Ai anxietate? Obiceiuri și carențe de care nu știai.

Omule, te salut! Dr. Mihail aici și bine ai venit la acest material. Vorbim despre 6 lucruri răscunse care pot duce la anxietate. Dacă ai din când în când acea stare de neliniște, de teamă difuză, nu e o teamă concentrată, ți-e frică de examen sau ți-e frică de cineva, ți-e frică să fii dat afară de la locul de muncă, dar e o teamă difuză, ai o stare de neliniște dar nu ți-o poți explica. E însuțită cu palpitații, cu gânduri îngrejorătoare. Asta înseamnă că e posibil să suferi de anxietate și de multe ori oamenii asociază anxietatea cu stresul psihologic. Stresul psihologic poate fi o cauză majoră, dar este de fapt o cauză majoră a anxietății. Dar există multe alte cauze biologice care fie imită anxietatea, se simt ca și anxietate sau provoacă anxietate, așa că despre ele vorbim chiar acum și începem cu prima cauza biologică pentru anxietate și acesta este hipertiroidism. Avem pe canalul principal, pe canalul ăsta de fapt un podcast. Dar, în esență, hipertiroidismul este atunci când tiroida intră în modul turbo, face prea mulți hormoni tiroidieni și asta, pe tine, te agită. Legătura dintre tiroidă și mintea este următoarea. Tiroida are un impact uriaș asupra metabolismului, asupra ritmului inimii, a temperaturii corpului și a stării tale psihice. Hipertiroidism, când faci prea mulți hormoni tiroidieni, Hipertiroidismul poate să ducă la atacuri de panică și în 75% dintre pacienți, hipertiroidismul duce la ansietate. Acum, simptomele fizice pe care le ai în hipertiroidism sunt ritm cardiac accelerat, bate inima tare, tremuri, transpirații fără efort înainte, Scădere în greutate. Simptomele psihice includ ansietate, irritabilitate și insomnii. Deci dacă le ai pe toate astea și starea ta de neliniște este însoțită de aceste simptome, e foarte posibil să fie hipertiroidism. Ce faci? Te duci la medic. Ce face medicul? Îți testează un hormon care se cheamă TSH. E un hormon care biciuie tiroida să producă hormoni. Dacă TSH-ul e sub limite normale, e posibil ca hormonii tiroidieni să fie prea sus și asta să ducă la aceste manifestări de neliniște constantă, nervozitate, imposibilitatea de a sta locului. Ce soluții poate să îți dea medicul dacă ai hipertiroidism? Sunt medicamente, există iod radioactiv, există soluții chirurgicale, există adjuvant beta-blocante pentru palpitații și pentru În principiu e atât de important să descoperi acest hipertiroidism care, apropo, e însuțit și de o scădere clară în greutate pe care tu nu ți-ai dorit-o neapărat sau pentru care n-ai făcut ceva. Poate ești supraponderal, vrei să-ți lăbești și deodată cu agitația asta, fără să îți schimbi dieta sau activitate fizică, tu scazi în greutate. aparent inițial te bucuri, dar acea scădere în greutate, în cazul hiperteroidismului are și alte efecte adverse pe care tu nu ți le dorești. Deci prima cauză posibilă este hiperteroidismul. A doua cauză posibilă pentru o axietate, stare de neliniște, stare de frică difuză, este deficitul anumitor micronutrienți și vorbim despre vitamina B12 și magneziu. Acum, vitamina B12 este esențială pentru sistemul nervos și mecanismul este cumva, are mai multe etape. Deci nu ai lipsă de B12 și deodată ai anxietate. Dar B12-le acesta, el participă la formarea tecii de mielină. Este o teacă care protejează nervii. Când nu mai ai B12, nervii pot să sufere o mică degradare. Pe de altă parte, B12 ajută la sinteza anumitori neurotransmițători. Serotonină și dopamină. N-ai suficient B12, e posibil să nu ai acești neurotransmițători cât trebuie. Și un alt mecanism este acela reglat de homocisteină. Homocisteină este un aminoacid care apare în mod natural în organismul nostru și când avem B12 suficient, acel B12 îl transformă în alte elemente esențiale pentru noi. Când avem deficit însă de B12 sau avem o modificare genetică care ne predispune, la facem multă homocisteină, pe care trebuie să o combatem cu mult B12 și alte B-uri, atunci se acumulează homocisteina în sânge și apare deteriorarea baselor de sânge, afectarea sistemului nervos și inflamație în plus. Toate astea indirect pot să ducă la un sistem nervos surescitat care răspunde exagerat la stimuli din jur și duce la anxietate. Și mai există încă un microelement Esențial pentru starea noastră de bine este de fapt un mineral antistres și mulți îl promovează ca pe un mineral care te scapă de stres. În mod cert, dacă ai stres la locul de muncă, n-o să scapi de acest stres cu magneziu, pentru că despre ele vorba. Dar cel de este că multe persoane care suferă de anxietate sau au foarte mult stres consumă magneziu, iar magneziu puțin, duce la un deficit de secreție a anumitor receptori care au nevoie de magneziu. Acesti neurotransmitători se cheamă NMDA și GABA. Sunt neurotransmitători care ne dau o stare de calmare versus o stare de excitare. Deci modularea acestor NMDA și GABA e extrem de importantă pentru a te ancora in realitate, da? Ca realitatea inseamna ca e normal sa iti fie frica cand trebuie sa iti fie frica, dar e normal sa nu iti fie frica cand esti linistit. Iar anxietatea este o dereglare intre acesti neurotransmitatori care regleaza calmarea versus excitarea. Un alt rol pe care il are magneziul este reglarea axei hipotalamus-pituitara-adrenala, care e o axa care e responsabila de reacția ta la stres. Deci dacă asta este reglată în mod cert sau posibil să poți să ajungi la hiperexcitabilitate neuronală care rezultă în anxietate, nervozitate, insomnie. Acum cine este predispus la aceste deficite? Vorbim despre persoane vegetariene, veganii de regulă au lipsă de B12, trebuie să aibă un aport prin suplimente de B12. Persoane care au gastrit atrofică, operații pe stomac și pe intestine, persoane vârstnice sau utilizatorii de metformin și antiacide. Iar când vorbim despre deficit de magneziu, sunt persoane care nu mănâncă verdețuri, nuci, semințe, cereale integrale cu magneziu adăugat, pentru că fix astea sunt plantele și alimentele în general care conțin B12. Dacă nu le mănânci, îți faci analize și ai deficit de magneziu, e bine să iei magneziu. Sau dacă nu mănânci alimente care au B12, adică proteine de origine animală, atunci trebuie să-ți suplimentezi acel B12. Deci ce trebuie sa faci pentru a exclude acest deficit este sa-ti faci analize de B12 si alte B ori disponibile. Daca nu mananci alimente care au magneziu, sa-ti suplimentezi cu magneziu si bineinteles sa umbli si pe la viata ta personala. Daca ai un exces de stres, sa stii ca 44% dintre persoanele cu stres cronic au pe analize deficit de magneziu. Si practic cum ziceam, stresul duce la epuizarea de magneziu, iar puțin magneziu te predispune la mai mult stres și intri în acest cerc vicios. Și apropo de cerc vicios, mergem la punctul 3. A treia cauză destul de importantă, din ce în ce mai des întâlnită, a anxietății, a acestei senzații de neliniște, este disbioza intestinală despre care am vorbit o grămadă pe acest canal și anume, microbii tăi intestinali nu mai sunt ceea ce trebuie, sunt afectați și legătura dintre microbiom și sănătatea creierului este una foarte strânsă. Pe de o parte intestinul comunică cu creierul prin nervul vag, pe de cealaltă parte prin mediatorii chimici, iar dezichilibrul microbiomului duce la inflamație și alterarea producției de neuro transmisători. Bacteriile din intestin produc doi neurotransmisători cheie în starea ta de bine. Gaba, care are un efect calmant și serotonina, care te duce la acea senzație de fericire. Mecanismul este destul de complicat, pentru că serotonina din intestin nu ajunge direct în creier, dar influențează alte mecanisme din creier care produc și ele la rândul lor serotonină. Flora dezechilibrată o să ducă la scăderea acestor neurotransmisători. Deci nu ai nu te simţi bine, ai o stare de ansietate accentuată, iar bacteriile rele din intestin care se formează într-o proporţie mai mare atunci când ai disbioză, duc la inflamaţie, citochine pro-inflamatorii şi afectarea chimică cerebrală. Deci concret, Intestinul nu e sănătos, nici creierul nu o să fie sănătos și asta poate să ducă la ansietate. De fapt, studiile, foarte multe dintre ele arată că sindromul de colon irritabil este foarte corelat cu ansietatea. Multe persoane care au colon irritabil sunt ansioase și se pare că există o legătură foarte strânsă de cauzalitate dintre cele două. Iar cercetările pe șoarece arată din nou că microbiomul influențează direct comportamentul. Sunt o grămadă de studii în care iei microbiom de la șoarece ansios, îl dai la șoarece sănătos și ăla devine ansios. Sau invers, dacă iei microbiom de la șoarece care e sănătos și faci transplant la ăla ansios, ăla ansios nu mai are ansietate. Seamenele disbioză sunt balonarea, transit haotic, intoleranță alimentară, apare după antibiotice sau în diete bogate cu zahăr și corelația dintre probleme digestive și anxietate, cum am zis, este extrem de accintuată în studiile științifice. Soluțiile sunt alimente fermentate, iaurt, chefir, murături, kombucha, fibre prebiotice, legume, fructe, cereale. Astea sunt de bază. Dacă nu le ai pe astea, degeabă iei orice fel de suplimente. Dar există și suplimente probiotice și prebiotice. Am vorbit despre ele pe acest canal, lăsăm link-uri în descriere. Apoi, reducerea consumului de zahăr și alimente ultra-procesate e cel mai bun lucru pe care îl poți face. Primul, eliminarea acestui rău, evitarea antibioticiilor inutile, gestionarea stresului, pentru că și stresul aici, axea este din nou dublă pentru că stresul și el la rândul lui poate să produce disbioza, cum disbioza poate să te ducă la stres. Deci hai să ne calmăm, să mâncăm sănătos și să reglăm acest transit, acestă floră microbiană. Pe locul 4 va veni despre hipoglicemia reactivă. Hipoglicemia reactivă este o cauză frecventă a ansietății care trece însă după administrarea de zahăr sau după ce mănânci ceva dulce. Tabloul clasic este următorul. Ai mâncat ceva dulce, a trecut o oră, îți crește insulina, îți scade glicemia și atunci când te duci în hipoglicemie, corpul tău poate să reacționeze prin stres. De fapt, el reacționează prin stres pentru că activează o eliberare de cortizol și adrenalină care vor recapta zahărul din mușchi și din grăsime și îl vor elibera în sânge și o să-ți dea din nou o stare normală. Concret, au predispozitie persoane supraponderale rezistenție la insulină, persoane cu istoric familiar de diabet, persoane cu sindrom de ovare porechistice și persoane care au diete bugate în zahăr. Dacă te regăsești printre aceste persoane, Ai mâncat ceva dulce, de multe ori e foarte posibil ca in doua ore sa te apuci o ansietate, iar diferenta intre aceasta ansietate, care este hipoglicemia reactiva si o ansietate perse cauzata de gândurile tale sau generata de creieri direct, este ca atunci cand mananci zahar, ansietatea cauzata de hipoglicemie trece. Deci ai mancat zahar, iti trece, Ai mâncat zahăr și nu-ți trece, e posibil să fie altceva. Și pe locul 5 vorbim despre consumul excesiv de cafea. Dar dacă bei prea multă cafea sau ești foarte sensibil la cafea, e posibil că acea cafea, care practic blochează recepturii de adenozină, să aibă un efect de creștere a adrenalinei și asta duce la, practic generează un răspuns de stres exagerat. Simptomele sunt de neliniște, nervozitate, palpitații și poate inclusiv declanșa atacuri de panic. Atenție la persoanele predispuse Studiile arată că 5 cești de cafea băute una după alta pot provoca un atac de panică. Ce trebuie să faci este să te limitezi la 400mg pe zi, undeva la 4 cești, să vezi dacă ești sensibil sau nu, să îți testezi, deci să vezi dacă ai această sensibilitate individuală și să înțelegi că există și această interacțiune periculoasă între cafeină și stres. Dacă bei cafea dar ești și stresat de un examen, de un deadline, asta poate să amplifice intensitatea anxietății. Soluții, reduc treptat cafeaua, evită cafeina după prânz, nu bea cafea pe stomacul gol, hidratează-te foarte bine și monitorizează această corelație, cafea și ansietate. Ca și alternativă, bea ceai, bea orice altceva, dar de ce să bei ceai când ai Zori la dispoziție? Intri pe Zori.ro, ției un resolution, bei două cafele, trei cafeale pe zi și probabil să n-ai niciun fel de anxietate. Și vreau să punctez acum cauza numărul 6 a anxietății, care este foarte interesantă și este psihogenă, este livrată de către creierul tău, dar mai exact și mai exact este cauzată de aceste telefoane pe care le avem la dispoziție și nu cum cred de ele, ci de lipsa a ceva. Si nu, nu ne lipseste magneziu, nu ne lipseste B12, ci ne lipseste, atentie, plictisala. Creierul nostru este conceput sa se expuna la plictisala. Si creierului nostru nu-i place plictisala. E un studiu facut in 2014, publicat in Science, in care oamenii au fost inchisi experimental cate 15 minute intr-o camera in care stateau pe un scaun si nu faceau nimic, n-aveau nimic ce sa faca. și efectiv nu suportau să stea 15 minute fără să facă nimic. Ulterior în acel studiu, pe peretele camerei, li s-a pus un buton pe care atunci când apăsai, erai curentat. Și se pare că 67% dintre bărbați și 25% dintre femei au ales, durerea, au ales să se curenteze în loc să stea și să nu facă nimic. Un participant s-a curentat chiar de 190 de ori. Atât de greu era să se plictisească. Dar de ce este bună plictisala? Pentru că atunci când tu te plictisezi și nu ai un scop anume, nu ai un bec aprins în creier la care să te gândești și tot creierul se concentreze la acel bec, ci tu pur și simplu nu ai nicio idee la care să te gândești, nu ai nimic ce să faci, pornește ceea ce se cheamă default mode network. Este o rețea de bază a creierului care este o zonă de reflexie și procesare emoțională atunci când această rețea se activează, creierul începe să se gândească. La cine ești tu? La ce rol ai în această viață? Care e scopul vieții? Care este scopul tău? Și prin aceste întrebări, care de multe ori sunt inconfortabile, ajungi să-ți reconstruiești cumva anumite concepte. Ajungi să te cunoști pe tine însuți. Ajungi să fii mai calm cu tine însuți. Iar asta duce la o serie mare de beneficii. Te ancorează în viață. îți găsești într-un fel sau altul un scop, un sens în existența ta aici, te face să fii mult mai rezistent la plictisala din familie sau plictisala în alte zone. Te bucuri mult mai mult de viață reușind să te plictisești. Dar ce facem noi atunci când ne plictisim, când avem o mică un mic moment in masina de 30 de secunde la stop. Luam telefonul si verificam mesajele, nu pentru ca e ceva important acolo, ci pentru ca nu suportam implictisala. Ce facem noi cand avem o ora seara de stat pur si simplu la balcon si uitat la cer? Luam telefonul si ne uitam la Instagram sau TikTok, nu pentru ca e atat de important, ci pentru ca nu suportam acea plictisala. Ce facem noi la sala sau cand facem sport, ne punem podcasturi in urechi? Ce facem la semafor? Uite-te la orice semafor la care stau oameni care merg la munca. Ei stau pe telefon pentru că nu suportă plictisala. Da, Nu plictisala este greu de suportat, dar este atât de importantă și se pare că studiile încep să lege acest val mare de ansietate și de presie pe care îl avem în lume cu faptul că avem un NLT care ne scapă ușor de plictisală și asta este nasol. uitați Și se pare că la fel cum putem să nu facem activitate fizică deloc, dar știm că ne face rău și începem cu efort să facem exerciții fizice, să alergăm, să mergem cu bicicleta și așa mai departe, să pe alte dați rețele like, să lăsați un comentariu și distribuiți acest material video sociale. Multumesc frumos! La fel se pare că va trebui să începem să acceptăm plictisală. În momentul în care creierul nu mai procesează aceste întrebări mari, se pare că apare ansitate, depresie și un gol interior. Soluția este să ai plimbări fără telefon, mese fără dispozitive electrice, dormitor fără telefon, exerciții de plictisală, câte 15 minute pe zi încearcă să stai fără stimulare externă. Mergi cu mașina fără radio, fă execiții fizice fără podcast, stai la semafor și uite-te la oameni, plictisește-te. Iar beneficiile pot fi unele mult mai mari decât doar să scapi de ansietate. So, iată cele șase cauze posibile pentru ansietate. Hipertiroidism, tiroida, bubuie, îți dă hormoni care te duc la acea ansietate. Deficit de B12 sau de magneziu. Dacă nu mănânci alimente care au magneziu sau nu mănânci, Alimente de origine animală. Dizbioza intestinală. Bagă, fratele meu, bagă fibre, bagă mâncare fermentată. Hipoglicemia reactivă. O rezolvi și reduci zahărul și carbohidrații rafinați. Consumă excesiv de cafea. Simplu. Bei doar câteva cafeluțe de lazori. Și lipsa de plictiseală. Bagă după acest material 15 minute de plictiseală și vezi în timp cum ajungi să te simti. Așa că, mersi că ești aici, stay tuned, ciao, papa!