Parodontoza și sângerarea gingiilor | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Anca Vereanu

73% din populația României suferă de lipsă de dinți, adică are edentații.

E parodontoza una din cauzele?

Este principală cauză parodontoza.

Cum le afectează dinții?

Toate problemele la început sunt mici. Cea mai banală cauza sângerării este tartrul. N-a mai dat doamna doctor acolo, că am văzut că curge sânge. Pe riuța tare, pe o gingie puțin inflamată de tartru, provocă o sângerare foarte mare. Tartru se pune mai rău și ești în mare risc să pierzi dinții în an de zile din cauza acestor probleme.

Există ceva ce poți face acasă ca să reduci din acel tartru?

Sunt alimente care strică dinții, dar dacă te speli bine pe dinți, nu. Noi vorbim pentru omul de rând, de zi cu zi, să înțeleagă, singur acasă, ce nivel de periaj are.

E ok să te speli de trei ori pe zi?

E ok să te speli după fiecare masă. Limba ta e cel mai bun senzor. Trebuie să fii curat. Orice prevenție înseamnă costuri mai mici și o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare. Astea sunt lucruri care te ajută să ai o dantură sănătoasă.

Omule, te salut! Dr. Mihaila aici. Bine ai venit la un nou podcast, Boabe de Cunoastere și după cum ai văzut, astăzi vorbim despre parodontoză și vreau să-ți spun o întrebare. Uite, imaginează-ți această situație. Imaginează-ți că te-ai trezit dimineața, te duci la baie, te speli pe față și când te uiți în chiuvetă, vezi că din ochii tăi curg niște picături de sânge. Ce faci în această situație? Probabil că o să ajungi la o cameră de urgență ca să vezi de ce din ochii tăi curge sânge, nu? Pentru că e anormal să se întâmple acest lucru. Dar de ce atunci când ne spălăm pe dinți și scuipăm în chivetă și vedem că e sânge în ceea ce am scuipat, zicem eh? mare lucru. Probabil că a fost periuța prea dură. Despre asta vorbim astăzi, despre parodontoză și despre sângerarea asta din gingii și de ce ea nu este normală, de ce poate să ducă la această parodontoză și de ce de la parodontoză poți să ajungi la alte probleme de inimă, de diabet și așa mai departe. Și vorbim despre toate astea cu dr. Anca Vereanu, este medic primar stomatolog, specialist în chirurgie dento-alveolară cu peste 30 de ani de experiență. Și înainte de a începe discuția vreau să-mi mulțumesc Parodontax care sprijină acest podcast și sprijină acest demers educațional despre sănătatea dinților noștri. Gama Parodontax include pastă de dinți care este utilizată de două ori pe zi și apă de gură care ajută la combaterea plăcii bacteriene și la menținerea gingiilor sănătoase. Mulțumesc Parodontax! Haideți să începem! Anca, bine ai venit la BOABE!

Bine te-am găsit, mă bucur. Ce faci? Păi în primul rând că sunt uimită de un studio de podcast, trebuie să spun că sunt primară la un podcast. Și e wow, ce logistică e aici, bravo!

Cred că ar trebui să facem, ar trebui să facem la un moment dat un fel de behind the scene, ca oamenii să vadă cum aranjăm toate luminile, cum le punem în fiecare lumină customizată.

Și ce tipicari ești, te-am văzut cu lumina din ciuful drept să-ți fie bine, să-mi fie mie bine, lumina mare, nici nu credeam că e așa o logistică.

Mulțumesc! Ce complimente am pornit!

Deci sunt foarte încântată că sunt azi aici.

Și eu vreau să zic, dacă tu ne-ai dat un compliment și eu vreau să-l întorc, ne-ai zis că ai întârziat puțin, 10 minute, pentru că ai avut o operație. Ce operezi în clinică?

Păi, de exemplu, azi am avut un lifting de sinus, o ridicare a podelei sinusului maxilar.

Ce înseamnă asta în traducere?

Adică înseamnă că lipsesc măselele în zona superioară maxilară, în spate, da, măselele. Și în momentul în care pacientul stă foarte mult cu această lipsă de măsele, sinusurile, din cauza presiunii care e în sinus prin respirație, da, sinusurile maxilare care sunt aici, ne cavităz cu aer, se pneumatizează, se măresc și Creasta alveolară, creasta în care au fost dinții, se micșorează și ea din cauza presiunilor pe care le face pacientul când mănâncă pe o creastă fără dinți și atunci nu mai ai un os disponibil să pui implanturi în zona asta. Singura soluție de a proteza pacientul fiind una mobilă. Cum nimeni nu vrea proteze mobile, s-a inventat această tehnică în care deschizi sinusul printr-o operație intraorală pe peretele anterior, faci o găurică ca o boabă de fasole, intri în sinus, ridici această membrană care se numește membrana Schneider, deci care tapetează sinusul și acolo introduci un material de grefare, o sos, Dacă ai condiții, poți să pui și implantul în același moment, ce am făcut și eu astăzi, și ai un timp de vindecare în funcție de stabilitatea implanturilor pe care ai avut-o, deci șase luni, opt luni, după care tu poți să-i faci pacientului dinți fixi, adică să aibă o lucrare pe trei implanturi care înlocuiesc trei măsele.

Și dacă m-ai convins să îmi doresc să-mi păstrez proprii dinți? Să nu-mi cadă și să nu-mi pun implant, corect?

Păi de-aia suntem azi aici, să vorbim, să vedem cum evităm să ajungem să facem această procedură. Cu toate că eu sunt un chirurg cu mare dragoste de meserie, trebuie să declar că ce ți-a dat Dumnezeu, dinții naturali sunt mai buni decât orice protezare pe care ai putea să o ai, ever.

Cumva așa e la tot, în medicină la tot, adică avem diverse proteze în orice, avem și organe care se pot transplanta, avem substituție hormonală care îți înlocuiește proprii hormoni, dar în niciun domeniu nu există încă înlocuitori care să fie mai buni decât ce ai tu.

Perfectiune nu există. Adică medicina a ajuns la un nivel foarte avansat, dar vorbind cu pacienții, uiteam prieteni care își au pus cristalin, ăla cel mai scump, din toate, multifocal, unul vede biluțe, unul parcă îi vede ceva într-o parte, adică sunt mulțumiți că nu mai au ochelari, dar nu este ca și cum ești, ca înainte, fără ochelari.

Și e atât de important să îți păstrezi proprie dinții. Sunt mult mai performați decât orice implant și mulți oameni totuși își pierd dinții. E parodontoza una din cauzele?

Este principală cauză parodontoza. Colegiul medicilor stomatologi din România a făcut o statistică recent și avem un procent dezastros, 73% din populația României suferă de lipsă de dinţi, adică are edentaţii. Edentaţii înseamnă că lipseşte de la un dinte la toată gura. 73%. Deci, cât a rămas? 27% din populaţia are toţi dinţii în gură. Ceea ce este foarte dramatic, tragic.

E peste media europeană?

Da. Și dacă te uiți la țările care au investit în prevenție și în tratarea copiilor de mici, ajung să aibă adolescenți la 18 ani zero carie. Noi avem adolescenți de 18 ani care le lipsesc 1, 3, 5 dinți. Avem maturi la 40 de ani care mai au 3 dinții în gura. Acum nu mai spun că lipsesc, că sunt mai... Sunt prea mulți.

De ce se întâmplă asta?

Neglijență, această lipsă de educație, apropo de ce vorbim astăzi de spălatul pe dinți, care este basic, după care lipsa banilor atunci când ai o problemă, pentru că toate problemele la început sunt mici. Tot începe printr-o durere, tot începe printr-o sângerare sau o carie. Nefăcând tratamente, ajungi să pierzi acel dinte sau acel grup de dinți. Dacă ne întoarcem la subiectul de azi cu pasta de dinți și cu igienă, sângerarea este cel mai banal lucru, nu? Poți să sângerezi și să-ți bagi în seama acea sângerare, să te gândești că nu e normal, exact cum ai spus la început. Chiar și înghesuirile sunt o patologie, nu e o normalitate să ai dinții aruncați ca piesele pe cazarurile la joc, nu?

Corect. Dacă ne întoarcem la acest sânge în chivetă, poți să ne explici ce se întâmplă de fapt când o persoană s-a spălat pe dinți, a scuipat și e sânge în chivetă? Ce se întâmplă de fapt în spate?

Cea mai banală cauza sângerării este tartrul. Deci pur și simplu trebuie să mergi la un simplu detartraj să-ți curățe cineva tartrul. Ce este tartrul? Tartrul este mai întâi un depozit moale, se numește placă bacteriană, Placa bacteriană este ca un fel de mâzgă, nu știu cum să-i zic, ca o cremă, da? Ca o cremă băluoasă, așa scârboasă, care stă pe dinții, mai ales pe zona interioară. De ce? Din cauza că, în interiorul gurii, noi avem gland de salivare, multe. Foarte importante sunt glandele salivare care sunt aici, în spatele dinților din față, aici jos, unde găsim cel mai mult artru, pentru că acolo tot timpul se secretă, băltește saliva.

În spatele dinților de jos?

Aici, sub limbă. Dacă o să vă uitați când ridicați limba, o să vedeți două puncte gri și care sunt puțin proeminente. Alea sunt orificile de excreția de glandelor salivare. Unele din ele.

Ok, deci trebuie să le vedem. Și acolo se strânge tartă?

Nu, acolo saliva se cretă și băltește, mai ales noaptea, pe zona aia, în spatele dinților. Dacă nu te-ai spălat bine pe dinți seara, ai resturi alimentare. Nu vorbesc de bucăți de mâncare, că unii au bucăți de mâncare, că au găuri între dinți și rămâne cât un firicel de carne, o coajă de măr. O găsești a doua zi când te clătești, ea se moaie peste noapte și o scuipi în chiuvetă. Deci vorbim de resturi de dimineață cremoase, că lumea mănâncă iaurt, creme, totul e pasat, mâncăm tot felul de mâncăruri din astea foarte pasate sosulețe. Astea se lipesc de partea interioară a dinților, unde deja e un pic de tartru. Deci tartru ce înseamnă? O zonă care e mai aspră. precipită acolo și datorită reacției chimice pe care noi medici o știm între acizi și baze, ea se întărește dacă n-o speli. Deci orice tartru înainte să fie tare a fost moale. Deci se putea duce la periuță de dinți, care era placă bacteriană moale. Eu spun de foarte multe ori copiilor și le spun și părinților, care nu spală zonele din spate, molarii. Să se ducă cu o unghie. Fiecare femeie are o unghie. Dacă are o unghioaie, dă-i atâta, nu poate să facă. Dacă are o unghie decentă, poți să te duci, să dai cu unghia pe ultimul molar în spate, să-l râcâi un pic. Dacă sub unghie ai cremă albă, ești nespălat bine pe dinții. Dom'le, pe dintele acesta nu trebuie să fie nimic.

Deci ultimul molar, mi se pare foarte bun experimentul asta, se meargă la baie, se spală pe mângi și pe ultimul molar...

Uite, faci așa, faci așa.

Faci așa, dar în spatele lui.

Și să vezi că ai o mâzgă. Tu nu te-ai spălat bine, dar ia fă după ce te-ai spălat pe dinții. Înțelegi? Pentru că trebuie să scârție. Nu știu dacă nu e în scârție dinții. Cred că în scârție, dacă se aude. Da? Că sunt curată de dimineața și când zace, zici, zici, zici, zici, zici, zici,

zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici,

zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, zici, Ai peliculă. Eu mi-am dat cu glos, știi? Și sunt un pic grasă pe dinți. z Dar altfel scârția. Deci ideea e când faci așa să n-ai mâzgă. Asta este foarte... Este un test foarte popular, empiric, da? Deci nu-i nimic academic ce vorbim aici, da? Noi vorbim pentru omul de rând, de zi cu zi, să înțeleagă, singur acasă, ce nivel de periaj are. Iarăsi este o greșeală să folosim periuțe tari, dure. Periuțe cu perii tari. De obicei, pe orice periuță pe care o cumpărăm, sus de tot scrie Medium, Soft, Hard, Ultra Soft.

Depinde.

Lumea ia periuțe tari să simtă că freacă. Periuța tare pe o gingie puțin inflamată de tartru provoacă o sângerare foarte mare. În general, la sângerarea orală, atunci când te speli pe dinți, efectul este foarte ciudat al pacienților. Nu se mai spală.

Dacă sângerează.

Da, curge sânge. N-a mai dat. N-a mai dat doamna doctoră acolo, că am văzut că curge sânge. Și atunci, toată mâncarea se adună, inflamația crește. Este ca gospodina aia, care de fapt doar arată că-i gospodină, dar ea e o puturoasă. Și când vin un musafir, bagă după perdea mizeria. Așa e și aici. De fapt, tu frești dinții din față...

Poate n-a avut timp.

Poate n-a avut timp? Păi de ce a să-ți ia un timp să o baii sub perdea? Bagă-o în fărăși. Ai înțeles? N-o ascunde. Adică nu când avem un musafir, tot ce avem în sufragerie aruncăm în dormitor, că poate nu intră și atunci ne facem că avem curată în casă. Așa e și cu periajul. Deci, te speli peste tot și ți-alegi o periuță mai moale. Eu recomand periuțele soft.

Soft.

Da, moi. Pentru că o periuță moale intră peste tot, este mult mai prietenoasă cu gingiile, pentru că și gingiile ce să vezi trebuie să le speli. Pentru că această placă bacteriană poate fi de multe ori, o regăsim noi medicii, la nivelul gingiei. Deci pe gingii sus este ca un fel de cremuță albă.

Pe gingie sau?

Pe gingii. Deci aici, sus. Uite aici, deasupra dinților.

Înainte de gingii aș vrea să... Îmi zici dacă putem să vedem acasă singur în oglindă dacă avem tartru sau nu? E vreun moment prin care pot să vezi dacă ai deja tartru depus?

În primul rând, cel mai bun senzor al nostru este limba. Știți că limba are cei mai mulți senzori din corp. Este cel mai sensibil organ. Și dacă acum toată lumea când vorbesc eu dă cu limba pe zona asta, a dinților.

Unde? În spate?

Aici, da.

Aici.

Si nu simti fin ca aici. și simțim mai aspru, înseamnă că avem puțină placă bacteriană, puțin tartru. Și frecăm mult mai bine aici. Și cum frecăm aici? Frecăm în toate direcțiile, pentru că dinții sunt înguți jos și mai lași suț și au papile. Deci tu degeaba freci așa, că nu vei da totul la o parte. Trebuie să freci așa și așa și așa, ca să intri între toți dinții ăștia, care sunt foarte lipiți. Mai mult la cei care au înghesuiri dentare, adică dinții ăștia de jos, sunt unul în față, unul în spate, foarte înghesuiți, ei nu mai au spațiile astea unde sunt papilele interdentare, cioculețele astea roz care sunt între dinți, ele sunt înghesuite. Tu nu mai ai puncte de contact între dinți, ai niște suprafețe largi și nu poți peria dintre ele. Și atunci tartru se pune mai rău. și ești în mare risc să pierzi dinții în ani de zile din cauza acestor probleme, pentru că acolo gingia se inflamează și osul este un organ care săracul nu poate lupta. Deci osul este un organ care la traumă răspunde prin resorpție. Deci el nu se poate, pielea, nu? Ți-a intrat aici o așchie, faci ca un fel de coș, nu? Deci puțin punct de puroi, când storci ăsta ieși și așchia, nu?

Da.

O da afară pielea. Osul se retrage. El nu poate lupta. În primul rând că de foarte multe ori în zona maxilară, mai ales mandibulară, nu avem vascularizație osoasă suficientă, știi? Și atunci el se retrage. Și ce vedem noi la acestă parodontoză? Vezi un nivel osos coborât pe radiografie. Faci o radiografie panoramică. Vezi un nivel osos coborât, deci osul nu mai e sus pline până sus unde trebuie să fie, rădăcinile sunt dezgolite. Dacă pacientul e mai norocos și are niște mucoase mai groase, pentru că aici e altă discuție, noi avem mucoase diferite, unul are mucoasă de un milimetru, altul are de trei, altul are de șapte milimetri, grosimea gingiei.

Pot să verifice asta? Adică pacientul de acasă știe să verifice asta?

Pacientul de acasă nu trebuie să verifice, mesajul e să vină la doctor, nu să facă acasă tot.

Dar bine, înainte de doctor, ai povestit de această placă bacteriană care se depune. Întâi este o mâzgă care peste noapte se întărește printr-o reacție chimică și apare acest artru. Dacă deja l-ai, există ceva ce poți face acasă ca să reduci din acel tartru? O să te speli mai mult?

Nu, piatra asta care este pe dinte, eu de foarte multe ori, ca să conștientizez pacienții, când facem de tartraje și zboară cât o bucată de aia de piatră așa, o iau repede din gură cu o pensă și o pun între degete, s-o simtă. Există pacienți care fac foarte mult tartru, care nu se spală corect și care ar trebui să vină la trei luni la detartraj pentru că ei depun foarte mult tartru. Și atunci găsești uneori bucăți de tartru care au șapte milimetri. 5 milimetri. O bucățoaie, da. Și osul este foarte jos. Practic, un tartru într-o cantitate așa de mare face aproape imposibilă menținerea dinților pe arcadă, pentru că tartru stă pe dinte. Dacă tu ai așa o bucată mare de tartru, acolo nu mai e os. Acest tartru a împins osul, osul s-a resorbit, gingia este foarte inflamată, este violacee, la atingere sângerează, acești pacienti nu se mai spală de mult pe dinți, pentru că nu au o sângerare, cum vedem noi în reclamele alea, un pic de roz în pastă, este chiar de sânge și mult, pentru că gingia este foarte inflamată. Și aceștia sunt pacienții cei mai grav, care ei de fapt nu vin deloc la doctor pentru că se instaurează frica. Aoleo, ce-mi face? Dacă-mi face detartraj, o să-mi zboare dintele. Deci noi avem detartraje pe care le facem la o gură întreagă, dar nu la dintele ăla care este bloc detartru, pentru că pacientul ține foarte mult la el și nu ne lasă să-l detartrăm pentru că au frică că îi iese. Și am zis, păi, vă scoatem dintele, găsim altă soluție. Cu cât stă mai mult, cu atât osul se răsoarbe și nu mai ai șansa să pui implant acolo.

Ai avut astfel de pacienți care ți-au cerut să nu dai tartru jos pentru că ține dintele?

Ieri am avut o altă discuție cu o pacientă, da.

Și ce faci ca să-i convingi?

Le vorbesc, le spun care sunt alternativele. Pacienții sunt mulți care știu mai bine decât noi. N-ai ce să faci. Dar în general reușim să-i convingem. Măcar la a doua ședință reușim să-i convingem. Cum să zic, argumentul suprem este că nu pleacă fără dinte din cabinet. Deci este un stres și o frică atât de mare că te duci tirbă acasă, ca să-i face să nu vină la doctor. Unii au avut experiențe proaste, nu? Nu toată lumea face lucruri provizorii, probabil, s-au întrecut, s-a întâmplat așa ceva, știi? Gen aia, mă scuz, dar știi, eu sunt în tratament la o stomatolog și are doi dinși lefuiți și ne protezați provizoriu. Nu există așa ceva în zilele noastre.

Ce înseamnă neprotezația? Adică ai dinți lepuiți și nu ai pus proteze care se asemene cu...

O lucrare provizorie. Deci tu faci niște coroane de plastic mai ieftine, care ele sunt în gură pe perioada tratamentului astfel încât pacientul să aibă permanent dinți. Nimeni nu știe că el are doi dinți din plastic aici. E permanent cu dinți în gură până e gata lucrarea definitivă sau tratamentele, dacă e mai mult de tratat. Există tot felul de posibilități și mai ieftine, pentru că tu-ți dai seama că sunt foarte mulți pacienți care evită mersul la stomatolog din cauza costurilor.

Categoric.

Pentru că stomatologia, din păcate, este 100% privată în zilele noastre. Noi nu mai avem stomatologie de stat. Dacă un pacient are o criză de colecist și se duce la spital de stat și îl operează în urgență, a plecat acasă și statul s-a ocupat de lucrul ăsta, nu? Dacă tu ai un acces la OMSEA, trebuie să mergi într-un cabinet particular. Nu există, decât la facultate. cât să se ducă la facultate, nu?

Știu că există un program, nu? E un program pilot la facultate, unde sunt câteva cabinete care lucrează.

Se plătește așa acolo. Nu e nimic gratis.

Aș vrea să fac o pauză aici, adică să facem o paranteză legat de, pentru că probabil că ăsta este unul dintre pilonii importanți ai degradării sănătății dentare în România. Pentru că, ok, pe de o parte nu există educație și uite, facem acest, inclusiv aceste materiale care sunt menite să educe, Știm că trebuie să prevenim, dar într-adevăr multe lucruri nu sunt prevenibile și trebuie să te duci la doctor. Întârzi mersul la doctor pentru că e privat. Ce am putea să facem noi? Ce ar trebui să facă statul? Ce ar trebui să facă pacienții ca să putem să beneficiem exact cum ai descris. Tu ai o problemă chirurgicală, ai o urgență chirurgicală și dacă nu ai asigurare și dacă nu ești angajat, tu beneficiezi de tratament gratuit din partea statului într-un spital de stat.

În primul rând, aici e o problemă pe care o tot discutăm și cu Colegiul Medicilor și cu Ministerul. În orice țară civilizată există niște asigurări pe niște trepte de finanțare în care ai diverse tratamente. Dacă luăm Germania, în Germania e o asigurare basic pe care toată lumea o plătește să reține de la salariu și ai niște asigurări basic, de bază. care includ și tratamente stomatologice de urgență, anumite obturații și lucrări protetice, adică coroane, proteze de o anumită calitate. Adică statul nu îți oferă lux, nu îți oferă implanturi. Acolo îți oferă o proteză. Dacă tu n-ai dinți, el îți dă o proteză acrilică. Dacă vrei implanturi, e o problemă pe care o plătești, pentru că e un lux.

Sunt cabinete de stat sau sunt cabinete private care au decontare de la stat?

Nu, sunt cabinete private, dar acolo este un sistem de asigurări care funcționează foarte bine. Și ce au făcut de niște ani de zile, pentru că și e o mare problemă cu igiena orală în ultimul timp, au obligat pacientul să aibă două adresări pe an obligatorii la cabinet pe care statul le plătește. Și îți zice, uite, te duci de două ori pe an și o să plătești două detartraje complete și opturații de gradul 1. adică plombiță mică, pentru că obturația de gradul 1 este o carie, se face pe o carie care e mică, o cluzală, adică e pe zona asta. Pentru că tu dacă vii de două ori pe an, medicul îți face un control și îți descoperă, ție, carii incipiente, care, pe asigurare, costă puțin, că e mică caria. Dacă tu nu te duci cinci ani la stomatolog, nu-ți mai plătește nimic statul sau asigurarea.

Știi ce rețin de aici și ce înțeleg de aici? Este că Statul German face asta tocmai pentru că îi este mai avantajos și mai ieftin să facă detantraj la toată populația de două ori pe an și să facă carii mici decât să facă lucrări complexe. Și am putea, cel puțin până o să avem și noi astfel de asigurări, astfel de programe, să aplicăm asta la noi. Adică să știm că ne este mult mai ieftin fiecare dintre noi să mergem la stomatolog de două ori pe an și să facem lucrări mici.

Despre asta vorbim. Orice prevenție înseamnă costuri mai mici și o sănătate mai bună și o speranță de viață mai mare, nu?

Dar totuși oamenii speră că nu mi se întâmplă mie. Într-adevăr, prevenția asta costă puțin, dar ar putea să mă coste zero acum. Poate scap, poate nu se întâmplă nimic.

Știi care e problema mare? Este că noi suntem aici la București, într-o locație superbă, doi oameni care au crescut poate în niște orașe și care au avut aceste posibilități. Și există zone rurale care nu au cabinete somatolice pe o rază de zeci de kilometri până la oraș. Și nu au apă, care cu gălețile. Hai să ne gândim ce fac acești copii. Ce fac acești copii? Adică, ce fac? Topeză padă să se spele pe dinți? Nu? Cine învață? Că ei nu au. Adică, astea sunt niște lucruri care trebuie făcute cu programe guvernamentale. Nu? Adică, noi vorbim ok, ne aude lumea, populația de la oraș. Ce facem populația la țară? Pentru că și ei vor fi, peste 30 de ani, următorii edentați. Noi vorbim foarte bine, dar ne aude lumea care poate să facă lucrurile astea. Cine nu poate să facă și nu are resurse, în continuare va sta la fel.

Și mâncare, dacă te afli într-o astfel de zonă, atunci poți să înțelegi că e cu atât mai important să te speli pe dinți de dor pe zi să faci corect. Am o întrebare pentru tine legat de asta. Dacă ar fi să alegi o singură spălare pe zi, o singură spălare, care ar fi aceea? Dimineața sau seara?

Păi, nici nu știu, cred că ar trebui seara, dacă te-ai spălat doar o dată. Cred că ar trebui seara, pentru că seara ai toate resturile de pe zi, toată mâncarea. Dacă tu te speli bine seara, dimineață doar îți miroase gura puțin, așa, pentru că ești după noapte și noi știm că toți ne spălăm pe dinți dimineața, că ai gustul ăla, așa, care parcă nici nu știi o mirosi sau nu, că noi nu știm cum mirosim, nu? Și nici nu poți să te duci la partener și să-i zici, auzi, miroase gura, nu? Nu poți să-l întrebi, deci atunci te duci și te speli pe dinți. Și cred că m-aș spăla, dacă ar fi să aleg o dată, m-aș spăla seara foarte bine ca să nu dorm peste noapte, că sunt opt ore, în care dormi și toate resturile alimentare se descompun. Nici nu ar fi așa de rău dacă nu te speli seara și măcar te speli dimineața, că nu e timp într-o noapte să se producă carile, da? Pentru că ca să se producă o carie, ție-s trebe bacterii deja multe în gură, care ele produc tot felul de acizii, care distrug suprafața dintelui. Și aia nu se produce într-o noapte. Eu cred că și dacă chiulești o zi, să zicem că într-o săptămână sau ai venit de la o petrecere și nu te-ai spălat pe dinții. în seara aia și a doua zi dimineața ai plecat la serviciu și te-ai spălat. Mă, spală-te seara bine, adică chiar nu se scadă dinții când te-ai spălat o zi, că faci o excepție. Dar, în general, seara ne spălăm ca să eliminăm toate resturile și dimineața te speli ca să nu-ți miroasă gura, cam așa, că ți se pare că e mai bine.

Și pentru sănătatea dinților e atât de important să te speli seara. Am ținut să te întreb asta pentru că, într-adevăr, Sunt oameni care mai sar peste spălatul audinților și eu o fac des. Și te gândi, cumva, noaptea, într-adevăr, pare că ești lipsit de motivație, poate ai stat mult pe telefon, ți-e somn, nu vrei să te mai rizici din pad, ăla e momentul în care trebuie să realizezi că aia, de fapt, e cea mai importantă spălare pe care poți să ai, cea de seară. A doua zi dimineața e alegerea ta, dacă e bine să te speli ca să ține parte de o rutină bună de higienă, dar nu e atât de periculos să sari peste spălață dimineața cât e peste ala de seară.

Să știi că mulți au conștientizat atât de bine. Am fost amuzată, am fost într-o excursie organizată de o companie de stomatologie pentru să vedem niște implanturi și o fabrică foarte, foarte bine. A fost în Africa de Sud și eram numai doctori. Deci vreau să spun că la prânz, foarte mulți, dacă mâncau undeva la masa de prânz, o mare parte din ei se duceau să spăle pe dinți cu periuța.

Și la prânz?

La prânz, da. Deci e multă lume disperată după spălatul pe dinți și chiar i-am întrebat, uite, eu nu mă spăl tot timpul, n-am timp, sunt la cabinet, muncesc, mă rog. Zic, mă, de ce pleci? Unul din ei făcuse chirurgie ortognată, adică el a făcut niște eforturi groaznice ca să arate bine la dinți, pentru că această chirurgie ortognată e o parte a somatologiei ține de chirurgia bucomaxilofacială, deci de chirurg mare. Eu sunt chirurg dentoalveolar cu specialitate de 3 ani. Noi avem o altă specialitate care acum a luat-o Medicina Generală, oromaxilofaciala. Ei fac minuni cu pacienți care au niște dizarmonii foarte mari în sectorul inferior, adică ori mandibula e foarte în față așa, dar sunt unii care sunt în față un centimetru sau în spate sau așa. Deci asta e ceva care nu se poate îndrepta cu aparat. Trebuia când era mic să poarte aparat ca să-i lărgească maxilarul sau să-i micșoreze. Sunt lucruri atât de grave care nu se pot îndrepta cu aparat dentar și atunci chirurgul ortognat taie maxilarul de aici, se numește Lefort 1 și 2, sunt niște tehnici chirurgicale în care tot maxilarul se taie, se avansează în față, se prinde cu niște plăcuțe de osteosinteză, mandibula dacă e în față se taie de aici din corpul mandibulei, se duce în spate Și atunci a toți dinții și profilul arată. Că știți că noi avem, de exemplu, pacienți care nu le zice ca o profil de găină. Așa e deschis în literatură, pentru că mentonul e foarte în spate, ca o mandibula în spate și atunci trebuie să o avansezi. Deci sunt niște modificări WOW la fizionomie. Și unul din acești doctori mi-a spus, zice, eu am făcut ortognată. Deci eu sunt nebun cu spălatul pe dinți, pentru că atâta m-am chinuit și m-am operat să fiu cine sunt astăzi, cu nivelul ăsta. Și avea niște dinți perfecți, superbi. încât mulți, după ce au trecut prin astfel de chinuri, realizează importanța spălatului pe dinți și se spală ca nebunii și de 3-4 ori pe zi.

Dar e ok să te speli de 3 ori pe zi?

E ok să te speli după fiecare masă. Eu ce recomand și ce fac eu la cabine, de exemplu, dacă mănânc ceva și simt că am resturi peste tot, deci nu știu să zicem că mâncăm quinoa, care sunt bobițele alea, păi după ce ai mâncat quinoa, Ai peste tot, pe sub buze, printre dinți, stai și dai cu limba și ai bobițe de alea peste tot. Și eu mă duc, am în baia mea personală la clinică, duș bucal. Și mă duc și îmi pun un duș bucal cu apă caldă și elimin toate bobițele alea, pentru că nu vreau să mă spăl cu ceva mentolat, că mai vreau să beau o cafea. Și când te speli cu pastele astea mentolate, cafeaua zici că e făcută cu apă sfințită ținută într-un butoi 3 săptămâni, da? Și atunci vreau să îmi păstrez gustul ăla de cafea sau de ceai de portocale cu hibiscus, ce beau eu. Știi, nu simți după ce te speli. Deci nu-i nimic greșit să nu te speli pe dinzamă, care elimina resturile alea. Fă-ți un duș bucal cu apă călduță și totul, să vezi în chiuvetă, e spectacol ce curge din dinții tăi. Bobițe de toate felurile. Deci alea toate rămân undeva, mai ales cei care au lucrări. Coroane, punți. Mamă cei sub punțiile alea, știi? Nu vrei să știi când dăm o punte de-aia jos? Cu miroase, pentru că e bacterie cu care oamenii stau în gură de ani de zile. Și ei zic, mă, simt așa un gust când fac așa, parcă simt un gust. Păi aia sunt bacteriile care se degradează și miros urât și normal că le miroase și gura, ei nici nu mai știu.

Revenind la parodontoză și la inflamația asta a gengilor, cât de puțin sau mult timp poate să treacă de la, să zic, o inflamație gengivală până la un dinte care deja se mișcă?

Ani. Ani de zile. Deci, dinții nu pleacă așa ușor din gură. Dar există, am văzut parodontoză din asta, cum îi ziceți voi, boală parodontală, deci e parodontopatie cronică, profundă, generalizată, este diagnosticul, în care pacienții pierdinți rapid și de multe ori nici nu ține de ei, pentru că este suportul osos care este foarte slab. Dar aceste evoluții galopante ale acestei boli se datorează lipsei lor de igienă și de recol la doctor să vină des. Și atunci există această boală care este asociată cu o inflamație puternică, au pungi parodontale, deci pe lângă fiecare dinte, gingia este atât de sângerândă, încât tu când bagi o sondă de aia să măsori adâncimea pungilor, poate să aibă și 7-8 milimetri și un centimetru. Și atunci în pocheturile alea, pungile alea, se adună resturile alimentare care col că e acolo și pacientul nu le poate scoate. Chiar dacă tu te perișe astfel de pungi, Tu cu periuţa împingi alimentele în pungile alea, deci practic îţi agravezi. Doar cu duşul bucal te poţi higieniza şi cu venit la un medic specialist, medic stomatolog, care să-ţi facă eventual higienizare de tartraj. air flow și în cazurile grave trebuie corecții gingivale, trebuie operații cu Lambeau, noi dăm gingia jos cum dai o fustă jos, să eliberezi dinții și să cureți baza dinților de acel țesut de granulație care este foarte proliferativ și se mulțește și acel țesut va scoate dintele în timp. Deci cazurile grave de parodontopatie se lasă cu această intervenție chirurgicală, se numește operație CULAMBO, în care tu gingia o dai jos de pe dinte, cureți tot sesutul patologic de dedesubt și o reatașezi foarte strâns, iar pacientul trebuie să se spele foarte bine și de foarte multe ori avem pacienți care au stopat pur și simplu această boală, dar au înțeles că trebuie să vină la noi la control. Pacienții casei, cum se spune, la trei luni vin la aceste controle de frică că o să aibă iar aceeași situație.

Deci ce ai deschis e un fel de operație pentru parodontoză gravă.

Deci sângerare masivă doar la atingerea gingiilor, zone pe lângă dinte cu gingia adâncă pe care nu o poți controla cu periajul, îți trebuie neapărat higienă cu duș bucal, dar după ce ai făcut acest detartraj minuțios și eventual operația cu lambou, dacă totuși situația se menține, nu se face tot odată. Nu poți să faci o operație cu lambou pe un pacient care are tartru. Cum eu niciodată nu deschid un lambou în gură dacă dinții vecini au tartru. Adică întotdeauna încerc să îmi curăt zona înainte pentru că atunci când am o intervenție pe os, acel tartru îi plinde bacterii și îmi poate infesta mie plaga. Adică eu niciodată nu operez un pacient care are tartru. Ei nu înțeleg, mulți sunt programați de tartraș a mână și îmi vin la operație, îi zic, sorry, nu te operez. De ce n-ai venit la de tartraș? Păi în zona asta aici n-am, că n-am dinți. Dar de fapt ai o bacterie mie generală, adică tu poți să ai infecții la dintele ăsta de sus, păi tu ai în toată gura, pe tot tractul digestiv, tu înghiți bacteriile alea, nu?

Apropo de asta, ce înțeleg este că aceste bacterii pot să ajungă în sânge și din sânge pot să ajungă la inimă și în restul de țesuturi și să provoace boli cardiovasculare, diabet, inflamație cronică în corp. Cum poți să explici asta cuiva care, să zic, nu are noțiun de anatomie sau de fiziologie? Cum poți să explici că acele bacterii ajung în tot corpul și îl influențează?

Păi, în primul rând, le înghiți, totul e o absorpție. În al doilea rând, ele intră în circulație pentru că vasele astea sunt deschise. Sângerarea asta se face, că acolo e o plagă deschisă, nu? Și intră în circulația generală. Problema nu este că o să provoace boli cardiace. Problema e pentru cei care au deja boli cardiace. Sunt oameni care au valvulopatii, au valve cardiace, nu proteze de valve. Dar sunt într-un mare risc de endocardit acesti pacienți. Aceste bacterii nu provoacă diabet, dar diabeticii au o problemă foarte mare pentru că, după cum știm și hai să anunțăm și oamenii normal că ei poate nu știu, că diabetul este o boală sistemică care îți atacă și vasele de sânge. Deci în stadiile avansate, diabetul necompensat, pacienți care nu înțeleg să aibă o dietă, care nu vor să treacă pe insulină și au picuri foarte mari, glicemice. Tu știi, ei vin cu 150, 600, 200, 800. Adică ei sunt într-un stadiu complet necompensat al bolii diabetice. Și ce se întâmplă cu diabetul ăsta în stadiile avansate? fac vasculopatii, neuropatii. Ce înseamnă asta? Înseamnă că noi în gură, vascularizația gingiilor, aceste papile rozalii, sunt cu circulație terminoterminală. Deci toate vasele de sânge, capilarele se duc în gingie și acolo se opresc, cum sunt degetele mele. Ele nu se mai întorc. Și atunci, aceste terminații sunt afectate la diabet, Zona nu mai este vascularizată și începe acest miros, gingile sunt foarte inflamate și trebuie tăiate pentru că se necrozează, exact ca la piciorul diabetic, nu? De ce pacienții bolnavi de diabet ajung să li se taie mai întâi un deget, după aia piciorul, până la glezdă, după aia până la genunchi? De ce? Pentru că vasele de sânge nu mai ajung în periferie din cauza acestei vasculopatii diabetice. Și țesuturile nu mai sunt vascularizate. Unde nu-i sânge, nu-i viață. Și așa pățim și la gură toți pacienții diabetici pierdinții. Pentru că intră în acest cerc vicios, ni nu se spală, pentru că și masajul la gingival ajută foarte mult la să ții țesuturile sănătoase și trofice. Cum te simți după un masaj?

Excelent!

Păi și de ce? Păi ți-a pus sângele în mișcare, pe piele, pe toate extremitățile, când îți ia degetele alea la frecat, nu? Mama mia ce ești, după aia zici că ai 10 kg mai puțin, ești mai ușor. De ce? Că ești foarte revigorat din cauza că sângele tău e pus în mișcare, pe zonele astea, când înghețăm de frig. Păi de ce înghețăm? Că sângele ăsta săracu nu mai este rece aici și atunci tu ce faci? Faci masaj? Să-l pui în mișcare, nu? Ce făceam pe pârtie când eram mici, nu? Făceam și frecam, nu? Asta făcea circulație. Deci asta e vorba de peste tot, de ce facem mișcare, sport, masaje.

De-ai spus că dacă nu te speli pe dinți, nu faci masajul gingival și asta nu e bine. Și mi-ai spus la începutul podcastului și am zis că o să revenim la asta despre faptul că trebuie să ne spălăm inclusiv gingiile. Poți să-mi zici cum le spălăm și la ce ajută?

Uite așa, când frești dinții te duci până sus. Deci te duci pana sus sau sus te duci si dai pe gingii putin. Cand despele aici pe zona interioara, pornesti de sub limba, de jos, de pe zona de la roz catre alb.

Deci nu doar pe alb, nu doar pe alb, trebuie si pe roz.

Da, pentru ca si pe roz sunt... bacterii minuscule care stau acolo, mai ales sub limbă. Deci sub limbă sunt niște depozite de salivă în spate sub limbă, care miros foarte urât. Iarăși vă invit, băgați un deget acolo în spatele limbii, seara, târziu. Aici în spate și mirosiți-l. Sunt bacterii, este normal. Deci noi de aia ne clătim. De ce se spune să bei apă, să-ți clătești gura? elimini o grămadă de lucruri care rămân pe sublimbă de alimente și care putrezesc.

Anca, zi-mi te rog, dincolo de lipsa spălărilor zilnice pe dinți, ce ne mai afectează dinții? Care sunt lucrurile care ne fac rău zilnic dinților?

Alimentele. Sunt alimente care strică dinții, dar dacă te speli bine pe dinți, nu. Sunt băutorii heavy drinker de băuturi carbo-gazoase, că nu vreau să le dăm numele, că nu avem voie, nu?

Mai bine nu. Dar înțelegem, orice înseamnă.

Sunt și în special cele dulci. Că acum poate să înțelegă lumea că le face rău apa minerală. Nu! Că și asta e o băutură carbogazoasă, nu? Apa minerală. Deci noi vorbim de carbogazoase dulci. Sunt dependenți de anumite băuturi. Sunt băuturi de 4 litri pe zi. 2 litri, 3 litri de băutură dulce.

Cum le afectează dinții?

care e generalizată, sunt toți decimați, toți dinții, nici nu vin, vin în stadii foarte tardive și oricum nu înțeleg să se lase de aceste băuturi. Cred că-s mai rău ca drogurile.

Păi și ce le fac rău? Adică ce e rău în acestea?

Ești permanent cu ceva dulce în gură. Deci tu ești permanent și acest dulce provoacă aciditate și atacă dintele. Adică e un mecanism foarte simplu.

Ok, deci aciditate împreună cu dulce. Zimtură, cât de mult contează pasta de dinți în îngrijirea asta dentară zilnică?

Păi cred că contează 100%, pentru că fără pastă de dinți nu ai sentimentul că ești curat. Că tu te-ai putea spăla, să zicem, exact cum am spus mai devreme, că și eu mă spăl fără pastă de dinți când știu că vreau să beau o cafea și totuși am mâncat spanac, care mi-a rămas mai verde între dinții, nu? Sau zici că vine sezonul acum și sunt mare mâncătoare de ierburi. Deci toate lucrurile astea care îți produc resturi alimentare. Mănânci un covric cu mac. N-ai văzut ce haios e când vorbești cu cineva care mănâncă un covric cu mac? Și nu știi cum să-i spui. Zic, hello, stai puțin că ai aici ceva negru, știi, du-te și ia-ți. Și toată lumea zice, da, știu, îmi rămâne aici. Deci ei știu unde le rămâne macul.

Vreau să te întreb ceva. Deci, hai să facem un ghid. Asta mă interesează pe mine personal. Când vorbești cu cineva, care are ceva între dinți. Ce faci? Îi spui sau te prefaci că nu are?

Eu personal spun. Pentru că eu vreau să salvez acea persoană de penibil. Adică mi se pare că sunt foarte prietenoasă. Să știi că fac asta și când merg la restaurant și anumite cunoștințe sau prieteni de ale mele au ruși ordinale foarte mate, știi? Închise la culoare. Și se duc și se dau cu ruși și când vin e foarte funny că au dinții plini de ruși, știi? Totul e cărămiziu aici. Și le zic, le fac așa și hăc așa. Și știu automat. Deci automat știu. Haule, mersi, mersi. Și toată lumea mulțumește. Mi se pare că e un lucru de bun simț să-l anunț pentru că este penibil să vorbești cu așa ceva între dinți. Nici el n-ar vrea, nu?

Corect, n-ar vrea.

Și ni se întâmplă tuturor. Adică, eu aș prefera să fiu anunțată. Vezi că ai ceva, nu te ieși. Mă dure pe de la baie, îmi scot. Adică e o chestie care este normală să-ți rămână ceva între dinți când mănânci ceva și nu te-ai dus imediat să ieși cu colegii, nu? Mănânci budincă de chia, de exemplu, care are bobițele alea negre.

Îmi fac eu acum, da?

Și ți-a rămas o bobiță de-aia și toată lumea oricum se uită numai la tine, în gură. Pentru că Corect.

Și cred că îți vine totuși pe de altă parte să nu spui ca să nu... Adică o lași așa, nu observi, dar de fapt nu faci decât să amâni situația penibilă, pentru că persoana respectivă a mers și l-a dat la baie, va zâmbi în oglindă și o să-și dea seama că toată ziua a stat cu ceva între dinți.

Sau se duce la un șef în birou și e cu... Adică, nu știu, mie mi se pare că este de... Eu cred că este foarte empatic să anunți.

Și cum îi zici? Vezi că ai ceva între dinți?

Îi fac așa un semn, zic că... Deși vezi... Nu știu, anunți într-un fel acum... Poate să se supere cineva, dar eu nu am văzut să se supere cineva că îi face un asemenea bine, nu?

Da, corect, corect. Așa e, da.

Adică lucrurile normale să le tratăm cu normalitate, că ni se întâmplă tuturor. Mi se pare asta o falsă, o fățărnicie chestia asta, dar e o acceptiune personală.

Hai de toate, ai ceva între dinți să anunță.

Eu sunt foarte directă, friendly și zic că toată lumea e așa. Cine se supără... Îmi pare rău, îmi cer scuze, dar nu mă schimb. Bun.

Ața dentară sau duș bucal?

Duș bucal. Clar.

De ce?

Este cu dușii întors. E foarte periculoasă ața dentară dacă nu știi să o manevrezi, pentru că, în general, ața dentară este că ți-a rămas ceva între dinți, nu? Și tu o apuci și intri cu ea între dinți. Dacă dinții sunt foarte înghesuiți și au contacte foarte bune, Tu, ca să treci de contactul ăla, faci o forță și te duci până în gingie. Și ce să vezi o scos plină de sânge? Pentru că ți-ai lezat papila și prin acțiuni multiple ajungi să lezezi ligamentul circular al dintelui. Deci gingia noastră stă așa de bine pe dintă lipită. care un ligament circular, care este o structură fiziologică, care face parte din parodonții ăla de ce am zis mai devreme, deci de țesuturile care țin dinții, ligamentul circular, ligamentele intraosoase. Acest ligament circular, când tu tot îl lezezi, îl lezezi, se inflamează, se supără și se strică. Și atunci poți să faci pungi parodontale. Deci ața dentară nu e bine de folosit așa. Și mai face un lucru, Descimentează coroane pentru că tu când tragi înapoi tot timpul faci un șoc. Deci ața dentară dacă aș folosi-o, aș băga-o dacă nu e cu mare presiune și după aia aș scoată-o. Nu m-aș duce cu ea înapoi în jos. Aș băga-o și aș scoată-o.

Deci o bagi între dinți cu grijă să nu le-ți dezi gingia, te-ai curățat și după aia dai drumul la un capăt și o scoți printre dinți.

Oricum să știi că din experiența mea ața dentară nu scoate resturile de la papilă interdentare atât de bine cum curăță o periuță interdentară. Ce înseamnă periuță interdentară? Sunt niște periuțe miști. Știi periile alea de spală sticlele mama pe vremuri? De spalai o sticlă? Exact la fel e, numai că este micro.

A, le știu, dar nu mi intră între dinți.

Pentru că n-ai luat numărul care trebuie. Ele sunt pe numere, de la 0 la 6. Adică tu poți să iei foarte fină pentru dinții foarte înghesuiți sau mai mare dacă ai loc mare între dinți. Și alea sunt niște periuțe foarte bune cu care tu poți să speli, de exemplu, și unde ai lucruri protece și o coroană pentru că o coroană pe dinte nu mai ai niciodată continuarea rădăcinii și acolo tot timpul ai o zonă mică, un hâț mic acolo unde intră mâncare și dușul bucal este numărul unu pentru că nu lezează, el doar curăță fără să faci leziune. Ața dentară îți poate leza, periuța dentară te freci cu ea bine între dinți și elimini restul alimentare, deci pentru mersul la restaurant. în care te duci la baie că simți că ai aici ceva și nu poți să scoți, te duci la baie și e bine să ai în poșetă sau în buzunar o periuță dentară care are și capac și ți-l scoți decât o scobitoare care lezează și este groasă, Periuța inter-dentară este un accesoriu foarte bun care nu ar trebui să lipsească din poșeta sau buzunaru celor care știu că le rămân resturi între dințe atunci când mănâncă. Pentru că noi ne știm zonele unde ne rămâne și atunci ele se pot îndoi că-s metalice la 90 de grade și intri frumos aici cu ele în zona laterală și-ți scoți resturile alimentare care te deranjează mare până ajungi acasă. Pentru că atunci când ai o bucată de mâncare care ți-a rămas între dinți, deci nu mai poți să te concentrezi la conversație, că nu mai încerci să o scoți cu limba, faci d-alea, mă te deranjează, deci nu mai poți să te concentrezi. Și atunci te duci frumos la toaletă și în loc să spudrezi nasul, ți scoți bucățica de mâncare dintre dinți cu o periuță interdentară.

Apă de gură da sau nu? Sau dacă da, atunci când?

Apa de gură e un accesoriu care poate fi sau nu, dar ce pot să zic? Sunt ape de gură care sunt profilactice, aceste ape de gură care le găsim în toate drogheriile și mai este apa de gură pe care o găsim la farmacie. care este o apă curativă, post-operator, afte, leziuni în gură, bube, tot felul de lucruri și aceste ape de gură trebuie să conțină întotdeauna clorhexidină, care știi că este un antiseptic folosit și pe plăgi cutanate înainte de operație și la îngrijirea plăgilor și în gură. Există diferite concentrații de la mai mic la mai mare și aceste ape de gură Omoară toate bacteriile. Deci ele sunt recomandate în special celor care au parodontopatii, parodontoze avansate, sângerări, pungi parodontale ca să elimine conținutul de bacterii care este foarte mare. Pentru că noi avem floră saprofită în gură cu care toți Noi acum când vorbim, suntem cu flora noastră, nu? Ea devine patogenă în momentul în care se fac dezechilibre, da? Și crezi că avem Aureus în gură și tot felul de streptocostafilococi, nu? E, astea când se dezechilibrează, devine patologic. Aceste ape de gură cu clorexidină balancează acest nivel patologic, dar ele nu trebuie folosite regulării, de zi cu zi, clorexidina.

E bine să ți le recomande medicul mai degrabă?

E bine să ți le recomande medicul, bineînțeles, să îți recomandă și atunci e bine să iei o dușcă mică de apă de gură, să o ții un minut, după care să o scoibi și atunci Ești puțin mai curat în gură, nu-ți miroase gura. Întotdeauna, post extracțional, eu recomand bombonele dasea cu mentă pentru să-ți creeze sentimentul că nu miroși și că n-ai un gust rău.

Există remedii naturale pentru probleme stomatologice sau care țin de gingii și de gură care să funcționeze?

Toată fitoterapia, care este acum foarte modernă, nu are niciun document based evidence. Se medice amândoi. și știm că noi funcționăm cu articole și cu studii. Fitoterapia nu are niciun document base de evidență, este doar un mit. Este un adjuvant întotdeauna. Nimeni nu zice nimic. Dacă vrei tu să te speli cu ceai de salvi, ești de mâșetel, că ți-ai ție bunica că îți face bine, poți. Eu cred că nu are niciun efect.

Anecdotic, n-ai văzut pe cineva care să... Anecdotic, adică caz, case report care să funcționeze?

Normal că avem, adică... Am avut o pacientă pe care am operat-o, i-am făcut o grefă și la grefe osoase e obligatoriu să ia antibiotic pentru că poți să infectezi grefa, măcar câteva zile. Și a venit, nu mi-a plăcut cum arată plaga ei deloc, nu s-a clătit cu clorexidină, i-am dat să se spele cu clorexidină, avem chiar niște pliculețe monodoză pentru birou, deci le dau să aibă în poșetă, o dușcă să o ia sau după ce mănâncă. N-a făcut nimic, se vedea clar placă bacteriană. și am întrebat-o ce medicație a luat. Știți, doamna doctor, eu sunt total împotriva antibioticelor. Eu nu iau antibiotice, eu scresc aloe în casă și eu sug o frunză de aloe când am o inflamație sau îmi dau cu aloe.

Asupt o frunză de aloe.

Asupt o frunză de aloe, da. Deci fitoterapia e pentru capul nostru, ne face să ne simțim bine psihic că am luat niște lucruri, dar eu cred că medicația adevărată e cea prescrisă de medic la farmacie și că pacienții asta ar trebui să facă. Nu sunt împotrivă de spălări, că îți dai cu ce ai, mai sunt niște lucruri vechi, dar nu pentru problemele grave.

Și ce mai ai văzut? Asta cred că era pentru sfărâit, nu știu dacă te ajută la dinți. Era un fel de... Cum se cheamă asta? Când iei ulei în gură și faci... îl duci așa dintr-o parte în alta, obra... Cum se cheamă?

Te clătești, așa cu el?

Dar nu te clătești, adică când te clătești, te clătești și scuipi de aici, faci un fel de exercițiu de iei ulei și îl duci într-o parte în alta.

Da, nu știu. Cu toate că am început să sforăi, da, așa mi-a zis soțul meu, dar probabil că o să descopăr. Și ce-ți face uleiul ăsta? Nu mai sforăi?

Știu că era pentru sfărăit, e un fel de exercițiu de a-ți crește tonusul, dar mă întrebam dacă îți face ceva și pentru dinți.

Să să-ți nu lubrifieze cumva puțin limba, că știi că la sfărăit de fapt se uce limba în poție posterioară și îți închizi căile.

Nu știu dacă e mai eficient decât suptul unei frunze de aloe. Trebuie văzut asta. Ok, știi, aș vrea spre final, pentru că ne apropiem de final.

Să știi că cu chestia asta o să supărăm naturiștii, știi? Medicina naturistă.

Măi, că să aloi, știi da, ca să venim și totuși într-un dom pozitiv, da. Extractul de aloi are, într-adevăr, anumite proprietăți bactericide micuțe. Dar într-o concentrație? Da, într-o concentrație când nu ai nevoie de antibiotic. Nu există nici o situație în care aloe să susținte un antibiotic prescris de un medic.

Adică sunt niște adjuvante, dacă crezi că te ajută, ok, dar nu ignora prescripția pe care ți-a făcut-o cum i-am făcut eu. Dom'le, trebuie să iei antibiotic, trebuie să ai acest antiseptic oral. A, ok, vrei extra aloe, că așa crezi tu? Ești binevenită să faci lucrul ăsta, dacă crezi. Dar nu o să înlocuiască terapia convențională.

Aș vrea, spre final, dacă poți, să ți imaginezi că vorbești cu un necunoscător, cu un extraterestru care are dinți pentru prima dată în viața lui și trebuie să îngrijească acei dinți. Care sunt lucrurile de bază pe care trebuie să le facem pentru a avea grijă de dăntura noastră?

Păi, unul, să ai o educație din copilărie, să te speli pe dinți, Și să nu fugi de spălatul pe dinți, cum făceam și eu când eram mică, mă dădeam cu pasă de dinți pe dinții din față că mă mirosea tata să vadă dacă m-am spălat. Adică am reușit să fiu atât de excroacă de l-am păcălit maxim. Mai întâi îmi controla periuța să vadă dacă îi udă în pahar.

Și ai început să o uzi?

Da.

Nu pot să cred.

Păi fii atent cu copiii tăi, frate, că sunt mai șmecheri ăștia. Deci eu când eram mică îmi zicea, te-ai spălat pe dinți? Da, da, da, sigur, sigur. Nu mă spălasem. S-a dus la baie, puneam în apă părință. Mama mia, ce mi-o luam. N-ai spălat. Și minți, în primul rând. Treci imediat, mă-nlui scola din pat să mă spăl pe dinți. A doua seară m-am făcut mai deșteaptă. O băgam până în apă, o băgam acolo și m-a spus, te spăla pe dinți? Da. Se ducea a controla, vedea că e udă. Nu știu cum s-a prins el într-o zică, nici tata nu era vreun fraier și a venit și mi-a zis, te spăla pe dinți? Da. Zic, zice, sigur? Ești sigură? Da. Dă să te miros. Bineînțeles că nu miroseam deloc ca pasta. După care mi-am dat cu pasta văbuze. Mă, numai să nu faci ca el. Ai înțeles? Pentru că copiii sunt copiii măi. Ei nu vor să facă lucruri, nu? Dar te amuzi cu ei să-i vezi că sunt niște mici chiulanjii. Asta ar fi primul lucru. Mai mult atenție la copiii noștri, pentru că spălatul pe dinți și niște ritualuri se învață de mic și va deveni un gest care este automatizat pentru el, după care ar trebui, când ești persoană adultă, să vii la controle la stomatolog. Astea sunt lucruri care te ajută să ai o dantură sănătoasă. Bineînțeles că spălatul pe dinți e la bază, cu paste de dinți ca lumea. Sunt paste de dinți astea de calitate despre care vorbim, care tu poți să te speli cu ele, îți curezi gura, speli periuța și mai pui odată, spre final. Ca să zici că cum se spală rufele de două ori. Uite ce tricou alb ai tu. Îți spun eu că nevastă ta îl spală în două ape. Nu poți să ai un tricou alb dacă îl speli doar într-o apă. Că atunci se duce mai întâi praful ce-i pe el și la a doua apă rămâne alb. Rufele albe trebuie să aibă două spălări. Deci și atunci când te simți murdar și încărcat, mai pui un pic de pastă și te mai speli. Pentru că periajul trebuie să dureze trei minute.

Trei, nu două. Nu!

Sunt clepsidre cu trei. Dar dacă tu începi periajul, cum se începe? Dă-i în partea asta și te duci aici, cobori, te duci în partea asta, nu?

Am, da, îmi arată periața, am, da.

O să-ți arată de ce, te speli electric.

Da.

Sunt certată cu periunțele alea.

Da, de ce? Și plus că... Aveți atât de multe păreri legate de periuțe. Unii zic că e bun electric, unii zic că este bun normal. Explicăm de ce. Adică de ce este această...

Ce faci tu cu mâna ta să nu ești de lucru manual, de întotdeauna. Mai bun. În primul rând că articulația pumnului e foarte versatilă. Periuța electrică...

Dar nu tremură pumnul ca periuța de 500 de...

Păi și cine a zis că e bine să te spele așa?

Păi așa mă gândesc că dacă tremură, așa mă imaginez că periuța aia când tremură face micromișcări.

Da, da, să știi că faptul că asta e greșeala, de fapt periuțele electrice, astea mai ales ultimile care au senzor de presiune și îți cântă melodii, ok, sunt foarte bune, dar nu exclud jocul tău manual.

Da.

Deci întotdeauna, chiar vânzătorii de periuțe încearcă să mă convingă. Eu sunt destul de împotrivă de periuțe electrice pentru că eu știu că lumea se puturoșește când are periuță electrică. Și își pune un film, spun eu cum face filmea, își pune pe ventuză telefonul, aia mică, pe oglindă și se spală pe dins să uită la un film. Păi tu mai te concentrezi la filmul ăla. Asta-i lumea în care trăim. Copiii asta fac. Mănâncă cu un film, se uită pe oglindă. Știi, nu știi huselea de telefon cu ventuze? Și stau pe oglindă, nu? Deci în orice poziție ei se uită la ceva. Și atunci tu nu te concentrezi la actul ăla pe care îl faci. Și periuța electrică o ții că zici că face ea treaba. Și periuța electrică este un AI, da? El nu e versatil. Și atunci ea face tot timpul aceleași zgomot. Atâta. Ducându-te tot timpul, ținând acolo, face o eroziune. Am pacienți care au dinții cu niște eroziuni la baza gingilor și se spală electric de ani de zile. Pentru că o țin în același loc, pe când cu periuța electrică tu trebuie să te miști și în plus de mișcarea ta este mișcarea ei.

Cu ușea manuală trebuie să te miști.

Nu, și cu electrica.

Și cu electrica trebuie să te miști?

Și cu electrica trebuie să te miști. Deci tu cu electrica te miști și ea îți face și alte...

Și atunci e mai sigur să ai o perioță care să nu fie electrică, să fie normală, pentru că te omiști normal.

Măi, eu poate sunt și old fashion, că am o vârstă. Eu sunt cu controlul manual, mie îmi place să mă duc eu în fiecare zonă. Plus că paia electrică niciodată nu o bag bine aici, că are un mâner foarte rigid și nu pot să o bag aici, să mă spăl aici pe curbură, pe interior. Și de-aia multă lume care se spără electric are aici foarte mult artru. Că zice, păi da, dar unde o bacă-ți, mă lovește. Plus că te duci în spate la ultimul molar și vibrează sub limbă, te gâdilă, nu-ți suporți și atunci niciodată ultimul molar nu-i bine spărat, că ești cu perița electrică foarte în spate, știi?

Deci înseamnă că nu e neapărat, nu există una mai bună decât alta, trebuie doar să o folosești corect.

Nu pot să spun că nu sunt bune periuțe electrice, dar părerea mea este că atunci când pierzi controlul, lucrul nu mai este bun. Și foarte multe persoane se bazează pe periuța electrică și nu mai fac mișcări. Și atunci periuța electrică are același tot timpul. Știu care programe, de soft, de tare, deci am văzut. Dar eu tot Bine de știut. Tot manuală îmi place.

Și mai am o ultimă întrebare totuși. Pentru cine s-a uitat la acest podcast și pentru cei care au numai spună acum cu noi, vreau să le mulțumesc. Cei care sunt interesați de acest subiect al parodontozei, când te duci la medic sau ce faci dacă să zicem că e tot în regulă și odată ai scripat și ai sânge? La primul periaj după care ai sânge în chivete te duci la medic?

Da. În primul rând, mă întrebai mai devreme cum poate să vadă pacientul tartru pe interior și uite, am uitat să-ți răspund la întrebarea asta, acum mi-a venit. Sunt oglinzi stomatologice din plastic cu care te poți uita într-o oglindă. Eu am în baie o oglindă care mărește de 10 ori. Bine, nu ești prea drăguț când te uiți în oglinda aia și ai o vârstă că vezi toate alea, dar te gândești că tu n-ai de 10 ori mărire la ochelar și n-o să vezi ce văd eu în oglinda aia de 10 ori. Dar toate ridurile și toate astea, dar mă ajută foarte mult când mă machiez, că și eu am o dioptrie de 1.75 de aproape și mă ajută să mă uit în gură. Am oglindă de stomatologică de plastic și mă uit în oglindă aia de lupă. de desubt și îmi controlez în oglindă aia,

tu te uiți în oglindă și aici

și dai cu limba, v-am zis, e proba asta. Aici, aici, aici sunt aspră, mă spăl mai bine aici. Adică ar trebui insistat mai mult pe ce nu se vede decât pe ce se vede. Asta în orice caz. Dar

cred că există deja, mi se pare că există dispozitive pe care le conectezi, e ca o periuță care vine așa Are camera aici și o conectezi la telefon și poți să vezi înăuntru gura. Nu-i

ok, nu? Limba ta e cel mai bun senzor. Trebuie să fii curat când ai pe desubt, să n-ai nimic între dinți. Dacă îți rămână alimente între dinți, e clar că acolo e o carie între dinți. Deci e o zonă. Un om care are dinții curați perfect nu îi rămâne nimic între dinți. Serios? Nimic. Deci dacă îți rămâne undeva ceva între dinți, înseamnă că ori o poziție nefirească a dinților, înghesuiri, înclinări și atunci punctele de contact nu mai sunt ca lumea. Și când doi dinți se întâlnesc așa, normal, dar ei sunt strâmb și încep așa și suprafețe, acolo e loc de intramâncare, deși ăsta porți aparat ortodontic. Dacă dinții sunt corecția linia și totuși îți intră, înseamnă că ai făcut o carie între dinții. Pentru că acolo e o zonă anfractoasă, aspră, care nu are autocurățire. Deci, în mod normal, cine folosește scobitoare, ață dentară după masă și nu se igienizează singur la o simplă clătire să iasă resturile alimentare, să simți că ți-ai înghițit, înseamnă că dacă intră între dinți ai cari sau sunt prost aliniați, dacă rămâne aici în față, între dinți, ai plombede astea de călet care nu mai sunt șlefuite, sunt aspre. Și atunci rețin alimentele. În mod normal, Un om care are dinții curați când vorbește la restaurant cu tine. Nu-i vezi mâncarea pe dinți. Noi suntem construiți atât de perfect în așa fel încât atunci când mănânci, tu n-ai carne, frânze, pătrunjel pe-aici, nu? Nu are nimeni. Mai vezi oameni care au lucrări prost făcute, lucrări care au rămas largi pentru că între timp s-au întâmplat retracții și intră după coroană, n-au punctele de contact bine făcute. Acolo unde au lucrări, retenționează alimentele pentru că lucrările nu sunt corect făcute. Și asta este un alt subiect al sângerării, lucrările protetice, coroane care nu sunt bine adaptate sau sunt foarte vechi, între timp s-a retras gingia și acolo intră mâncare și începe sângerarea și care nu are nicio legătură cu parodontoza.

Bun, să știi că acum când te ascultam spre final, mi-am dat seama că chiar dacă avem o serie de materiale despre sănătatea dentară pe site-ul nostru, dr. Mihail, Și aveam impresia că cam știu multe lucruri, discutând cu tine mi-am dat seama că nu știu foarte multe lucruri. Și cred că e o serie care ar trebui să continue despre... Eu

sunt foarte deschisă în generație de o educație. Cum poate într-o zi, da, ai tu foarte multe lucruri să ne spui că ești chirurg. Și aș afla eu de la tine, că de-aia suntem specialiști în specialități diferite. Aștept

să mă inviți la podcast. Da,

o să fac. Da, uite aici, vin și te întreb eu pe tine. Anca,

mulțumesc foarte mult pentru tot ce ne-ai povestit. Și

eu îți mulțumesc, a fost foarte drăguț și mai venim, nu? Da,

sper că te-ai simțit bine la noi și vreau să mulțumesc cu oamenilor care s-au uitat până acum. Repet, dacă aveți întrebări, lăsați-le jos în comentarii și noi strângem din aceste întrebări. Următoarele dati când avem acest subiect la podcast abordăm și din întrebările voastre. Cu curaj, lăsați-le în comentarii. Mulțumesc din nou, Parodontax, pentru faptul că sprijini acest episod din acest podcast și pentru faptul că sprijini această educație în sănătate dentară. Mulțumesc! Ceau!

Pe

curând!