, na, e ok. Zice, păi fii atent, am văzut pe internet. această recomandare, că e foarte bine să mănânci untură și slănină. Băi, și de când am văzut, am zis, bă, am știut eu, am simțit eu în interiorul meu că așa e, dar uite, acum se confirmă și pe internet și a început să mănânce aproape numai asta. În fiecare zi, untură cu slănină, pentru că este naturală, din vârful dealului, avea surse de la producător local și a testat testosteronul de altfel un bărbat sportiv și foarte atent la sănătatea lui. și cu analize din 3 în 3 luni, nici eu nu fac, eu rar nu fac analize din 3 în 3 luni, dar cu analize din trei în trei luni și cu o creștere a colesterolului total, asta aș testa, de la 140-150 cât avea, la 300. În trei luni de mâncați slănină cu untură. De un sfat de pe internet. Cum ne afectează consumul de sare? E esențială sau periculoasă chiar dacă facem sport? Și e cineva care ne povestește în comentarii că el face sport și făcând sport a înțeles că are nevoie de mai multă sare și pune sare în apă și pune sare peste alimente.

De la sportivi de performanță, sarea devine un mineral extrem de important. Dar discutăm practic de sportivi care fac activitate fizică susținută peste o oră, de multe ori 3, 4, 5, 6 ore pe zi. și vorbim de un nivel extrem de mare de transpirație, care necesită și echilibrare electrolitică și nu doar sodiu. Sodiu, potasiu, magneziu, calciu, toate mineralele sunt importante ca mușchii noștri să funcționeze corespunzător. Dacă e să discutăm specific de sodiu, da, e important în condițiile în care noi efectuăm efort fizic excesiv, transpirăm abundant, să echilibrăm practic organismul nostru cu minerale, tocmai pentru a preveni funcționarea proastă a corpului. La mușchi din corp ne raportăm la crampele musculare, la inimă riscăm să avem tulburări de rit cardiac în condițiile în care mineralele sunt scăzute. Deci e importantă, dar trebuie să subliniem totuși că în contextul alimentației generale vestice pe care o avem noi, Noi avem estimat un mediu de 10-12 grame de sare pe zi, consumul mediu în România. O dată suntem de două ori mai sus decât recomandările pentru o viață sănătoasă. Dacă nu ești sportiv de performanță și nu ești în situația care am menționată să te antrenezi 4-5 ore pe zi, s-ar putea să nu ai nevoie de nicio echilibrare pe sodiu, că sodiu ținei oricum din toate alimentele care sunt în jurul nostru, care sunt foarte bogate în sare.

Cum poți să-ți dai seama că ai totuși un consum prea mare de sare? Cum îți dai seama că e prea mult și devine periculos?

Dacă e mult consum de sare, ajungi să faci hipertensiune. Că m-ai întrebat și m-ai pus puțin în dilema, pentru că hipertensiunea nu îți dă direct niște simptome. Și atunci trebuie să știi, să ai în vedere că dacă consumi multă sare, ai riscul mare de a face hipertensiuni și e important de a-ți măsura tensiunea proactiv. Adică nu de a aștepta simptome, că te doare capul sau că ai tulburări de vedere sau stări de greață. sau amețeală, ci dacă ai mâncat mai multă sare, măsoră-ți o tensiune a doua zi și dacă tensiunea ta e către 135-140, cred că a fost excesivă pentru că nici n-a mai putut să o scoată Rinikiu și automat e mai multă apă în instalație care crește tensiunea.

Deci din nou ne întoarcem la acest fapt de a ne măsura constant tensiunea. Eu sunt știu că de când am început să recomand și eu asta oamenilor la medicul, eu măsor tensiunea o dată la două săptămâni cel puțin. Principala problema este aceasta ateroscleroza, si cand oamenii vor sa isi desfunde vasele de sange, ei de fapt vor sa reverseze ateroscleroza, vor sa o dea inapoi. Ai aterosclerooza, te duci la doctor si zici, doamne, ai niste plagi de ateroscleroaza, trebuie sa ai un stil de viata mai sanatos, si oamenii vor sa topeasca acea ateroscleraza. Acum, sa o topesti, E destul de greu. Poți să o dai un pic înapoi și o să explicăm imediat cum faci asta. Dar s-o topești, e greu. Asta este cauza principală de deces în lume. Și aici vreau să vă arăt această poză. Aici avem cauzele de deces în lume în anul 2021. Și vedeți? Cardiovascular dizis, adică bolile cardiovasculare, adică infart, AVC și astea sunt principalele cauze de deces în bolile cardiovasculare, ocupă primul loc și depășesc, sunt la dublu față de al doilea loc care e ocupat de cancer. În 2021 aveam multe decese din COVID și vedem că pe locul 3 este COVID, acum în niciun caz nu este pe locul ăsta, este undeva mult mai jos. Dar vedem că bolile cardiovasculare sunt pe primul loc, pe al doilea loc este cancerul, pe al patrulea loc sunt bolile respiratorii cronice, adică BPOC și alte complicații care apar de cele mai multe ori din cauza fumatului și a polorii. Deci vedem că prima cauza de decese sunt bolile cardiovasculare și Asta face ca aceste materiale sa fie cu atat mai mult necesare. Si acum hai sa vedem cum putem sa dam aceasta ateroscleroza inapoi, cum putem sa o topim. Aceasta reversare a ateroscleroza este rar posibila, dar exista, atentie, situatii in care placile de aterom au fost reduse in dimensiune. Deci nu le-ai scos complet, dar le reduci in dimensiune. Acest fenomen a fost observat in special atunci cand pacientii au adoptat masuri intense, atentie masuri intense, Aici, în primul rând, vorbim despre terapia medicamentoasă intensivă. Spre exemplu, statinele în doze mari, atenție, indicate doar de către medic prescrise, de medic urmărire strictă a pacientului, sau inhibitori care se cheamă inhibitori PCSK9. Acestea pot scădea semnificativ nivelul colesterolului LDL, ceea ce duce uneori la regresia plăcii de ateroscleroză. Deci, practic, poți să ai o astfel de placă și probabil că Având această medicație intensă și făcând următoarele lucruri, tu poți să o reduci la nivelul ăsta și probabil că niciodată nu o să ajungi la nivelul ăsta sau dacă faci efectiv absolut totul ca la carte. Dar da, această placă de ateroscleroză care e plină de trigliceride, de colesterol, de inflamație, într-un corp supersănătos poate să se retragă într-o anumită măsură. Acum, un al doilea lucru care s-a observat la pacienții care reușesc să reducă în dimensiune aceste plăști de ateroscleroză a fost dieta strictă. Programele alimentare extrem de sărace, îngrăsim saturate, cum este de exemplu dieta care se cheamă Ornish au arătat o reducere a plăcilor de aterom în anumite studii. Atenție, o dietă extrem de sărac în grăsim este foarte greu de ținut și aici vorbim de sub 10% grăsim din toate caloriile tale. Și e foarte greu să ții o astfel de dietă pentru că avem grăsim în foarte multe alimente și sănătoase. Avem grăsim în nuci, în avocado, în pește și Astea sunt alimente sănătoase. Avem grăsimi în carne. E foarte greu să-ți faci o dietă în care să mănânci doar legume care sunt lipsite de grăsimi, legume pe care le gătești fără grăsimi. Să mănânci o carne foarte slabă, să nu mănânci ouă de exemplu, să mănânc lactate de grăsate, astfel încât să ai sub 10% grăsimi din toate caloriile tale. Dar dietele care sunt atât de sărace în grăsimi și care au aproape 0 grăsimi saturate, Sunt diete foarte stricte, repede, sunt foarte greu de ținut, ai nevoie de o supraveghere și de urmărire, de o îndrumare, dar au fost cele care au fost asociate în studii cu o reducere a acestor plăci de aterosclerose. Ce alte lucruri ca și alimente sau suplimente pot să ne ajute în calitatea sângelui sau poate chiar în desfundarea vaselor de sânge, că despre asta vorbeam. Pot, real, asta e întrebarea. Să zicem că avem un pacient care are vase de sânge înfundate și când zicem vase de sânge înfundate, ne referim la cele care pot să ducă la infart, la AVC, adică ateroscleroză care începe să se depună, colesterolul ridicat, ateroscleroză, să zic, într-un grad de incipient, când este încă moale, nu este calcificată. Și știm că acel pacient are recomandarea să renunțe la fumat, la alcool, să mănânce mult pește, ulei de măsline, legume, fructe, fibre și să renunță la cele nocive. Dacă în mod real acel pacient renunță la toate vicile lui și mănâncă exemplare, efectiv cum scrie la carte, poate să aibă un efect vizibil asupra acelor vase de sânge înfundate?

Realitatea este că nu. Dacă vasele sunt bolnave și au deja depuneri de colesterol pe ele, adaptarea stilului de viață va conduce la stagnarea procesului de îngustare, dar nu va conduce la regresia efectivă a plăcilor de colesterol. Ideea generală e că dacă ne raportăm la artere, trebuie să avem în vedere că sunt depunerile alea pe termen lung de colesterol în peretele vasului de sânge, exact ce ziceai tu, care primul strat se numește intimă. Ăla când se strică, intră colesterolul acolo și se depune. Ăsta dacă se depune, el în definitiv în condițiile în care noi ne controlăm alimentația, n-o să ajungem să ne reducem atât de drastic colesterolul, astfel încât organismul, ca să-și extragă colesterolul, să trebuiască să intre în placa aia efectivă. Pentru că laboratori s-au observat că reducerea plăcii de colesterol, ce-și dorește toată lumea, se întâmplă atunci când LDL-ul, adică colesterolul ăsta rău, ajunge undeva la valori de 15-20 mg pe decilitru.

Există și ceva, da? Adică există valorile astea?

Ieri am avut un pacient la cabinet care avea 7mg pe decilitru după ce a început un tratament și cu pastile și cu injecții, un tratament mai avansat pentru controlul colesterolului. Eu personal m-am speriat când am văzut că a venit cu colesterolul rău de 7mg pe decilitru pentru că lucrurile nu sunt atât de bine studiate la ce se întâmplă Atât de puțin colesterolul, pentru că nu trebuie să te gândești doar la vase, trebuie să te gândești că colesterolul ăla e și în creierul nostru, e în toate celulele noastre și când îl reduci atât de drastic, îți pui problema cum mai rezistă celulelele din corpul nostru.

El practica LDL, colesterolul este cel care ia colesterol, e o barca, avem un material despre colesterol in care am povestit ca LDL-ul e de fapt o barca care transporta colesterol acolo unde ai nevoie de el si atunci cand tu ai un stil de viata nesanatos, ai inflamatia in corp, acele barci sunt ranite si corpul nu le mai poate retrage din circulatie prin ficat si atunci el se acumuleaza in sange si ajungi la acel nivel mare de LDL-colesterol Și pentru referință, recomandarea este să ai undeva sub 100 LDL colesterol la persoanele sănătoase. Și când te duci la doctor și zice ai colesterolul LDL 120, 140, 160, e deja un risc, ți se recomandă un stil de viață mai sănătos. Tu spui că persoanele foarte sănătoase, din ce știu, pot avea un colesterol LDL, un LDL colesterol, adică colesterolul rău, undeva la 50-60, corect?

Persoanele foarte sănătoase din toate punctele de vedere.

Adică asta e zona optimă pe care o poți atinge și tu spui că studiile spun că trebuie să ajungi cu un LDL colesterol la 20 ca să poți să începi să sub 20.

Să observi regresia, să-i cheamă, care ducerea plăcii de colesterol pentru că organismul fiind secat de colesterol trebuie să-i extragă de pe unde mai are.

Ok, deci îl duci într-o zonă atât de mică încât el caută din ultimile resturi și se duce și în aceste plăci de ateron ca să scoată de acolo.

Exact, da.

Și e aproape imposibil, adică probabil că este imposibil fără medicație să te duci în 20 de minute.

E imposibil pentru că noi trebuie să avem în vedere că cu stilul de viață stabilizăm un organism, dar îl stabilizăm la un nivel exact cum ziceai tu. Îl stabilizezi și poate îl duci la un colesterol de 60-70, dar nu poți să Asta în principiu este o problemă pe care el Nu mai poate gestiona odata ce lucrurile s-au depus acolo cand ajunge colesterolul general la 50, prin corectie.

O dieta mediteraneana, cautam pe net ce e dieta mediteraneana si incercam sa o mentinem asa. Daca am mancat din cand in cand o branza sau o rosie sau am pus odata pe saptamana niste ulei de masline intr-o sarata aia, nu e dieta mediteraneana. Noi trebuie să mâncăm preponderent în dieta miditeraneană legume, fructe, cereale integrale, fasole, leguminoase. Asta trebuie să fie 80% din mâncarea noastră. Deci nu piure cu chiftele prăjite, nu ciorbă de burtă. Legume și fructe cereale integrale. Cereale integrale sunt, de exemplu, ovăzul. O să ajungem și la el, dar ovăzul integral se califică la cereală integrală și poți să mănânci dimineața Ovăz integral, terci de ovăz integral. La prânz poți să mănânci pe ăștia cu niște leguminoase, cu niște fasole de exemplu sau năut. Seara poți să-ți faci o salată mare și mănânci un fruct la desert. Există și alimente specifice pentru reducerea colesterolului și avem Un material despre ovăz, dar ca să facem un rezumat, fibrele solubile din ovăz. În ovăz există niște fibre care îți captează niște acizi care îți părți din colesterol din intestine și nu le lasă să se absoarbă. Așa că aceste fibre solubile din ovăz pot, într-un mod foarte sigur, să-ți reducă nivelul de LDL colesterol cu până la 10, chiar 15% dacă sunt frecvent consumate. Deci, ovăzul integral este un aliment specific care se reduce nivelul de colesterol din sânge, dar și nucile, care furnizează grăsimi bune, cresc nivelul de HDL și reduc nivelul de LDL. Un alt element care te ajută în lupta cu colesterolul sunt alimentele fermentate, de exemplu iaurturile degresate sau chefirul degresat, avem materiale și despre chefir, dar aceste alimente fermentate pot avea un efect pozitiv asupra microbiomului intestinal susținând sănătatea microbiotei care susține sănătătea cardiovasculară. Se pare că acest microbiom Atunci când este divers, bogat și sănătos, el te ajută la să regla colesterolul. Un alt lucru care ține de alimentație este planificarea meselor. Dacă îți planifici acele mese, mănânci un mic dejun, prânz, cină, nu mănânci mai mult decât atât, nu mănânci prea mult, ai un plan pentru mese, asta ajută la reglarea colesterolului. și practic toate aceste măsuri alimentare te pot ajuta să îți ții sub control colesterolul. Atenție, ele trebuie respectate non negociabil. Nu mâncăm din când în când nuci și am renunțat la o prăjitură pe săptămână și ne așteptăm să ne scade colesterolul. Astfel de minuni se întâmplă rar și nu prea am văzut, dar dacă respectăm punctele astea alimentare, deja avem Prima regulă bifată în a reduce colesterolul. Acum, al doilea lucru esențial pentru reducerea naturală a colesterolului se referă la evitarea grăsimilor saturate. Și chiar dacă ține de alimentație, am preferat să le trec separat în acest video. Acum, grăsimile există de mai multe feluri, dar în principal le putem împărți în grăsimi saturate și grăsimi nesaturate. Ca să le reținem, grăsimile saturate Sunt alea solide, de exemplu unt, slănină, grăsime din carne, grăsimea care stă solidă la temperatura camerei, aia este grăsime saturată. Imaginează-ți-o ca pe un lanț foarte dur, imaginează-ți ca pe un lanț rigid, drept, precum untul solid, asta e grăsimea saturată. Ea e saturată, Ea e dreaptă, ea nu este flexibilă, e rigidă, exact cum este untul, care stă solid la temperatura camerei. Și grăsimile saturate se găsesc în principal în produse animale, deci sunt grăsimi animale. Și există grăsimi nesaturate, care pot fi mononesaturate sau polinesaturate, care au spații libere în structura lor moleculară și asta le face flexibile, cum este uleiul. Uleiul este flexibil. Spre exemplu, uleiul de măsline este plin de grăsimi nesaturate. Este de origine vegetală și are aceste spații libere în structura moleculară a acelei grăsimi. Deci revenind, Grăsimile saturate sunt de origine animală, sunt rigide și stau solide la temperatura camerei, grăsimile nesaturate sunt de regulă din surse vegetale sau din pește, au acele spații libere în structura moleculară, ceea ce le face să fie flexibile cum este uleiul, care la temperatura camerei este lichid. Diferența între ele este că grăsimile saturate crezc nivelul de LDL colesterol rău, iar cele nesaturate, adică cele din surse vegetale, reduc colesterolul LDL și crezc colesterolul bun HDL. De aceea trebuie să evităm grăsimile saturate și să le consumăm mai mult pe cele nesaturate. Bun, dar de unde știi câte grăsimi ai mâncat și ce înseamnă să le reduci? Unde trebuie să te oprești? Pentru asta vă dau câteva exemple. Top 5 surse de grăsim saturate în alimentația noastră a românilor. Pe primul loc este carnea de porc și preparatele din porc. Șuncă, slănină, cârnați și alte mezăluri tradiționale. Astea toate conțin grăsim saturat din abundență. În al doilea rând, produse lactate grase. Atenție, am vorbit mai devreme despre produse lactate degresate, alea n-au grăsim, au zero grăsim sau au puțin grăsim. Dar produsele lactate grase, spre exemplu brânzica făgăraș, găsești și grasă, foarte grasă și degrăsată. Poți să găsești brânză de vaci, grasă. Smântâna, de exemplu, este extrem de grasă și are foarte multe grăsimi saturate. Dar în principiu, produse lactate grase cum sunt brânzeturile, în special cele maturate, smântâna untul și laptele integral sunt produse consumate frecvent de români și care au multe grăsimi saturate. În al treilea rând, produs cu multe grăsimi saturate este cozonacul și produsele de patiserie. Sunt preparate cu mult unt, cu lapte integral și ouă și acestea sunt surse semnificative de grăsimi saturate, în special în perioada sărbătorilor de iarnă. O altă sursă de grăsimi saturate sunt grăsimea din ciorbe și din tocănițe, când gătim multă carne sau punem multă carne în ciorbă sau în tocănițe, toate acele amestecuri de cărnuri, ele se gătesc în acel amestec și îi liberează foarte multe grăsimi saturate și bineînțeles, Pline de grăsim saturate nesănătoase care cresc nivelul de colesterol sunt jumările și untura. Sunt considerate delicatese tradiționale, sunt printre cele mai concentrate surse de grăsim saturate în bucătăria românească. Atenție! Jumările și untura. Bineînțeles, dacă e o jumără și o mesteci un pic de plăcere, E posibil să nu-ți facă rău, dar dacă mâncăm multe jumări și mâncăm multă untură la masa de sărbători, nivelul de grăsim saturate o să se ducă foarte sus. Și acum hai să vedem care e cantitatea sigură de grăsim saturate pe care o putem mânca într-o zi care să nu ne influențeze nivelul de colesterol. Iar recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății este ca grăsimile saturate să fie maxim 10% din totalul caloriilor mâncate într-o zi. Adică, un om care mănâncă 2500 de calorii într-o zi, trebuie să aibă 10% din acele calorii să provină din grăsimi saturate, maxim. Deci maxim 10% din caloriile mâncate într-o zi, provind din grăsimi saturate. Din 2500 de calorii, 10% sunt 250 de calorii care provind din grăsimi saturate. Iar un gram de grăsime, oricare ar fi el, are 9 calorii. Asta înseamnă că putem mânca În cazul în care avem 2500 de calorii pe zi, să zicem, este cantitatea de calorii pe care o mâncăm, asta înseamnă că putem mânca undeva la maxim 27-28 de grame de grăsim saturate. Spre exemplu, dacă mănânci 100 de grame de carne de porc, 100 de grame, ai deja 8 grame de grăsim saturate. Dacă mănânci 50 grame de brânză maturată, adică puțin, cât jumătate de palmă, ai deja 10 grame de grăsim saturate. Și dacă ai mâncat 20 grame de unt, ai pus unt peste pâine, 20 grame, ai deja 14 grame de grăsim saturate. Deci deja din 10 grame de carne de porc, 50 grame de grâsime și 20 grame de unt, ai depășit 27 grame de grāsim saturate. Valvele astea se uzează în timp, odată cu trecerea anilor. Și atunci te gândești, dacă faci sport și inima ta bate mai repede, n-ar trebui să se uzeze mai rapid? De ce sportul ajută, din contră, la sănătatea inimii și nu o uzează mai rapid?

În condițiile în care efectuăm activitate fizică, suntem într-o perioadă în care stimulăm inima, da? Dar trebuie să avem în vedere că după ce terminăm activitatea fizică, ea intre la relaxare și la repaus. Pe termen lung, mecanismele astea de stimulare a inimii, practic generează o condiționare a ei. Și condiționarea asta conduce, pe de o parte, la schimbări de structură ale ventricului lor, în definitiv, se produc ceva modificări și la nivelul atrilor, care îi generează o complianță mai bună inimii, adică o capacitate mai bună de a se încărca și de a pompa eficient sângele și totodată o să vedem la sportivii de performanță, sau vedem în definitiv la sportivii de performanță că complianța asta mai bună se traduce prin frecvența cardiacă care e mai scăzută. Frecvența asta cardiacă mai scăzută, practic, ușurează sarcina și uzura asta despre care discutam puțin mai devreme. Și, în definitiv, ăsta e scopul. Pentru că sunt situații, și asta e adevărat, în condițiile în care noi ținem inima și obiciuim continuu, adică dacă avem hipertensiune și facem mișcare, suntem în situația în care în practic părjolim inima, ca să zicem așa, de asta e foarte important când avem hipertensiune de repaus să o controlăm, tocmai pentru a nu face mai mult rău inimii să facem eforturi fizice pe hipertensiune preexistentă, astfel încât aceasta să nu mai bătim să se recupereze și să își capete complianța asta, capacitatea asta de a funcționa eficient cu bătăi mai reduse.

Sportul in sine induce o hipertensiune, nu? Prin sport, adica cand tu...

Pe perioada efortului fizic, bineinteles.

Pe perioada efortului fizic.

Da.

Si beneficiu este acela ca dupa efort fizic in repaus, inima se recupereaza.

Exact.

Si devine mai rezistenta la acea hipertensiune din timpul sportului si devine practic si mai competenta in general. De aceea acest pulsul, viteza cu care bate inima, scade pe masura ce inima este mai competent. Adica cu cat faci mai mult sport, cu atat viteza cu care bate inima cand esti relaxat, scade. Asta mă întreba un coleg acum câteva zile și îmi zicea, băi, uite, face sport, face sală de vreo șase luni și îi arată în Health App-ul lui, în aplicația care se sincronizează cu ceasul, îi arată viteza cu care bate inima lui pe o perioadă de șase luni. Și mi se pare atât de frumos, că se vede atât de clar, că atunci când oamenii se apucă de sport, au, nu știu, o alură ventriculară sau viteza cu care bate inima undeva la, nu știi, 69-70 în repaus și pentru un care se apucă de sport vitezea scade așa în decurs de o lună și ajunge, nu știu, la 52 de bătăi pe minut. Dar dacă vrei să ai arterele sănătoase, dacă vrei să ai tot sistemul cardiovascular sănătos, este atât de important să faci sport în fiecare zi. Eu când am zile în care nu fac sport, mă simt imediat nasol. Uite, asta este un lucru pe care corpul nu reușește să-l compenseze. Dacă ai tensiune arterială, corpul o compensează și te face să n-o simți, chiar dacă corpul suferă. Dacă ai glicemia ridicată, corpul te face să nu simți chiar dacă sufere. Dacă nu faci sport într-o zi, corpul nu știe să compenseze asta și te face să te simți nasol. Pur și simplu. Din punct de vedere mental, din punct de vedere fizic, mă simt nasol. Ce trebuie să faci în fiecare zi, poți să le combini. Poți într-o zi să mergi cu bicicleta, altă zi poți să alergi, altă zii poți să noti, altă ziu poți să mergi la sală și în următoarea zi, dacă n-ai chef să faci sport, te duci la sauna, sauna se pune și ea ca un sport. Deci sportul trebuie schimbat, e ideal să-l schimbi, să-l variezi tipurile de sport pe care le faci, dar să faci acea o oră pe zi și hai să zicem că o zi pe săptămână nu faci niciun sport, doar te plimbi. Sportul, în special sportul aerobic, când mergem cu bicicleta, înotăm, mergem rapid, este atât de eficient încât el, doar el practicat, poate să reducă ușor nivelul de LDL colesterol și să crească nivelul de HDL colesterol. Deci un lucru bun pe care îl poți face atunci când știi că ai un LDL colesterol mare și vrei să-l scazi, este să faci sport aerobic constant 300 de minute pe săptămână în fiecare săptămână, de acum până la adânci bătrâneți. cât sport și mișcare este optim să facă o persoană într-o săptămână. Pentru că, într-adevăr, uite, ghidurile spun 150 de minute de activitate moderată sau intensă. 150 de minute înseamnă destul de puțin, înseamnă, adică, eu înțeleg că e ok decât deloc, dar mie mi se pare puțin. Și atunci vreau să te întreb, cât este ideal să facă o persoană sport astfel încât nici să nu exagereze, dar să aibă acea mișcare pe care, uite, o au oamenii de lângă Că

avem tablet, avem dispozitive, avem informație, stăm acasă și lucrăm, putem să stăm acasă să citim. Realitatea e că, într-adevăr, sportul ăsta a fost inventat de noi pentru a optimiza ceva ce pierdem, în definitiv, prin simplu faptul că nu mai facem mișcare. Acum, o altă realitate e că avem și instrumentele pentru a personaliza cât sport este necesar pentru fiecare dintre noi, pentru a condiționa organismul.

Cum?

Avem recomandarea asta generală, într-adevăr, pentru o medie 150 de minute de intensitate moderată sau 75 de minute de intensitate viguroasă, dar dacă mergem la 300 de minute, beneficiile sunt duble din punct de vedere al beneficiului general cardiovascular.

Deci dacă mergem la dublu, adică 300 de minute moderat sau 150 viguros. 300 înseamnă 6 ore, asta înseamnă o oră de exerciții de sport moderat pe zi de luni până sâmbătă.

Aproximativ, exact, da. Si noi acum 5 ore.

Deci de luni pana... Asta inseamna ca poti sa faci doua zile sport cate o ora, o zi pauza, doua zile sport, o zi pauza.

Daca esti diagnosticat cu hipertensiune, in principiu depinde foarte mult de intensitatea sportului pe care o faci. Pentru ca tensiunea arteriala, eu cand fac un test de efort unei persoane, in principiu am niste recomandari pentru siguranta persoanei respective că dacă ei bărbații crește tensiunea peste 230 sau la femeie peste 210 o să opresc testul de efort pentru că încep să se producă leziuni neurologice. E presiunea foarte mare, creierul nu mai poate echilibra valorile de tensiune.

Testul de efort e acel test în care pui pacientul pe o bandă sau pe o bicicletă și îl duci la limita în care poate să facă sport, adică îl duci la limitea intensității suportabile și tu vezi tensiunea arterială în timp real de aia se musoară. Când ea depășește cât? 200?

Când depășește 230 la bărbat sau 210.

Oprești testul.

Oprește testul pe motiv de hipertensiune de efort și de risc crescut de accident vascular cerebral.

Ceea ce înseamnă că dacă eu mă duc la sală și fac efort intens și n-am acea manșetă și depășesc 230, eu pot să-mi fac rău.

Și atunci, dacă e să discutăm specific de o persoană care are hipertensiune, depinde cât e tensiunea de plecare și depinde de care e dinamica tensiunii arteriale pe efort. Pentru că am avut sportivi care plecau de la tensiune de 15 pe 16, când eram într-un context în care încercam să-l stabilizăm. Și pe eforturile pe care le făcea, tensiunea arterială se ducea până în 18-19. Și aici era o situație în care, în principiu, nu avem o contraindicație din a face efortul fizic, cât trebuia să mai facem o adaptare pe partea de terapie. pentru a reduce tensiunea de repaus. Dar lucrurile astea se fac progresiv. Că ideea e că după ce ai luat omul și-l evaluezi dacă ai identificat că are hipertensiunea, tu trebuie să-i dai niște medicamente și să le crești progresiv. Nu îi dai medicamentele, le dai pe toate să ducă tensiunea la 10 și să-l vezi că leșină.

Cert e că pentru un hipertensiv, cred că înțeleg din răspunsul tău că e recomandat să facă un test de efort ca să vadă care e tensiunea lui reală la efort.

Cam așa ar fi cel mai bine.

Atunci când fac cardio, fac 4 minute? Zona 1, 1 minut intens. 4 minute zona 1. 4 cu 1 e ok? Sau fac 8 cu 2? Cu 2 minute?

E bine asa, 4 cu 1.

Adica stau o ora?

Depinde si de toleranta ta. Nu o ora. Nu. Pentru ca eu, spre exemplu, fac 30 de minute. Antrenamentul meu e de 30 de minute de cardio. Urmat de 30 de minute de exercitii. Si asta de fiecare data. Adica am partea de antrenament de rezistenta. La aparate si cu greutati. Totul se termină într-o oră. 4 antrenamente pe săptămână înseamnă 30 de minute cardio în care faci pe intervale și după aia 30 de minute în care lucrezi grupele musculare și în alea 30 de minute de 4 ori pe săptămâna ai făcut tot corpul practic.

Asta mi se pare foarte tare așa, adică nu am zi de cardio, zi de sală, ci le împart. 30 de minute cardio și încep cu cardio și după aia faci exercițiile?

Da, da, da. E și metoda cea mai bună. Că dacă mergi la o chestie de asta în care o iei și pe intervale, ai și o încălzire foarte bună când începi să faci. cu greutățile sau la aparate. Și atunci nu trebuie nici neapărat că încep primele patru minute cât faci la intensitate redusă, după aia intri pe interval crești sus, organismul intră, eu fac și eliptica tocmai pentru că îți lucrează și brațele. Eu doar eliptică fac, pe principiu în care să știu că sunt încălzit pentru orice intru după aea să fac la aparate, că fac partea superioară, că fac parte inferioară, Probabil că e și mai

puțin traumatizantă eliptica pentru că nu trebuie să calci, nu?

Cu siguranță și asta e un motiv, da. E adevărat și e foarte bună din punctul ăsta de vedere. Plus cât se antrenează, ce e foarte important de avut în vedere, cât se antrenează și mușchii intercostali. Și atunci, antrenându-ți mușchii intercostali, practicai și o îmbunătățire efectivă a capacității pulmonare, progresiv. Ca așa, să te apuci, să dai din mâini, să-ți...

Cât de tare e asta? Mi se pare supărat și mai chiar.

Eu de asta consider că e cea mai bună bicicletă eliptică pentru partea de cardio, pentru oamenii de zi cu zi.

Ei zice bicicleta, stai în picioare.

Da.

Tu stai în picioare, pe eliptică, Nu

știu, ei zice bicicletă eleptică, stepăr, acum e în funcție de variații, că stepărle mai sunt și alea mititele în care stai și dai doar de picioare.

Și e tare într-adevăr pentru că îți antrenezi tot corpul, tot corpul este încălzit și nu știam că îți antrenezi și cu tia toracică și îți crezi capacitatea pulmonară.

Da, da, da.

Wow, cu detalii. Ok. Deci, 30 de minute de eliptica, in care 4 minute dam incet, 1 minute dam foarte tare, dupa care 30 de minute de sala si practic ai acoperit tot necesarul care este si de cardio, si de masa musculara, si de incalzire, si de dezvoltare. Wow, ok.

Si la 6 luni iti faci test cardiopulmonar.

Pai cred ca o sa vad pe ceas cum creste.

Dar as vrea sa vin la un

test cardiopulmonar, adica sa vin la acest test de stare de efort cardiopulmonara, nu?

Da, da, da. Păi depinde și cât de antrenat ești tu, dar în principiu cam 10-12 minute durează specific testul.

Aha, ok. De ce caută totuși oamenii aceste remedii pentru vase de sânge înfundate? Deci eu îți repet, am văzut reclama aia cu fața mea, apropo, am făcut și la asta, am făcut o plângere la parchet, poți să faci online plângere la parchet, nu știu cât de funcțională e, pentru că am primit număr de înregistrare, nu are niciun răspuns și aia, cincea plângere pe care o fac. Poți să faci plângere, adică poți să dai report pe Facebook, am făcut asta și Facebook nu a văzut nicio problemă cu faptul că fața mi-e folosită la un supliment no name. Asta înțeleg că se întâmplă frecvent, nu-mi dau seama ce putem să facem legat de asta, asta e un alt subiect. Dar m-a șocat să văd o reclamă cu zeci de mii de like-uri pentru vaste de sânge înfundate. Oamenii în comentarii întrebau cum pot să procure, vor să ia mai mult, vor să trimită altora rudelor de afară și după aia inclusiv la articole pe care le-am scris, O adânânță foarte mare, foarte multe vizualizări, foarte multe click-uri. Pe acest subiect, de ce sunt oamenii atât de interesați în a-și desfunda vasele de sânge?

Problema se pune că atunci când mergi la un medic și îți spune că ai vasele înfundate la inimă sau la gât, dacă vorbim specific de vasele de la cap, practic discutăm de două organe vitale. Și în condiția în care tu afli că s-ar putea ca lucrurile să meargă prost în viitorul apropiat și când discutăm de inimă, discutăm practic de viață, capeți o panică. și panica asta te duce să cauți soluții, cum de altfel caută toți oamenii soluții și vor să găsească soluțiile cele mai rapide, în principiu, și soluțiile care îți garantează și că nu sunt riscuri. Tocmai asta vând reclamele astea care apar pe internet, în principiu vând soluții rapide, așa zisele, desfundări ale vaselor de sânge și fără niciun risc, în principiu. Și aici e marea păcăleală pentru că lucrurile pot deveni extrem de problematice pentru că tu mergi la medic, primești o terapie care să ajute procesul ăsta de stabilizare a vaselor de sânge și să nu existe o progresie către înfundarea completă și luând anumite suplimente pe care nimeni nu le-a testat din punct de vedere clinic și medical, îți crește efectiv riscul de a avea complicații pe acele vase, vase care la un moment dat pot să sângereze extrem de sever. Adică noi nu trebuie să avem în vedere doar că avem zonele înfundate. Noi mai avem și alte vase care s-ar putea scapete probleme odată ce luăm terapii multiple și nu știm exact efectele pe care le au. Suntem în situații în care putem să avem sângerări când efectul efectiv de Subțierea sângelui e foarte mare, dar pe de altă parte suntem în situația în care putem să avem și reacții adverse pe alte teme pe care nici nu ne bănuim. Apropo de instabilitatea rinichilor, înfundarea efectivă a rinichilori și odată ce se înfundă rinichii apar probleme majore cu tot corpul în definitiv.

Au fost cazuri raportate de persoane care au suferit efectiv de pe urmă acestor suplimente?

Sunt cazuri raportate, asta e și motivul pentru care, exact cum ai zis tu, că ai încercat să tragi un semnal de alarmă, s-a anunțat și autoritățile și autoritatea asta națională de medicamente și dispozitive medicale lansează campanii de conștientizare cu privire la Necesitatea oamenilor de a se documenta și a discuta cu un specialist. Încă o dată e extrem de important când citești informații de pe internet, mai ales dacă ești un pacient, să ai discuția cu medicul tău legată de oportunitatea administrării acelui tratament, pentru că există niște riscuri pe care s-ar putea să nu le bănuiești tu ca om.

Asta e culmea pentru că aceste suplimente așa sunt promovate. Povestea din spatele lor de regulă este că acest doctor care a descoperit acest... eu în cazul acela, eram eu, doctor, eram ceva profesor în cardiologie, care am descoperit acest supliment miraculos care îți desfundă vasele de sânge și de aceea am fost dat afară și încearcă să mă închidă și să mă facă, dar eu nu vreau să tac. Eu vreau binele românilor, așa că luați acum acest medicament la ofertă, cumpărați două pachete, primiți trei. Așa se promovează acestea și tu ca pacient vezi reclama asta și e o reclamă efectiv criminală când oamenii nu doar fac profit folosind o imagine pe care nu o pot folosi, ei te pot îndemna efectiv, vind direct să renunți la tratamentul criminal al medicului și să iei tratamentul eroului care a fost, practic, suprimat de sistem, că asta este povestea.

Da, e o poveste care e chiar de film și tocmai asta, din păcate, e un motiv pentru care, exact cum ziceai și tu, mulți oameni ajung să consume astfel de suplimente și eu primesc personal mesaje de la oameni care mă întreabă dacă suplimentele care sunt disponibile pe canalele de social media, pentru că se circulă, foarte multe reclame pe zona de social media îi ajută să-și desfunde vasele de sânge și dacă ar trebui să le ia suplimentar și mă dau temă de cercetare pentru că în definitiv când vezi câte un supliment de ăsta ce a mai apărut, de unde a mai apărut, din medicina chinezească, din medicina indiană, de unde de mii de ani era și acum a fost descoperit și lansat de un mare medic încep să studiez și îți dai seama de fapt și de drept că Există niște efecte, sunt anumite efecte care nu sunt dozate și nu sunt evaluate clinic la momentul ăsta. Ideea generală e că dacă ne raportăm la anumite suplimente pe zona de desfundare a vaselor de sânge, poți să ai anumite efect pe subțierea sângelui. Dar tu nu știi doza optimă pentru organismul tău pentru că suplimentele alea nu au fost testate pe organismul tău sau pe organismul altor mici de oameni pentru a afla o doză terapeutică. Și în condițiile în care nu ai un control pe doza pe care ar trebui să o iei, tocmai ce ziceam puțin mai devreme, riscurile de a avea complicații când vorbim de suplimente care desfundă vasele de obicei, astea trebuie să subțieze foarte mult sângele. Riscul hemoragic poate să crească extrem de mare și să ajungi să ai o hemoragie, să faci un accident, tu te ferești să nu se înfunde vasul și mori că ți-a sângerat creierul sau ți-a săngerat alt organ și nu a putut fi închisă sângerarea.

Și e un risc real ăsta.

Și e un risc real, da.

În general ar trebui, din start, dacă vezi că există, cum ai zis tu în început, două tipuri de vase complet diferite, artere, vene, mecanisme diferite de infundare, mecanisme diferite de desfundare, ca acolo ai niste plagi de scleroza, niste ateroame care se baga pe sub intima, pe sub primul strat ala cere-artere, la vene in schimb ai trombi care pot infunda sau poti sa ai varice sau tromboza venasa profunda, mecanisme complet diferite, necesita abordari complet diferite. Deci cand auzi Supliment pentru desfundarea vaselor de sange e ca si cum ai avea la masina roti si motor. Poate sa se strice motorul si ai nevoie de mecanic, poate sa se strice roata, ai nevoie de vulcanizare si cineva ti-ar vinde kit de reparat masina. Orice problema ai o reparam. Ceea ce din start este dubios. Da, e din start dubios ca si promobare. Putem să ne dăm seama cât de absurd este să faci reclamă la un supliment și să scrii pe el că acest supliment desfundă vasele de sânge. Ce desfundă? Desfundă niște varice care au ca și cauză o valvă stricată la nivelul venei? Sau desfundă tromboza venoasă profundă? Sau desfundă această placă de ateroscleroză care se formează în zeci de ani? Cum o mai desfunzi aici? Și slavă Domnului că n-ai cum să o desfunzi, că dacă o desfunzi poate ajungi să formeze astfel de tromi care vor înfunda mai sus alte vase mai mici. Deci, în momentul în care vezi o astfel de reclamă, trebuie să-ți dai seama că e un fake, e o păcăleală, e slavă Domnului că aceste lucruri nu prea funcționează.

Aspirina are în momentul de față niște recomandări clare pe nișe de pacienți care au această indicație și clare în prevenția secundară. Adică, dacă ai avut un infarct în arcidenvasculara cerebrală, Atunci clar aspirina își găsește locul acolo. Dar prevenția primară nu.

Ce zici de ape miraculoase? Apă alcalină care îți curăță vasele de sânge? că alcalinizează sângele și curăță bazările de sânge.

În primul rând, ca să existe treaba asta, trebuie să avem un organism inert. Adică eu bag o apă alcalină și organismul meu dintr-o dată se bucură, așa se scaldă toate umorile mele și devin nu știu în ce fel. Organismul este viu și are mecanisme de reglare. Eu orice bag în interiorul lui, el are niște sisteme tampon, așa se cheamă, tu știi treaba asta, și care fac ca dacă eu beau, mănânc mai alcalin, să vină acizii și neutralizează, astfel încât pH-ul să fie constant, în cazul în care se modifică pH-ul, ajungi la spital grav și poți să și mori. Deci acidoza metabolică sau alcaloza metabolică, dacă ai ajunge așa repede să beau apa alcalină, Deci suntem în altă poveste. Deci nu mai e medicală. E o poveste. Știu povestea cu apa alcalină. M-a întrebat un pacient în vara asta, când a fost foarte cald, și era un om foarte deștept și un om, cum să zic, un om educat, care-i soție era medic, adică este medic și când se plece zice, doamnă, tot zice, dar ce părere aveți, zice, să beau niște apa alcalină? Da, deci era o întrebare absolut făcută

și eu m-am uitat și am zis,

dar de ce alcalină? Deci nu am auzit în viața mea de chestia asta. Păi zice că îmi face mai bine. Și am auzit eu că îmi face mai bine. Doamne, du-te și bea un pahar de apă de la robinet, e mai bună decât asta. Zic, ai o leală să dai banii de geamă. N-ai de ce. Oricâtă apă alcalină ai bea, organismul vine, o neutralizează ca să nu schimbe pH-ul, că altfel nu poate să funcționeze. Murim. E clar că nu.

Ce-i interesant, tocmai fix, ce am povestit și eu mai devreme despre omul care a văzut pe internet recomandarea cu slănină și a început să mănânce slănină, este un om educat. Nu e doar cu facultate, adică are o diplomă pe care o folosește la maximul lui potențial și citește și se interesează. Tu vorbești despre un pacient care are asoție medic? Adică vorbim de oameni educați care cad în aceste plase și câte multe plase aud. Știi, aș prefera să nu le aud. Eu când le aud îmi pierd încrederea în ceea ce fac și în oameni. Acum două săptămâni fac abdomene la sală și intră în așaiași cameră alți doi domni. Dar nu că intelectual, mega intelectual, poziții de top. Bogați și super deștepți.

Bogați financiari.

Da, dar și deștepți. Și au început să-și povestească protocoalele lor de deparazitare. Că unul face deparazitare cu albendazol și altul face deparizitare cu ivermectină. Și se întrebau ce protocol folosesc. Și al alaltu îmi treabă pe ăsta ce ivermectina ai luat, pastilă sau de aia de cald din India. Și eu m-am întors și am crezut că fac mișto. Și ei în continuare vorbeau serios și povesteau despre ivermectinea de cald din India. Și eu la un moment dat n-am putut, eu trebuie să încerc să mă abțin, trebuie să intru în acea fază a vieții mele în care să nu...

Reacționez.

Reacționezi.

Și m-am întors și le-am zis, îmi cer scuze, chiar vorbiți serios? Adică eu nu pot să cred că vorbiți serios. Și ei continua să vorbească și eu, da, vorbim serios. Păi sunt tot felul de paraziți în lumea asta în care trăim și e bine să faci din când în când niște cure din astea de parazitare recomandate de o clinică la care au fost. Și atenție, combinația între, și unul folosea, le folosea pe amândouă. Deci era la sală foarte, foarte fit și folosea albendoazol cu ivermectină. Albendazol cu invermectină este una dintre cauzele principale de insuficiență hepatică indusă medicamentos și e una dintre acele situații în care ajungi la transplant că ți-a cedat ficatul și zicem, a, e o insuficiență idiopatică. Nu știm de unde e, dar omul de fapt face protocol de parazitare acasă cu invermectină de cald din India și cu albendazol. Și eu când aud lucruri de genul ăsta mă întreb, zic, despre ce vorbim? Adică ce facem? Ce somn mai recomandăm la oameni? Ce pahar de vin când oamenii iau ivermectină și albendazor pentru deparazitare interna?

Cred că trebuie să vorbim, așa este, e halucinant cel puțin ce mi-ai spus acum, eu nu vreau nici să pot, nici nu pot imagina, nici nu credeam că există așa ceva, dar cred că trebuie să vorbim pentru că la un moment dat ori să ne audă mai mulți și asta face diferența în final.

Există suplimente pe care le-ai putea recomanda unui pacient concret care e în fața ta după o evaluare? Adică există suplimente pe piață nerecomandabile care au efect?

Hai să-ți povestesc care e abordarea pe care o am cu oamenii în general, pentru că zic oameni, în contextul în care o parte dintre noi nu avem o boală constituită și vrem să facem prevenție. O parte dintre noi când ajungem să avem boala, practic discutăm de tratamente mai specifice și mai complexe. Dacă e să ne raportăm la lucrurile care sunt importante ca vasele noastre de sânge să funcționeze bine și să sângele nostru să fie fluid, trebuie să avem în vedere că trebuie să avem un echilibru foarte bun între ce e în sânge efectiv când discutăm de celulele care sunt în sânge, celulele roșii, celulele care au rolul în a face cheaguri de sânge să fie echilibrate. Pentru toate lucrurile astea, în principiu, trebuie să facem niște analize de sânge ca să vedem cam care e statusul celulilor noastre de bază prin sânge și în contextul în care vedem care e situația acolo, putem să ne orientăm ce ar fi de dat.

Adică nu vrei să ai sângele nici prea gros, nici prea subțire, ai nevoie de o zonă optimă.

Există niște globule roșii în sângele nostru care sunt cărăuși de oxigen prin vasele de sânge. Când globurile alea roșii sunt prea mari, sângele devine hipervăzcos. E neapărat că sunt situații când pot fi problematice, când sunt foarte mari. Dar, spre exemplu, la niște persoane care fumează, globurile roșii poate să crească reactiv, ca răspuns la faptul că organismul e cam intoxicat cu fum și cu nicotină și trebuie să producă mai multe celule roșii ca să transporte oxigenul. Îl face mai văzcos. Dar nu vorbim de o situație în care să fie apărută în mod specific o boală cardiovasculară. N-am ajuns așa de departe. Și dacă ne gândim ce anume am putea să-i facem persoanei respective să-i mai fluidificăm sângele, în principiu discutăm de partea de suplimentare cu niște elemente de bază. Și aici vorbim de acizii grași omega 3. Din punctul meu de vedere, acizi grași Omega 3, ca efecte, sunt poate printre cele mai bune suplimente care au rolul, in definitiv, de a reduce si inflamatia de la nivelul vaselor de sânge, dar totodată au si efectele de subțiere a sângelui, subțiere ușoară, care nu se compară la nivel de activitate cu medicația specifică care se dă, dar sunt elementele pe care eu le recomand de început când încep Discuțiile cu oamenii de viața sănătoasă și de prevenție. Și partea de Omega 3, în principiu, e important să fie luată și din alimentație, e foarte important să avem în vedere alimente bogate în Omega 3, și totodată e important să avem în vedere și partea de suplementare. Trebuie să știm că dacă mâncăm teoretic o porție de somon, care e un pește destul de bogat în omega 3, la 150 grame de somon avem cam un gram de acest graș omega 3. În principiu ai zice că e suficient pentru început, pentru că la bărbat de obicei dozele recomandate sunt cam până la 3 grame de omega 3 pe zi. De asta spun că e important să și mâncăm, dar trebuie să avem în vedere și componenta de suplimentare.

Ce alte alimente sunt?

Pe lângă omega 3, un supliment care este extrem de bun și important și chiar este documentat ca obținând un răspuns bun pe valorile de colesterol și chiar pe echilibrarea componentei metabolice când discutăm de sensibilitate la insulină, avem și berberina disponibilă, pe care eu o recomand pacienților la început sau oamenilor care nu au o boală diagnosticată, pentru a încerca să vedem dacă putem să stabilizăm organismul cu niște elemente naturale. Berberina, tot așa și ea, se recomandă între 500 și 1500 de miligrame. și în principiu dozajul stabilești și în funcție de țintele la care vrei să te duci cu colesterolul. Și cam astea ar fi suplimentele de început. Mai există pe lângă berberină, mai există și monacolina sau drojdea de orez roșu, există sub diverse forme comerciale, care de altfel reprezintă tot o componentă naturală, să spunem, un supliment natural. Și e interesant asta de discutat că asta e un din punct de vedere al formulei chimice, asemănătoare cu o statienă de generație mai veche.

Acestă monocolină.

Asta face practic trecerea cumva când discut cu oamenii și au îngrijorarea legată de administrarea de medicație hipolipemiantă, dacă nu ajungi la ținte cu omega 3, cu stilul de viață, cu berberina, introduc și partea asta de drojdie de orez roșu pentru urmărit 2-3 luni, reevaluez cum a ajuns colesterolul și după aceea evaluez și dacă sunt implicații la nivelul ficatului, la transaminazie sau la nivelul mușchilor. Din punct de vedere al suplimentelor, da. Pentru că odată ce începi să îi dai pe zona de drojdie de orez roșu, care e un, din punct de vedere chimic, un similar al statinei, după aceea trebuie să vezi și dacă începe să facă ceva reacție adverse. așa cum ar lua statină. Și atunci îl confrunți pe om după ce ai ajuns după 3-6 luni de zile de urmărire și vezi exact unde ai ajuns și e o decizie mai orientată dacă e cazul să treci pe medicație hipolipemiantă. Pentru că trebuie să ai în vedere că discutând în mod specific ce îmi povestești cu 115 mg pe decilitru, Asta va conta de-a lungul anilor, poate în următorii 20 de ani nu va conta, dar în următorii 40 de ani sigur va conta. Deci e extrem de important ca LDL-ul, dacă discutăm de longevitate, e extrem de important ca colesterolul ăsta rău să fie într-adevăr pe undeva pe la 70-80, acolo sunt valoarele optime.

Uite, lasă-mă un minut, deci LDL-ul contează să fie jos ca măsură în longevitate.

În longevitate, da.

Asta e foarte tare pentru că căutăm logivitatea în tot felul de proceduri, dar nu căutăm să îmbunătățim exact ce știm că ne face rău. Dar revenind la statine, statinele se pare că nu doar că îți scad nivelul de colesterol și nu asta te interesează, statinele de fapt sunt foarte anti-inflamatorii. Statinele sunt niște medicamente care îți scad nivelul de inflamație și de fapt Ăsta este mecanismul prin care statinele ajută. Din nou, există alte medicamente care ajută mult mai bine, dar statinele în principal ajută persoanele care sunt în special în acest danger zone, în zona asta mare de colesterol. Ele ajută prin scăderea nivelului de inflamație, dar hello, putem să ne scădem acest nivel de inflamații fix prin elemente de stil de viață care sunt accesibile oricui să dormi 8 ore, să mănânci legume, să faci sport, să nu exagerezi prin mâncare, să nu exagerezi prin grăsim saturate, mai să fumezi mai puțin. Ok, poate nu poți să te lași, dar nu mai fuma un pachet, fumează 5 țigări pe zi, fumează 2 țigări pe zi, bea un pahar pe săptămână, nu mai bea un pahar în fiecare zi. Și tot așa, sunt modificări de stil de viață care ajută enorm, enorm de mult și care pot să te ducă de la danger zone, să te ducă efectiv în zona verde.

Este tot o formă de stres, singurătate este tot o formă de stres care poate fi gestionată dacă ai familie alături, dacă ai prieteni, dacă ești implicat în proiecte sociale. Nu ajuta, e o modalitate foarte complicată și greu de suportat.

Și cred că din noi e un factor de risc mai des asociat la bărbați, pentru că bărbații cumva sunt mai singuri, au mai puțin prieteni, nu ies... cum ies?

Femeile.

Femeile ies cu fetele, povestesc, se sună, vorbesc diverse lucruri. Bărbatul nu are nevoie de asta, nu? Că el e bărbat.

Maciu.

Da. Deci da, un motiv în plus să cauți ajutor social sau conexiune socială sau ajutor la un psihoterapeut, să ai cu cine să vorbești și să nu ții tot ce crezi că ești social făcut să ții în tine. Nu e semn de bărbăție, e ceva ce o să ția cumva bărbăția și apropo de de luat bărbăția, aș vrea să vorbesc despre anumite semne și înțeleg că disfuncția erectilă este printre semnele importante că ai de suferit din punct de vedere cardiovascular.

Așa este, disfuncția erectilă poate fi un prim semn de afectare vasculară, de boală aterosclerotică, de hipertensiune arterială și de foarte multe ori vin bărbați tineri care au această problemă și sunt trimiși de medici urologi pentru că primul medic la care se adresează sunt medici urologici și aceștia recunosc toate problemele astea și îi trimit către cardiologie. Deci asta e un lucru care se întâmplă și care este un semn de afectare vasculară.

Dar de ce? Adică de ce disfuncția erectilă e un semn de afectare vasculară?

Pentru că practic și acolo sunt niște artere care dacă sunt afectate din punct de vedere aterosclerotic, sângele normal că nu mai ajunge în cantitatea potrivită, Și sunt aceste modificări ale funcției rectilă.

E foarte simplu. Poate fi disfuncția rectilă un prevestitor al infartului?

Sigur, dacă se instalează și nu te interesează și rămâi într-o zonă de mie nu mi se întâmplă, sau i s-a întâmplat și bunicului sau lui tata, sau eu știu, discurs cu prietenii, în loc să te duci la un doctor, da, sigur că da, pentru că vasele peniene sunt la fel ca oricare alt vas din organism, poate fi și cerebrale, poate fi și coronariene, nu înseamnă că este afectat doar un teritoriu vascular. În general, procesele acestea de ateroscleroze sunt procese sistemice. afectează toate vasele. Chiar dacă eu să zic aici nu găsesc pe carotidă nicio placă de aterom, asta înseamnă că gata, suntem salvați, nu mai există. Ele pot să existe, plăcuțele astea de aterom și afectarea vasculară poate să există la nivelul arteriilor coronare, rânale, membrei inferioare și așa mai departe. Nu este o distribuție simetrică, uniformă a lor. Deci da, disfuncția rectilor poate fi un prim sens.

Boseala poate să fie și ea un semn și cum face un bărbat diferența între o boseală cauzată de, nu știu, prea multă muncă și o boseală care nu mai are legătură cu activitatea fizică intensă, ci este un semn de boală cardiovasculară.

Acum zic, părerea mea, nu cred că poate să o facă singur. Deci nu poate să faci diferența asta. Ești obosit, da? Și oricare dintre noi nu se simte mai obosit câteodată. Întotdeauna când ești obosit creierul nostru care e supraviețuitor nu se gândește că e bolnav. Nu? Eu nu mă gândesc la asta. Mă gândesc că, uite, sunt obosită, că am muncit mai mult, că am avut o conferință, că am stat nu știu cum, n-am dormit noaptea, deci nu mă gândesc că sunt bolnavă. Pe urmă mai este și, încă o dată, atitudinea culturală, uită-te, domne, în buletin. Lucrul pe care eu personal nu pot să-l iubesc când aud așa ceva, pentru că oamenii nu sunt bătrâni. Nu există noțiunea asta de bătrânețe. Eu cred că oamenii sunt tineri câte o vreme, sunt tineri în mintea lor și în atitudinea lor și în activitățile pe care le fac. Deci chestia că uită-te în buletin mi se pare aiura și atunci omul nu știe.

Ce poți să faci concret, pentru că de multe ori recomandăm aici tot felul de lucruri. Recomandăm alimente, recomandăm stil de viață, recomandăm sport și constatăm că de multe ori vin oameni în comentarii și zic, doamne, zi-mi exact ce să mănânci, nu mai îmi zice că mănânci salată cu 30 de plante. Zi-mi exact ce ai acolo, exact. Și câteodată când noi realizăm că chiar dacă am spune acelor persoane cele 30 de plante, e puțin probabil că acele persoane să ia plantele aia și să zică, ok, ce avem aici? Ce a zis doctorul? Ok, uite, dovlecel, bagă dovlecel. Ia uite, ce a zis? A zis ciupercuță. Ia bagă o ciupercuță de aia obraznică aici, să bagă o ciupercuță. E puțin probabil să se întâmple asta. Totuși înțeleg că uneori este nevoie să intrăm în detalii și să spunem exact ce trebuie să faci. Pentru că, de multe ori să zice, o dietă sănătoasă sau schimbări profunde în stil de viață, exerciții fizice intense, nu este tocmai suficient pentru că tindem noi să interpretăm pentru noi ce înseamnă schimbări profunde. Că poate să renunț la o țigară pe zi, pentru mine e deja o schimbare profundă. Dar în realitate, pentru corpul meu, nu este o schimbare profundă. Așa că hai să le luăm pe rând și să vorbim despre măsurile esențiale pentru prevenirea plăcilor de aterom și în unele situații, dacă măsurile astea sunt 100% implementate, pentru o ușoară reducere a celor plăci de ateroscleroză. Acum, hai să vorbim despre adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă. Vorbim despre creșterea consumului de alimente bugate în fibre. Legume, fructe, cereale integrare și leguminoasele sunt esențiale pentru reducerea colesterolului LDL, colesterolul rău. Astfel, fibrele solubile, cum ar fi cele din ovăz și semințe de psilium, leagă colesterolul din intestin, prevenind absorpția acestea sau reabsorpția acestea. Și aici, atenție, o dietă sănătoasă înseamnă că cel puțin 80% din ce bagi în gură, din ce mestești, din ce mănânci în fiecare zi trebuie să fie 100% sănătos. O dietă sănătoasă nu înseamnă că ai mâncat o salată la trei zile. O dietă sănătoasă nu înseamnă că ai mâncat doar jumătate de jiniță. O dietă sănătoasă înseamnâ că tu în mod activ te gândești la ce o să cumperi din magazin ca să gătești sănătos. Asta nu e suficient. Nu e suficient să ai acele legume O dietă sănătoasă înseamnă că te gândești din timp în ce loc te duci, ce restaurant există acolo și ce soluții sănătoase există în acel restaurant. De multe ori mâncărurile în restaurante nu sunt sănătoase chiar dacă sunt gătite de cineva în bucătărie, pentru că se adaugă sosuri, se adaugă euri, se adaugă potențatori de gust, se adaugă în multe mâncăruri chinezești foarte mult zahăr și atunci poți să exagerezi caloric și să exagerezi cu lucruri care nu îți fac bine. Te gândești mereu dacă există soluții sănătoase în locul respectiv și dacă ele nu există, te pregătești din timp și îți iei mâncare de acasă. Am prieteni care mi-arate că au început să-și facă mâncare din weekend pentru toată săptămâna și fac orez cu legume la grătar și cu carne de pui la cuptor și le pun în caserole împărțite pe 5 zile. Și mănânc asta în fiecare zi și este o variantă mult mai sănătoasă decât să-ți iei tot felul de lucruri. Tentat de poftele pe care le ai. Deci, măcar 80% din ce mănânci în fiecare zi să fie gândit, planificat și sănătos. Atenție, aici vorbim despre ateroscleroză. Vorbim despre o afecțiune care îți pune viața în pericol. Cum am văzut la început, cei mai mulți oameni din lumea asta mor din această cauză. Așa că să-ți planifici mesele în acest context nu mai pare ceva atât de absurd. Ce trebuie să faci ca să ai o inima sănătoasă? Cum îți menții pe parcursul vieții inima sănătoasă? Dă-ne un set de reguli!

Acum cred că cel mai important, revenind la ce discutam cu activitatea fizică și la rolul activității fizice pentru o inimă sănătoasă, e să avem în vedere că pentru o oră de activitate fizică de intensitate moderată investită în noi, beneficiem practic de încă două ore la nivelul speranței de viață pe care o avem ca și popor. Pentru că noi, vorbind așa grosomodă, suntem în situația în care, din punct de vedere al riscului de boală de inimă, Suntem pe o zonă de risc foarte înalt, localizat la nivel european. Asta pentru că suntem în situația în care avem un cumul de factori problematici. Sunt și factorii de bază, pentru că discutăm aici de expunerile la factorii de risc, cum sunt fumatul, consumul de alcool, alimentația precară. Alimentația precară bogată îngresim în dulciuri rafinate, pâine albă, lucruri care sunt ieftine și practic ne întoarcem la capacitatea socială a populației în general, adică de a-și permite

Ține mai mult de puterea de cumpărare sau de educație sau de cultură?

E foarte importantă puterea de cumpărare, una peste alta, când discutăm de populația generală, după aia o parte de educații.

Spre final, dacă ar fi să recomanzi oamenilor care au rămas până acum, până la final, dacă ar fi să le recomanzi oamenilor un singur lucru pe care să îl facă începând de astăzi, care ar fi acel lucru?

să-și caute motivația pentru a avea o viață sănătoasă, pentru că mulți dintre noi ne pierdem motivația necesară pentru a merge mai departe și când vedem tot ce se întâmplă în jurul nostru, suntem descumpăniți și nu mai dăm atenție lucrurilor care ne va complica și mai rău viața. Să se uite la el, să se uite împrejur și să-și găsească motivația aia pentru care ar trebui și după aceea lucrurile s-ar putea să vină de la sine pentru el în adoptarea unui stil de viață sănatos.