Cele mai frecvente probleme la rinichi | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Liliana Tuță

De foarte multe ori, tensiunea la tineri poate fi data de o bala de rinichi. In general, bolile acute dor. Durerea inseamna ceva acut.

Ce legatura are hipertensiunea cu rinichi?

25% din volumul sangerului de la inima se duce spre rinichi. Si atunci, evident, daca inima nu functioneaza bine, nici rinichiul nu va functiona.

Nici semne. chiar și nespecifice că e o problemă la rinichi.

Deci, dacă ai o problemă cu rinichi, începi să faci și anemie. După să iei tone de vitamina D. Dacă rinichiul tău nu este bun, atunci vitamina D va fi scăzută. Excesul zilnic este dăunător și obiceiurile din familie, alimentare, lipsa de mișcare, excesul de sare, alimentele procesate și așa mai departe. Și fumatul crește tensiunea, că face vazoconstriție și vaping-ul crește tensiunea.

Deci, atenție mare la combinații.

Nu orice problemă renală se însoțește de tulburări de urinat.

E normal să mă trezesc noaptea ca să merg la toaletă?

Dacă e constant, te trezești de trei ori în fiecare noapte, atunci ai o problemă. Prea închisă la culoare, hidratează-te mai bine. Prea deschisă la culoare și pe termen lung să nu cumva deja riniciu să aibă o problemă și nu mai concentrează urât. Foarte mult se tem. Dieta este terapie, de fapt. Pacienții trebuie depistați din timp. Avem cu ce să-i tratăm? Avem cu ce să oprim această progresie de boală?

Omule, te salut, Dr. Mihail, aici un nou episod boabe de cunoaștere și fii atent, vreau să-ți prezint o imagine de care te rog să nu te sperii, dar încearcă să o iei în serios. Imaginează-ți un oraș ca Bucureștiul, cu 2 milioane de oameni și imaginează-ți că 3 din 4 persoane din București sau 1,5 milioane de oameni, 3 din 4, au o bombă în interiorul lor cu un ceas care tică ei invers. Bomba nu e periculoasă, nu vă speriați, e periculoasă doar pentru acele persoane. În momentul în care ceasul se apropie de zero, pentru că ceasul acelei bombei interioare merge invers, pacientul află, consternat, pentru prima dată, fără să bănuiască absolut orice, că singura lui șansă de a supraviețui și de a trăi mai departe este de a fi cuplat de un aparat de dializă. Pentru că să ai acea bombă cu un ceas invers în interiorul tău înseamnă să ai boală cronică de rinichi. Și dacă 1,5 milioane de persoane în România au această afecțiune, doar 1 din 10 din acești bolnavi știu că au acest diagnostic. În rest, ceilalți 9 din 10 nu știu. E o afecțiune care nu doare, care nu dă semne, de care nu știi decât până în ultimul ceas, iar acceptarea diagnosticului este foarte dificilă. În acest podcast o să vorbim despre ce este această afecțiune, cum o previi, ce mai important lucru când și cum să te duci la medic, ce analiză să-ți faci ca să-ți dai seama cum stai cu rinichi și o să vorbim și despre cum poți accepta acest diagnostic și ce înseamnă ulterior să trăiești cu o boală cronică de rinichi sau să trăiești cu dializă. Iar invitatea mea de astăzi este profesor, doctor, Liliana Tuță este medic, primar, nefrolog, chef de secție clinică-nefrologie din cadrul Spitalului Clinicii Județean de Urgență din Constanța, iar acest podcast face parte din campania de conștientizare a bolii cronice de rinichi inițiată de Societatea Română de Nefrologie și pe acest motiv mulțumim societății. Liliana, bine ai venit la Boabe de Cunoaștere!

Bine v-am găsit!

Ce faci?

Foarte bine, mă bucur că putem discuta despre o problemă atât de explozivă. Introducerea este într-adevăr frumoasă, sugestivă, frumoasă și periculoasă, dar adaptată timpurilor.

Da, mulțumesc. Știi, mă feream, mă gândeam la acest... la acest intro cu bomba cu ceas interior care îți face ție rău. Dar totuși am păstrat această introducere și am folosit-o pentru că, într-adevăr, ar trebui să ne sperie, nu? Faptul că 1,5 milioane, 1,5 milioane de oameni în România au acest diagnostic fără să știe că l-au. Sau au această boală fără să aibă diagnostic opus.

Eu sunt convinsă că după emisiunea noastră și altele care au mai fost, problema nu va mai fi explozia în sine, ci foarte multe persoane care vor începe să-și asculte șoaptele din interior. Și astea sunt foarte importante. Și asta o să discutăm noi azi.

Știi, uite, prima întrebare care vine de la sine și mi-am dat seama de un inamic pe care îl avem în a pune diagnosticul unei boli de rinic este durerea pe care de multe ori o simțim din alte cauze. Și anume, de foarte multe ori, oamenii pot să zică, au, mă dor rinichii, dar de fapt încurcă durerea de rinichi sau durerea de spate cu o durere renală sau durerea aceea de rinichi este cauzată de o afecțiune acută, de lidiază renală, piatră la rinichi, când de fapt suferința interioară a organului, nu a capsulei, ci să zic, carnea din interior care este filtrul și care filtrează, e de cei mai multe ori surdă. Și atunci oamenii au impresia că dacă ai probleme cu rinichi te doare, Dar dacă nu te doare, înseamnă că ești ok.

Ai perfectă dreptate. Durerea lumbară, de obicei, este dată de afecțiuni musculare, de afecțiuni neurologice, dar poate fi și de cauza renală, evident. În general, bolile acute dor. Durerea înseamnă ceva acut. În general, nu înseamnă boală cronică de rinichi. Dar poate fi și un semnal. Cum spuneai, durerea este prezentă intensă, colică frenetică, Litiaza renal, când pasează un calcul și se chinuie să iasă la exterior. Mai ales dacă e însoțită și de infecție, atunci inflamația lichiu se inflamează, crește presiunea urindii deasupra obstacolului făcut de piatră și atunci lichiul doare. Ideea este că se duce în urgență și rezolvă problema, dar episoadele repetate de astfel de situații poate să ducă într-un final la distrugerea elementelor lichiului și să facă boală cronică de lichiu. Mai că acest caz este pe undeva fericit. Atunci când boala adernic doare și este acută, tu poți să depistezi din timp și să te duci la doctor mai des. Când nu doare și este lentă și insidioasă, atunci într-adevăr trebuie să fii asumat, să ai niște informații pe care vrem și noi să le amplificăm către populație și să creștem această deschidere către descoperirea precoce a bolilor.

Boala cronica renala nu doare. Dar exista, uite, daca putem sa o enumeram la inceput, exista totusi mici semne chiar și nespecifice că e o problemă la rinichi.

Sigur există.

Care ar fi acele semne care și în ultimul ceas totuși să te trimită la doctor să poți să menții cât de cât sănătatea renală?

Ideal ar fi să nu fie în ultimul ceas, ar fi precoce, dar cine are diabet zaharat tip 1 sau tip 2, cine are hipertensiune arterială sau o bălă cardiovasculare sau are în familie pe cineva cu bălă de rinichi care este în prac de dializă sau face dializă sau are un trasplant de rinichi, aceste persoane sunt la risc. Mai era o situație apropo de pacienții hipertensivi tineri. Eu am 35 de ani și am început să fac hipertensiune. Sunt un pic mai grăsut, sedentar, mănânc sărat, nu mă duc la sală, e normal să am hipertensiune. Până la un moment dat mă duc și la un cardiolog când mă doare capul foarte tare. Una din analizele de bază pe care trebuie să le facă un pacient cu hipertensiune Prin medicul de familie, prin cardiolog sau diabetolog, este și un banal sumar de urină și o analiză la sânge creatinna. Pentru că de foarte multe ori, tensiunea la tineri poate fi dată de o bolă de rinic. În al doilea rând, mulți dintre pacienți stau cu hipertensiune, cu diabetes zahărat, ani de zile. Beau mai multă apă, urinează mai mult, slăbesc în greutate, minunat. Ce poate fi mai frumos, nu? Un diabetic mănâncă dulce și slăbește. Hipertensivul are o durere de cap, nu își ia atențiunea că e prea tânăr, are 30 de ani. Cum să își ia atențiunea? Îl doare capul. Ia și el un medicament, un analgezic, ceva să-i treacă durerea de cap. Astfel încât aceste boli sunt de mai mult timp instalate. Așa că atunci când se duc să-și verifice cardiolog, diabetolog, medic de familie în primul rând, trebuie să-și facă și niște analizări pentru că deja riniciul s-ar putea să fie afectat. Nu apare niciun alt simptom, dar apar niște modificări în urină și în sânge. Dar primele apar în urină.

Primele în urină, după aceea în sânge. Dar ai spus de tensiune. Ce legătură are hipertensiunea cu rinichii? Una e la inimă, ai zice și la vase de sânge, rinichiu ce treabă are? Că ai băut apă, ai făcut pipi, ce ne interesează tensiunea arterială?

Intersează pentru că rinichii sunt niște organe norocoase, ei sunt împereche de la începutul vieții în general, există și situații excepționale și au niște role foarte importante, în afară de faptul că filtrează și elimină toxinele din corp. Ei rețin cantitatea de apă necesară pentru că organismul să funcționeze, cantitatea de săruri, de sodiu, de potasiu, de calciu, de săru și minerale în corpul nostru în plus. Au acolo un hormon foarte important care reglează presiunea arterială, așa că cele mai mari hipertensiuni din medicina internă și din cardiologie, de obicei, sunt tensiunile date de boli derinic, hipertensiuni renale. Și mai au un hormon care secretă eritropoetină, este un hormon care este răspunzător de formarea globulelor roșii din modul vousoasă, deci dacă ai probleme cu rinichi începi să faci și anemie. Și nu în ultimul rând face ca vitamina D să fie activă, așa că tu poți să îi tonei de vitamina D. Dacă rinichiul tău nu este bun, atunci vitamina D va fi scăzută. Deci influențează și metabolismul oaselor, a fosforului și a calciului. Deci este foarte important pentru hipertensiune arterială, pentru producerea de globulelor și să nu facă pacienți anemie și pentru metabolismul oaselor.

Bun, există tensiune arterială și ai menționat la început că dacă vorbim de un tânăr care are hipertensiune, e bine să ne verificăm rinichii. Deci, hipertensiunea poate să afecteze rinichii, dar ce spui tu este că de multe ori hipertensiunea la tânăr poate să fie dată de rinichii, nu?

Exact.

Dar prin ce mecanism? În ce fel?

Există boli de rinichi, de glumerul de tub care crescând presiunea la nivelul rinichiului și stimularea acestui hormon, drăinile până la urmă fac creșterea tensiunii arterioare. Și secundar sunt afectate inima, creierul și încă o dată, în plus rinichi. Și sunt situații în care pacientul nostru are hipertensiune de ani, mulți de zile și atunci presiunea crescută în vas va fi simțit, cum spuneam noi, ochii stoglinda creierului. Facem fundul de ochi, vedem că vasele ochilor la fundul de ochi nu sunt bune. Înseamnă că și vasele din creier nu sunt bune. Tot cam așa arată și vasele din linii. Chiar despre ei nimeni nu mai spun. Deci există două variante. Este o relație bidirecțională. Și hipertestul ar afecta zârniciul acest după ani și ani de zile, dar și hipertestul poate fi cauzată de o bolă de rină. Aceea trebuie investigată din start, nu după 5-7 ani de zile, dar la debut.

Aici, la tânări, eu sper încă că sunt tânăr și mi-a luat acum tensiunea.

Tânărețea, conform în el o definiție, undeva până cel puțin 60 de ani.

Asta e șmecher. Dar se vede. Mi se pare tare că medicina oglindește foarte bine societatea de astăzi și felul în care trăim și că la 60 de ani ești tânăr. Deci până la 60 de ani ești adult tânăr.

Bine, să știi că și Niciu gândește la fel, pentru că până la vârsta de 65 de ani, frecvența în populație e, cum ai spus și tu, 10% a boliclonicejilor din Niciu. După vârsta de 65 de ani, este undeva la 20% din populația la bărbați și 25% la femei. Așa că, da.

Uite, eu am 121,68, tensiunea de pe ceas, care are o oarecare marja de eroare, dar este calibrat recent cu un tensiometru. E o tensiune buna, nu? 121,68.

Merge.

Merge?

Merge.

Merge mai bine?

Mă așteptam să fie un pic mai mare acum, emoția, emisiunea.

Și eu mă aștept să fie mai mare. Mai am o brățară care măsor tensiunea arterială, sunt crazy pe ce înseamnă să mă măsor, trebuie să mă opresc un pic, dar tocmai mi-am comandat astăzi un device nou. Ideea e așa că mi le măsor dar și văd ce se întâmplă și am momente în zi Când am 140 cu 85, am 141, poate din când în când le mai ating, după care ele scad când am activitate și brățarea asta de exemplu măsoară tensiunea constant, pot să am 130-130, 32 pe parcursul zilei cu 80, dar noaptea scade la 110 cu 70. E ok un astfel de tablou?

Este tablou omului modern. Dacă se chemă un cardiolog, în momentul în care ai spus că ai făcut 140 cu 80-90, deja ai tensiunea arterială înaltă, de elevată, deci nu ești ok. Dar să nu uităm că și dacă mergem pe stradă cu mașina și ne enervează un șofer din trafic, imediat vine adrenalina, descărcările. și așa mai departe, hipertonia simpatică, sunt foarte mulți alți factori care reglează tensiunea. Și cred că o tensiune egală pe tot parcursul zilei nu există decât de aventura călugării tibetani care trăiesc numai în meditație și sunt zen absolut tot timpul.

Dar ce stai, să zic, puseie ușoară de tensiune. cauzate de o activitate, să zic și sau de stres acut în timpul zilei.

Sau de excesul de sare sau de excesul de cafea.

Ele poate să facă răuri inichilor dacă sunt așa intermitente zilnice? Trebuie să fim atenți la ele?

Excesul de orice fel face răuri inichilor dacă este un exces constant. Acum câte un mic exces din când în când, care apoi este compensat de o zonă sănătoasă compensatorie la rândul ei, este în regulă. Excesul zilnic este dăunător și obiceiurile din familie, alimentare, lipsa de mișcare, excesul de sare, alimentele procesate și așa mai departe. Într-adevăr, aceea zonă mediteraneană are și mai puține boli cardiovasculare și mai puține boli renale.

Bun, deci e bine să... cât de des ar trebui un tânăr, să zicem, să-și ia atențiunea? Cât de des să o verifice?

și degeaba spuneam noi cât de des ar trebui că ei oricum nu o să facă. Dar ideea este că dacă are cefalee, are dureri de cap și nu cedează la minunatul analgezic pe care îl ia, dacă știe că are în familie persoane care sunt hipertensive de la vârste mai tinere, sau pacienți, diabetici sau cu probleme cu rinichii, ar fi bine să își iau o tensiune. Dar nu vreau să se întâmple așa ceva. Pot să-și mai ia tensiunea în momentul în care observă că dacă mănâncă mai sărat de sărbători, începe să aibă edeme, să îi se umfle ochii și picioarele eventual, eventual să aibă niște urii mai închise, la culoare mai roșiatice.

Sunt seamene care te trimit la melo.

Da, sau dacă simte căldoare foarte tare capul și începe să aibă epistaxis, începe să-i curgă un pic sânge din nas.

Ok. Bun. Întorcându-ne la linii, zi-mi, te rog, dacă mă trezesc dimineața și am fața umflată și pe parcurs se desumflă, într-o oră se desumflă, e un semn la care trebuie să fiu atent sau e ceva fiziologic normal?

Sunt foarte multe lucruri care umflă fața peste noapte. Poate să fie o pernă cu materiale la care ești alergic. Poți să ai o sinusită alergică. Poate ai folosit o cremă de ochi, de față, la care faci alergii. Există și boli hepatice care dau EDM. Deci EDM-ele nu sunt caracteristice numai pentru bolile delinichi. Ele au niște tipare. Și, în plus, edemele se agravează. Nu te treci mai dimineața cu ele și apoi pe zi, în general. Poate să dispară, dar uneori nu dispar pe parcursul zilei și, în general, se însoțesc și de edeme de umflătură la nivelul picioarelor. Care, pe măsură ce tu bei din ce în ce mai multă apă în idea să elimini excesul de sare din corp, așa gândesc unii, vezi că te umfli din ce în ce mai tare. Dar ar trebui să apară deja și alte simptome. Să crească tensiunea, urina eventual să fie mai rozalie, și atunci chiar că trebuie făcute niște analize.

Apropo de sare si de EDM, in ce masura te umfla real sarea daca esti sanatos? Esti adult sanatos? Ai mancat, nu stiu, ai mancat ceva sarat? Faci EDM? Sau faci EDM doar daca ai o insuficienta cardiaca sau renala?

Poți să faci EDM și dacă ești sănătos și ai mâncat sărat, dar ai avut o intercurență respiratoră cum a fost în această iarnă, cred că n-a scăpat nimeni de vreo viroză așa, sau eventual o colică renală și ai luat un medicament antiinflamator. Toate medicamentele antiinflamatorii în combinație cu regim normal sărat fac EDM-e. Și vin foarte mulți pacienți la noi, speriaz că degeaba au EDM-e și că nu au probleme cu rinichii, dar de fapt au făcut vreo șapte zile așa de tratament cu antiinflamatorii în doză destul de mare și au mâncat normal de sărat sau chiar foarte sărat. În mod normal, bine, noi românii mâncăm sărat, într-adevăr. Dacă ești bolnav de rinic, mai mult de 2 grame de sare, nu prea ai voie să mănânci aceste ceva. În principiu se recomandă maxim 3-4 grame. Dacă vreodată mai sărim peste acest prag, este bine să nu fie zilnic, să nu fie un obicei din familie, să nu mâncăm cu toții sărat zi de zi. Pentru că rinicul, un exces, poate să-l rezolve. Glomerul filtrează, dar tubii care sunt în continuarea glomerului secretexcretă și au un rol de a echilibra organismul și de a face ca la sfârșit urina să elimine mai multă sare. Poate să facă lucrul ăsta odată, o zi, două, trei, cinci, șapte, dar deja când devine un obicei. Și mai ales dacă ai niște gene un pic moștenite de la un părinte, un bunic care a avut și el hipertensiune sau o bolă de nic mai vechi. La un moment dat cedează, deci condițiile genetice sunt favorabile la un anumit tip de persoane. În momentul în care și tu faci excesul relativ zilnic și devine un obicei, atunci nici nu mai face față. El muncind foarte mult ca să elimine excesul de substanțe toxice și de săruri în exces, încet încet muncește prea mult, se inflamează acut, cronic, după aceea începe să apară încet încet fibroza, scleroza și ne trezim după o perioadă de... ca a început să crească și creatină, ceea ce e deja târziu.

Deja târziu.

Deja târziu.

Și atunci ce? Uite, un tânăr, de exemplu, care se uită la acest podcast a înțeles că trebuie să-și ia atențiunea, să verifice atențiunea. Asta o poate face singur acasă. Și e important să facă. Ce altceva ar trebui să facă ca și investigații? Adică la ce vârstă, să zic, să meargă pentru prima dată la medicul de familie și să ceară analize pentru rinichi și ce analize ar trebui să facă. Să zicem că medicul de familie ar ști ce analize să-i trimită, dar dacă putem să le numerăm.

Întrebarea mea se mi-a dat și aminte de niște vremuri când eram studentă la ea și când eram învățat și acum încercăm să învățăm și noi pe studenții noștri că există niște teste screening în populație care depistează precoce, sunt ieftine și depistează precoce boli frecvente în populație. Și pe lângă boale dernic, sunt multe alte boli. Dar pentru boala dernic, testele screening sunt sumarul de urină. Și în sumarul de urină, cel puțin pentru boala cronică dernic, cel mai evident este albuminuria. Și ca să nu strângem urina de 24 de ore, ceea ce este un chin pentru majoritatea pacienților, să stai să strângi într-un recipient urina de 24 de ore, s-a inventat acest RACU, care este albumina din urină raportat la creatinina din urină.

Albuminorie înseamnă câtă albumină ai în urină.

Albumina este o fracție foarte importantă din proteinele care se pierd prin urină și este un semn că filtrul riniciului, filtrul glomerular nu mai funcționează cum trebuie.

Deci tu, Rinica, ai ca un filtru, așa ca o sită, să ne imaginăm, care nu e în sită, sunt tot felul de mecanisme, tot felul de tubul și tot felul de așa, dar să ne imaginăm că ai o sită prin care n-ar trebui să treacă aceste globule de, să zic, de albumină, da? Care sunt rotunjoare, să zicem, și sunt mai mare decât ochiurile sită.

Și sunt elastice, de aceea trec și primele.

Aha, bun, dar sunt elastice. Și dacă pânza asta de filtru din Rinichi începe să se degradeze, atunci albumina asta care e elastică începe să treacă mai mult prin aceste ochiuri care repet, e o hipersimplificare așa ca să ne imaginăm metaforă, de-aia începe să treacă prin aceste ochiuri de pânză care se strică și atunci când facem sumarul de urină și ne uităm în urină, în analiza urinei, vedem că este mai multă albumina acolo.

Acolo o să vedem însumar. Însumar este un stic care se duce, se introduce în urină și acolo la stic o să spună proteine plus. Albuminele sunt o fracție din proteine. Dacă noi știm că avem acei factori de risc, sunt hipertensiv, diabetic, boală vasculară, am părinții și așa mai departe, cineva din familie, atunci cer țintit nu sumarul de urină, ci cer albumina pe creatină urinară.

În

total, în sumarul de orină, începe să apară proteine plus sau pozitiv în momentul în care s-a depășit pragul de 300mg. Și ca să fim ușor, se face din urina de dimineață. Dar pentru că cel mai corect este urina de 24 de ore, de aceea s-a inventat acest raport. Albumina e raportată la creatinina care este eliminată în urină în aceeași cantitate de urină de dimineață și acest raport dintre albumină și creatina din urină este echivalentul albuminelor pierdute pe totalul de 24 de ore.

Deci e o simplificare a unei analize care era mai complicată înainte și se face din urină, da?

Din urina de dimineață.

Ce altceva poate să mai facă adultul tânăr care nu știe?

O creativnă serică, evident. Depinde de masa musculară și depinde de funcția linichiului. Este un indicator fidel. Pe de altă parte, vorbind de masa musculară, imaginează-ți că nu putem compara un pacient în vârstă cu un Alzheimer care stă imobilizat la pat, de exemplu, și s-au atrofiat mușchii sau orice boală neurologică care îl face să stea la pat. Sau un sportiv de performanță, un bodybuilder care are o masă musculară hipertrofiată și atunci au venit foarte mulți pacienti Pacienţi spre noi speriaţi de faptul că au creatinina mai mare, numai că nu au insucenţă renalnă, nu au boală cronică de rinic, au doar o masă musculară mai mare. Şi pentru aceştia, pornind de la creatinina, se calculează rata filtrării glomerulare estimată în formul de calcul. Pornind de la creatinina, vărstă şi la aceşti pacienţi cu masă musculară extremă. prea mică, prea slăbuță sau prea dezvoltată, există o altă substanță care se numește Cistatinace care se introduce și ea în formulă ca să fie mai riguroasă. Dar pentru media populației, pentru oamenii, să zicem, normal, vitezi sportivi excesivi sau cei care nu se imobilizează deloc și nu mai au masă musculară, Acum ce această formulă, RFG-ul, R, RFG, deci avem R de la RAC-ul, Raport albumilor pe creatină urnală, avem R de la RFG, Rata fitotreglomerulare, și al treilea, R, va fi și el, surprinză, repetiția. De la prima analiză, pot să spunem că ai o boală cronică, dernic, nu trebuie să repeti.

Deci trebuie să repeti.

Deci dacă iese o dată, dacă iese o dată modificată, asta nu înseamnă să spunem, da, dom'le, îmi pare rău pentru tine, ai o boală dernic, gata. Și te întreabă, îmi întrebai cât mai am până la dializă, pentru că oricum Repetiția în interval de 90 de zile, pentru că noi toți putem să avem pe parcursul vieții noastre, indiferent de vârstă, niște episoade de injurie renală acută. Imaginați-vă că sunt foarte multe persoane care ajung în urgență, febrili, deshidratați, au circulat enterovirose chiar recent. Oameni care au avut febră înaltă, 40, au vărsat, s-au deshidratat, nu au putut să bea lichide, au stat acasă totuși așa vreo câteva zile. Ce au luat pentru febră? Niște antiinflamatoare, bineînțeles. Când au ajuns în urgență, aveau o creatină de 1,6. Normal este 0,9, 1,1,2, depinde de laborator, maxim 1,4. Deci creatina era mare, înseamnă ca o boală cronică de renichi. După care, mă rog, lista a dat tratament și au revenit creatini, n-au revenit la normal. Există renichii, cu toate că sunt doi, ei sunt foarte sensibili la variațiile de volum și atunci dacă tu ești foarte deshidratat, fie e vară, e caniculă, sunt 40 de grade. Tu alergi prin canicul, nu te hidratezi suficient, faci febră, vărsături, diaree, maiei și niște medicamente antiinflamatoare care strâng vasele rânale și mai mult, atunci se poate întâmpla să există această creștere de creatine, chiar pierderi de albumine și proteine prin urină. Dar dacă tratezi episodul acut și repeti, dacă ești mai fricos, repeti și în ziua 45, și în ziua 90, ca să fii sigur, Dacă nu, într-un interval de 90 de zile, maxim 90, trebuie să repet și dacă au ieșit iar mari, da, atunci ai o problemă, trebuie să-ți faci o ecografie și totodată să-ți măsori tensiunea arterială. Dar o singură valoare odată nu îți arată realitatea. Există un dar. Persoanele care au trecut plinul episod de acut, dacă vor face aceeași peripeție și la anul, și peste vreo trei ani, episoade repetate de injurieri în ala acută, înseamnă că ai făcut ceva acut, ca după o bronșită, da? Ai făcut aparatul respirator și așa a revenit, da? Și rinichiul își revine, dacă toate cu niște mici cicatrici, care în timp pot merge. Și la un moment dat te trezești, După 10 ani de episoade de astea repetate, mai despre un fond genetic aparte, dar nu neapărat, că deja funcția arniciului tău a început să se modifice. Deci și aceste episoade repetate, acute, ani la rând, sau mă rog, la 2-3 ani interval, pot fi un semnal de alarmă, pentru că nu oricine care face așa ceva de la căldură deshidratare, își revine complet. E foarte important.

Deci pot să rămână mici cicatrici, să le zicem, pe erinic.

Da, și totul revine la normal. Funcția erinicului revine la normal. Proteine în urină nu mai apar. Dar trebuie monitorizare. Cine a avut odată un episod de acest gen, ar fi bine măcar odată pe an să-și facă analize.

De acolo, știi, aș vrea să te profit de faptul că ai spus că vin deseori la voi culturiști care sunt speriați ca o boală renală, având creatinina mare la analiza serică, adică din sânge. Ce observ eu din oamenii care ne scriu pe Instagram de exemplu, sunt oamenii care încă se plâng de faptul că anumiți medicii sperie. Adică ei se duc de exemplu la medicul de familie cu analiză crescută a creatininei, iar medicul nu face legătura între suplimentarea pe care o ia, unii culturiști iau 3-5 grame de creatină pe zi, care e doza standard recomandată, alții fac încărcare cu 10-20 grame de creatină pe zi. Și se duc la medic și fac analize, iar medicul se sperie și asociază suplimentarea cu creatină și creatinina mare în sânge cu boala renală și le recomandă să nu mai facă sport, să nu mai facă, să nu mai ia suplimente de creatină. Cum se poziționează, nu știu, fie societatea, fie voi ca profesioniști, cum vă poziționați în această privință și ce putem face pentru a aduce la cunoștință medicilor acest lucru?

Eu zic că acum medicii de familie mi-au scris o campanie foarte mare dezvoltată așa pe regiunile României despre boala cronică de rinichi. Eu cred că o să-l trimită la nefrolog. Foarte mulți dintre ei deja știu și de calcul de cistatină. În momentul în care o să-i calculeze rata, având creatine mare și o să vadă, au, ești sub 60, la nefrolog cu tine e ceea ce e bine. Nu prea cred că se apucă să-i sperie, nici nu cred că să sperie sportivii așa de repede, dar se face această formă de calcul cu Cistatina C. În ceea ce privește suplimentele, da, aici e o discuție lungă, pentru mulți asta e meseria lor și nu poate să o abandoneze și noi nici nu le recomandăm. Produsele, ca orice produs și ca orice medicament, știți că sunt foarte multe fake-uri pe lumea asta și la fel și acolo, așa că noi îi sfătâim așa pe cei care ajung la noi. Întâi vedem exact dacă au o problemă. Dacă au numai creatină mare, dar sumarul de urină este absolut perfect. Nu au albumină în urină deloc. Calculăm formula cu cistatina C. Iese normal. Îl vedem la ecografie. Ambirinix sunt altfel de frumoși, sănătoși, unul mai mic, unul mai mare sau alte minuni. Este ok și îl monitorizăm pentru 90 de zile. Vedem ce se întâmplă. Creatina monohidrat este ok. 3-5 grame de proteine pe zi până în 5 este ok cu condiția să faci efort și să te hidratezi suficient.

3-5 grame de creatină?

Da, de creatină monohidrat. Și să fie acelea omologate cu sigla verde de Uniunea Europeană sau de FDA, cele care vin în America. Adică trebuie să fie produse originale bune. Alte suplimente în plus de proteine, îi mănâncă și foarte multă carne, lapte, brânză, ou și mai așa suplimente de proteine, excesul de proteine cu efortul, cu creatina, dacă există, chiar au fost cazuri, dacă este și o mică componentă genetică sau o mică intercurență respiratorie, pom fond genetic, s-a întâmplat. Pentru anumite persoane să nu fie niciun fel de problemă renală, luând, repet, creatină monohidrat, până în 5 grame s-a hidratat suficient, a făcut mișcare și nu a consumat o cantate mai mare de 2 grame de proteine alimentare pe kilogram corp și pe zi. Că dacă mai aduni și cu creatină

și cu proteine pentru sportiv.

Și atunci forțează linichiul foarte mult. crește presiunea, acele proteine cresc foarte mult presiunea interiorului linichiului, care în timp acea presiune crescută, cum e, și un om care lucrează sub presiune până la urmă cedează, așa și linichiul până la urmă se inflamează și din cauza presiunii crescute începe să-și piardă din nefroni, începe să se închidă, să se distrugă din nefroni. Pe de altă parte, există și un fond genetic. Este persoane care nu au depășit acest lucru sportiv fiind, și așa mai departe, dar au observat că au început să se umfle ochii și picioarele și au făcut creatina, le-am făcut formula, Aveau și niște hematini în urină, un pic de sânge în urină, aveau și albumină în urină, i-am trimis, s-au făcut punctie și s-a descoperit că era o boală de glomerul care a fost un pic exprimată, o boală inflamatorie glomerulară care face hipertensiune, face la tineri hipertensiune edeme, un pic de sânge în urină, hematurie microscopică câteodată, că nu se vede cu ochiul liber, urina apare curată. Spun, eu la sumarul meu de urină, de vreo trei ani de zile am acolo niște erii, niște hematit. Ce sunt astea? Dar nu se văd. Eu n-am făcut roșu niciodată urina. Astea sunt și cu proteinele.

Vreau să înțeleg, pacienții de care ai povestit acum, deci a doua categorie, care au și o componentă generică, au această boală de renală. Probabil că nu e cauzată de suplimente, dar suplimentele în exces aici pot să declanșează boala.

O exprimă.

Deci asta înseamnă că ce înțeleg este că și ai pământit și de suplimentele de proteine. Ce înțeleg e că creatinea monohidrat, suplimente de proteine sunt safe, sunt ok atât timp cât tu ești sănătos. Atenție însă că uneori poate nu știi dacă ești sănătos sau dacă ai deja o suferință renală care poate să fie agravată de aceste suplimente.

Dacă te echidratezi, te adecvați și faci efort și nu ai doar ingroitoare de cap, dacă ai, ia-ți o tensiune, măsură-ți tensiunea să nu fie vreo surpriză și să-ți faci analize din când în când ar fi indicat. Pe de altă parte mai sunt unii care știu că își injectează și testosteron și atunci și acolo este o mare problemă. Se suprapune, dar din cauza testosteronului în doze mari, apar probleme foarte mari cardiace și hepatici. Am avut pacienti diagnosticati cu cancer hepatic după ce au utilizat an de zile și testosteronul în combinație cu toate celelalte. Iar din cauza utilizării, v-am spus, fiind o legătură atât de strânsă între inima și irinic, până am accedat și iriniciu. 25% din volumul sângelui de la inimă se duce spre rinic. Și atunci, evident, dacă inima nu funcționează bine, nici rinicul nu va funcționa bine.

Ok, deci rinicul poate să fie influențat de suplimentarea cu testosteron prin presiunea pe care o pune pe inimă. Adică e ca un domino care afectează inima.

Da, și există și un efect direct renal, dar efectul principal este pe inimă.

Legat de analizele pe care le-ai menționat și ai zis că putem să testăm acest RFG, rată de filtrare glumerurală, putem să filtrăm raportul de albumină din urină, RAC-ul, cui sunt recomandate aceste analize? Adică cine ar trebui să le facă?

Campania noastră cuprinde grupul țintă. Adică exact ce am vorbit, pacienții care se știu cu hipertensiunea arterială, chiar din ziua 1 în care crezi că te-ai descoperit cu hipertensiunea ar trebui să le faci. Că nu știi repede dacă este hipertensiune dată de rinichi sau dacă tu stai cu hipertensiunea de mai mult timp și asta e, rinichiul deja poate să fie afectat. Ne mai dură capul și nu urmăm cu 3 ani, 5 ani și s-ar putea să fie tot de la hipertensiune. Deci hipertensivii diabetici, nu contează că sunt tip 1 cu insulină sau tip 2 cu tabletuțe, cu pastile. Obezitatea, crește filtratul glomerular, forțează rinichii mult timp și încercă din urmă sclerozează rinichiul. Cei care au în familie antecedente, evident, și orice om care are o boală cardiovasculară, care are arterită, e fumător și are dor picioarele când merge 500 de metri, care are niște stenturi la inimă dar tensiunea e bună. Și mai este o discuție pe care aveam permit, pentru că sunt convinsă că este de interes, pacienții care au tensiunea bine controlată. Ei au medicamente, care au diabetul foarte bine controlat. Întreabă, dar eu dacă am glicozilata foarte bună, glicemia mea este 100, tensiunea mea este 125 cu 70, de ce s-au mai tem de boala cronică nechi? Eu sunt foarte bine controlat.

Da, corect.

Controlul perfect nu înseamnă risc zero. Din păcate nu există risc zero, pentru că așa cum spuneai și tu, noaptea, tensiunea monomala trebuie ușor să scadă și pulsul, noi să ne odihnim. Nu toate persoanele au acest ritm. de deeper, unor noaptea le crește tensiunea, sunt cei care visează rău, care au sindrom de apnea în somn, care se culcă foarte târziu sau care pur și simplu au o boală de cronică de care nu știu și atunci ei noaptea, în timpul nopții fac creșteri mari de tensiune, tocmai de aceea pacienții hipertensivi care par și foarte bine controlați, dacă are o albumină în urină și începe să le crească creatinea, ar trebui neapărat să facă un holter, să-și pună un aparat care măsoară tensiunea 24 de ore și s-ar putea să aibă o surprisă.

Pentru că este posibil să ai aceste puseri de hipertensiune când tu nu știi și tu când te așezi și îți măsori corect tensiunea arterială și există niște reguli, am mai povestit despre ele, te așezi la masă, stai cu mâna pe masă, picioarele pe pământ, vezi ca urina are golita, asta știu că trebuie să fie golita, că și ea poate să dea ușoară creșterea tensiunii la măsurare. Teleniște aici, nu vorbești cinci minute, ți-ai luat tensiune arterială la braț, e posibil să fie 120 cu 80, dar în rest, pe parcursul zilei, să aibă salturi și noaptea să aibă salturi.

Da, salturi ușoare. Am mâncat ceva sărat. Până se elimină excesul de sare din rinic, ai băut vreo 3-4 cafele, ai mai fumat și fumatul crește tensiunea că face vazoconstricție și vaping-ul crește tensiunea și face vazoconstricție, contractă vasele mici, inclusiv pe cele din rinic. Așa că m-a zis, dacă un om a fost depistat cu o boală de rinic, ar trebui să se lase de fumat, de vaping Și de fumat și de vaping. Da, și de sport. Un lucru foarte serioasă e sport, citit, cultivat flori.

Ca nefrolog, vezi o diferență între cele două? Fumat și vaping? Dacă ar fi un pacient să te roage să alegi dintre cele două?

Ideea este că studiile, noi nu sunt prea omologi. Dar pneumologii spun că vapingur avea mai multe substanțe toxice acolo în fumul acela, chiar și decât tutunul. Nu fac apologia tutunului, niciun caz, pentru că și tutunul clasic are și el ale lui, dar s-au descoperit particule de nickel, de crom, sunt foarte multe chestii care atacă.

Sunt anumeric mai puține, cumva anumeric mai puține.

Aici sunt niște studii și mă urmăresc pe social media, urmăresc prileomologii, eu sunt și nefumătoare, mi-e foarte ușor să-i urmăresc și spun că vapingul este cel puțin la fel de dăunător. Iar dacă ai o problemă cardiovasculară sau cu riniciu sau ești diabetic, ar fi foarte bine să nu ai de ales nimic, adică să alegi varianta sănătoasă.

Uite, cineva din podcasturile precedente ne întreabă în comentarii despre lupus și ne atrage atenția asupra lupusului și, în general, asupra bolilor autoimune care pot grăbi afectarea renală. Cum ar trebui să aibă grijă de propriei serii NIC și ce investigații să facă cineva care are o bolă autoimună?

Bolile autoimune afectează Cel puțin evoluția a ajuns să afecteze 100% riniciu. La început undeva 15-25% depinde de tipul de boală, de aceea medicii reumatologi fac echipă cu noi de foarte multe ori și se face și chiar în lupus, chiar dacă nu apare încă algumină în urină, este minor, este indicat să faci punctie, pentru că am avut surprize, algumina în urină era foarte ușor crescută, creatina era normală și la punctie riniciu arăta înfiorător. Da, bolile autoimune. Afectează RINIQ foarte mult, există și boli rare, moștinte din familie care afectează RINIQ foarte mult și pentru care trebuie să facem funcții renale să le depistăm, pentru că acum avem și tratamente noi și ne bucurăm pentru lucrul acesta. Avem boală Fabry, sindrom Alport, boală polchistică renală, deci avem și boli rare care se depistează la pacienți tineri și pentru care acum putem face depistare și tratament precoce, gratuit.

Ok, asta-i tare. Da. Apropo de asta, uite, avem câteva întrebări din comunitate și mulți oameni i-au scris despre chiste renale. Spun că li se descoperă la uricografie un chist renal și întreabă dacă e grav, nu e grav, doare, se operează, se urmărește. Ce poți să ne spui de asta?

Chisturile alea sunt foarte frecvente, sunt benigne 95%, când eram studentă erau 100% considerate, după care lucrurile s-au schimbat. Există niște chisturi care cresc mult mai rapid decât ar trebui, ele trebuie monitorizate. În general, repet, sunt benigne. Dar rata de creștere e foarte importantă. Dacă te știi cu un chist două larinii, ar fi bine să le urmărești în fiecare an ecografic. Dacă acel chist, ele cresc lent, lent în zeci de ani de zile. Câteodată se obsevă o creștere bruscă, așa de la 4 centimetri la 5 și jumătate. Dacă a crescut mai mult de un centimetru pe an, atunci ar fi făcut un CT și văzut mai bine, pentru că mai nou există și chista de nocarcinome. Dar, te repet, astea sunt extrem de rare și putem să le depistăm din timp, făcând o evaluare anuală ecografică. Cam asta ar fi cu chisturile, nu au tratament specific, lumea se sperie și încep să doară de obicei după ce depășesc 5-6 centimetri și dacă sunt situate mai spre polul riniciu, mai spre o parte de sus sau de jos, pentru că împing cresc mărimea riniciului și împing capsula riniciului, care capsula renală are terminații nervoase și atunci începe să doară.

E o indicație de intervenție chirurgicală dacă doare?

Știți cum de la durere se agravează hipertensiunea și atunci și dacă e hipertensiune severă și afectează și nichiu celălalt bun, atunci chiar ar fi o indicație. Sunt doar că risc face sângerare, se suprainfectează, atunci da. Dar dacă este situat în mijlocul rinichiului, atunci dacă ai vreo teamă că a crescut prea brusc, va trebui să scoți rinichiul cu totul. Când este la o periferie, conservi restul rinichiului, scoți numai chistul, totul e perfect. Dar când ai deolată decizia să scoți tot rinichiul pentru un chist, trebuie să-l cântărești foarte bine.

Ce înseamnă boală polichistic-renală? Ai menționat de ea mai devreme. Sunt câțiva persoane care întreabă de această boală. Care e diferența între această boală polichistic-renală și un simplu chist?

Boala polichistică renală se moștește în familie, este o boală ereditară, este o boală care cea autozomal dominantă, este o formă recesivă la care nu prea se supraviețuiește din păcate din copilărie. Cea mai frecventă este boala polichistică renală autozomal dominantă. Este frecventă în România și în Dobrogea cel puțin e foarte, foarte frecventă. Undeva la 12% dintre dializații o au. Rinichi încet, încet se transformă în niște mase chistice pentru a pune diagnosticul. E nevoie să fie cineva din familie. dacă toată boala s-are o generație. Se mai întâmplă, sunt mutații genice, dar găsim. Și trebuie să ai cel puțin trei echistru pe fiecare linich. Depinde de vârstă, sunt niște clasificări. Această boală poate să fie simplă numai pentru linichi sau poate să fie o boală care afectează și ficatul. Și linichistrule pot apare în mai multe părți ale corpului. Și în plămâni, și în ovare, și în splină. Și se pot însoți și de niște anevrisme cerebrale, dilatații de vase cerebrale și de săculeți, ca niște herniuțe pe colo, se cheamă diverticuri colonici.

Deci nu e doar o problemă renală.

Nu. Poate să fie o boală sistemică și să afecteze mai multe organe, de aceea e bine. Și foarte mulți se tem. Au avut o mamă, o bunică care a făcut dializă. Le e frică să-și facă o ecografie să vadă dacă au și ei boală polichistică. Ar fi minunat să văd. Frica asta de a afla, știind că există în familia ta o problemă, Nu e benefică nimănui, pentru că noi în acest moment avem tratament și pentru balapolchistica. Există tratament care să oprească creșterea chisturilor. Cum?

Ce face tratamentul ăsta?

Este un medicament care blochează niște receptori care acumulează apa în chisturi. Este gratuit în România. Dar trebuie să fii într-o fază incipientă de boală și trebuie să fii sub 60 de ani și să ai o boală cu tendință de creștere. Că unele persoane, am depista persoane la 80 de ani având boală polichistică, o formă cu debut tardiv și care nu aveau nevoie de dializă. O rată de creștere mai lentă, mai puține chisturi, există variante. Dar pentru cei care de tineri încep să aibă chistul din ce în ce mai multe, e tare bine să nu se teamă și să se aducă medicul de familie să-i trimită la neflor și să depisteze precoace boala, când creatina nu e mare și când putem să dăm tratament și atunci nu vor mai ajunge la dializă sau transplant de rinic.

Mai avem întrebări care țin de mersul la toaletă noaptea. Cum îmi dau seama dacă merg noaptea la toaletă? Adică, în primul rând, prima întrebare e așa, e normal să mă trez noaptea ca să merg la toaletă sau nu? Și cum îmi dau seama dacă mersul ăsta la toaletă e provocat de faptul că am băut poate mai multe lichide seara sau am o problemă cu rinichii?

Da, areniche funcționează când le dai substratul, da? Sunt persoane care spun, toată ziua stau la calculator sau la muncă sau unde stau la birou și nu am timp să beau lichid, așa că atunci când ajung acasă, beau și ceai, beau și lapte și este evident că aceea vor înaltă, depinde. Și dacă este însoțită de greutate în urinat, dacă trebuie să faci efort ca să urinezi, dacă urinezi puțin și des sau mult deodată, e foarte important. Nu orice problemă renală se însoțește de tulburări de urinat. De exemplu, prostata. Hipertrofia de prostată face ca un bărbat de o anumită vârstă, nu mai spune că vârsta am zis că nu contează, Începe să urneze foarte des noaptea, puțin, trebuie să facă efort, să depună efort ca să evacueze vezica. Pe de altă parte, pacienții care au probleme hepatice, dacă beau lichid de la prânz, au obsiurie, cum spuneam noi medici, adică elimină întârziat apa și atunci ei vor urina noaptea. Pacienții care însință cardiac, care sunt umflați din cap până în picioare, au edeme foarte mari și care peste zi nu au stare și stau într-un fotoliu cu picioarele sus sau picioarele târnate muncesc prin casă, prin grădină. În momentul în care se întind la orizontale, se redistribuie lichidele și atunci încep să urinez. Deci sunt multe cauze de urinat nocturn.

Și cum îți dai... e vreun fel în care pacientul de acasă poate să-și dea seama? Adică poate să diferențieze acest urinat nocturn? Adică la ce se prietene?

El n-are cum, dar ideea este că dacă este bărbat și urinează des și forțat, este evident că ar trebui să-l ducă să-l vadă un urolog. Dacă nu, restul să se îndrepte spre un medic de familie care are atâtea cursuri, săracu, de studiat și care este foarte deschis. Medicii noștri de familie, să știți că sunt foarte deschiși și au învățat foarte multe lucruri și vor ști unde să le îndrume.

E un număr de urinări nocturne care e acceptat? Adică e ok să te trezești odată? Dacă te trezești de două ori e deja normal?

Nu, există nimica. Sunt persoane care nu se trezesc niciodată noaptea și sunt persoane care se trezesc de două, trei ori pe noapte. Este și o componentă psihogenă. Depinde de ce ai mâncat, dacă ai băut alcool. Și atunci nu poți să spui că e ceva patologic, ceva bolnav, nesănătos să te trezești de două ori pe noapte. Dacă e constant, te trezești de trei ori în fiecare noapte, atunci ai o problemă.

Bun. Ce poți să-mi zici legat de culoarea uriniei? Și anume, știm că îți poate indica gradul tău de hidratare. Dacă este hipercromă, dacă e închisă la culoare, înseamnă că ești deshidratat. Dacă e foarte deschisă, probabil că ești bine hidratat sau prea hidratat. Dar poate culoarea să ne indice și o afecțiune renală? Și în ce fel?

Eu le spun studenților mei în primul curs, întrebarea e de ce și răspunsul e depinde. Depinde. Pentru că, într-adevăr, stricto, senso, dacă este cald, ai făcut efort fizic, ai făcut febră, vărsături diaree și ai băut tot cei 2 litri pe zi recomandați, nu este suficient când e un sintom de deshidratare. Înci urina va fi mai concentrată, se va inauga o cantitate mai mică de apă și mai mare de săru și de toxine. Dacă ai o problemă, e hepatică, urina va fi portocalie, că asta e urina hepaticului. Dacă iei anumite medicamente colorează urină, dacă ai mâncat o ciorbă cu sfeclă roșie, în următoarele 16-24 de ore o să ai urină roșie și ai să te sperii. Dacă ai luat niște medicamente minunate sau ai subt pastire de gât cu albastru de metilen, urina se va face turcoaz sau chiar albastru intens, depinde de cantitatea de albastru de metilen și câte medicamente ai luat. În plus, apropo de albastru de metilen recomandat cu foarte multă larghețe la farmacie, din păcate dacă ai luat medicamente care conțin albastru de metilen, nici o urocultură nu o să mai crească vreun microp și strică uroculturile. Deci dacă avem de gând să ducem o probă de urină și este suspiciune de o infecție urinară, nu albastru de metilen. Orice altceva dar nu albastru de metilen. Poate după. Deci culoarea urinii este importantă, dar poate să dea și fake news. Pe de altă parte, urină foarte albă, de fapt in color, deschisă la culoare și multă cantitate, urină frumoasă, cum a spune, ca apa clară de stâncă, nu este regulă, decât dacă bei foarte multe apă sau ai diabet insipit. Da, dar ăstea sunt cazuri foarte rare. De obicei, o urină care nu este calistoidul într-o cantitate normală, un litru jumate, doi, dar este prea clară, nu are nici un strop de galben în ea, Înseamnă că riniciu acela nu prea mai concentrează și că aceea e chiar apă chioară și toxinele foarte posibil rămân în sânge. Așa că este un semnal de alarmă. Prea închisă la culoare, galben mai închis, hidratează-te mai bine și vezi pe unde ai pierdut alte lichide. Prea deschisă la culoare și pe termen lung să nu cumva deja riniciu să aibă o problemă și nu mai concentrează urină.

Deci dacă, cum ai zis, ca apa cristalină... zilnic e o problemă. Adică poate să nu-i speriem pe oameni, dar poate să fie.

Bine, sunt oameni care beau foarte multă apă. Bine, fac sport, se agită și atunci nu trebuie să-i speriem, dar dacă urinează așa și ar fi bine să-și verifice. Apropo de vârsta la care să te verifici, Eu știu sigur că în țările asiatice și în Japonia era o chestie că dacă nu faci anual niște analize screening, apropo că iau foarte mult cancer gazic și așa mai departe, venea amendă acasă. Adică ei fac screening activ în populație, screening activ forțat. Adică îți vine acasă la medicul de familie, ce analiză trebuie să faci, ținând cont și de istoricul familial și așa. O dată pe an, după vârsta de 30 de ani, hai să spunem 35, dar dacă tu știi că ai în familie diabetici hipertensivi, pacienți cu bol de rinic și așa mai departe, n-ar strica să-ți faci și tu o creatină cu RFG, un RACU, o glicemie, probe la FICA, TGP, TGO, o hemogramă, nu o să vezi, hemoglobină, leococite și așa mai departe. Adică sunt niște lucruri pe care ar trebui fiecare om să și le facă anual, odată, pe an de obicei ne chemau de ziua de naștere, nu luna anului de naștere, să fie așa o cutumă, îți faci cadou de ziua ta, niște analize bune, sperăm.

Sunt gratuite, nu?

Sunt gratuite prin medicul de familie pentru ce asigurați, bineînțeles.

Știi, pe mine mă mai întreabă oamenii, mult cu oamenii, mă mai întreabă câte un prieten, mă mai sună și îmi zice, auzi, zi și mie ce analize să-mi fac, că vreau acum să-mi fac așa un check-up din ăsta, să-mi fac, le fac pe toate, zi și mie ce să fac. Și mi-e greu să, adică, nu că mi-e greu, le explic de fapt, că e atât de important să te vadă medicul tău în context și nu e doar așa o singură poză, trebuie să faci poze seriate ca să vezi după aceea cum evoluează lucrurile care poate sunt la limită sau poate sunt ciupite ușor la limită. Nu te duci și faci așa niște analize, că dacă era așa era... pachet. Era pachet pentru toată lumea, te duci pachetul XXL și îți faci analiză XXL de toate, pachet complet. Nu, trebuie să te duci la medicul de familie și medicul în funcție de vârstă și de tot poate să îți facă, adică îți face aceste recomandări, trebuie să îți facă aceste recomandări, dar poți vorbi cu el și În funcție de risc, că o să te întrebe, nu? Medicul de familie e cel care trebuie să te întrebe. Dacă ai risc în familie, dacă ai tu risc personal ca să-ți poată recomanda concreții analize să-ți faci.

Exact. Medicul de familie este foarte important pentru ceea ce înseamnă managementul personalizat. Depistare personalizată și tratamentul personalizat. Pentru că, în mod normal, la un om de 35 de ani nu te-a pus să iei fracții de Colesterol, să-i faci lipoproteina și așa mai departe. De asta am zis testele screen, sunt testele uzuale. Dar dacă tu știi că în familia ta sunt obezi cu accident vascular sau infart, tu la rândul tău ești sedentar, fumător, foarte stresat și așa mai departe, ar fi bine să ți le faci din timp. Și atunci dacă iesi mari să-ți faci lipoproteina ca să vezi profilul tău pe tot restul vieții. Și sunt tot felul de criterii. Sau te trimite și la cardiolog, te trimite și la nefrolog. Deci sunt niște lucruri pe care medicul de familie le știe și să te trimite mai departe la specializat în cunoștință de cauză, după ce ți-a făcut deja un profil și trimite către specialist cu următoarele idei. Asta este o relație ideală la care tindem.

Ideală și e ușor de construit și e ideal să o construiești, adică e bine să ai medicul tău care să te cunoască, la care să mergi nu doar când ai nevoie de o trimitere, ci să mergi constant, să stai de vorbă cu el, să-i spui, uite, m-am mai amucut tensiunea, uite, m-ai amețit, m-a mai dorut capul, m-ai luat în greutate, ce să fac, cum să fac și ținând legătura cu el, medicul care și el citește la rândul lui, află date noi, știe după aia ce să-ți recomande, e cel mai bun lucru pe care poți să-l faci, să ai o relație cu medicul tău. Apropo de hidratare mi-a venit acum o întrebare, pentru că auzim de această recomandare de a consuma 2 litri de lichide pe zi. Dacă eu nu beau apă deloc, ci beau 2 litri de cola în fiecare zi, e ok pentru nici? Adică nici nu zice ok? Sunt 2 litri de lichide? Sau nu e bine pentru nici?

Dacă ar fi... Numai apă și ceva săruri ar fi minunat, dar sunt și multe alte ingrediente și dacă sunt zilnic nu este ok. Pentru că tot ce conține substanțele menționate, ca și cafeaua în exces, ca și cafeinea în exces, în pasul 2 deshidratează, provoacă diureză. În al doilea rând conțin tot felul de alții excipienți. În al treilea rând cresc acid uric și fosfații în sânge. Adică după ani și ani de zile de băut, de astfel de băuturi carbogazoase, ca să nu dăm denumiri și așa mai departe, și care conțin și alte substanțe, Consecința organismului se resimt și se revăd. Eu am băut 5 litri de vin pe zi și unul de țuică și un litru de băutură acidulată și n-am pățit nimica niciodată. Astea sunt niște excepții care întăresc regulile. Din păcate nu toată lumea este așa. Poate există oameni în lumea asta care fac foarte multe excese și nu pățesc niciodată nimic până la un punct. Când vor păți evident ceva, că nu poți să bombardezi, apropo de bombe și de explozii. Tot timpul organismul nu mai cum duc lucrurile sănătoase. Până la un moment dat el se reglează. Dacă are un feedback foarte bun, se reglează bine, rezistă. Are și gene foarte bune toți strămoșii care au trăit până la 90-100 de ani. Dar în principiu aceste cazuri sunt foarte foarte rare, așa că dacă vezi un exemplu pozitiv dar de fapt este negativ, asta nu înseamnă că este regula. Și chiar și vorbeam și despre diabetes și hipertensiv și este important, adică control foarte bun nu înseamnă risc zero, pentru că și la control bun Există acolo niște mecanisme. O dată declanșat un pic de la începutul hipertestului și diabetului, la un moment dat, persoanele, în anumite procese, au tenisat să continui în ritm. Nu se opresc de tot, chiar dacă tu te-ai controlat bine. Așa că tot ceea ce este exces nu este bun. A, că poți să bei un pahar de băutură acidulată, de băutură și așa mai departe. Dar să nu fie zi de zi 2 litri, cum ai spus. Asta nu. Depășește o capacitate normală de a-i pura organismul. Și eficatul și rinichiul, că sunt în echipă cu toți acolo împreună.

Nu beam 2 litri de cola. Cola putem să zicem că nu e brand. Cola așa e denumit sucul carbo-gazos cu zahăr. În fine. Bun, deci nu beam zilnic, dar ce alte alimente pot afecta rinichii dacă exclude? Dincolo de sare. Există alimente sau obiceiuri alimentare care îți impactează sănătatea renală?

Excesul de proteine, animale, poate să impacteze, dar excesul pe care facem de sărbători, de exemplu, nu impactează decât excesul de sărbători. Dar dacă excesul este tot timpul, eu știu, am avut o pacientă ieri care a venit la mine și mi-a spus, eu nu mănânc decât carne. A 86 de ani. Eu nu mănânc decât carne. Cu legumele o să îmi fie foarte greu. A început să aibă insuliență renală, a avea analiză destul de proastă. A zis oricum, 90 de ani, 90 de ani. Zice, eu mănânc foarte puține legume. Nu spuneam, sunt excepții. Dar acum zice, mi-e frică de dializă la 90 de ani, așa că o să mănânc și un pic de legumă.

Asta-i tare totuși, pacientă de 90 de ani care mânâncă...

Da, dar a zis că toată viața a băut foarte multă apă și ceaiuri, mă rog, de toate felurile de plante și s-a mișcat foarte mult, într-adevăr, era trasă prin inel, doamna, și foarte agilă, a făcut mișcare, a mers pe jos toată viața ei, s-a hidratat foarte mult și... Asta este bine, a mâncat carne, dar recunoaște că pe lângă acea carne au fost supe în care evident a pus și legume, a băut foarte multe echide și s-a mișcat foarte mult și aveau un tonus, era foarte optimistă și săritoare și doritoare să facă orice și la această vârstă.

Bun, deci ok, să zicem excesul de proteină animală. Ce ne face bine în schimb? Adică există alimente care ne pot proteja rinichii sau în cazul în care avem boală cronică de rinichii, alimente pe care să le mâncăm și care să încetinească evoluția bolii?

Asta evident. În momentul... dieta este terapie, de fapt. Dieta stil mediteranean este foarte bună și protectivă și pentru corp și pentru rinichi. Dar în momentul în care deja ai o problemă cu rinichi, există diete hipoproteice, sunt tabuite și pe site-ul Societății Române de Nefrologie, pe exemplu, de dietă. Există și niște medicamente care aduc bucățica de aminoacizi esențial din carnea pe care o mâncăm noi, așa cum sunt aminoacizi esențiali buni pentru cei care au hepatite și așa mai departe, sunt fiolele pe care le beau și așa mai departe, sunt o secundă perfuzie, așa există niște aminoacizi foarte buni, sunt niște chetoanalogi care se asociază, cine poate să țină dietă hipoproteică destul de strictă, cu maxim de 25 grame de proteine pe zi. Asta înseamnă așa două degețele de carne albă sau, mă rog, un ouț și restul să ia acești chetoanaluri, să mănânce mai regume, fructe, zarzavaturi, să știți că au rezultate spectaculoase. Și observă și pacienții, în momentul în care zice, domnule, când sunt în post. La români, în general, ortodoxi, postul este foarte bun și la musulmani la fel că și au postul lor. Se obsevă la pacienți, nu știu cei care țin post, dar trebuie să bea apă. Asta e problema, să bea și apă. Se observă o scădere a probelor proste de la linichiu, ureie, creatină, scad în timpul postului.

Ok, deci ca alimentație sau ca recomandare de stil alimentar la pacientul care are deja boală cronică renală este să reducă numărul de proteine.

Cantitatea de proteine și în funcție de stadiul bolii se reduce cantitatea de proteine de la 1 gram pe kilogram corp. Dacă avem 60 de kilogram ar trebui să mâncăm 60 de grame dacă am fi sănătoși. Cu fiecare stadiu de boală cronică delict se duce funcția mai în jos, cu fiecare stadiu se mai scade cu 0,1, 0,2. Dar mai puțin de 15-20 nu se dă. Pentru că cele noastre în corp, chiar dacă sunt bătrâne, se renoiesc și au nevoie de proteină.

Dar vorbim de orice tip de proteină sau proteină animală?

Adică poți să mănânci năut dacă mănânci... Proteină... trebuie proteină vegetală. E o proporție așa gen 60% vegetală și numai 40% animală. Și la proteinile animale se preferă cele albe, să zicem, în general.

Dar recomandarea de a reduce proteină se referă la totalul de proteină, indiferent dacă e animală sau vegetală, da? Da. Adică nu înseamnă că pot să mănânc fasole multă și linte și...

Dacă mănânci cu o castronă tot acolo ajungi, tot acolo ajungi.

Am înțeles ce înseamnă boala cronică renală, am înțeles ce înseamnă să te duci la medic să te investigezi. și ce înseamnă să practici prevenție, să-ți iei tensiune arterială, să faci sport, să ai o viață activă și să nu exagerezi cu ce înseamnă proteinele, suplimentele neverificate, contaminate și așa mai departe. Cum arată însă drumul înspre dializă sau transplant renal? Cât de rapidă este schimbarea? De fapt, schimbarea se întâmplă undeva în spate fără să ne dăm seama, dar cât de rapid poate să fie drumul de la primele semne, consult și șocul diagnosticului?

Depinde, depinde de tipul de boală, depinde de ce se mai întâmplă pe traseul acestui drum și depinde de cât de des te duci și tu să te controlezi. Că unii oameni descoperă ca o creatină mai mare, da bine și n-au mai făcut analize, cel puțin din pandemie. Sunt unii care n-au mai făcut din pandemie nicio analize în 5 ani, 6 ani, n-au mai făcut nimic. Au zis că a fost de la pandemie și au fost stresați și o să-și revină. Există boli de rinii care merg lent. De exemplu, cea dată de hipertensiune sau de diabet, dacă tensiunea și diabetul sunt controlate, în principiu merg bine. Dar nimeni nu împiedică un organism care are o boală de rinii, care merge cronic lent 20-25 de ani spre dializă sau transplant, să facă o viroză, să răspundă în mod exagerat cu titlul de anticorpi. care să se depună în rinic, că așa le place rinicului, se potrivesc anticorpii cu receptorii din rinic și să facă peste acea formă de boală cronică, lentă, o formă acută de glomerulone frită, să zicem, și deodată pacientul tău care avea RAC-ul 30 sau 20 sau 200 să-ți facă 2000 sau 4000. De aceea, Supraveghierea, monitorizarea este foarte importantă, pentru că dacă noi avem omul Alan dinamică, face analiză odată la 5 ani, eu n-am de unde să știu că acum 5 ani a avut RAC-ul 20, după aia 25, 30, 40 și acum când face 4000 îmi dau seama că s-a suprapus ceva, îi fac punctii, îi fac ce trebuie și îl întorc la stadiului de dinainte. Dacă el face analiză odată la 5 ani, tu ai ratat acel moment de trecere bruscă. Deci există episoade acute suprapuse peste cronii.

Dar cum să le eviți? Ok, ai zicem o bolă cronică renală, deja mi-e frică dacă fac o viroză, să nu fac această glomerul nefrit post viral.

Sau chiar sick day rule, ce povesteam mai devreme, adică poate n-am făcut o viroză, poate a fost vară, ca Nicola de vara trecută, am stat cu mașina în trafic foarte multe ore, n-am avut apă, nu m-am hidratat, după aia m-am lărgat pe lângă mașină că nu știu ce, m-am dus să iau ceva, am făcut și febră învărsătur și diarheic. Sunt un episod acut suprapus peste un cronici care, dacă nu e de pistă la timp, nu vre Nu vreau să mă duc la medic. Sunt bine, îmi biau cei 2 litri pe zi, dar care nu mai sunt suficienți dacă tu ai pierdut 5 litri pe zi, 3 zile, 5 zile acasă. Și atunci toate aceste zile acute, că sunt virale, că sunt episoade de deshidratare, că sunt medicamente toxice date, Câteodată de nevoie, ai făcut o infecție, ai primit niște medicamente injectabile, cum ar fi gentamicina, că este un medicament extraordinar, dar este toxic perinic. Și atunci, brusc, analizele cresc. Dacă tu nu-i măsori din timp acest puseu acut, suprapus peste o boală cronică, lentă, care pare că merge bine lent spre dializă în 20, 30, 50 de ani, deodată grăbește evoluția. De aceea controlele sunt foarte importante, de aceea monitorizarea să știi cum ai fost, cum ești anul ăsta față de anul trecut și față de anul anterior e foarte important. Și iarăși ne toace la medicul de familie. Și dacă ești, în evidență, unui medic specializat cardio-nefro-diabet, să te duci și la el odată pe an.

Dar cum îți dai seama la pacient cu boala clorincărenală, că a făcut o viroză și s-au depus acei anticor pe linice?

Începe să nu mai urineze suficient, începe urina să fie roșie, să îi se umfle ochii, să îi crească tensiunea deodată, deși el avea tensiunea foarte bine controlată, sau diabetul să se dea peste cap, deși el avea diabetul bine controlat. Deci boala de bază se agravează și începe să apară boli ca de o... Cade o boală cronică, de aici în stadiul chiar în prag de dializă, cu edeme, cu tensiune mare, cu greață, cu vărsături, cu cantitatea de urână care scade și atunci nu trebuie să stai acasă șapte zile ca să vii, e târziu.

Există un punct din care nu te mai poți întoarce, în care nu mai poți recupera și care...

Cam 72 de ore organismul nostru este pregătit, riniciul nostru este pregătit. În primele 48-72 de ore în care ești deshidratat, ai luat tot felul de medicamente care îți pot ataca riniciu, există niște mecanisme compensatori, sunt niște ecluze acolo care închid, deschid vasele în rinichi, astfel încât să persiste o circulație a sângelului rinichi. Dar mai mult de 48-72 de ore, dacă nu iei măsuri să repar ceea ce a fost stricat, să oprești diarea, vărsăturile, febra, să hidratezi pacientul, să oprești medicația toxică, Și nu-ți dai seama, atunci orina începe să scadă din ce în ce mai mult, devine roșie, așa ca... e ca și cum ai spăla o carne proaspătă cumpărată de la măcelărie, se reduce foarte mult cantitativ și omul intră în ceea ce se numea anterior blocaj renal. Deci avem un interval de 48-72 de ore în care să ne dăm seama. După care s-ar putea să fie nevoie de dializă chiar și la acuți, pentru că rinichii au intrat într-un stadiu de distrucție tubulară și nu își pot reveni singuri, trebuie ajutați de un aparat.

Cât de, din experiența ta, cât de mare este ansietatea unui pacient care află că trebuie să facă dializă sau trebuie trecut pe lista de transplant?

Am avut pacienți care au fugit și au zis că se duc la un doctor bun de la București, Paris, Viena, că eu nu știu ce-i spun. Bine, eram și eu mai tânăr, poate nu știam cum să le răspund, acum știu cum să le povestesc, să le explic, că este o șansă de viață. Până la urmă, cu mulți ani, 40-50 de ani, se murea de boală cronică de rinichi. Bineînțeles că este ceva greu de acceptat. Bineînțeles că dacă ești și mai tânăr și mai în vârstă, nu poți să accepti ideea că cum rinichiul meu nu mai funcționează dacă eu până acum două săptămâni n-am avut nimic. Mie mi-e rău de două, trei săptămâni, cum puteți să spuneți. Mie că este ok. Bun, încercăm, încercăm să reducem creatina, încercăm să mai reparăm ce se poate, dar de foarte multe ori rinichii deja sunt mici. Ei vezi ecografii că sunt foarte mici, e clar că nu mai e ce să scoți din ei. Cei care te păcălesc foarte mult sunt rinichii de diabetii și de obezii. Pentru că ei chiar dacă au zone de fibroza scleroză și nu mai funcționează, ei rămân mari și frumoși la ecografie și te păcălesc. Ei, vai ce rinichi frumos am, dar creatina-i șapte. Și atunci este o problemă. Da, e dificil sa spui un om ca trebuie sa intre la dializa, indiferent ca e tanar sau ca e batran. Daca e tanar poti sa ii mai spui si de transplant, daca e batran poti sa ii spui de transplant, dar trebuie sa fie sanatos, cardiovascular, sa nu aiba tumori, sa nu aiba infectii, sa aiba boli de autonomie incontruata, e mai complicat. Dar de acum este o arta sa stai de vorba cu ei si eu zic ca ne cam descurcam, dar e o informatie greu de aligerat.

În cât timp se poate un pacient acomoda cu acest diagnostic? Să se înțeleagă că asta este, trebuie să fac dializă, e o șansă la viață.

Depinde dacă mai are pe cineva în familie cu această afecțiune, deja există pe undeva pregătiți, dar neagă ideea. În al doilea rând, dacă nu au avut, au auzit, au informația, că au destule canale de informare, dar refuz să se creadă că le sunt. În urmă, dacă sunt niște oameni mai tineri, înalți, binefăcuți. Una e să ai creatină 8-10, am avut și 20 pacienți. Să ai 2 metri și 100 de kilograme, altfel suporți creatina 18-20 decât dacă ai metru 50 și 45 de kilograme. Evident. Toxinelor remice sunt mai ușor de tolerat dacă ești mai înalt și mai zdravă și atunci tot cauți un alt doctor care să spună că nu este adevărat. E greu de acceptat pentru mulți. Unii până la urmă acceptă ideea, cu familie alături, cu noi medici, cu psihologi, cu psihoterapeut și așa mai departe. Dar ce aia mulți acceptă când nu mai pot. Și de obicei vin târziu, aproape în comă. Mi s-a întâmplat tuturor să vină pacienți aproape în comă și acum familia zis, luați-l și faceți-i tot ce trebuie că acum nu mai știe de el. Lucru care este grav, pentru că a băgat la dializă un om în comă este foarte greu. În momentul în care începi să scozi din toxinele și este intoxicat, încerc să le povestesc că urea și creatina crescută în sânge sunt precum o travă care te otrăvesc zilnic. O să zică bine, dar de ce nu am simțit? Pentru că la început a fost cum făcea Rasputin cu o travă, a luat doze mici zi de zi, s-au acomodat. Organismul la început s-a acomodat și a tolerat. La un moment dat, când s-a acumulat foarte mult și numărul de nefroni care funcționează în rinichiuțe, făbricuțele alea mici din rinichi nu mai funcționează, s-au dus sub 5%, deja ești un om intoxicat complet din cap până în picioare. Unii acceptă, iar alții nu și ajung în stare gravă și deși sunt tineri, chiar îl depășesc cu greu prin esențe de dializă.

Dializă este una din soluții. Există soluția transplantul renal, care poate fi de la donator cadaveric, adică e cineva care e în moarte cerebrală, se face prealăvarea de rinic și se face transplant, dar există și donator viu, adică cineva drag ție, rudă, partener de viață, îți poate dona un rinic. E un risc pentru cel care donează să rămână cu un singur rinic sau poate trăi bine mersit cu un rinic?

Riscuri există oricând pe lumea asta să se întâmple ceva. Problema este că cine știe că a donat un rinic cuiva drag, știe că are un singur rinic și are foarte mare grijă de el. Este un om care se duce și face controle, are grijă de el și așa mai departe. Se poate trăi foarte bine cu un singur rinic. Există oameni care s-au născut cu un singur rinic și află târziu că au un singur rinic, dar cel care a donat știe din start că rămâne cu unul singur. E foarte interesant ce ai spus de donatori la transplant. De asta noi ne străduim să depistăm oamenii tineri sau, mă rog, și mai puțini tineri să spunem, care nu au boli foarte grave asociate și dacă îi depistăm din timp putem să-i punem prisa de așteptare pentru transplant, nici nu mai ajung la dializă. Asta e și ideea, nu să fugi și să vii la creativ în 20, când nu mai există altă soluție, ci să ne vedem periodic. Și până la urmă au zis, nu o să sune niciodată telefonul pentru mine. Bă, o să sune. Am avut pe acestde la țară, de undeva de la Cotuvăi și a sunat și a chemat la transplant. Adică când există un organ compatibil, sunt chemați. Deci, transplantul este un lucru minunat. Ar fi tare... au fost niște campanii de popularizare și acum văd că au început din nou să... Există donatori moarte cerebrală. Pe de altă parte există și donatori vii, înrudiți, compatibili. Iar dintre cei nerudiți, cea mai crescută rată de donare, mi-au spus colegii mei de la transplant, este de la soție la soț.

De la soție la soț.

Soții mai rar. Bine, noi femeile găsim întotdeauna scuze domnilor, bărbaților și băieților noștri și copilor noștri, dar undeva acum, lăsând gruma deoparte, este o realitate pentru că, în general, bărbații au o muncă fizică de îndeplinit și acum asta altă discuție este una e să ai o muncă de birou și să poți să dă unele în ziurnic și alta este să te duci să muncești undeva în străinătate, în construcții sau știu undeva să ai o muncă fizică grea cu un singur inichi, nu este ok. Mai ales dacă undeva în familia ta au fost părinți bunici care aveau diabet, hipertensiune, litiazări, pietrelari inichi sau o altă boală cardiovasculară, este evident că după vârsta de 40 de ani vei face foarte probabil și tu acest lucru și pe un singur inichi vei ajunge și tu la rândul tău la dializă. Și atunci dacă bărbatul este stâlpul familiei și are muncă fizică grea, e foarte greu. Nu se recomanda asta. La fel nu recomandăm, am avut solicitare de donare de la fica la mamă. Fica nu avea copii și am zis, și mama plomână a acceptat bineînțeles, s-a împotrivit mama, a zis, rămâne sărcinată și aduce o sărcină cu un singur inich, poate fi totuși riscant, ea e o femeie tânără de 21 de ani și atunci mama, mama a refuzat.

Ok, mai am câteva întrebări, fulgeri până terminăm, care sunt așa. Slăbit rapid 20 de kg în 3 luni, întreabă cineva, poate acest lucru afecta Riniki?

În general nu le face bine. Bine, slăbitul rapid nu face bine pielii, nu face bine colegistului că facilitează biliară, dar Riniki nu, nu suferă, bai chiar se vor bucura pe termen lung pentru că vor fi mai puțin solicite.

Ok, deci e bine să scădem în greutate.

E bine să scădem, dar totuși nu e bine chiar așa de bruscă. Nu recomandă niciun tradiționist așa scădere bruscă.

Ok, cineva care spune că ia paracetamol în fiecare lună din cauza durerilor menstruale. Poate paracetamolul luat ala lung să afecteze reniciul?

Paracetamolul ăla lung, da, dar luat 3 luni, nu o dată pe lună 3 zile. El nu este practic un anti-inflamator nestroidian, este like și atunci nu are efectele anti-inflamatorii nestroidiene, celelalte pe care le luăm de obicei, dar nu este bine să le iei exact termenul de lungat. Deci n-ai voie să le iei aproape zi de zi, nu 2-3 luni de zile.

Dar dacă cineva, la fel în aceași situație, ia ibuprofen 3, 4, 5 zile pe săptămână, e o problemă? Pe lună, părinte.

De aici chiar poate fi o problemă în timp, mai ales dacă atunci când se însoțește cu ciclul menstrual mai abundant, scade tensiunea. Dacă persoana apoi se apropie de vârsta de premenopauză și a devenit hipertensivă și a niște medicamente de hipertensiune de genul captopril, renal april, perindopril, Acestea în combinație sau sartani în combinație cu ibuprofenul pot face constricție de vase renale. Deci ibuprofenul și toate din clasa lui pot fi periculoase dacă ești deshidratat, dacă tensiunea este mică, sângerezi mai mult și tensiunea este mică și dacă iei anumite clase de medicamente de hipertensiune care împreună chiar în combinație afectează lichiul într-adevăr. Atunci este o problemă.

Deci, atenție mare la combinații de medicamente și medicamente luate cronic pentru durere care ar trebui să fie investigate și încercate rezolvarea ei. Rinichi și libidoul și puțini oameni vorbește despre asta, dar boala cronică de rinichi poate să afecteze și viața sexuală. Scade testosteronul, apare disfuncția erectilă la bărbați, scade dorința sexuală la femei, așa este?

Da.

Și se întâmplă des acest lucru la pacienții?

Da, se întâmplă, se pot da terapii de substituție, dar cel mai bun, tocmai de același metodă la tineri este transplantul de rinică, care rezolvă acest lucru. Pacienții care fac transplant de rinică vin la o viață quasi normală, doar că iau medicamente inosupresaște, se aibă grijă la infecții și să se scaneze de aficțiuni oncologice potențiale, dar în rest, din punctul ăsta de vedere, asta este soluția. Și își vor reveni. Dar pe dializă, da, sunt probleme. Cu toate astea au fost persoane pe dializă, bine, un caz, nu știu dacă un, două cazuri în România care au rămas însărcinate fiind la dializă. Dar au primit hormone, au primit... iar dacă ai o boală autoimună, de exemplu, și primești hormoni, ești la mare risc. Adică e un risc pe care ți-l asumi. Dar, în general, dializații, într-adevăr, au aceste probleme.

Și mai avem o întrebare care sună în felul următor. Descriu un... Pacient tânăr, sănătos, care merge la sport și așa dimineața ia pre-workout, da, ca să aibă energie la sala de forță cu cofeină, plus ia creatină, plus ia BCAA, plus ia proteine, ia energizante după sală să mai aibă energie. Se iau simultan, zi de zi și el face sport și face sport, da, în fiecare zi cu aceste substanțe. E combinația asta, sau poate fi această combinație periculoasă strict pentru Nichy-lui?

Dacă am spus și ce este BCA, pentru mine BCA sunt materiale din care se fac casele. Deci nu știu ce înseamnă BCA. Am înțeles.

Sunt niște aminoacizi. Sunt niște lanțuri de aminoacizi.

Da, minunate. Deci dacă face și dieta hiperproteică, și așa aminoaciz, și creatină, preferabil monohidrat și face sport în fiecare zi, minunate, foarte bine pentru el. Există două variante, să fie foarte sănătos, dar atenție, ce-am vorbit despre tipurile de creatină, atece să nu depășească acea concentrație, acea doză de proteine pe kilogram corp, să se hidrateze suficient. și să vadă și el după vârsta de 35-40 de ani dacă face inimă de sportiv, face hipertrofie cardiacă și să-și verifice riniciu dacă începe să-l doare capul și să începe să facă tensiune sau să-l înflochi. Pentru că, repet, în mod normal, dacă se respectă standardele calitate, dacă nu se depășesc acele dozi și nu sunt excesive și nu sunt combinate cu alte medicamente, stimulente și așa mai departe, în general nici eu ar trebui să facă față. Dar dacă există o mică genă acolo pe care n-ai de unde să o știi, acum se fac teste genetice, dar care nu sunt 100% concludente, dacă există o predispoziție, atunci va începe să aibă simptome și atunci să se oprească și să se investigheze. Dacă nu poate să se continue, dar pe termen lung, acest stil de viață Trebuie să-l continui cât de cât, pentru că apoi cordul are de să ferici cum vine. Am vorbit, Inima și Niciu sunt în echipă. Atunci dacă Inima nu este ok, nici Niciu nu va fi ok. Deci în apucă de sport trebuie să-i cam țină toată viața de el la un ritm un pic mai lent, după amintă vârstă.

Păi, cred că am bifat foarte multe întrebări și curiozități pe care le aveam și pe care le-am strâns de când am avut ultimul podcast despre boala cronică renală.

Dacă îmi permiți acum, pentru că sunt mesagerul societății române de nefrologie și logo-ul și campania a fost cu boala cronică de rnic nu doare și să conștientizăm populația că prevenția începe undeva în zona de fără durere, începe în cabinetul medicului de familie. Dar începe și în școli. Așa că noi, cel puțin la Constanța, am fost în săptămâna RINIQ-ului, care trebuie să fie așa în fiecare săptămână, măcar câte un pic. Am făcut un pic de campanie în licee și am fost alevii de liceu, nu neapărat cei care dădău exameni de admitere pentru medicină. Și am început să discutăm despre aici. Să știți că m-au întrebat, mi-au pus întrebări, exact despre medicamente de durere, despre substanțe recreaționale, dacă atacă RINIQ-ul și da, despre fuma, despre vaping. Și am făcut și o campanie prin ei, le-am spus să ducă acasă la bunicii și părinții lor și să-i avertizeze că dacă au diabet, hipertensiune sau sunt obezi sau o boală vasculară, s-au controlat. Dar nici... Și au făcut și ei RAC-uri, FG și l-au repetat, cei 3 R. Și chiar a fost un lucru interesant. I-am avizat despre ce se poate întâmpla acut și că vin festivalurile de vară și că să aibă mare grijă să se hidrateze și să fie foarte atenți ce consumă pe acolo și dacă cumva fac febră și se dezhidratează să nu cumva să ia iuprofen sau altceva sau altceva anti-inflamator instruidian. Și a fost foarte interesant, așa că eu zic că în afară de campania noastră de conștientizare a populației adulte și populației vârstnice, ca sunt cei mai expuși într-adevăr și cu bolile pe care le-am enumerat deja, eu zic că putem să facem un pic de campanie și în școli, licee, pentru că tinerul tu e foarte informat și atunci poate și ce se va întâmpla în viitor va fi și nu va mai fi boala cronică din lume, a cincea cauză de moarte din lume, urcând progresiv, cu noile medicamente care au părut și care protejează riniciu, cum sunt cei care acționează pe tubul contort, blocând niște pompe de sodiu și de glucoză, fac ca să rețină, să nu se mai piardă albumine și să nu mai crească creatinina, Acele medicamente deslăbiti inițial, analgii de antagonistii de GLP-1, semaglutidă, ilaglutidă și toate acestea, care și slăbesc, au efecte foarte bune și pe cort și pe rinichi, dar date din timp, nu la creatină 6, 10, 20, nu la RAC-ul, albuminurie 1.000, 6.000, pacienții trebuie depistați din timp. Avem cu ce să îi tratăm, avem cu ce să oprim această progresie de boală care nu doare. Dar pentru asta trebuie să vizităm din timp, cu medicul de familie și cu conștientizare prima smedie a decenului. Cum arată viitorul

în nefrologie și în boala cronică renală? Ce crezi că ne rezolvă viitorul? Vorbesc de următorii 10, 20, 30 de ani. Eu zic

că la momentul la care suntem acum viitorul sună bine. Sperăm, eu sunt o firă optimistă, privesc partea plină a paharului. Avem după 25 de ani și ceva special pentru boala de rinic, dar repet, trebuie să o depistăm cât mai rapid cu putință ca să putem să o încetinim și chiar să o oprim. Apar și molecule noi pentru boli rare, pe care și noi le folosim în România din ce în ce mai mult și suntem fericiți pentru asta. Așa că acea predicție sumbră de a cincea cauză de boală, de deces în lume, boala cronică de rinichi, peste un miliard de oameni care să fie bolnavi, eu cred că poate nu se va îndeplini în 2040. Dar pentru asta trebuie să fim vizibili și lumea să ne asculte și sper

că ne-au și înțeles. Sper că ne-au ascultat până acum și în mod cert cei care au ascultat și au rămas cu noi până acum au înțeles. Mai am totuși o întrebare înainte de anchia, pentru că ai povestit de vizita ta la școli și discuții despre substanțe recreaționale. E ceva de care tinerii care se duc la festivale și care consumă substanțe recreaționare. E ceva de care ar trebui să țină cont și îmi place că discuția în mediul public nu mai este nu consuma droguri. Discuția și în special în țările civilizate este ok, nu le consuma, dar dacă ajungi să consumi, ține cont de aceste lucruri. E ceva, e un mesaj pe care îl putem transmite. Da, și

este foarte important, pentru că de obicei se întâmplă vara sau chiar dacă nu se întâmplă vara, organismul se deshidratează, dansează, dar sunt tineri evident, beau mai puține lichide, în schimb beau cola, eventual și băuturi alcoolice. Mai înghiți și o substanță recreațională în aceste condiții de căldură excesivă, deshidratare, îi doare capul, i-au luat pastile de durere de cap. Mai vine și drogul recreațional, substanța recreațională, toate împreună fac efect și pe mușchii, rapdomioliză cum spuneam noi, se blochează fluxul renal. Și încep să nu mai urineze sau încep să urineze mai puțin și cu aspect de cola. Poate să aibă niște fasciculații musculare, apropo de la căldură, ionii, sodiu, potasiu, încep să scadă. Deci sunt niște semne. Începe să aibă amețel, leșină, dacă leșină se duc la esmurdu pe acolo prin zonă. Alții nu se duc, sunt foarte vitești și încep să nu mai urineze cum trebuie și când urinează urină aer de culoarea închisă la culoare, cola și au aceste fasciculații musculare. Asta este de mers urgent spre urgență pentru că este tratabil, este evidecabil.

și memorabil. Și pentru a evita asta rețin că e bine să aibă grijă de hidratare, să se hidrateze. Probabil că unele substanțe îți pot diminua acea senzație de sete și e bine să bei apa, adică să te hidratezi, să fii sigur că te hidratezi. Și în cazul în care ai consumat astfel de substanțe, droguri, și te doare capul, să

nu iei ibuprofen. Eventual un paracetamol, dar mai bine Să te apții. Să te

apții. Ok. Adică asta e, te-ai distrate, doare capul, na, suportă consecințele, măcar cât. În cât timp poate să ia? Adică, ok, să zicem că în seara asta s-a distrat și a consumat substanțe.

Da, că s-a hidratat, urina e limpidă, e frumoasă, doar un pic

mai concentrat. Da, s-a hidratat bine.

Poate a doua zi să ia. A

doua zi dimineața. Nu când te-ai întors de la festival și te culci. Asta e, suportă consecințele, te culci a doua. Adică a doua zi te-ai trezit, urina e bine colorată, ia ceva de cap. Asta a fost podcastul de astăzi, o grămadă de informații interesante. Mi-a plăcea ca mulți oameni să-l vadă. Dacă ai rămas până acum și ai întrebări, lasă-ne întrebarea ta în comentariu. Dacă ai ceva de povestit, lasă-ne asta jos în comentariu. Ne ajută și la algoritm, ne ajută să vedem ce te interesează pentru a putea aborda aceste subiecte în viitor. Vreau să mulțumesc din nou societății române de nefrologie pentru această campanie, campania de conștientizare a bolii cronice de rinichi, în cadrul care facem acest podcast și ție Liliana, mulțumesc foarte mult pentru prezență, pentru tot ce ne-ai povestit. E de real folos pentru

comunitatea. Îmi bucur tare mult și plăcerea

a fost de partea mea. Super! Mulțumesc mult! Mulțumesc și ție! Ciao! Pe curând!