Cum aerisești casa corect. Soluții moderne | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Sabin Preda

Ce nu filtrezi cu fil, tu filtrezi cu plamânii.

De ce e mai poluat aerul în casă?

L-ajungem să avem, de fapt, un aer de 2, 3, 5, 7 ori mai poluat decât în exterior. Ce facem de 20.000 de ori pe zi și nu știm? Respirăm și nici nu conștientizăm acest aspect. Dom'le.

Deschide un pic geamul ăla că nu mai am oxigen și parcă mă ia cu somn. Și.

Devenim mai nervoși. Și.

Noi suntem toți niște... Generatoare.

De dioxid de carbon. Când ai intrat în dormitor, vai de mine cum miroase. Mucegaiul deja devine un factor de risc pentru sănătate a noastră, a copilului noștru. Uite.

Doamne, deci am descoperit aici la podcast cel mai simplu si cel mai ieftin mod de a-ti ventila casa. In.

Momentul in care ai un dormitor ventilat, nu ai acele intreruperi dese in somn.

Eu cand amangeam il deschid. Cea.

Mai simpla modalitate de aerisire este aici.

Amule, te salut! Dr. Michael aici! Vorbim în acest episod de Boabe de Cunoaștere, după cum ai văzut deja, despre aer. E atât de important să vorbim despre aer, pentru că, fii atent, fără aer nu putem, dar știm asta. Și un lucru curios este că un om respiră în medie de 23.000 de ori într-o zi. Într-o zi tu-i inspiri de 23.000 de ori. Deci tot ce este în aerul ăsta care plutește în jurul nostru, Intră în noi. Și nu, schimbul de gaze nu se face doar la nivel de oxigen. Tu inhalezi toate celelalte gaze, poluanți, particule volatile și alte substanțe toxice care te afectează. Dar atenție, tu dai afară alte gaze care nu-ți mai sunt bune. care continui să le recirculi în continuu prin plămânii tăi. Și vorbim despre particule toxice din MDF, vorbim despre particule toxice din covoare, vorbim despre gaze care ies din plămânii altor oameni, produse de spălat, cosmetice, lumânări parfumate și așa mai departe. Și toate lucrurile astea ne afectează silențios, dar ne afectează o încărcătură prea mare de dioxid de carbon, umiditate care nu e controlată compus și volatil înseamnă trezire dese noaptea, pot fi dureri de cap, trezit cu acea senzație de oboseală și multe alte lucruri despre care o să vorbim astăzi. Atenție la bărba de cunoaștere cu Sabin Preda, este antreprenor și director general Novinger, o companie cu peste 20 de ani de experiență în soluții de ventilație premium și de promovare a conceptului de casă nepoluată. Sabin știe exact Cum ne afectează aerul, care este de fapt chimia și ADN-ul aerului din încăperi și cum putem să rezolvăm această problemă și cu soluții simple pe care, de astăzi, privind acest podcast, o să le poți aplica, dar și cu soluții care țin de tehnologie avansată. Sabin, bine ai venit la Boabe de Cunoaștere! Salutare, Michael! Mă bucur să te văd aici! De unde vine pasiunea asta pentru aer și pentru un aer curat? Și știu că ai un aer curat în casă, pentru că am fost la tine în casă.

Să povestești despre asta. Da, pasiunea cred că are legătură cu tehnica și cu, poate, nu știu, cu expedițiile pe munte, cu dormitul la cort. Am apreciat întotdeauna aerul proaspăt, calitatea aerului și, poate pe plan personal, sunt sensibil în general la mirosuri. La fel mă deranjează un miros sau poate să mă deranjeze foarte tare un miros sau la fel de bine poate să-mi evoce un miros plăcut, să-mi evoce o amintire și să mă transpun deja acum nu știu, 15 ani unde eram când am simțit acel miros. Nu știu ce să spun. Ideea este că îmi place ceea ce fac. Partea de ventilare, exact cum spuneai, ce facem de 20.000 de ori pe zi și nu știm. Răspunsul este ăsta, respirăm și nici nu conștientizăm acest aspect. Acum, îmi amintesc de prima interacțiune cu tine, a fost momentul în care ți-am scris și tu mi-ai spus ceva de genul ții minte. Mi-ai spus, Sabin, am pus purificator, am pus dezumidificator, am pus umidificator, am aer condiționat și simt că tu știi ceva nu e în regulă. Exact asta mi-ai spus, da, da, da. Zic, da, ok, niciunul din aceste aparate nu-ți înlocuiește aerul, nu-ți primenește aerul. E ca și cum ai avea un agvariu în care tu crești pești și știi că din când în când e bine să schimbi apa. Chiar dacă ai un aparat care ți oxigenează apa, îți creează bule de aer astfel încât să respire pești mai ușor, să se dizolve oxigenul acela în apă, chiar dacă o filtrezi în permanență, la fel ca apa într-o pișină, este bine să o înlocuiești. De aici îmi place să fac comparația cu păstrăvăria. Păstrăvălui îi place o apă proaspătă și întotdeauna într-un lac de ăsta în care crești păstrăvii, vei avea un aport de apă proaspătă în permanență care curge și primenește și un loc pe unde se scurge după ce a.

Primenit apa. locul ăsta, într-o casă, ar trebui să fie fereastra pe care o deschizi și, slavă Domnului, încă avem case, nu toate și, să zicem, spațiile pentru birouri nu mai sunt așa, sunt complet etanșeizate, dar, teoretic, asta ar trebui să facă o fereastră, doar că aportul de aer poate să fie insuficient și aerul care iese ar putea să fie insuficient într-o casă, dar fix așa era. Deci aveam o casă în care aerul ar trebui să fie perfect, aer condiționat, curățat, higienizat în fiecare an, care ținea o temperatură foarte bună, un aparat care îmi purifica aerul, un umidificator, păi și ceva lipsa, aerul ăla era sintetic. Și vreau să fac o paralelă cu ce ai spus tu că îți plăcea mersul pe munte. Aș vrea să ne, cumva, emoțional, afectiv, să ne racordăm la acel sentiment pe care îl avem când mergem la munte. Da, beneficiile sunt de la munte, de la faptul că ai plicat în afara orașului, nu mai ai aglomerat, dar unul din beneficiile majore este că așa trebuie să fie aerul. Adică cum este la munte, așa este aerul cu care noi suntem obișnuiți. cu cât și de ce este mai diferit aerul în casă. Dar aș începe cu poluarea. De ce e mai poluat aerul în casă? Adică de ce se spune și așa era, dacă poți să ne explici, de ce este aerul din casă mai poluat de două, de trei, de cinci ori mai poluat decât aerul.

De afară? E foarte simplu. Acum oamenii își imaginează că dacă trăim într-un oraș poluat, închizând ferestrele, îmi păstrez o calitate bună aerul interior și mă feresc cumva de ceea ce e în exterior. Este complet fals. Pentru că în interior vom avea nu aer de la Cota 2000, ci aerul din București, în cazul nostru. Pe care, după ce am închis ferestrele, venim și adăugăm poluanți suplimentari. Poluanți generați, cum spuneai tu, de mobilier, de covoare, de substanțe, detergenți pe care le folosim în casă. În primul rând de dioxidul de carbon și nivelul ridicat de umiditate pe care îl generăm prin respirație, transpirație, etc. Și toate aceste lucruri ajung să nu uităm de gătit, iarăși un factor foarte, foarte important. Și ca o paranteză, hota este principală sau ar trebui să fie minim împreună cu un ventilator în baie, minimul sistem de ventilare al casei. Toate lucrurile astea vin și adaugă poluanți și asta îl ajungem să avem, de fapt, un aer de 2, 3, 5, 7 ori mai poluat decât în exterior. Singura soluție este să aerisim frecvent. Și atunci devine foarte, foarte important să aerisim, să schimbăm, să primenim în permanență aerul. Oricât de poluată ar fi marea, un volum mare de aer creează o diluție. De fapt, noi ce facem prin primenirea aerului? Diluăm poluanții care s-au.

Generat la interior. Ok, aduce aer proaspăt. Logică, dacă aduci aer proaspăt, acela care este poluat o să și iasă și se diluează. Exact, efectul este de.

Diluare. Și aici o să mă duc spre ceva ce majoritatea oamenilor cred, ok, trebuie să aerizezi, pentru că nu mai e oxigen și folosim des expresia asta doamne, nu mai e oxigen. Nu. Acum, oxigenul el este. 21-23% depinde cum îl privim, masic sau volumic. Deci el este în aer. Problema este dioxidul de carbon, care reprezintă doar în jur de 500-400-500 de părți pe milion. Adică o cantitate infimă raportată la oxigen. Asta e o paradigmă.

Foarte importantă pentru înțelegerea calității aerului. Pentru că, într-adevăr, foarte des auzim treaba asta. Dom'le, deschide un pic geamul ăla că nu mai am oxigen și parcă mă ia cu somn, nu? Da. Și, de fapt, nu e oxigen, e vorba de dioxid de.

Carbon care se acumulează în casă. Exact. Oxigenul sau influența asupra cantității de oxigen din interior este foarte, foarte mică. În schimb, ceea ce crește și ceea ce devine deranjant și creează efectele de care ai spus, este dioxidul de carbon. Crește concentrația dioxidului de carbon. Și atunci noi ventilăm cu aer din exterior, având o concentrație mică de dioxid de carbon, astfel încât să diluăm cantitatea de dioxid de carbon pe care noi am generat-o prin respirație. și se calculează aceste debite astfel încât această cantitate prin diluție să nu depășească niște concentrații normate, le spunem. Niște concentrații la care, pe baza studiilor, s-a constatat că omul se simte bine, se odihnește bine, are un somn poate chiar mai scurt, dar mult mai odihnitor, fără întreruperi, are capacitate de concentrare, de a depune efort intelectual, ia decizii bune, etc. Dar ce se întâmplă?

Adică ai niște, să zic, cifre de dioxid de carbon, să zicem, ca să înțelegem cât de rapid se acumulează dioxid de carbon într-un dormitor care este închis și în care stă un singur om care respiră, de exemplu. Cât de rapid se acumulează și ce se întâmplă la acele.

Valori? În mod normal, pe teste, dacă ne luăm ca oșire pe un dormitor de 12-16 cm2, două persoane adulte, am închis-o și am aerisit foarte bine seara, nu știu, la ora 10, când ne băgăm în pat, în general în două-trei ore depășim valoarea de 1.000 de părți pe milion, chiar 1.500. Dimineața, cum spuneai și tu, putem să avem 2.500-3.000 de părți pe milion. Chiar 4.000, depinde de volumul incaperii foarte mult, dar oricum avem valori de 5-7 ori mai mari decat o concentratie normala a dioxidului de carbon in exterior. Si de aici si aceasta diferenta intre calitatea somnului. Mi s-a intamplat, poate tuturor, sa dormim pe o patura undeva, pe un deal, pe o coasta, pe o pagiste sau sa dormim la cort, cum spuneam, si somnul acela în care te trezești dimineața sau poate sâmbat, dar zici că o să dormi ceva mai mult. Domnule, dar de ce dormi parcă de-aia ești mai obosit? Parcă iarăși vrei să te culci, parcă ești năuc, ești capiu, da? Senzația aia. Altceva, o altă senzație pe care am experimentat-o și o experimentez, este fragmentarea somnului. În momentul în care un dormitor ventilat Te culci și te trezești, adică nu ai acele întreruperi dese în somn, te zvârcolești, te agiți. Astea sunt lucruri pe care le-am simțit pe pielea mea și mai ales treaba asta cu comparația cu dormitul la cort. Ești mult mai rapid gata de acțiune dimineața decât dacă ai dormi, imaginați-vă o cazarmă de-asta militară în care sunt, nu știu, 20 de paturi și dormi acolo. Deoxidul ăsta.

De carbon, ai zis că ai simțit-o pe pielea ta, am simțit-o și pe pielea mea, dar sunt studii care compară nivelul de atenție. energia sau capacitatea de a rămâne pe un task o perioadă mai lungă, cât de mult te poți concentra la o altă persoană care vorbește și inclusiv motivația. Exact, motivația de a face ceva și este incredibil cât de mult impactează nivelul de dioxid de carbon toate aceste elemente. Și e un studiu, o să lăsăm jos în descrierea acestui material, e un studiu pe care l-am arătat și la Medicool atunci când am făcut materialul despre dioxid de carbon pe care l-ai văzut când m-ai contactat. E un studiu care arată că un nivel care depășește 1.000 de părți pe milion și uite, de exemplu, eu, în dormitorul meu, dacă am aerisit și am în dormitor nivelul de dioxid de carbon de 500 de părți pe milion și o să explicăm imediat cum pot să măsor acest dioxid de carbon. E, am aerisit, am 500 de părți pe milion de dioxid de carbon, am închis fereastra, într-o jumătate de oră am sărit de 1.000. Deci dacă am închis fereastra și nu am aerisit acasă, într-o oră am sărit de 1.000, mai puțin de oră am sărit de 1.000. Și toate aceste funcții sunt impactate. Felul în care te odihnești, felul în care te poți concentra la ceva și motivația de a face ceva, un lucru nou. Concret, dacă dormi cu geamurile închise, te trezești dimineața cu motivația la pământ, nu ține străiniști din pat, ești obosit și toate astea se întâmplă pentru că se acumulează un gaz aparent normal, dar care nu e făcut să se acumuleze într-un spațiu atât de atât de restrâns. Dar știi, am aflat de curând, de la profesorul Vodnar, că nivelul de dioxid de carbon din aerul atmosferic, adică avem dioxid de carbon în aerul atmosferic și el se tot recirculă, e consumat de arbori, e consumat de tot felul de vegetații care consumă dioxid de carbon și care fac oxigenul înapoi, acest nivel a crescut în ultimii 200 de ani. Acum 200 de ani, nivelul de dioxid de carbon în aerul atmosferic era de 200 și ceva, acum s-a dus la 460 și se pare că toate astea se zic din cauza industrializării masive.

A Pământului. Aici n-aș vrea să intru neapărat în tema asta a olorii sau a genetii de diuxie de carbon prin activitatea omului. E o temă un pic mai sensibilă. Nu știm totuși ce se întâmplă în natură. Adică vrei să zici că.

Nu știm care e cauza, nu? N-aș vrea.

Să mă așez de o parte sau alta. E un subiect relativ sensibil în politica actuală. Omul distruge sau nu distruge mediul, dar este evident că într-adevăr în ultimele sute de ani a crescut nivelul de dioxid de carbon. Însă chiar crescut, dacă la fel sunt experimente care arată că într-un nivel căscut de dioxid de carbon, dacă am o seră și generez și introduc dioxid de carbon, accelerez procesul de fotosinteză, plante vor avea frunze și se vor dezvolta. Deci credința mea este că natura s-ar autoregla într-un anume punct. Sigur viața noastră este una scurtă sau secvența umană în decurs sunt câteva clipe. Probabil că ar dura poate milioane de ani, poate zeci de milioane de ani să se întâmplă lucrul ăsta. De asta spun, eu un subiect un pic mai sensibil, aș vrea să ne reîntoarcem un pic la concretul acela. Exact cum spuneai tu, e bine ca din O oră în oră sau la două ore se spune, e bine să ai risești, dacă poți să faci asta sau cum spuneai, să lași măcar fereastra întredeschisă. Da, nivelul atmosferic exterior a crescut, dar pot să spun următorul aspect. Prin măsurătorii pe care le-am făcut, ca o curiozitate, la casa de vacanță este o casă într-o zonă împădurită, în permanență am variații de 30-50 de părți pe milion între zi și noapte. Ce înseamnă asta? Acele plante care absorb dioxidul de carbon prin fotosinteză și generează oxigen, bate soarele pe cer, un minim al dioxidului de carbon exterior în jur de ora 6-7 seara, și un maxim al dioxidului de carbon în jurul de ora 4-5 dimineață. De ce? Pentru că odată ce apune soarele, toate plantele nu se mai hrănesc, dar ele continuă să respire. Respirând, și ele au nevoie de oxigen și eliberează dioxid de carbon. Puțină lume știe. Și cu cât crește dioxid de carbon? Variații sunt în jur de 30-50 de părți pe milion. Pot să-ți trimit graficul să vezi exact aceste fluctuații minuscule, dar semnificative prin prisma faptului că este o zonă împădurită. Probabil că dacă m-aș muta într-o altă zonă, n-aș vedea această influență sau această influență scade foarte mult în sezonul de iarnă. Adică nu mai văd aceste oscilații, ci ele sunt mult atenuate. De ce? Pentru că pădurea e desfrunzită în timpul sezonului rece. Asta e ca o paranteză, așa, ca o observație pe care puțină lume știe. Adică lucrurile sunt într-o continuă mișcare. Eu mai spun ceva. Dom'le, la plan personal, Noi nu suntem Don Quixote să ne luptăm cu morile de vânt, să ne luptăm cu poluarea. Asta nu înseamnă că nu trebuie să avem grijă de mediu. Dar putem să facem ceva cu un mult mai mare impact pentru familia noastră, pentru sănătatea noastră, fiind atenți măcar la ce aer respirăm în locuințe. Deci se vorbește atât de mult în media de poluare exterioră. Ok, dar știi că de exemplu dacă îți pui un sistem de ventilare și ai un filtru de clasă F7, oprești până la 90% din particule PM10, PM10 pentru care am fost amendați, pentru că depășirile sunt de 10 ori. La.

Care ar fi diferența între, adică aici concret, ajungem la aer poluat cu particule din acestea fine care plătesc, care e diferența între al filtra prin sistem de ventilatie și avea un purificator în casă? care e clar mai simplu de montat. L-ai luat, l-ai băgat în priză.

Stai casă și printrează. Acum, știi vorba aia, lucrurile simple de fapt nu sunt cele mai eficiente. Și copilul e nevoi de nouă luni. Când omul se grăbește să construiască ceva, și un copil iese la nouă luni. Adică mai cu răbdare, la fel și aici, ca o paralelă. Nu e bine să fie chiar atât de simplu, că dacă e simplu e posibil să nu fie eficient. Niciodată un purificator nu îți va absorbi dioxidul de carbon și nu va face lucrul ăsta, nu îți va schimba... Bun, vorbeam de PM10. Da, și purificatoarele fac lucrul ăsta, însă aici este foarte importantă rata de schimb, deci debitul aparatului. Cât de des înlocuiște, trece tot aerul din încăpere prin filtrele cu care este dotat. Deci poate să facă o parte. Însă dacă raportăm la un sistem de ventilare care face atât filtrare aerului care intră, cât și schimbarea calității, adică efectiv eu reușesc să scad nivelul dioxidului de carbon, să normalizez nivelul umilității interioare, iară să scad nivelul substanțelor organice volatile. Dacă ne uităm într-o fabrică, într-o fabrică să spunem, o uzină, nu știu, se face ceva, se produce ceva, acolo Există o listă de poluanți în funcție de substanțe cu care se lucrează și ținta nu mai este dioxid de carbon pentru că poate sunt trei oameni în secția respectivă sau cinci oameni și atunci ne uităm după poluanți și se stabilesc aceste debite de ventilare astfel încât prin diluția pe care o fac eu prin aer proaspăt să scad toate acele valori conform unui normativ astfel încât niciunul să nu depășească valori care să îl facă.

Periculos. Asta e un general, adică aportul ăsta de aer proaspăt e o soluție la care o să ajungem și o să discutăm, dar până atunci vreau să înțelegem cât de reală e problema pe care o discutăm. Și legat de diopsit de carbon și de calitatea aerului, cum poți să-l măsori? Adică înainte de a avea un sistem de ventilație și de aport de aer proaspăt, Care e cel mai simplu mod prin care o persoană poate să măsoare calitatea aerului în casă? Acum, dioxidul.

De carbon nu miroase. este un gaz pe care nu îl putem simți, decât cu un senzor adecvat. Există senzori în piață, puteți căuta senzori de dioxid de carbon. E bine să, dacă vă interesează și vreți să cumpărați așa, să căutați un senzor cu valori care permite, sunt anumiți senzori care se opresc la 2.000 de ppm. E bine să vă luați unul care măsoară până la 5.000, 10.000, pentru că o să aveți surprize, o să depășiți frecvent 2.000 de ppm și o să vreți să vedeți de fapt cât.

Aveți. Ca idee, am dat seama că nu am specificat asta, dioxidul de carbon este CO2, este un gaz pe care noi îl expirăm și care se formează în corp prin procese metabolice. Noi inspirăm oxigen, oxigenul ăla este folosit la sinteza de ATP și de energie. După ce oxigenul este folosit, el este cuplat de o moleculă, un atom de carbon și el iese sub forma de dioxid de carbon expirat de noi. Deci este gazul pe care noi îl formăm în casă. Pentru că într-o încăpere în care nu stau oameni deloc, dioxidul de carbon o să rămână la fel. La momentul în care a intrat un om acolo, crește nivelul de dioxid de carbon. Am intrat 10 oameni, o să crească vertiginos acest nivel de dioxid de carbon. Problema este că corpul încearcă să-l dea afară și tu când inspiri, nivelul de dioxid de carbon trebuie să fie jos. Dacă el este mare, corpul o să facă mai greu acest schimb de gaze, o să chinuie mai mult și de acolo toate acele efecte adverse despre care am vorbit. Dar poți să-l măsori și spui că există aceste aparate care măsoară nivelul de dioxid de carbon.

Da. Mai fac o completare la ceea ce ai spus tu. În aerul expirat, în general avem undeva la 3-4%, undeva la 30-40 de mii de părți pe milion. 30-40 de mii, ok. Da, 30 de mii să considerăm ca și valoare.

Deci, el ca nivel se măsoară de părți pe milion? Asta e imunitatea, în fine, nu trebuie să o explicăm și nici nu trebuie să o înțelegem.

Asta e imunitatea. Să avem aportul 30 de mii vs. 400-500. Deci în aerul atmosferic de afară.

Avem 400, 450 să zicem. În încăpere dacă ai stat o oră la 1.000, poți să te duci la 2.000, 3.000. În aerul pe care îl expiri pe gură ai 30.000. Exact. Ok. Deci noi suntem toți niște...

Generatoare de dioxid.

De carbon. Fix generatoare de dioxid de carbon. Exact. Să știi.

Că.

Să știi acest lucru poate să devină și un handicap la un moment dat pentru că... Deci când eu stau într-o încăpere ca asta și... Avem un invitat și vine cu alți cinci invitați, pentru că erau în zonă și au venit toți cinci. Eu îmi dau seama că în încăperea asta avem deodată în plus cinci generatoare de dioxid de carbon. Și devin antisocial, adică asta mă deranjează, adică mă uit la ei urât. Când ar trebui să mă uit la ei, urât, că trebuie să mă bucur că au venit mulți oameni la noi în casă și petrecem. Dar de fapt, eu stau și mă uit la aceste generatoare de dioxid de carbon și inclusiv aici o să mă ajute un sistem de ventilație. Am mai găsit studiul despre care vorbeam. Ce s-a studiat este orientarea, ce a fost afectat de un nivel mare de dioxid de carbon este utilizarea informației noi, adică dacă noi suntem în această cameră, dioxid de carbon este foarte mare, tu dacă îmi dai mie o informație nouă, Eu o să fiu deficitar în a o integra în această discuție și în a o utiliza. Și e afectată strategia de bază, basic strategy, adică ce strategie pot să-mi fac în următoarele întrebări, în discuția asta, toate astea sunt afectate de un nivel mare de dioxid de carbon. Deci da, să știi, această informație poate să fie un handicap pentru că acolo unde parcă nu exista nici o problemă, de data apare o problemă care trebuie rezolvată. Și ai spus că primul pas este să avem acest tip de dispozitiv care îți măsoară nivelul de dioxid de carbon. Cât de scump e un astfel de dispozitiv și la ce trebuie să fim atenți. Mi-am cumpărat la un moment dat un astfel de dispozitiv care stătea mereu Cum mă asigur că dispozitivul meu măsoară corect? Ce să aleg? De unde să aleg?

Acum fiecare producător sunt diferite tehnologii, dar în principal eu m-aș uita să măsoară până la valori foarte mari ale dioxidului de carbon. Așa cum spuneam, sunt une care se opresc la 2.000 părți pe milion, dar aș vrea să am unul care măsoară minim 5.000 sau chiar 10.000. Ca și cost pleacă de la câteva sute de lei și probabil că unul care îți face inclusiv, care măsoară până la 10.000 de părți pe milion, care poate să-ți facă și un fel de data logger, adună datele și îți poate genera grafice să vezi cum a evoluat dioxidul de carbon pe o.

Zi, pe o treapă. Tu îl lași.

Să măsoare și îi spui, măsoară din 3 în 3 secunde. Ai vreo recomandare? Unde găsim un dispozitiv de ăsta? Dacă o să căutați pe online, cu siguranță găsește, nu aș vrea să fac neapărat o reclamă. Eu pot să spun ce am, de exemplu un birou sau ce senzori. Acasă folosesc niște senzori de la AirThings. Sunt niște senzori wireless care măsoară inclusiv partea de particule, pot să măsoară inclusiv partea de radon, de emisi de radon, CO2-ul, umiditate, temperatură, etc. Din experiența mea au fost foarte stabili. În decursul timpului am testat diferite senzori din aceștia cu utilizare casnică și ăștia m-au mulțumit. Ok, e.

Bine atât să știm ca să putem.

Să... Nu găsiți orice. Sunt și senzori, nu știu, la Trotec, ăsta de care spuneam cu Data Logger, ceilalți care se leagă la Wi-Fi, îți permit graficii să vezi evoluția în timp sau să vezi... De exemplu, când te-ai trezit dimineața să vezi că te sară în sus VOC-urile. De ce? Pentru că începi să te miști, te duci să faci un duș, folosești un deodorant... VOC ce înseamnă? substanțe organice volatile. Ce sunt astea? Sunt acele substanțe care țin de, nu de particule, ci de chimia aia lui, de compoziție. Sunt substanțe generate, hai să spunem, sintetice. Aici, mai apropiat de chimie ești tu decât sunt eu. Cum ar fi formaldehida, de exemplu, ceea ce se emite din Din partea asta de lemn, din MDF, din pal, din diferite... Vopseluri, tot felul.

De vopseluri, și tot felul de substanțe, covoare sunt ghețice, tot felul de haine. Știi ce problemă am avut eu? Deci, din nou, m-am fost uimit să văd că am un purificator performant. Adică șmecher. Un purificator șmecher. Ce mai șmecher pe care poți să-l ai? Și am pus purificatorul ăsta în dormitor, într-o casă nouă în care m-am mutat acum vreo 2 ani, l-am pus în dormitor, băi și fix în dormitor aveam același purificator și în dormitor și în supragerie, băi în dormitor nivelul de substanțe volatile era sus, constant sus. și dădeam pe boost purificatorul și nu îl curăța. Înțeleg că poți să ai filtru cu ceva carbon sau ceva care curăță aceste substanțe volatile, dar nu le curăță niciodată eficient. Și singurul mod în care scădea acest VOC era când deschideam fereastră. Deci nu e bun pentru că e toxic. E cunoscut ca fiind toxic, ca fiind carcinogen inclusiv mobilă sau parchetul, dar nu cel trilaminat, ci cel laminat. Parchetul laminat, și el este făcut din rășină, lipit cu tot felul de lipiciuri și alea eliberază acel VOC. Și purificatorul nu făcea față, doar când deschideam fereastra, deci când deschideam fereastra larg și se aerisea camera, scădea nivelul.

De VOC. După care o.

Închideai și creștea. Închideam fereastra, creștea. Și ceva îl producea. Am început să le iau prin excludere. Deci ca să vezi cât de crazy sunt. Am început să le iau prin excludere. Am scos comoda din dormitor. Închideam geau, creștea VOC. Am băgat comoda la loc. Am scos un fotoliu pe care l-aveam, un fotoliu de ăsta frumos, cu sut, cu tot felul de materiale ăstea colorate. Am montat fotoliu din dormitor în sufragerie, mi-a scăzut VOC-ul în dormitor, mi-a crescut în sufragerie și l-am donat. L-am donat la părinți ca să vezi cât de... Și ziceam, mama, nu-l ține, că nu este ok, nu e bun. Lasă-mă cu nebuneala asta.

Voastră, că voi sunteți... Nu știu dacă a fost un gest generos sau... Nu, că n-a.

Vrut să... a insistat să-l.

Ia, nu știu. Ai dat, ai dat, ai dat alte... Mi-au cea minte acum ca o grumă. Mai am pasiunea vânătorii și, la un moment dat, pentru cătarea de pușcă, ca să te duci la vănătoare de mistreț, să spune, o faci la pândă, să ai un observator și e întuneric, aproape beznă, ca să vezi vârful puștii, să pui pe pata neagră care e mistrețul, pe fundalul alb, alții săpezii. Există niște cătări care sunt cu tritiu, cu un gaz radioactiv și care excită, să spun așa, un înveliș și luminează, ca un fosforescen. Ah, în vârful de pușcă? Da, în vârful de pușcă, să vezi seava puștii, să vezi punctul acela, să-l suprapui pe... pe animal, pe mistreț. Și exact ca și tine, când am descoperit și am mai citit un pic și am văzut radioactiv, deci gata, îl donez, îl dau cuiva și l-am dat cuiva cadou. Cam așa și tu cu fotoniul tău. Realizăm și hai să îl dau altcuiva. Dar fix.

Un purificator care măsoară toate aceste gaze a fost cel care mi-a tras atenția și altfel dacă nu le știi, tu poți să trăiești 20 de ani cu acel fotoliu care emite niște gaze care ușor-ușor se adaugă. Nu o să te omoare gazele ăla, dar fiecare câte un pic. îți strică un pic. E ca și cum ai avea frâna de mână ușor trasă și te ține așa în frână, tu mergi dar nu-ți dai seama că de fapt discurile tale se încing. Bun, deci am vorbit despre acești compuși organici volatili care sunt emanați de tot felul de obiecte din casă. Am vorbit despre dioxidul de carbon care este emanat de noi, cu cât sunt mai mulți oameni în casă, cu cât e mai etanșă casa sau birou cu atât mai mult dioxid de carbon și lipsă de concentrare, de.

Stratificare. Ai devenit mai nervoși? Sunt prea mulți oameni cu Smite-ul, cu studioul. Eu.

Dar și tu după ce te-ai uitat la acest podcast o să devii nervoș când o să fie mulți oameni încă perne aerisite. Și mai există o caracteristică aerului care îi stabilește calitatea și anume umiditatea. Ce poți să-mi spui de umiditate și cum poți să umbli la.

Ea? Da, acum umiditatea, m-aș întoarce în o experiență simplă pe care toți le-am făcut când eram copii. Am luat o pungă și am început să respirăm în pungă. Se umflă frumos punga, aer există. Chiar toți, nu știu de ce zic. Cred că toți am făcut asta. Atenție, copii să nu facă așa ceva, că e povestea cu baloane, Doamne ferește. Deci respirăm în pungă, există aer acolo și cu toate astea, după două, trei respirații, sentimentul este că Ceva nu-i în regulă, mi-a păcut o panică, deosebit de carbon generează sentimentul ăsta de panică. Însă, pe interiorul pungii, vedem că apare umiditate, apare condens. Acum, prin respirație, cât și prin transpirație, noi pierdem cantitatea mare de apă, foarte mare prin partea de respirație, tot mai bine prin acest aer încărcat cu umiditate. Ce e de spus? În încăpările locuite, în care noi respirăm, facem duș, gătim, facem ceai, cafea, etc., se generează un surplus de umiditate care poate fi eliminat în mod sănătos și economic prin aerisire repetate. Din păcate, pentru că pe partea de costuri cu energia, cu încălzirea, cu răcirea, lucrurile sunt din ce în ce mai Dureroase, pentru marea majoritate a noastră, tendința omului este să aerisească mai puțin. Aerisind mai puțin, crește acest nivel al umidății interioare și începe să genereze riscuri de apariția condensului care, mai departe, condensul pe orice suprafață rugoasă, în speță, în perete, declanșează apariția mucegalei. Mucegaiul deja devine un factor de risc pentru sanatatea noastră, a copilor noștri, prin sporii care se propagă în aer și pe care apoi îi inspirăm.

Asta e problema cu excesul de umiditate într-o casă care este puțin aerisită și în care într-adevăr faci duși, gătești, respiri și umiditatea crește. Ea crește inclusiv prin expirarea noastră. Prin expirul nostru generează umiditate cum ai povestit cu punga respectivă. Dar ea poate să fie și scăzută. Adică sunt case în care umiditatea este foarte.

Scăzută. Da, în sezonul rece, deși aici trebuie să devin un pic mai tehnic, vorbim de umiditatea relativă și vorbim de un conținut de umiditate. Umiditatea relativă este un raport, să spunem, între umiditatea din aer și maximul pe care acel aer îl poate suporta până ajunge să condenseze. Umiditatea absolută sau, de fapt, conținutul de umiditate, este cantitatea efectivă, grame pe metru cub sau grame, în partea tehnică, grame pe kilogram de aer uscat.

Deci aia relativă de care ai povestit se măsoară în procente, când zicem că aia e o umiditate de 40%, 50%, asta înseamnă că este 50% din, e jumate din maximul de umiditate.

Pe care duce aerul la acea temperatură.

Fără să facă picături. Fără să facă picături, exact. Deci aia e umiditatea relativă.

Și aici îți dau exemplul cel mai simplu. Avem afară ceață, deci cu alte cuvinte, cantitatea de apă din aer este aproape de maximul de saturație, că deja apar picături, condens, e ceață, la 5 grade Celsius. A conținut, în schimb, absolut de umiditate în acel aer, la 5 grade, să zicem 95% umiditate relativă, este de fapt de, nu știu, 3 grame de apă. Dacă aerul ăla îl introduc în încăparea mea, fiind acum toamnă, și în încăpere am 20 de grade, aerul îl iau și îl ridic la 20 de grade, umiditatea relativă nu va mai fi 95%, ci va fi probabil la 3 grame de apă pe kilogram de aer uscat, va fi undeva la 20%, adică un aer foarte uscat. Cu alte.

Cuvinte, asta e interesant, uite acum am aflat că avem ceață, într-adevăr avem foarte des iarnă și toamna când e frig afară, avem ceață pentru că Capacitatea aerului la temperatură mică are o capacitate mai mică de a menține acea umiditate. Cu cât e temperatura mai mică, cu atât aerul tinde să.

Fie mai uscat. Cu cât e temperatura mai mică, cu atât se saturează mai rapid umiditatea și nu mai poate să absorbe și atunci apare condensul. Deci chiar dacă.

Afara este ceață, eu dacă deschid geamul...

Nu voi aduce umiditate în interior. Deci.

Dacă afara e ceață și pare că aerul e umed, eu deschid geamurile, dar intre tot aerul scat. Da.

Șansa este de fapt să-mi usuce interiorul prin această ventilare. Acum, să luăm lucrurile pe bucățele. Această umiditate relativă în sezonul cald îmi afectează indicele de confort. Deci îmi doresc o umiditate mai scăzută și asta o fac oricum aparate de care răcesc, aparate de aer condiționat. În sezonul cald, în schimb, umiditatea crescută nu este periculoasă decât prin prisma scăderii temperaturi punctului de rouă și condensului pe suprafețe. Ce înseamnă asta? Iarăși intru într-o... adică temperatura punctului de rouă este acea temperatură a halbei de bere de la care în jos aerul din interior va genera condens pe acea suprafață.

Deci stai un pic, deci temperatura... ok, deci acum înțelegem de ce pe halba de bere se face apă. Da, pentru.

Că umiditatea din aerul, vara, suntem afară la terasă, noi nu simțim și nu vedem umiditatea, nu e ca și cum ar fi ceață. Deci ea e probabil, nu știu, e 50%, 35 de grade. Ai mai multă.

Umiditate decât toamna pe ceață. Adică umiditatea absolută e mai mare. Exact.

Și atunci o halbă de bere, să zicem, la 5 grade, scoasă din frigide sau poate chiar și cu gheață, va crea condens pe ea.

Pentru că scade temperatura, deci se face ceață.

Pe bere. Exact, ceață pe bere. Se.

Face ceață pe halba de bere, pentru că la temperatură mică apa care este în aia începe să condenseze. Acum, întorcând.

Noi în concret, în interioare, umiditatea ideală pentru noi ca oameni este între 40 și 60% cu un optim undeva la 50%. Da. Mie de exemplu îmi place să stau undeva la 50, 55, chiar un pic mai umed. Peste 60% generează probleme de riscuri de apariția condensului.

Și.

De dezvoltarea mucegărilor în anumite zone mai slabe, să zic, izolate ale clădirii, ale casei respective, sub valoarea de 40 generează un aer uscat, care este la fel de nesănătos și de neplăcut ca un aer foarte umed. Un aer uscat, aici tu știi foarte bine, ne usucăm mucoasele, mucoasele uscate devin mai sensibile la virus și la alte lucruri și de aceea este bine să păstrăm acest optim. Prin ventilare eu normalizez această umiditate din interior, dar și aici o să vedem că sunt sisteme de ventilare, de exemplu, care îți recuperează parțial o parte din umiditate și în sezonul rece te ajută să stai în jur de.

50%. Ok, am vorbit despre calitatea aerului și mai avem întrebări care țin și de radon și alte sustanțe toxice, nu știu, lumânări și tot felul de alte lucruri. O să ajungem și acolo, dar cred că până acum ne-ai convins că acest aer din încăperi poate să fie viciat, poate să fie și este din păcate poluat de tot ce facem în încăpere. Tindem să închidem încăperiile crezând că le izolăm de aerul poluat de afară, dar de fapt noi avem deja în încăperi aerul poluat de afară și avem alt aport de substanțe care nu ne fac bine. Și ai tot pomenit de aceste sisteme de ventilație. Explică pentru cineva care nu le-a întâlnit niciodată, cineva care e prima dată când aude această informație. Ce este de fapt acest sistem de ventilație sau de aport de aer proaspăt în casă?

Cum funcționează el? Ce e? Hai să spunem mai degrabă, ca să fie pe înțeles tuturor, este un sistem de aerisire. Cea mai simplă modalitate de aerisire este aerisirea naturală, prin deschiderea ferestrelor. Însă, o aerisire naturală funcționează eficient, în general, când încercăm să aerisim în diagonală. Se spune că o casă, ca să o aerisim rapid, deschid ferestre în diagonala clădirii. Să faci curentul ăla, e logic. Să faci acel curent la 10-15 minute, după care închizi ferestre. Exact cum ai observat tu, ar cam trebui cam măcar din două în două ore să faci acest procede, lucru care devine ineficient în timp, mai ales că dacă e afară e fric sau e foarte cald. Deci asta e cea mai simplă modalitate de ventilare. Oferată între deschisă, sigur ea ne aduce un aport de aer proaspăt, face, realizează un schimb de aer, dar este complet aleatoriu, a spune. Pentru că, de exemplu, dacă noi avem 20 de grade, 29 de grade interior și afară avem o temperatură relativ similară, este o zi în care nu bate vântul, nu sunt mișcări aerului, Cumva presiunile sunt egalizate interior-exterior, pe fata respectiva n-am, eu stiu daca mi-ar bate un vant as avea o presiune pozitiva si atunci ar avea tendinta sa intre pe ferasta mea deschisa si totodata sa iasa eventual printr-un alt geam la baie undeva deschis sau la o bucatarie si atunci as putea sa fac. Dar daca nu am aceste diferente, nu bate vantul, temperaturile sunt relativ similare, nu voi avea.

Un debit adecvat. Ar fi o solutie daca avem de exemplu ventilatoarele alea in baie sa le lasi porni toata ziua? Da, e o.

Soluție și chiar există ventilatoare de baie care fac, de exemplu, la anumită perioadă, ori au funcționare continuă, ori la anumită perioadă intră în dreapta maximă și ventilază o oră, să spunem, la 10 ore, la 12.

Ore. Uite, doamne, de ce am descoperit aici la podcast cel mai simplu și cel mai eftin mod de a-ți ventila casa. Lași un geam întredeschis, și îți iei un ventilator care e programat, probabil că prin wifi te conexezi la el și îl programezi să pornească câte 15 minute în fiecare oră, ca să-ți.

Facă acest curent. Am lăsat un pic răpat geamul, pe sub ușă și cu acel ventilator în baie pot să realizez un minim de ventilar acasă. Și chiar și.

Pot să ții și ușa închisă, că ea nu e etanș închisă și o să intre aer practic pe sub pragul ușa. Mai.

Toți avem un centimetru acolo sub ușă. Dacă nu, să știți că există niște grile de ventilare care efectiv se decupează nu știu să pună o grilă, unele au chiar și protecție fonică, de exemplu pentru ușe de la dormitor sau la baie, prin care eu îi las spațiu aerului să circule dintr-o cameră în alta. Aici putem să intrăm într-un alt mit. Românul e teamă de curent. Până la urmă, nu curentul te îmbolnăvește, adică nu vine bacteria aia și îți așează în gât. Aici poate ne ajustăm un pic cu partea de curent, de fapt ce generează el. Și atunci, o ventilație eficientă este una care reușește să-mi țină parametrii de calitate a aerului și principal vorbeam de dioxid de carbon în valori corecte și totodată trebuie să fie silențioasă, adică să-mi asigure confort interior din punct de vedere acustic, cât și să nu cutineze.

Curenți de aer. Asta aici vorbești deja de ceea ce face sistemul de ventilație, pentru că de acolo am pornit. Ai zis că poți să ai cea mai simplă ventilație naturală, ai deschis geamul, dacă poți să dai drumul la ventilatorul din baie cu atât mai bine sau la hotă. Devine o ventilare.

Mecanică, adică ajutată de un ventilator care forcează un pic și eu nu mai sunt în băteaia vântului, ci controlez un pic partea de aport de aer proaspă prin ceea.

Ce evacuez. Dar zi-mi ce faceți voi la Novinger, pentru că voi montați aceste sisteme inteligente de aport de aer proaspăt, care fac multe alte lucruri. Deci, pe lângă faptul că iau aer proaspăt de afară, îl bag în casă, peste tot, în toate camerele, iau aerul viceat din camere, îl scot afară, îl și filtrează și fac și schimbul de temperatură. Adică dacă tu ai aerele pornite, aerele condiționate vara pornite în casă, ventilația asta nu se face ca pe geam, ea recuperează temperatura joasă din casă, invers face iarna. Dacă e cald în casă, rece afară, ea recuperează acea căldură. Zim cum funcționează un astfel de sistem.

Și ce presupune el. Păi, exact cum povesteam, avem ventilare naturală, ferestre, bate vântul, nu bate vântul, se schimbă sau nu se schimbă, chiar poți să faci experimentul cu ferastantele deschise, dacă sunt închise restul ferestrelui în casă, o să vezi că îți cade foarte greu dioxidul de carbon în acea îngăpere. Adică trebuie să îl lași așa, along. După care avem ventilarea asta mecanică, de care am amintit, cu un ventilator, cu ceva care să ajute, adică să dea umbrânce aerului. Dom'le, hai, ieși și lasă pe celălalt proaspă să intre. După care, după ventilarea mecanică, avem acest sistem sau sistemele actuale sunt de ventilare mecanică cu recuperare de căldură, se cheamă. De fapt, e recuperarea de energie. Adică, așa cum ai spus tu, și vara și iarna ele și au sens pentru că ele de fapt ce fac? Energia înmagaiznată în aerul interior, dacă vorbim de iarnă, de exemplu, am încălzit la 22 de grade, afară avem 3 grade acum, această energie este cedată aerului proaspăt care intre din exterior, prin.

Echipament. Dar cum face, adică ce se întâmplă, cum face schimbul ăsta? Adică aerul rece care iese din încăpere, aerul cald să zicem, să vorbim iarnă, aerul cald care iese din încăpere e un aer cu CO2, cu particule volatile, Cum uitat în exces poate să fie? El iese dar el e cald. Cum îi dă căldura aerului rece de afară? Tu bagi aer cald de.

Afară. printr-un schimbător de căldură. Cum face ăla? Sunt curios. Imaginați-vă, un schimbător de căldură simplu este radiatorul mașinii. El face schimbul de căldură între fluidul, apa, care circulă prin motor și este fierbinte, și aerul.

Exterior. Sunt multe țele intercalate? Adică tu crezi suprafața pentru schimbător de căldură? Da, un schimbător.

De căldură. Sunt două tipuri, sunt două sisteme. Sunt schimbătoare regenerative și schimbătoare recuperative. Recuperativ, imaginează-ți ai o succesiune de foițe, pe o parte circulă un aer, pe partea cealaltă un alt aer. Și prin acest materia se produce un schimb de căldură. În general, prin convecție. Este predominant prin convecție dintr-o parte în alta. Și în felul ăsta eu reușesc să încălzesc, să transmit doar energie termică, doar căldură sensibilă sau uneori și latentă, o să vedem, între un aer și celălalt, fără să schimb substanțe, fără să treacă praful dintr-o parte în alta, fără să treacă substanțe organice, volatile, etc.

Făințele alea sunt unidirecționale. Un aer ies, unul intră, de aia se ating prin.

Făințele acestea. Dar nu se amestecă. Ăsta e un sistem și mai sunt sistemele regenerative care folosesc fenomenul de acumulare a căldurii într-un material și de cedare a căldurii din acel material. Și aici sunt acele sisteme decentralizați într-unii care stau efectiv montate în pereți și care au un fagure ceramic care acumulează căldură când expiră aer din încăperea, adică am un ventilator care dă aerul afară, să zicem 60 de secunde, după care după 60 de secunde schimbă sensul și trage aer de afară, îl trece prin această ceramică în prealabil încălzită și în felul ăsta îmi intră în casă nu cu 3 grade ci cu.

17-18 grade. Și acest sistem de aport de aer proaspăt? Are un dezavantaj. Dezavantajul este că nu îți dă neapărat o satisfacție imediată. De exemplu, o satisfacție imediată pe care o ai atunci când îți este sete și tu ai băut și zici, mamă, cât de bine este să bei apă când ți-e sete. Sau ți-e foame, ai mâncat și zici, mamă, cât de bine este să faci asta. Sau satisfacția pe care o ai când ajungi la munte. Tragea din piept si zici, Doamne ce bun e aerul asta, parca vine cu mirosul de pin si de frunze si e aer proaspat si are niste ioni pe acolo prin aer. N-ai acest efect din pacate. Dar efectul asta se cumuleaza de-a lungul timpului. Si vreau sa imi povestesc experienta mea, ca singura mea experienta pe care am avut-o cu un astfel de sistem de ventilatie a fost cand te-am vizitat pe tine, la tine acasa, ca sa vad un astfel de sistem de ventilatie. Si primul lucru pe care il observi Este... Dan, e greu să-l observi dacă nu ești atent la el. E greu să-l observi dacă nu ești atent la el. Dar când te duci special să vezi o casă care are un sistem de asta de ventilație, care atenție, nu se vede. Sunt niște guri care bag aer, guri care scot aer și vorbim de un sistem centralizat, o să vorbim și despre asta. Primul lucru pe care îl observi dacă ești atent este că intrii într-o casă care culmea n-are niciun miros. Știi, de regulă casele au miros. Un miros care e specific fiecare casă și cumva e normal să ai un miros în casă. Pentru că gătești, pentru că pielea ta care se descoamează miroase, pentru că avem tot felul de feromoni și substanțe care sunt emanate, rămân în haine și toate textilele, toată activitatea dintr-o casă are un miros specific. De-aia când intri într-o casă, poți să simți un miros specific pe care, atenție, la tine nu-l simți. Nu de regulă, adică... În propria ta casă nu simți niciun miros, pentru că te-ai obișnuit cu el și ăla este neutrul tău. Dar când te duci în altă casă, unde se gătește alt tip de carne.

Cu alte condimente, se creează mixul specific.

Fiecarei case. Când am călcat la tine în casă, nu exista niciun.

Miros. Da, aici mi-am adus aminte de... eu când intru în camera de hotel, de obicei, și toți când intră într-o camera de hotel, poate observați, înainte de a băga cartela și a prinde lumina și a vedea efectiv cum arată toți când intrăm în camera de hotel, e curat, e nu știu ce. Primul lucru cu care te întâmpină este mirosul. Și dacă ai acel miros de covor prăfuit, greu, Îți dai seama, deja ești sugestionat că nu e higiena care ar trebui să fie. Sau sunt situații în care de multe ori se maschează, o să vorbim și de lucrul ăsta, mascarea mirosului cu alte mirosuri. Asta mi se pare.

Cel mai oribil, da. Deci, efect, intri și miroase deodorantul ăsta de toaletă foarte puternic. Ce încercați să ascundeți acolo? Nu mai încercați, pe bune. Da, că te dai capăt.

Deci un aer curat, ăsta este indicatorul. Nu trebuie să miroasă nici cum. Adică a intrat și trebuie să fie neutru. Și aici e fenomenul ăla când te întorci dimineața de la toaletă și reintri în dormitor sau te-ai plimbat un pic, te-ai dus la bucătărie să îi bei un par de apă sau să te speli pe dinți la baie și când revini în dormitor nu trebuie să simți diferență. Pentru că dacă ai dormit și tu dormi cu bușa închisă, cu soția în dormitor și te-ai dus la baie și te-ai întors, în baie de obicei e un aer mai curat pentru că nu a sat nimeni pe durata.

Mașii. Te obișnuiești cu el și îți.

Dai seama cum miroase. Când ai intrat în dormitor, vai de mine cum miroase.

Bun, și fii atent. Deci sistemele astea de aport de aer proaspăt, astea fac. Scot constant aerul din încăpere, bagă aer proaspăt de afară, mai mult decât atât îl și filtrează, deci funcționează și ca un filtru, ca un purificator de aer. Și fac schimbul de căldură. Deci e ca și cum ai avea... Tu ești... Asta e foarte tare. Ești protejat de pereți. Ești protejat de pereți. Deci e ca și cum ai fi în aer liber, într-un fel. Pentru că ai un debit constant suficient de mare cât să țină aerul proaspăt la tine în casă. Și e chiar aer mai bun, adică este mai bun decât aerul de afară, pentru că ai căldură recuperată, ai umiditatea recuperată, ai aerul purificat prin.

Acele filtre. Exact, la temperatura care zorești, că poate tu vrei să alergi acum căreți rău, dar nu știu, poate sunt minus 5 grade afară și nu ești confortabil. Te duci într-o sală de sport, unde ai, nu știu, 20 de grade, Și ca o paranteză, într-o sală de sport, în funcție de cum s-a proiectat sistemul de ventilare, și o să vorbim și aici de aspectul ăsta, poți să ai 7-8-10 schimburi de aer pe oră. Adică se încearcă, printr-un debit foarte mare de aer, să ai un aer ca în parc, ca pe malul HRS-ROW-ului. Și atunci asta înseamnă o sală de calitate, apropo, când vă duceți într-o sală trebuie să aibă un sistem de ventilare. Din păcate mai sunt salde astea de cartier în care vezi niște aere condiționate. Ce aș vrea să menționez totuși este că partea asta de sisteme de ventilare nu sunt o invenție noastră, Sabin sau Novinger l-am inventat noi. Ele sunt de zeci de ani. Este o disciplină, HVAC-ul, Heat Ventilation Air Conditioning, este o disciplină la Facultatea de Instanții de Mulți ani. Adică nu e ceva nou. Ceea ce este nou este aplicarea acestor soluții în piața de zi cu zi, în casele noastre. Este relativ nouă. Mai ales pentru piața din România. Ele există. Vă duceți în orice mall, în orice clădire de birouri și există sisteme de ventilare care primenesc în permanență aerul și neglează temperatura. Acele.

Birouri care sunt etani și închise au aceste sisteme.

De aport de aer, corect? Să.

Vorbim despre două lucruri diferite. Putem să vorbim despre o casă în care stai și nu ai de gând să o schimbi și rămâi în casă respectivă? E apartament, casă. sau putem să vorbim despre proiectarea unui apartament nou sau unei case noi, unde ți-e mult mai simplu să gândești din start arhitectura acelui apartament sau acelei case pentru a monta acel sistem de ventilație. Sau o renovare. Îți faci o renovare la o casă pe care o ai de mult și renovezi apartamentul, casa, poți să te gândești la acest sistem de ventilare. Care-i diferența între... sau ce opțiuni există.

Să zicem așa? Dacă plecăm de la ideea, să zicem, unui apartament, cum majoritatea în București sta într-un apartament, este foarte ușor de implementat într-un apartament, un sistem descentralizat în lumină, adică cu niște unități care stau exact cum stă mediatorul de baie, în perete, arată similar, să spunem, stau într-o gaură, eu știu, de 16 centimetri diametru, în fiecare încăpere în care noi locuim, cu excepția bucătării băii, da? și care fac acest aport și primenire a aerului constant. Carotezi și montezi, la fel.

Cum... La peretele care dă spre exterior. Exact. Deci, practic, cum e peretele din spatele meu, dacă am avut o bucată de perete, tu faci așa o gaură și bagi un ventilator care, pe o parte intră, pe o parte iese.

Aer. Se introduce un recuperator ceramic cu un ventilator inteligent care schimbă sensul la anumită perioadă, cum spuneam, în jur de 40-60 secunde. A, deci o perioadă bagă, o perioadă intră. Exact. Ăsta este modul corect. E foarte interesant aici pentru că există și sisteme care încearcă să facă prin același loc și interucea și evacuarea. Exact. Apare riscul acesta de amestec. Ați văzut că și noi suntem creați ca ființe, nu respirăm, inspirăm și expirăm în același timp. Ar trebui poate nasul să-l avem pe aici și gura prin altă parte sau cumva să expiră. Și atunci noi expirăm, după care expirăm. Asta-i super.

Interesant. Deci, practic nu, noi am putea să expirăm constant pe gura și să-i inspirăm constant pe nas. Și atunci am recirculat acest diosip.

De carbon. Am.

Expirat, s-a dus. Așa funcționează și sistemul.

Ăsta de recuperare. Așa funcționează un sistem corect de ventilare descentralizat pentru mai mult decât atât, aceste unități se împerechează. Se pot lega împereche astfel încât eu dacă într-un apartament să zicem am două, patru unități, Când două introduc, exact celelalte două evacuează. După 60 de secunde schimbă sensul și ele iarăși schimbă sensul toate unitățile. Și pătrează aceeași presiune aerului. Exact. Pentru că ele vor merge în debite egale. Tot timpul când evacuez 60 de metri cubi, v-o introduce 60 de metri cubi. Asta ne mai.

Dă.

Nouă mai multe avantaje. prin genul ăsta de ventilare. În primul rând, ventile și spațiile intermediare. Să spuneam, am dormitorul matrimonial și dormitorul copilului, dar am și un hol între ele. În felul ăsta eu creez acel flux de aer și aici am un filmet interesant în casa socrilor, unde era dormitorul matrimonial și un dressing, separate de o ușă, o grillă în ușă și cu un anemometru, adică un aparat care măsoară viteza aerului printr-o elice. Măsuram și arătam exact cum se oprește anemometrul și o ia în sens invers când sistemul de ventilatie schimba sensul. Deci imperceptibil stând în camera respectivă, dar prin măsurare vedem că se schimbă cu o viteză foarte redusă, dar aerul chiar funcționează, acest sistem push-pull se cheamă, adică de flux alternant în care unul introduce și de fapt se creează un flux de aer. Sunt și simulări făcute CFD în care vezi exact cum se plimbeau. În felul ăsta eu mă asigur că ventilarea nu înseamnă doar recuperarea de energie, ci înseamnă și eficiența ventilării, adică capacitatea unui sistem de ventilare de a înlocui foarte eficient aerul din exterior și de a nu avea niște zone, să zicem, de stagnare, unde vârsta, cu ghilimele, a aerului este una Adică pot să spunem să fac un fel de hiperventilare în zona asta, dar eu știu biroul tău din spatele perdelei, de fapt aerul acolo se stagneze și am o concentrație mai ridicată de dioxid de carbon acolo, pe când aici risc să dau afară un aer care deja era proaspăt, introdus, nu știu, acum 15 secunde. Deci de-aia este foarte importantă această eficiență a ventilării și asta se dă prin poziționarea unităților și prin sistemul ăsta, în cazul sistemului descentralizat, de flux.

Alternant. Unul din sistemele descentralizate este cel mai simplu si mai putin eficient. E acela in care faci acea carotare si bagi acel ventilator in Împreună cu.

Corpul ceramic, cu ceramica specială, și aici sunt discuții legate de calitatea ceramică, de tipul de ceramic care să aibă capacitatea să stocheze căldură și totată să nu absorbe niciodată umiditate. Pentru că o cărămidă care se îmbibă cu condens va genera risc de mucegai și transformă de fapt într-un spray, într-un atomizor de spor de mucegai. Și culmea este că am pestat din piața din România produs la care, exact ca în reclama aia la o pastă de dinți, absorbea precum o bucată de cretă, umiditatea. Deci atenție și ce produse se aleg, pentru că în piață pătrun diferite produse de diferite calități.

Bun, deci ăsta e un tip de sistem de aport de aer proaspăt, descentralizat. Există și cea mai complexă, nu? Acel sistem care se montează ca un aer condiționat sau ca un... e o cutie pe care o montezi pe tavan și care pe o parte ia aer, pe altă parte poate să.

Ți-L bage, nu? Acum, aș încheia un pic cu sisteme decentralizate, spunând că sunt aceste unități care se montează foarte simplu. Să-i spunem, avem o garsonieră în medie undeva la două unități. Avem un apartament de 3-4 camere, în medie 4 unități. Atenție, niciodată nu dimensionăm după volum, ci în general, principalul este gradul de ocupare. Ok, câți oameni. Exact, pentru că noi ne interesează în primul rând.

Câte persoane. Câți generatori de deoxid de.

Carbon ai într-o încăpere. Terminând cu sistemele astea descentralizate prezentate așa pe scurt, cu observație, nu sunt neapărat mai ineficiente. Deci ele sunt foarte echilibrate în comparație cu sistemul centralizat. Au plusuri și minusuri ca orice sistem.

De acord. Înainte să trecem la cel centralizat, mai există acel sistem descentralizat unde poți să mai tragi Da.

Acolo l-aș numi un fel de sistem semi-centralizat. Tu ai văzut un sistem în toaletă la noi din birou, unde este o soluție, să spunem, pentru un apartament de până la două camere, prin care pe plafonul băii, eu am o centrală din trasa foarte micuță, compactă, 20 de centimetri de inaltie, poate fie si incastrata in plafon, mascata de gips carton, care extrage in permanenta aerul din baie si poate injecta intr-o camera araturata aer proaspat. Tot asa, cu un schimbator de caldura, cu doua legaturi la exterior. Si.

Are o tubulatura care iese afara de.

Unde trage aerul. Exact, are chiar doua. Una prin care dau aerul viciat si una prin care trag.

Aerul proaspat. Exact, si iei aerul de afara, il duci in caseta aia din baie si el baga aer. Il duc, il.

Filtrez, il trec prin schimbatorul de caldura si prea caldura, dupa care il introduc in incaperea alaturata. și atunci aerul din baie, el.

Pleacă mereu aerul, pleacă înspre baie? Da.

Aerul din baie în general problema lui e cu partea de umiditate, dar totodată va atrage și dioxidul de carbon din dormitor și atunci se creează un circuit prin care fac absorție întotdeauna din băi și injectarea de aer proaspă întotdeauna în dormitorul alăturat. Este de fapt principiul si sistemului centralizat, care e un sistem mai mare, dar care merge pe aceeasi idee. Intotdeauna voi introduce aer proaspat in camerele de locuit, dormitoare, living, si intotdeauna voi extrage aerul din zonele murdare, adica bucatarii, bai, camere tehnice, spalatorie, etc. ne dorim prin ventilare și un anume flux de aer. Adică vreau de la curat spre murdar, nu vreau, de exemplu, tu ai o bucătărie open space. Nu aș vrea să mut, de fapt, mirosul ce gătesc eu acolo către dormitoare. Asta e.

O chestie de la care nu te-ai gândit până nu îți dai seama de această problemă. Deci tu ai în acest sistem care este semi-centralizat sau, în fine, și o să ajungem și la sistem centralizat, ai o încăpere. Cum e încăperea asta? Tu trebuie să ai un loc în care... scoți aerul, de exemplu în colțul ăsta scoți aerul, îl tragi, da? Da, în.

Cazul sistemului ăsta deședrazat îl trage prin burta lui. Ăsta e avantajul, adică acea patra conexiune de extracție din interior este creată de... Ok.

Dar după aia e un alt loc în care bagi aer. Și atunci într-adevăr, dacă tu introduci aer într-o bucătărie, tu gătești din bucătărie, faptul că introduci aer acolo, asta înseamnă că tot mirosul o să plece.

Din bucătărie. Migrează către zone unde e depresiune și de unde Dar poți să.

Faci invers, poți să tragi aer din bucătărie ca o hotă și atunci mirosul se duce în același... Sistemul este evacuat.

De aici întotdeauna căutăm ca să avem depresiune, cu ghilimele, nu vă gândiți că ați intrat în baie și vi se înfundă orichile, da? Cum ești urcat la 2000 de metri altitudine. Căutăm să avem depresiune și să avem suprapresiune în zone cu aer curat. Acum, legat de... De exemplu, dacă avem un laborator în care lucrăm cu substanțe periculoase, ideea este să avem depresiune în permanență prin sistemul de ventilare. Pentru că atunci când deschidem ușa, ideea este să intre aer de afară și să nu scape agentul patogen din interior. Dar fii atent, ce vreau.

Sa zic este ca de exemplu intr-o sala de operație e foarte interesant, acolo.

E invers, ai supra presiune, deci tu.

Ai sala de operație și deasupra mesei ai un sistem de ventilatie care bagă aer superfiltrat, ultrafiltrat, ultrasteril și îl scoate din sală, tocmai ca să nu intre ceva mizerie, aer murdar de afară în sală, deci tu acolo Acolo este invers.

Avem o suprapresiune si orice deschidere a usii, aerul iese curat si nu lasa sa intre aer potential contaminat din exterior. Sigur, sunt scheme, este foarte interesant, exista normative pentru partea de spitale, modul in care se executa ventilarea. Acolo, asa cum ai amintit, avem purificare cu filtre HEPA, HEPA H13, H14, exact în zona respectivă, direct în plafon. Și aici o explicație este foarte simplă. Dacă aș filtra, la fel ca în cazul unei centrale de apartament sau de casă, aerul la ieșirea din centrala de ventilație, adică filtrul ar fi interiorul centralei, mie mi-ar ajunge aerul contaminat pe traseul până în sala ta de operații. Și atunci de aia se face filtrarea exact la ieșire în plafonul respectiv. Sunt lucruri interesante. Uite, dacă vorbim de un restaurant, te duci într-un restaurant și sunt la modă restaurante cu bucătăria deschisă să vezi cum îți gătesc acolo. Este foarte importantă circulația aerului pentru că un restaurant în care nu vrei să te mai întorci este acela în care ai ieși de acolo și îți put hainele, efectiva mâncare. Sala de mese, modul în care este ea ventilată, iarăși devine foarte, foarte important. Sau, dacă mi-am aminte, în trecut, când mergeam la sărbători, nunții cu metrii, ai văzut, eu nu suportam fumul de țigară și era efectiv un calvar să stau acolo, să se fumeze intensiv în spațiul respectiv și să pleci de acolo, nu mai știi, ajungi acasă, scozi hainele, le lași pe afară. În.

Ziua de astăzi, când te duci în București, într-un club, într-un restaurant, într-un loc, într-o sală de evenimente, Eu când mă întorc acasă, miros, hainele afum, cu toate că e ilegal să fumezi. Păi da, peste tot, n-am întâlnit un loc de... Bine, depinde, într-adevăr. Adică sunt zone în care, într-adevăr, nu miroși, afumi. Uite, la The Point, unde organizăm noi bunbine, nu miroși, afumi. Și în sală de evenimente. Păi da, sunt foarte multe zone, locuri, restaurante în care te duci, și nu vorbesc de terase, în care miroși foarte puternic, afumi. Și cumva el se acumulează. Și fix ține de felul în care circulă aerul. Poate te duci și fumezi într-o bucătărie sau o nișă undeva, Și iese aerul pe acolo și intră în încăpere și ușor ușor te poluează. Am ajuns la sistemele centralizate. Ce e un sistem centralizat de aerisire și ce presupune el? Ăsta e un sistem pe care mai degrabă trebuie să îl ai în vedere când îți proiectezi o casă sau când îți faci o renovare, pentru.

Că presupune un șantier. Presupune un șantier, presupune în primul rând diferența între centralizat și decentralizat, e dată de faptul că în cazul sistemei centralizate eu am o centrală, că de acolo și vine, la fel cum am o centrală termică în apartament, de la care pleacă un sistem de tubulaturi. În cazul centralei termice circulă agentul termic, apa respectiv, în cazul sistemelor de ventilare circulă aerul. Și atunci de asta un sistem centralizat e ceva mai greu de implementat pe o locuință în care stai. necesită neapărat să fie acel moment în care faci o renovare amplă sau ideal în cazul locuințelor noi să faci partea, să integrezi partea de proiectare a sistemului de ventilare în proiectarea generală a casei. Adică arhitectul își face treaba, după care inginerii de instalație, apare inginerul structurist care face partea de structură, după care partea de inginer de instalație. Și acolo se proiectează sisteme încălzire, răcire, climatizare, tot ce avem, ventilare, sanitare, etc. Ai.

Cum să le dai, pentru că oamenii de la sine înțeleg că sunt curioși și o să întrebe care sunt costurile. Care sunt aproximativ costurile pentru fiecare din aceste sisteme și cum.

Le calculezi? Păi, dacă vorbim de sisteme decentralizate, adică ai un apartament, ai o garsonieră sau un apartament de trei camere și unde ai, să spunem, între două și patru unități, ele pleacă undeva de la... Deci avem unități care costă o mie de lei, avem unități medii, să spun așa, cele mai vândute, sunt în jurul valorii de două mii de lei și avem unitățile premium germane care sunt în jurul de patru mii, cinci.

Mii de lei. Unitatea aia descentralizata. Exact.

Și acum dacă facem un calcul simplu, vorbim de un apartament de două camere cu două unități, în medie, în general stau, ar trebui să locuiască două persoane în acel apartament de două camere, ajunge la, nu știu, vorbim de 2.000 de lei plus partea de montaj undeva la 3.000 de lei în varianta cea mai economică și într-o variantă top ar fi undeva la, hai să spunem, cu panoul de control undeva la 1.200-1.500 de euro.

Cum e? Adică îl folosești all along.

Nu? Sistemele, aici e o chestie, deși costă poate cât un telefon, că între 3.000 și 5.000 de lei îți iei un telefon, ele sunt gândite să funcționeze 10, 15, 20 de ani. Sunt sisteme, de exemplu ce avem noi unde aprind birou la sediu, sunt unități din 2017. Suntem în 2025. Ele merg 24 de ore din 24, 365 de zile pe an. Deci ele merg în permanență. Și atunci investiția nu este ca într-un telefon pe care trebuie să-l schimbi la 2 ani, nu este nici măcar ca într-un, eu știu, am schimbat un spot LED, da, durează, durează, pe 3 ani s-a ars, sau începe să pâlpe și trebuie să-l înlocuiesc. Deci sunt sisteme gândite, la fel ca o centrală termică, la fel ca o încălzire în pardosal, pe care nu o gândești pentru 50 ani, ci o gândești pentru 15, 20, 30 de ani, în general, o durată normală.

De utilizare. Ai oare un calcul de cât economisezi prin recuperarea de căldură? Pentru că și asta e probabil că puțin, dar se acumulează în timp. Da, acum.

Sistemele astea, trebuie spus că din punct de vedere legislativ, Datoită cerință de eficiență ridicată a clădirilor, venim, le izolăm, le tanșăm și punem un sistem de ventilare. În cazul clădirei publice, ele sunt obligatorii. În orice renovare sau orice clădire publică nouă, el trebuie să aibă un sistem de ventilare cu recuperare de căldură. Serios? Da, asta e șmecher. Așa că orice clădire nouă ar trebui să aibă așa ceva. Totodată se fac.

Stai un pic, orice căldire nouă care e destinată publicului... Non-rezidențială. Non-rezidențială. Deci dacă fac o primărie, acum trebuie să aibă... Exact, absolut. Dacă faci.

O sală de sport, dacă faci o școală nouă, dacă faci o grădință, dacă construiești un spital, dacă, nu știu, faci un restaurant, el trebuie să aibă un sistem de ventilare cu recuperarea de căldură. Ceea ce este un lucru bun. E sănătos pentru noi toți, că și noi ne ducem și la sala de sport, mergem și la restaurant, mergem și la spital.

E mișto, pentru că dacă există o astfel de reglementare, asta e... Încă o confirmare că aceste calitate aerole este extrem de importantă pentru sănătatea noastră nu e doar un moft. Adică e o confirmare că lucrurile s-au studiat și se impun în acest.

Fel pentru public. Da, este cumva în țările nordice, este o chestie, igiena aerului e o chestie de obișnuință sau e o chestie veche. La noi cumva este o chestie relativ nouă cu care ne luptăm să o transmitem către oameni, inclusiv genul ăsta de emisiune educativă. Adică oameni trebuie să conștientizeze că și ai rola pe care respirăm de 20.000 de ori pe zi, Este foarte, foarte important pentru sănătate, pentru sfera noastră de bine, pentru modul în care ne concentrăm și pentru eficiența muncii.

Pe care o depunem. Bun, și cât recuperăm totuși sau cât economisim prin recuperarea.

Asta de cădură? Să-ți răspund. Depinde foarte mult. Se fac calcule, efectiv, și știm câți kWh de energie am recuperat prin sistemul de ventilare. Eu însă am să-ți dau niște exemple, pentru că aceste calcule se fac prin niște modele de Corect, dă-mi un exemplu. Un exemplu foarte simplu. Dacă vorbim de o casă ultra eficientă energetic și aici să spunem conceptul de casă pasivă, poate mulți au mai auzit. E o casă care în general consumă cam de 10 ori mai puțin decât o casă obișnuită, pentru că este foarte bine etanșeizată, izolată, anvelopată, orientată către soare, are un sistem obligatoriu în acele 5 condiții, este sistemul de ventilare. Deci nu există casă pasivă fără sistem de aer proaspăt. Corect, pe aia de căldură. Aici dacă venim și scoatem acel sistem de ventilare în balanța energetică acasă, adică cât primește aportul prin exterior, de la soare și aportul interioare, din, nu știu, merge electronica, respirăm, oamenii generează, nu știu, în jur de 100W să spunem, energie termică. În această balanță ne trezim că dublăm cantitatea de energie necesară ca să ținem casa aceea în confort. Deci aici vorbim de la simplu la dublu, într-o casă pasivă. Ce înseamnă asta ca.

Și cost? Adică ai o continuitate de calcul până la cost? Adică un apartament, să zicem, Și dacă luăm un exemplu, nu luăm cea mai șmecheră și pasivă și etanșeizată casă, să luăm o casă medie. Nici o casă dărâmată, dar o casă medie e un bloc din România, un bloc din România în care îți pui un astfel de sistem. Avem cum să aproximăm cu o recuperare de cost, de cheltuială pe care o ai?

Am putea să ne gândim dacă într-o casă eficientă energetic, să spunem, de 100 de metri pătrați, eu reușesc să-mi asigur partea de încălzire a casei cu 100-150 de lei, dacă aș scoate acest element, centrala de ventilare cu paia de căldură și aș aerisi ca orice om normal prin ferestre, probabil că aș plăti 300. Dar comparat această casă eficientă, la care plătesc 150 de lei gazul, să spunem, sau curentul electric pentru încălzire, comparat cu o casă, sau chiar și un apartament la care plătești 500 de lei, sau o casă la care plătesc în sezonul de iarnă poate 1000 de lei, sau poate mai mult decât 1000 de lei, putem să ne dăm un pic seamă. Însă, dacă acea casă de 1000 de lei este o casă eficientă, doar e chestia de volum, nu am 100 de metri, am 1000 de metri, am o huidumă de casă, atunci este ușor să defăcă raportul. Dar unde vreau să sublinez, pentru că nu vreau să înțeleagă oamenii că printr-un sistem de ventilare ei rezolvă niște probleme pe care nu le-au rezolvat altfel. Aici o să-ți dau câteva exemple. Un sistem de ventilare recuperează dacă are C. Prima întrebare a oamenilor, se gândesc, sunt oameni care aude așa ceva și mai trebuie centrarea termică. Ba nu, îți trebuie centrarea. Recuperezi dacă ai C. De principiu, dacă nu e, nici Dumnezeu nu are de unde să facă. Și atunci, ăsta e un element. Dar, Nu voi avea o eficiență. Degeaba pun un sistem de ventilare cu recuperare de căldură în casa bunicii, dar casa pierde peste tot. Deci dacă casa are sobe, coșuri deschise în permanență, bate vântul pe subușă, bate vântul pe lângă fereste de mișcă, fereastra perdeaua la geam. Deci acolo eficiența este spre zero. Pentru că eu am schimburi necontrolate. Rolul sistemului este să-l pun pe o casă cât mai eficientă, astfel încât tot ceea ce există să-l vămuiesc, să spun așa cu ghilimele. Dă-mi coace energia, dă-o înapoi aerul. Da, e mișto.

Adică comparația asta cu vămuirea, ok. Nu.

Vreau să ridic, să spun, dom'le, pentru că sunt mulți oameni care tratează lucrurile simplu și așa este, știi cum e? Dacă nu vezi complexitatea unui fenomen și-a unui calcul energetic pe o casă, nu-ți dai seama cât de complicat este lucrul. Deci dacă casă-i eficientă.

Poți să și recuperezi bani prin faptul că.

Tu recuperezi Eu aș ridica mai degrabă altceva și îți mărturisesc că având, mă rog, într-o casă de vacanță, în apartament, în locul unde lucrez, în sediu firmei, peste tot sisteme de ventilare, chestiunea este... din punctul meu de vedere, de confort și nu neapărat de o diferență de x lei la factura de energie termică. Deci beneficiile ventilării pentru mine sunt cele care țin de calitatea aerului în primul rând și în secundar de eficiență energetică. Faptul că îmi pușc doi iepuri E un lucru bun, chiar am confort, am sănătate și sunt și mai puțin poluan pentru mediu. Pentru că recuperând energie, voi consuma mai puțină energie să mă încălzesc. Și tot așa. Deci ating mai multe lucruri, dar personal, calitatea lui este cea care contează. E ca și cum ai spune, sunt oameni care pun întrebarea concretă, cum ai spus și tu, cât te economisezi pe lună, în cât timp îmi amortizezi. Aici, ele se amortizează, dacă vorbim de un model și pe o casă. O gândim eficient cum ar trebui să fie toate case, trebuie să fie NZ, Near Zero Energy Billing, deci acum nu mai putem să construim cum vrem, ineficient, ci ne obligă iarăși legislația să fim tot mai eficienți și să facem construcții tot mai bune. voi avea această eficiență clar comensurabilă, pentru că dacă nu era comensurabilă, nu venea legiuitorul să ți-o pună, să te oblige cumva în cădirile publice. În cădirile rezidențiale încă este opțională, dar îi ajută foarte mult la atingea indicătorului NZEP. Adică nu-ți pune sistem de ventilare, dar tu îți vei pune, de ce? Pentru că avea o calitate mai bună a elui și pentru că prin sistemul de ventilare reduc, de exemplu, emisiile de CO2 ale casei respective pentru încălzire și răcire, ceea ce mă lasă să cobor, să intru ușor în indicatorii NZEP. Adică implicit sau indirect să spunem.

Cu manta cumva statul. Trebuie să înțelegem cu orice ar fi, oricum o parte din bani ți-i recuperezi prin faptul că recuperezi căldura aia și v-a trebuit.

Să încălzești un pic mai puțin. Și aici am iarăși un exemplu foarte lumi, poate ajută foarte mult. De exemplu, avem printre primele sisteme montate undeva la Sinaia, într-un apartament, De fapt, un apartament într-o casă. Și după vreo 3 ani de utilizare, la sistemele noastre centralizate, ConfoVent, avem un contor care îți arată câți kWh de energie ai folosit pe ventilatoare, ai folosit centrala efectiv ca să miști acest aer, și câți kWh termici ai economisit. Și raportul este de 1 la 10. Adică este spectaculos să vezi că doar cu 1 kWh, să zicem 1,20 lei, consumați, tu îi nomisești în medie și asta vorbim de 2-3 ani de zile. Deci este spectaculos. Este mai mult decât, toată lumea știe de pompe de căldură, de un coeficient de performanță, să spunem de 3-4, adică dintr-un kilowatt îți face 3 sau 4 kilowatts, în anumite condiții. În schimb, la ventilare, nimeni nu știe că o centrală de ventilare eficientă, un sistem eficient, îți face dintr-un kilowatt, îți recuperează.

Vreo 10. Și dacă oamenii care se uită acum și cel care se uită acum la podcast și mulțumesc că ai rămas până acum, dacă te încântă ideea asta, din nou aș vrea să mă întorc la sănătate pentru că ce mi-a plăcut mie să văd și știi cum, vorbim despre ok, îl purifici, îl faci, îl dregi, dar până nu vezi cu ochii tăi nu te convingi corect, sau așa cum ar trebui să te convingi. Ce mi-a plăcut este că atunci când am fost la tine în vizită și mi-ai arătat sistemul de ventilare și tu ai un sistem centralizat de ventilare, cu o centrală care e bine.

Izolat. Deși este un apartament, am ales așa pentru că am vrut să fac și partea de climatizare, adică să fac și partea de răcire prin sistemul de ventilare, care vine cu niște avantaje față de aerocondiționat obișnuit. Asta e deja.

Adică poți să te duci dacă începi să îți pui problema asta. Mie asta mi-a plăcea, că oamenii să înceapă să își pună, să înțeleagă că e important să ai o calitate bună aerului, să aibă o umiditate bună, să poți și fără sisteme de ventilare, să dai drumul la ventilator în baie, să deschizi geamul, să înțelegi ce înseamnă aceste ventilare. Dar dincolo de asta, ce voiam sa-ti zic legat de sanatate este ca atunci cand am fost la tine si mi-ai aratat centrala, tu ce ai mai facut este sa deschizi centrala respectiva si sa mi-arati un filtru. Filtrul de aer avea cam dimensiunea asta a tabletei acestea. Si tu mi-ai scos filtrul sa mi-l arati. Si tu erai foarte pasional sa-mi zici ca particulele PM10 nu stiu ce si mi-l ai scos si mi-l aratai asa. Doamne, și cădea din filtrul ăla ca la balamuc, cădea ca dintr-un filtr de aspirator cu care ai aspirat un an de zile și scoți filtrul ăla, HEPA, din spate care este plin de praf și cum îl manevrezi, cade așa, cad bucăți de praf din el. Și astea sunt bucățile mari pe care le vedem și care sunt mai puțini nocive decât alea mici pe care nu le vedem. Dar ce interesant este că tot sistemul ăla și cred că filtrul ăla era montat la tine.

De câteva luni. Exact, avea două luni. L-am scos să-l vezi, dar nu mă așteptam să fie atât de murdăr și mai ales să cadă. Mă simțeam prost că a început să curgă din el. Asta era sentimentul de să-l.

Bag la loc. Astea erau poluanții care altfel erau în Plămânii voștri. Se spune.

Că ce nu filtrezi cu filtru, filtrezi cu plămânii. Stau totuși la etajul 11. Adică, în general, particulele de praf, când ne ridicăm pe înălțime, ar trebui să fie mai puțin. E mult mai grav pentru cei care stau la partea asta, la etajul 1, sau mai grav sunt zonele astea de demisol, sunt cei care stau la demisol și ești la înălțimea solului și atunci o deschidere a ferestrei devine o problemă pentru tot prafolat care ți intre în casă. Acum sunt niște beneficii care le spune foarte simplu. În primul rând, o filtrarea a prafului, asta vei seseza foarte rapid, faptul că ai mai puțin praf pe mobilă, mai puțin praf pe glafule ferestrelor, după ce ai pus un sistem de ventilare. O calitate mai bună aerului, exact chestia asta, nu mai miroase. Aerul curat nu miroase. Și partea de, iarăși foarte importantă, de izolarare fonică față de exterior. Pentru că am început emisiunea spunând că lăsăm fereastra deschisă de a se mai aud de afară diverse zgomote. Deci, întotdeauna.

Tu mai deschizi geamurile în casă? Nu.

Nu. Geamurile se deschid. Nu.

Simți nevoie sau de ce? Nu simt.

Nevoie și nu am de ce, pentru că un geam deschis... Eu.

Psihologic, simt nevoie să am un geam deschis.

Eu când.

Am un geam îl deschid. O să te obișnuiești.

Cu asta. O să te obișnuiești pentru că un geam deschis înseamnă, mai ales în sezonul cald, trebuie să mă protez de insecte. Trebuie să am plasa de țânțari. Am văzut cu toții ce se adună în ea și când o speli la jumătate de an o duci în cadă să vezi ce curge de pe ea. În al doilea rând este vorba de zgomot exterior. Dacă suntem într-o localitate și există trafic, există sireni, există motocicliști, există clacsoane, există tot zgomotul ăsta urban. Sigur că noi ne obișnim cu el. Dar oricând, de exemplu când mă uit la casa de vacanță, efectiv ajung să îmi țiuie urechea. Este pâclă de liniște. Nu știu cum să exprim sentimentul ăla. Efectiv îți auzi bătăile inimii. Deci confortul acustic este foarte, foarte important.

Deci nu mai deschizi geamul ăsta? Nu, nu mai deschizi.

Geamul. De două ori păgeam când spălăm frestele. Dar poți să-l.

Deschidi, adică dacă ai un.

Sistem... Bineînțeles, dacă ai o temperatură adecvată, dacă scântăți păsălet, dacă stai lângă, nu știu, pădurea Băneasa sau nu știu care și simți nevoia, poți.

Oricând să-l deschidi spre asta. Bun, și ce-mi place, că eu cred că după acest podcast oamenii cel puțin realizează importanța unui aer proaspăt, unui aer curat și fiecare în funcție de propriile posibilități și tehnice și de unde stau și dacă stau în chirie sau nu și dacă mai pot face modificări sau nu, poți să aleagă cum și ce vor face mai departe. Dar ce mi-ar plăcea să încheiem acest podcast cu niște sfaturi foarte simple, foarte de bază, care pot fi aplicate de către oricine. Dacă ar fi să rezumăm ce am povestit acum și ar fi să dai orice numărul ai tu de sfaturi pentru un aer curat, în orice casă sau mai curat. Care ar fi alea? Uite, te invit într-o casă absolut nouă, sau nu nouă, o casă în care trăiesc niște oameni, ce lucruri ai face în acea casă pentru un aer curat? În.

Primul rând, aș explica celor care stau acolo, importanța igienei aerului. Trebuie să vorbim, efectiv, de igienă aerului. La fel cum vorbim, trebuie să ne spălăm în fiecare zi, la fel cum ne spălăm pe dinți de două ori pe zi, e foarte importantă. Acum, ca măsuri simple pentru a asigura o igienă aerului, putem folosi aeriseia prin ferastră, Primul lucru pe care le recomand este, doamne, măcar să ai un ventilator în baie de extracție și o hotă în bucătărie. Acum hotă își spun majoritatea oamenilor. Dar de multe ori avem situația în care îți iei un apartament într-un bloc nou și ți se spunea, ventilație naturală în baie, adică bucură-te, Mihai, că ai o fereastră la baie. Dar acea fereastră mie nu mi-asigură o ventilare adecvată. Adică mai bine să ai un ventilator, nu? Exact. Pentru că un ventilator va mișca aerul controlat de mine și la debitul la care.

Eu îmi doresc. Și acum, oamenii care au ventilator și nu au fereastră zic că au modificat.

E bine și asta. E mai bine decât să ai fereastră și să te bazezi pe fereastră, mai bine să ai o baie interioară care are în dotare un ventilator și care își face treaba. Bun, îi.

Dai drumul, îi deschizi o fereastră și.

Aerul recirculă. Da, uite de exemplu eu cand merg in camera de hotel si sunt hoteluri care au sisteme de ventilare de aport de aer proaspe sau nu au sisteme de aport de aer proaspe, exact asta fac, cum spuneai si tu, las ventilatorul in baie, lumina aprinsa, ventilatorul pornit si creac un pic fereasta si atunci eu imi asigur in permanenta acest flux de aer chiar daca bate vantul sau nu bate vantul afara, chiar daca sunt diferente de temperatura sau nu. In felul asta forcezi și te asiguri de un minim de aer proaspăt. Deci este un lucru economic și foarte simplu, numai puniți un ventilator. Și îți mai spun un exemplu. Imaginează-ți că ai o fațadă nordestică la baia ta. Cu siguranță umiditatea ta, aerul cald și umed se ridică la partea superioară. Cu siguranță umiditatea ta nu va ieși pe geam. Ea nu iese pe unde vrei tu. Pentru că pe acea fațadă nord-est, suntem în București, vânturile predominante, crivățul bate din direcția nord-est. Asta înseamnă că pe acea fațadă a blocului tu vei avea o presiune pozitivă. Dar lucrurile astea sunt sensibile de văzut, că poate să ai la Oradea, poate să ai la Timișoara. Intri frumos la ANM, la astea de meteorologie sau cauți pe net și găsești predominanța vânturilor în funcție de oră, de anotimp, de ce vrei, cu viteză. Și de.

Ce mă interesează asta?

Nu te interesează, eu îți spuneam exemplul ăsta cu baia, în care tu îți imaginezi că deschizi, după ce ai făcut duși, deschizi fereastra și Domnule o să se aerisească, o să iasă umiditatea. Dacă acea fereastră este, cum îți spuneam, pe un perete în care predominant am o presiune pe fața, la respectivă, ea nu o să iasă, ci ea.

O să intre în dormitor. Este.

O circulație inversă, se cheamă circulația inversă aerului, de cât eu îmi doresc, și aerul, încărcat cu umiditate, el se va aduce spre dormitoare și va avea tendința să iasă Nu știu, exact că soția poate fumează cu ferea asta deschisă în bucătărie, dau un exemplu.

Bun, deci ăsta e un alt aspect.

În felul ăsta ventilator îmi dă direcția.

Corectă. Zi-mi alte sfaturi simple pe care oamenii să le pună în practică acasă. Ok, ferea asta deschisă, ventilatorul.

Pornit la baie. Asta e o soluție foarte economică. Al doilea sfat foarte important este atunci când gătim. Prin gătire, e foarte important să acoperim oalele, pentru că se generează foarte multă umiditate. Dacă ai pus capacul la oală, atunci acea umiditate se rescurge în ciorbă sau ce ai tu acolo.

Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales.

Să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să Și.

Mai ales folosești să.

HOTA. folosești HOTA. Și mai ales să Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești HOTA. Și mai ales să folosești Exact. HOTA. Și ideal ar fi ca Și mai al ea să aibă înșel către exterior, să nu fie o hotă cu recirculare. Și aici sunt diferite, dacă e o casă eficientă, mă rog, sunt soluții cu hotă cu recirculare, dar bine ar fi, safe este să dea aerul.

În exterior. Ok. Plantei e bine să.

Ai în casă? Asta e mitul plantelor. E poveste. Da, sigur, plantele în proces de hrănire folosesc oxigen. Dar este zero barat, ca să spun așa. Adică poți să ai tu junglă în casă ca să reușești să observi vreo scădere a dioxidului de carbon dator a plantelor. Ele sunt, te ajută într-adevăr estetic, îți dau acea stare de bine. Eu mă organiz viu acolo. Dar nu îți vor rezolva probleme a dioxidului de carbon. Nu vei scăpa de deschidea fereste sau de un sistem de ventilare mecanic.

Ok, deci plantele nu ajută. Ce altceva să facem în casă? Gândește-te ce alte lucruri fac oamenii greșiti și mici.

Modificări ar putea să... Iarăși, o noțiune greșită este, dom'le, radiatorul usucă aerul. Nu, radiatorul nu usucă aerul. Cantitatea aceea de care vorbeam de umiditate de apă în kilogramul de aer uscat, ea rămâne aceeași. Prin creșterea temperaturii interioare, umiditatea relativă scade, dar umiditatea, umiditatea, conținutul este același. Și atunci, ce putem să facem? Dacă aerul se spune am 40% umiditate și am acea senzație că deja devine uscat, eu pot să nu mai stau la 26 de grade și să convinc soțiai să coborăm spre 24 sau spre 22. automat umitatea relativă se duce la 50. Deci un joc interesant este să nu exagerăm cu temperaturi foarte ridicate în interior. Este foarte sănătos dacă am putea să ne ducem spre 20, chiar în alte țări dorm la 17-18 grade în dormitor se calculează ca și temperatură de somn. Deci jocul ăsta, atenție iarăși la chestia asta, am avut situații în care clientul spunea, domnule dar mi-ai spus că recuperează umiditatea centrală de ventilare și când te uiți avea 27-28 de grade. Am avut cazul ăsta la Sinaia, acum iarăși din experiență, ne uitam pe parametrii la București și vedeam oscilația randamentului, adică vedeam randament 90%, randament 20%. Ce se întâmpla de fapt? Se întâmpla că spusese setare ca temperatură, nu știu, 22 de grade în centrală, în panoua centralei, în casă omul trăgea, aveam 28 de grade, citea senzorul, deci era foarte caldă o casă la munte, probabil oamenii mai în vârstă vreau să aibă o temperatură ridicată. Și bypass-ul centrale, pentru că centrala are o clapetă care se deschide și lasă să intre aerul direct de afară, doar filtrat, Se deschidea și se închidea în permanență încercând să-i realizezi 22 de grade. Cu alte cuvinte, lituanienii care au produs centrala nu se gândiseră că omul va sta la 28. Și atunci, în miezul iernii, i-a lăsat aerul rece să intre direct, fără să treacă în centrală, încercând să ajungă la 22, cât era setat pe centrală. Deci, iarăși un sfat în momentul în care veți avea un sistem de ventilare este să fie foarte bine reglat și să înțelegeți cum funcționează. Și lucrul ăsta se întâmplă, e ușor de făcut dacă accepti, să spunem, primele 2-3 revizi cât oricum e centrat în garanție, îți vine un tehnician care îți aduce aminte primăvară și toamna și de niște setări pe lângă schimbarea asta de filtre. Da, uite vrei să.

Zic ce fac și eu? Ce am făcut eu în plus pentru calitatea bună aerului în casă și încă nu am un sistem de aport de aer proaspăt, dar o să-l am. De fapt e montat, dar urmează să-i dăm drumul. Dar chiar și așa, ventilatorul îl folosesc, îl foloseam cumva intuitiv, pentru că e logică, scoate aerul și-ți bagă aerul curat pe geam, ține aerisit toată noaptea, adică toată noaptea noi avem geamul rabatat și intră, cel puțin se face un schimb de aer. Ce fac eu e așa, Am renunțat la absolut orice produs care se pulverizează. Adică deodorantul care se pulverizează nu mai există, este stick, pentru că tot ce pulverizezi rămâne în aer. Apoi am un spray de păr pe care îl folosesc foarte rar, dar prefer să folosesc ceva care se pune pe mână, se dă așa și se pune în păr. Am aruncat astea, lumânările parfumate, pentru că ele au acele VOC-uri care miros frumos, dar care pot fi inclusiv toxice. Deci am renunțat la orice chestie care se miroasă în casă. Și da, mă rog, fotoliul ăla de care am povestit, pe care l-am dat. Nu mai zic cui, nu mai repet. Adică lucrurile astea le-am făcut pentru a nu polua în plus aerul pe care îl avem în casă. Îți.

Dau dreptate, și eu folosesc rolon în loc de șprei, sau dacă mai sunt situații în care sunt nevoiți să folosesc un șprei, mă asigur că sunt undeva în dreptul fereste. De exemplu, mă duc la sală, în geantă, dacă am șprei și n-am rolon, deci sunt în dreptul fereste pur și simplu să dau și fac pașii aia. Adică mă distanțez doi, trei metri după ce am pulverizat. Și de mult mai mult, știi dar nu știi.

Cum să fac. Sunt două moduri în care poți să te dai. Modul corect în care poți să te dai este, ți-ai pus tricou și bagi spray-ul sub tricou și dai fix foarte aproape de subțioară, dom'le, ca să zic, ca să înțelegi, că tu așa o să înțelegi probabil. Dai la subțioară aproape și atunci nu pulverizezi tot spray-ul peste noi. Dar când eu mă schimb pe băncuța de lângă și tu te pui lângă mine, uite așa și faci... Dude, nu-i ok. Adică nu-i ok. Nu știu cum. Și mi-e rușine de rușine a lui să-i zic. Sau când eu stau acolo pe bancuță și mă schimb și eu în liniștea mea și nu deranjez pe nimeni și ți-ai făcut păru și după ce ți-ai făcut păru faci ca la coafor. Și suntem toți în fixativul tău. Dude, nu-i ok. Scuze, am avut un ragebait acum. Dar nu e ok. Și pentru că poți să faci lucrurile astea corect. De exemplu, dacă ai un spray de păr, poți să îți dai în mână. Ți-ai dat în mână și ți-ai făcut părul. Și la final, dai un fâs și ți-l ai făcut. Ok? Și la subraz la fel poți să.

Faci sub tricou. Ai spus foarte bine, cu lumânăre e vorba de ardea respectivă, de substanțele conținute în acea lumânăre, cât și de flacără efectivă. Chiar dacă aș avea o ardere perfect curată, tot se degajă dioxid de carbon. Și de la flacără deschisă, aici aș face o paranteză cu un mic șemineu cu flacără. Am ales un șemineu foarte mic. de putere redusă, doar pentru efect. Cu toate astea, în casa de vacanță, când pornesc șemineu și mai suntem 3-4 oameni în sfragerie, văd cu toate că ventilația o trec în modul intensiv, crește totuși dioxidul de carbon și ajung chiar la valori de 1.000-1.200 de.

Părți pe milion. Evaluabil și pentru lumânări.

Dar parfumate. Ceea ce înseamnă că o flacără deschisă sau un aragaz în bucătărie, dacă n-ai plită pe inducție și ai un aragaz, gândește că generează foarte mult dioxid de carbon. Și de aceea pornește HOTA și nu uita, când pornești HOTA, întotdeauna e bine să deschizi ferastra. Eu ar spune, e obligatoriu să deschizi ferastra pentru a crea acea compensare. O HOTA scoate, să zicem, 400-600 m3 de aer pe oră. Adică.

Are un debit mare. Da, bine, decât să stai cu hota pornită și cu lumânările pe masă de relaxare, mai bine nu le ținei pe masă, nu porni hota. Sau hai să zicem, ok, poate nu vrei să arunci lumânările parfumate, poți să le folosești pe balcon, poți să le folosești pe terasă, dar nu folosim lumânări în casă, pentru că doar folosim aerul și prin ce arde și prin deoxidul de carbon care se formează prin arderea aerului. Ok. Mă bucur că am putut să atingem aceste reguli de bază pe care oricine le poate folosi începând de astăzi. și asta te ajută să ai un aer mai curat. Bineînțeles, dacă nu poți să ai un sistem centralizat sau descentralizat de aport de aer proaspăt, un purificator oricând te poate ajuta. Dacă aerul este foarte uscat, reglează temperatura în primul rând, până că iată cât de mult contează temperatura și umiditatea relativă. Și, eventual, poți folosi umidificator, dar și aici există un pericol. E foarte important să ai grijă de higienea umidificatorului. La.

Partea de umidificatoare, problematică este acea apă stagnantă. Eu am avut și eu umidificator și problema cu acest umidificator este că am o apă care stagnează o perioadă în acel vas prin care se învârt roții respective sau care udă burete respective prin care circulă fluxul de aer, iar apa stagnantă, la temperaturile uzuale din încăpere, va genera creșterea legionele. Adică riscul de a dezvolta legionela în acea apă, care apoi este pulverizată și nu mă poate afecta, este un ridicat. Există substanțe, dar puțin își iau umidificatori și cumpără substanțele, pentru că ele par scumpe și zici, doamne, să o pun la fiecare căldare de apă, să o pun nu știu câți mililitri și de obicei evităm. Și atunci, dacă o să vezi într-un purificator de genul ăsta, iarăși el necesită un purificator scurze, umidificator. E în această o higienă adecvată, ar trebui la câteva zile să-l și spel, o să vezi, se adună, el colectează praf, filtrează și praful, e o muzgă și-o toată povestea. Aici, în cazul sistemelor, dacă vorbim de sisteme centralizate, eu pot să fac prin sistemul de ventilare centralizată și controlul umidității. Adică pot inclusiv să scad umiditatea dacă, de exemplu, cum e în cazul meu, am o baterie care face și răcire, deci eu pot să scad umiditatea voit, să spunem, în timpul verii. sau la fel de bine eu pot să vin să, dacă nu am recuperare de umiditate direct din centrală, ceea ce este o opțiune foarte bună și recomandată pentru zona în care noi stăm, atunci pot să vin cu o umidificare ulterioară pe traseul de introduce de aer proaspăt. Deci dacă am o centrală care nu recuperează umiditate pot să pun un umidificator de tubulatură se cheamă. funcționează pe un sistem similar, dar marele avantaj este că el merge întotdeauna cu apă proaspătă, este conectat la rețea. Mai mult decât atât, apa asta proaspătă trece printr-un filtru antilegionela, astfel încât să nu ajungă pe suprafața, pe membrană. Da, dar.

În orice caz, dacă vrei să ai o umidificare corectă, orice umidificator ai luat, trebuie să ai mare grijă de el, să-l speli, să-l clătești și să ai grijă de igiena lui. Dacă doar pui apă din când în când, apa asta poate să dezvolte tot felul de De bacterii și lucruri care nu-ți trebuie. So, Sabin, spre final, zine, te rog, unde te pot găsi oamenii și oamenii care vor să ceară, nu știu, o ofertă sau un sfat pentru un aer mai proaspăt, unde pot apelau? Acum aș.

Face o glumă. Mă găsiți, ne găsiți.

Zic gluma, zic gluma întâi. Zic gluma.

Păi oriunde, nu știu, căutați pe YouTube și mai întâi vă uitați la filme ca să nu puneți întrebări care sunt deja dezbătute acolo. Mă rog, ca o glumă, pot oricând să reau și îți răspund la unul ții întrebare, nu e bună asta gluma. Nu e bună. Da, întotdeauna îmi face plăcere să discut atât cu oameni care sunt la început și au auzit ideea asta, au fost contaminat, să spun așa, de prieteni sau de anumite situații sau au fost afară. Sunt foarte mulți care călătoresc pe vapor sau foarte mulți care lucrează în exterior, se întorc în lumea și știi, doamne, dar aveam așa ceva acolo. Dar la fel de bine îmi place să și accept provocări cu oameni care lucrează chiar în domeniu sau care sunt tehnici și vin cu întrebări foarte tehnice. Voi sunteți.

Novinger și o să punem oricum site-ul în descrierea acestui material. Oamenii pot să intre pe site și să vă capăt de acolo la secțiunea de.

Contact. Da, și avem foarte multe materiale educative prin care răspunde la diferite întrebări pe canalul de YouTube, pe pagina de TikTok. Suntem ușor de găsiți. Și ce e mai important, când vorbim de un sistem de ventilare, că de-aia am insistat ca Michael să vină la mine acasă, avem un showroom în Chiajna, lângă București. Adică e ușor de ajuns acolo și chiar avem o calitate foarte bună a aerului, avem inclusiv tratamentul, partea de umidificare, de ventilare, avem sisteme centralizate, descentralizate, poți să le asculți. Pentru că unul e să vezi o fișă tehnică, altul e să îți printi în camera respectivă, să simți pe piata ta. Cel puțin dacă.

Vrei să respiri niște aer curat, du-te la showroom novingeral din Chiași, na' vezi cum se întâmplă lucrurile acolo și unul o să poate să fii convins să faci această mică modificare. Eu cred că aceste, știi cum, ajungi să-ți dai seama Da, sunt multe lucruri de modificat și multe lucruri de îmbunătățit, dar aceste modificări mici pe care odată ce le-ai făcut ele rămân acolo și te ajută și nu te încurcă, mi se pare unele dintre cele mai importante lucruri pe care le poți, chiar le poți face și chiar le poți schimba. Pentru că dacă zici ok, stresul ne afectează, schimba stresul, nu prea ai cum să-l schimbi. Dar uite, aerul te afectează și poți să ai o mică schimbare, îți gândești asta, îți planifici asta și poți să ai un aer curat și mai multe beneficii din asta. Gândește că un apartament.

Te doare jumătatea de zi sau două unități se pot monta în trei ore, mai departe de cablare. Deci lucră, efectiv, te-ai hotărât, mâine pun un sistem de ventilare, două, patru unități în apartamentul meu, mă doare jumătate de zi, pe care am făcut curat, au plecat colegii de la instalare și te bucuri an de zi de chestia asta. Deci doare odată un picuț, deranjul să spun așa. Mai aveam beneficiari care spuneau, dom'le, trimi soția, o trimite acasă, două zile sau o zi. Și atunci rezolvi și gata, ai intrat, e curat, e frumos și te bucuri de lucrul ăsta zi de.

Zi după aia. Bun, Sabin, mulțumim foarte mult pentru aceste informații, mulțumim Novinger pentru faptul că sprijini acest episod Babe de Cunoaștere și prin acest demers, iată, am învățat foarte multe lucruri și despre cum poți să-ți îmbunătățești aerul. Poate printr-o achiziție a unui astfel de sistem, dar și ce poți să faci fără nicio achiziție cu lucrurile pe care deja le ai, doar mici schimbări care îți pot îmbunătăți semnificativ aerul. Sabin, mulțumesc mult de tot pentru prezență! Mulțumesc, Michael! Mulțumesc și mulțumesc tine că ai urmărit până acum. Lasă-ne un comentariu, povestește-ne despre aerul tău. Dacă tu faci altceva în casă, dacă tu faci alte mici chestii care îți îmbunătățesc calitatea aerului.