Adevarul despre TATUAJE | Ce se intampla in CORP
20 Mar 2024 · 25 min
Romanian-language podcast episode (presenter: Dr. Mihail) explaining how tattoos interact with skin and the immune system. Covers skin anatomy (epidermis, dermis, hypoderm), why semi-permanent tattoos fade with epidermal turnover (~4 weeks), how permanent tattoos are retained in the dermis via macrophage phagocytosis (macrophage cycles ~90 days) with gradual pigment loss and occasional migration to lymph nodes, and known/possible risks (allergic reactions to specific ink colors, infection, granulomas, keloids, heavy metals, MRI-related reactions). The presenter notes scientific uncertainty, cites a mice study that clarified macrophage dynamics, and gives practical advice (use accredited studios).
Questions this episode answers
About 30% (3 in 10; ~1 in 3 adults).
Approximately 40–50%.
About 4 weeks (≈30 days); presenter notes it can be up to 90 days in older individuals in some studies.
About 90 days.
Around 4 weeks (10–15 minutes application; fading over ~30–40 days on average).
Chapters
Omule, te salut. Eu sunt dr. Mihail și astăzi vorbim despre tatuaje. Acest video este pentru tine dacă vrei să-ți faci un tatuaj și poate te gândești, te mai gândești la asta. Acest video e pentru tine dacă ai un tatuaj și vrei să înțelegi de ce el persistă, de ce rămâne acolo sau de ce în timp tatuajul tău se diluează și devine un pic mai opac. Acest video e pentru tine dacă ți-ai făcut un tatuaj într-un loc nepotrivit și el din start devine opac și nu este ceea ce ți-ai dorit. În final o să înțelegem Cum funcționează pielea noastră, care e anatomia pielii noastre, de ce acea cerneală rămâne în piele, care este mecanismul și o să vorbim despre multe alte lucruri interesante. Cum ar fi faptul că în lume aproximativ 30% dintre adulți, adică 3 din 10, adică aproximativ 1 din 3 adulți are un tatuaj și dacă ne gândim la populația mai tânără de adolescenți și tineri, acest procent se duce undeva la 40-50%. Dintre oameni au tatuaje. Cu toate astea, știința tatuajelor este foarte precară. Nu avem meta-analize care să ne spună ce riscuri există și e foarte greu să le faci pentru că există tot felul de Cerneluri și pigmenți diferiți, tot felul de studiouri diferite și tehnici diferite de a tatua, așa că e foarte greu la finalul zilei să pui punctele pe ei să zici, da, astea sunt riscurile sau cu astea ar trebui să te tatuezi. Totuși, nu ar trebui să ne îngrijorăm, pentru că sunt foarte mulți oameni care își fac tatuaje și probleme majore nu au fost observate. Totuși mi se pare interesant că știința de abia acum progresează și de abia acum șase ani oamenii de știință au publicat un prim studiu în care au studiat șoareci și tatuați și de abia atunci au reușit să explice de ce cerneala rămâne în corp, în piele atâta timp și care este mecanismul. Pentru că dacă stai și te gândești, logic, pielea se schimbă permanență. Epidermul ăsta de la suprafață se schimbă la fiecare patru săptămâni. o lună și ai un alt epiderm pe tine. Dermul se schimbă și el dar cu o rată un pic mai îndelungată, mai lungă. Dar putem spune cu certitudine că într-un an tu o să ai o altă piele pe tine. Totuși cum e posibil să ai o altă piele, dar acea piele diferită să păstreze acea cerneală în ea. Și pentru asta trebuie să înțelegem care este anatomia pielei. O să vorbim despre piele acum și despre anatomia pielei și în general pielea face parte din acest sistem numit sistem tegumentar. Când ne referim la piele, vorbim despre trei straturi distinte care au tesuturi diferite și celule cu funcții și roluri absolut diferite. Acum, dacă asta este toată pielea noastră, ea este formată din trei straturi. Primul strat e ăsta de aici și acesta se cheamă epiderm. Acest strat de mai jos, de sub epiderm, se cheamă derm. Iar subderm este hipoderm, este stratul grăsos să zic, adipos al pielii noastre. Și acum hai să vorbim despre epiderm și în acest context o să înțelegem cum funcționează tatuagele semipermanente, cele care dispar după aproximativ 4 săptămâni. Pentru asta trebuie să înțelegem cum funcționează epidermul. Epidermul dacă asta este toată pielea noastră, dar ăsta este hipodermul, ăsta e dermul și aici vorbim despre epiderm care este fix partea asta de aici. Asta este partea cea mai subțire a pielii noastre și cea care ne apără de exterior. Acum, acest strat subțire este format din aproximativ 50 de straturi de celule. care sunt asezate unele peste altele. Și aceste celule sunt distribuite în diferite straturi, după cum le vedem aici. Straturul bazal, spinos, granulos, lucidum și corneu. Acum, ce e important de înțeles este că aceste celule cresc de jos în sus. Deci, practic, primul strat este cel care crește. Aceste celule se divid și împing celula în sus. Împing după aceea din nou celula în sus, deci prima celulă formată de jos este împinsă de jos în sus de următoarea celulă, după aceea se formează o altă celulă și ele iar sunt împinse în sus și sus ajung să se tăbăcească, să se aplatizeze în felul ăsta. Și practic sunt niște cerurile plate deasupra care stau unele peste altele și formează o barieră foarte bună a corpului nostru care nu permite multor lucruri să intre în corpul nostru și nu permite apei să se evaporeze foarte ușor din corp. Deci este primul strat de protecție format din aproximativ 50 de cerurile. Ok, cum spuneam, aceste celule cresc de jos în sus și în momentul în care celulele astea ajung sus, ele pur și simplu se desprind de pe noi și cad pe jos. Drept urmare, fiecare om împrăștie în jurul lui aproximativ un milion de celule cutanate în fiecare zi. Deci în fiecare zi un milion de astfel de celule cutanate se desprind de pe tine și se duc în lume, pare scârbos dar asta este anatomie, așa funcționează corpul tău și alte celule noi se formează jos. În fiecare zi un milion de celule se formează jos și un milion de celule se desprind sus la suprafață. Ceea ce este minunat și asta ne duce la felul în care funcționează tatuajele semi-permanente. În momentul în care cineva îți pune aici un tatuaj semi-permanent, îți pune un astfel de apsipil pe care îl lipește și trebuie să-l ții 10-15 minute, Acest apțipid are pigmenți foarte mici care sunt capabili să pătrundă în acest epiderm și astfel acești pigmenți o să coloreze în zona asta epidermul și în cele 4 săptămâni, aproximativ 30 de zile, 40 de zile, alte studii spun că pielea se poate regenera până la 90 de zile la persoanele în vârstă, Aceste celule cu pigmenți cu tot o să se ducă la suprafață și tu o să ai 4 săptămâni în medie pielea tatuată. Ăsta este felul în care practic un tatuaj poate să reziste pe pielea ta, un tatuaj semi-permanent și în aproximativ 4 săptămâni el o să se spele, pentru că celulele de jos o să vină în sus, cu tot cu cerneala din acel tatuaj semi-permanent și astfel tatuajul permanent se evaporă și dispare. Asta este ideea de bază a cum funcționează un tatuaj semi-permanent. Dar haideți să mergem mai departe și să vorbim despre al doilea strat al pielii care este mult mai interesant și este mult mai complex și e format din alte tipuri de celule. Și acum ca să înțelegem cum funcționează un tatuaj permanent, trebuie să înțelegem cum funcționează acest derm. Și dacă până în zona asta este epidermul, toată partea asta de aici este formată din derm și vedem din star că celulele aici sunt mult diferite. Vedem aceste celule care sunt mai măricele. și celulele astea măricele se numesc fibroblaști. Acești fibroblaști sunt celule active care sintetizează matricea celulară, adică colagen, elastină și glicoproteine. Concret, acești fibroblaști sunt celule care formează această rețea conjunctivă care este neregulată, care este formată din fibre de colagen și elastină care cresc în toate direcțiile. Dacă ne uităm pe această secțiune histopatologică, vedem că acesta de aici este epidermul, Iar asta de aici e dermul. Iar fibroblaștii sunt aceste celule de aici. Asta este un fibroblast, asta este un fibroblast. Și vedem cât de frumos formează acest fibroblast aceste fibre de colagen și de elastină. Acum, partea cea mai interesantă a acestor fibroblaști și fibroblaștii ăștia sunt celule mari, sunt celule active, sunt mult mai puține celule decât în epiderm. Deci în derm avem mai puține celule. Sunt acești fibroblași care creează această rețea conjunctivă care este foarte neregulată. Adică nu sunt celule ca în epiderm care stau unele peste altele foarte bine structurate. În derm avem acești fibroblași care creează această rețea conjunctivă neregulată de fibre care arată în toate direcțiile. Adică vedem aici că aceste fibre de colagen și de elastină, inclusiv în desenul acesta de aici, vedem că fibrele astea se duc în toate direcțiile și asta ne oferă rezistența și elasticitatea pielii. În orice direcție trag de piele, dacă trag încoace, dacă trag încolă, dacă trag în sus, dacă apăs pe ea, pielea rămâne fermă și elastică, pentru că fibrele astea trag de peste tot. Apropo, Dacă vreți un material despre colagen, cum se formează colagenul în acest derm, de ce are nevoie fibroblastul tău ca să creeze fibra noi de colagen și dacă suplimentele cu colagen funcționează sau nu, lăsați-mi jos mesaj în comentarii și revenim cu un alt video despre asta. Dar revenind la subiectul nostru, acești fibroblaști practic stau aici și creează această rețea de colagen, de elastină și așa mai departe. Dar acum, întorcându-ne la acest desen anatomic, vedem că pe lângă fibrele astea de colagene, elastină și fibroblaști, avem și alte elemente în acest derm. Avem vasele astea de sânge, avem artere, avem vene cu sângele care se întoarce, avem glande sudoripare, glande sebacee, avem acești folicul de fir de păr, deci avem foarte multe alte structuri anatomice care stau, bine mersi, în piele, până când, deodată, cineva la care mergem într-un studio ne face un tatuaj. În momentul în care facem un tatuaj permanent, ceea ce se întâmplă când mergem într-un studio și un artist de tatuaje ne face un tatuaj, este să vină cu acel hack, acel hack automatizat care străpunge pielea și o străpunge cu foarte multe repetări într-o secundă și într-unul în care el străpunge pielea, acul ajunge la o anumită grosime în piele, ajunge în derm, ceea ce se colorează aici la nivelul epidermului, am înțeles deja că o să dispară în cele patru săptămâni, dar într-unul în care el ajunge în derm, el o să lase aici bucăți de cerneală și aici lucrurile devin foarte interesante. Odată ce această cerneală pătrunde aici, ea pătrunde, cum am zis, cu ajutorul acelui ac, iar acul acela provoacă un traumatism. La nivelul acesta al injecției de cerneală, de astfel de pigment în derm, apare un traumatism, iar un traumatism o să aducă de la sine un răspuns imun și aici lucrurile devin super interesante. Practic de aici, de la nivelul dermului, traumatismul este sesizat și apar niște elemente imunitare, cum sunt celulele albe. Și cele mai importante din această schemă sunt macrofagele. Macrofagele sunt niște celule albe care vin la locul de accident, deci în zona aceasta avem o inflamație. Și aceste macrofage ajung în zona de inflamație să caute Sursa inflamației, să caute cine este scandalagiul care a pătrus în piele, în derm, unde el n-are ce să caute. Și astfel aceste macrofage sunt învățate să înglobeze orice corp străin. Fie că vorbim despre o bacterie, fie vorbim despre un virus, un parazit sau orice altă substanță, ea o să fie practic înglobată de aceste macrofage. Și iată cum vin macrofagele și înglobează aceste particule de cerneală. Și astfel, particulele noastre de cerneală devin înglobate de către macrofage care vor să facă un proces biologic pe care ele știu să-l facă și anume să le fagociteze. Și acum trebuie să explicăm ce înseamnă această fagocitoază și o să o explicăm aici. Acesta este un macrofag. În momentul în care el vede o bacterie, primește o bacterie, el o bagă înăuntru, în el, da, o înglobează Și prin acești phagozom și lizozom, el phagocitează acea bacterie. Or, bacteria fiind un compus organic, biologic, care este construită din aminoacizi, din grăsimi, din tot felul de proteine și tot felul de alte elemente biologice, acești phagozom și lizozom reușesc să dezmembreze o bacterie și un virus în componentele sale și le dă afară. Deci, practic, aceste macrofage se duc prind o bacterie și o digeră în elementele constituente ale acelei bacterii și dau acele cărămizi afară. Dacă bacteria e formată din cărămizi, acele cărămizi odată dărumate nu mai pot forma o casă și acele cărămizi inofensive sunt date afară și preluate de organism. În schimb, când un macrofag ajunge în zona asta și înglobează un astfel de pigment, o astfel de cerneală, el nu știe ce să facă cu ea și practic el înglobează cerneală Dar lizozomii și phagozomii din macrofag nu reușesc să descompună acea moleculă de cerneală care de regulă este mai mare decât o bacterie și care este formată din elemente pe care macrofagul nu știe să le descompună. Și ăsta e mecanismul prin care aceste bucăți de cerneală care sunt în derm, care sunt împrăștiate prin fibrele noastre de colagen și elastină, devin blocate de aceste macrofage care sunt semi permanente si raman acolo in loc. Aceste macrofage sunt prea mari ca sa mai circule, ca sa mai ajunga, sa intre in fluxul venos si sa se duca in sange. Cu toate ca acest lucru se intampla, o sa vedem imediat cum si de ce. Acesta nu e tocmai un lucru placut. Dar în mare parte, 99% din acest pigment rămâne înglobat de macrofage care se blochează acolo. Imaginați-vă o închisoare a acelui pigment, pielea, dermul devine efectiv o închisoare a acelui pigment, iar macrofagele înglobate îl blochează acolo și nici ele nu se mai pot mișca. Doar că aceste macrofage au și ele o durată de viață și durată medie de viață a unui astfel de macrofag este de 90 de zile. Ce se întâmplă după 90 de zile este și mai interesant. Deci dacă trec 90 de zile, acest macrofag se rupe. Și în momentul în care el se rupe, cerneala iese din nou afară. Dar în momentul în care ea iese afară, apar alte macrofage care îl sesizează și care din nou îl înglobează. Și din nou această bucățică de cerneală o să stea blocată într-o închisoare biologică timp de 90 de zile. După 90 de zile, acest macrofag din nou este distrus Iar cerneala noastră de data asta o să iasă la suprafață, dar o să lase o bucățică care se va degrada din ea. Astfel o să vină un nou macrofat care o să mănânce bucata mare de cerneală. În schimb, această bucățică mică se va duce la vasul de sânge și o să se ducă în sistemul nostru circulator. Ăsta e mecanismul prin care, practic prin foarte multe astfel de etape, defagocitoză acelui pigment, după care Macrofagul este descompus, cerneala este eliberata afara, este iar fagocitate de un alt macrofag, se desprind in timp bucatele foarte mici din acest pigment, din aceasta cerneala care ajung sa fie absorbite in sistem, in sangele nostru si asta arata un studiu care a demonstrat ca persoanele care au tatuaje Au de foarte multe ori în ganglioni linfatici care corespund zonei care practic aduc linfa în zona tatuată, acele persoane au pigment inclusiv în acei ganglioni linfatici. Care este riscul acestui lucru sau dacă el are repercursiuni pentru sănătate în momentul ăsta nu este cunoscut. Cert este că acest balet, această reîncarcerare continuă a acestui pigment o să lase după sine aceste reziduri care se duc în sânge sau în limfă și ajung în ganglionii linfatici care în timp captează acest rest de cerneală. Așadar, acesta este mecanismul prin care în urma unui tatuaj, în momentul în care ți se face un tatuaj permanent, cerneala corect ajunsă în derm rămâne acolo blocată, fagocitată de aceste macrofage care țin cerneala captivă câte 90 de zile, după care sistemul imunitar deformează alte macrofage care mănâncă din nou cerneala eliberată și mici reziduri se duc în sistemul nostru. Și lăsăm aici pe ecran sursa articolului științific care a analizat fix această dinamică a macrofagelor în tatuage pe niște șoricei. Și asta înseamnă că aceste tatuage denumite permanente sunt relativ permanente, pentru că ele nu o să rezistă toată viața și în timp ele încep să se decoloreze, își pierd din intensitate și devin un pic mai opace. Liniile acelea de conturi care sunt foarte precise la început, în timp încep să se miște și pentru că aceste bucăți se desprind, dar și pentru că această cerneală ne imaginăm că ea migrează foarte puțin, dar cu fiecare ciclu din acestea de 90 de zile, un alt macrofag o să ia din cerneală și o să o munte un pic mai la o parte. O să o munte un pic mai la o parte până când liniile alea clare de conturi devin un pic mai blurry. Doar că în mâinile unui specialist neexperimentat, aceste linii pot fi blurry încă de la început și aici vreau să explic de ce. Dacă acest artist care îți injectează practic cerneala în piele nu se oprește cu presiunea astfel încât ăsta să fie locul de injectare, Și se duce mai jos, ceea ce se poate întâmpla este ca cerneala să ajungă în derm și acesta este practic al treilea strat al pielei tale și este format din derm și dermul ăsta este format din celule adipoase, din grăsime. astfel încât această cerneală poate să rămână captivă în această grăsime, dar grăsimea ea fiind grăsoasă și fiind vâscoasă și având o activitate destul de mare, adică celurile grăsoase, trigliceridele din această grăsime, ele se tot plimbă, ele ies, se metabolizează, apar altele, vin altele care iau locul celor din tâi, ea fiind practic așa vâscoasă, această cerneală se dispersează la acest nivel. injectezi, să zicem, cerneală în locul ăsta de aici, ea va rămâne în acest loc, în schimb dacă tu injectezi cerneală aici, ea se va dispersa și se va duce și în zonele vecine. Ăsta este motivul pentru care atunci când artistul care face tatuajul apasă prea tare într-o zonă în care pielea este foarte subțire și atenție, pielea noastră diferă ca și grosime, fiind de exemplu foarte subțire la nivelul ploapelor, dar fiind foarte groasă la nivelul coapselor. Deci specialistul acela care îți face tatuajul trebuie să știe în ce zonă, cam cu ce grăsime are de-a face și asta înseamnă că dacă specialistul apasă prea tare, el poate să introducă cerneala în hipoderm Deci nu în derm în partea asta de aici, ci în hipoderm, în spațiul acesta adipos format din celule grăsoase ale pielii și atunci cereana este dispersată. Ca rezumat, tatuajul semi-permanent rămâne de regulă aici și nu se duce mai jos de epiderm. Un tatuaj permanent este practic injectarea pigmentului in aceasta zona a dermului, unde pigmentii sunt capturati de catre macrofage si sunt tinuti acolo pana la restul vietii, descompunandu-se putin, ajungand in sistem, ajungand in linful si ajungand inclusiv in ganglionii linfatici, care este consecinta acestui lucru, inca nu putem spune. Si daca specialistul, artistul care iti face tatuajul se duce prea adanc, atunci cerneala poate ajunge în acest hipoderm, în grăsime și acolo este dispersată și atunci tatuajul devine blurry. Și acum legat de riscuri, există niște riscuri pe care deja le știm. Cum am înțeles sunt riscuri, există probabil riscuri despre care nu putem încă vorbi pentru că nu sunt raportate, dar există riscuri de reacție alergică. În special diverse culori folosite în cerneala de tatuaj, în special roșu, verde, galben și albastru pot provoca reacție alergică la nivelul pielii cum ar fi o erupție sau mâncărimea la locul tatuajului. Există infecția lipelii. Dacă pielea n-a fost bine sterilizată, dacă aparatul cu care lucrezi n-a fost bine sterilizat sau a fost bine sterilizat dar artistul se scarpină în ureche și după aceea pune mâna pe piele și acel ac introduce acele bacterii în piele, atunci pe lângă cerneală poți să ai și bacterii care sunt introduse în acel derm pe care l-am desenat mai devreme. Și atunci acolo pe lângă faptul că macrofalgele o să capteze cerneală, ele vor capta și bacterii, va începe acel proces imunitar de luptă cu acele bacterii și atunci pielea se poate suprainfecta. Pot apărea alte probleme ale pielei. Dacă pielea ta este insensibilă, se pot forma niște inflamații numite granulomi. Deci poți să ai chiar și un granulom sub piele. unflătură pe sub piele și de asemenea tatuagele pot duce la formarea de cheloizi care sunt zone ridicate cauzate de o creștere excesivă a țesutului cicatricial, adică se formează o cicatrice sub piele care o să-ți ridice foarte urât zona în care te-ai tatuat. Se pot transmite boli dacă cineva a fost tatuat înaintea ta și are o boală, cum ar fi, nu știu, are un virus hepatitic B, virus hepatitic C sau are un stafilococ auriu rezistent. Toate acestea se pot transmite printr-un aparat care nu a fost suficient de bine curățat și, atenție, există complicații la remene care sunt foarte rar descrise, dar există substanțe în anumite tipuri de pigmenți, în acea cerneală care este folosită, care pot să reacționeze cu aparatul remene, când ți se face o scanare remene și acei pigmenți se pot încălzi și se pot forma chiar umflături sau arsuri la zona de tatoare. Aceste lucruri se întâmplă rar și bunesc că E puțin probabil să pățești așa ceva dacă te tatuezi într-un salon acreditat unde se folosesc pigmenti verificați și așa mai departe. Dar, repet, acest risc totuși există și este descris în literatură. Mai mult decât atât, ce se întâmplă mai departe în corp? Există supoziții. Există supoziții ca anumite Tipuri de cerneală pot să conțină plastice care pot ajunge în sistem, cum am descris, acea fagocitoză care scap anumite elemente și ele se pot absorbi în timp, în sistem. Există chiar și riscul de a te tatua cu metale grele, cum ar fi mercuri. Există anumite tipuri de cerneala care sunt neverificate si care pot contine mercuri care ajunge in corpul tau si acesta este un metal greu permanent care nu mai iese din corp sau poate sa iasa din corp doar prin administrarea anumitor cheloizi care se administreaza de catre medicul, toxicolog. Cam asta este ideea cu tatuagele. Daca nu ti-ai facut pana acum niciun tatuaj si te gandesti sa-ti faci, poate ca acest material iti da un pic de gandit. Sa spun clar ca exista riscuri clar demonstrate și prin care să-ți recomand să nu faci un tatuaj, nu pot să spun așa ceva pentru că ele nu există încă, nu există demonstrate. Totuși, cercetarea în ceea ce înseamnă tatuajele și posibilele efecte adverse este doar la început și eu personal, eu personal mai mult decât un tatuaj semi-permanent doar să văd cum este și să-mi fac niște poze, nu mi-aș face, dar n-o lua ca pe o critică sau ca pe o sperietură. Dacă vrei să-ți faci tatuaj, cred că E suficient de safe să zicem că cei 1 din 3 oameni de pe pământ care au tatuage sunt sănătoși și nu par să aibă nici o problemă cauzată de acele tatuage. Bun și cum ziceam, dacă vrei un video despre colagen, te rog frumos scrie jos în comentarii colagen și o să revin cu un video în care o să vorbim despre ce mâncare să mănânci ca să îți creiești nivelul de colagen. Dacă suplimentele cu colagen funcționează, și cum acești fibroblaști ajung să creeze colagen, din ce, când acest colagen scade, care sunt factorii de risc pentru suprimarea acestei fabricații de colagen și așa mai departe. Nu uita că avem și un newsletter pe care eu personal îl scriu cu mâinile mele și îl trimit în fiecare sâmbătă dimineața. În acest newsletter îți zic câteva gânduri despre ce am făcut și ce am gândit în săptămâna asta, Îți recomand o carte pe care o citesc în această săptămână, în fiecare săptămână în ce să citesc, o altă carte. Îți recomand un podcast pe care l-am văzut, o să găsești și materialele pe care le postăm pe YouTube în acest newsletter, astfel încât dacă ai ratat vreun material o să-l vezi acolo și dacă te interesează poți să dai click pe el. Și în acest newsletter îți spun și ce planuri am pentru viitor apropiați, ce evenimente facem, cum a fost branciul științifico-cultural Bun Bine despre somn care a fost fenomenal și o să găsești materialele din branci tot pe acest canal. Și dacă vrei să vezi un alt material interesant îl recomand pe ăsta de aici în care am vorbit despre uleiul de măsline care aparent în supermarket este o țeapă. Aici îți arăt cum trebuie să degusti un ulei de măsline, cum trebuie să-l alegi, ce trebuie să scrie pe etichetă și chiar am o recomandare aici. Mulțumesc mult de tot că ai rămas până acum cu noi. și ne vedem data viitoare la un alt material. Ciao!
