Cum poți preveni cancerul colorectal | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Lucian Negreanu

Cancerul colorectal este pe primul loc amortalitate la femei și la bărbați.

Eu personal nu mă așteptam la cifrele astea. Am găsit adenoame avansate la 16 ani.

Poți vindeca cancerul acesta prin rezecție dacă îl descoperi la timp.

O sângerare impune o discuție cu doctorul tău. O colonoscopie binefăcută îți oferă o siguranță care poate să dureze 20 de ani.

De ce se formează și cum se formează cancerul în colon?

Pentru că mulți aleg să nu facă nimic și e cea mai proastă alegere și vedem cancere mult mai frecvent la oamenii cu obezitate. Excesul e rău. Cumva și pacienți au această impresie că e un cancer, între ghilimele, mai ușor. Deși la cancer nu poți să spui niciodată chestia asta. Efectiv, te disperă. Sunt pacienți care sunt împragusi în ucideri și nu glumesc.

Cât de mare este șansa de vindecare a cancerului? Omule, te salut, eu sunt dr. Mihail și bine ai venit la acest episod din Boabele Cunoaștere în care vorbim despre cancer colorectal. Acum, atenție, aș vrea să nu te sperii de la început. De regulă, când vorbim despre cancer, fiind un subiect negativ, oamenii tind să întoarcă capul să se uită în altă parte. Dar e atât de important să-ți asumi din când în când în viață lucrurile neplăcute pentru a trăi o viață sănătoasă și o viață bună. La fel cum e bine să-ți asumi din când în când la recomandarea medicului să vedem când și cum o colonoscopie. Pentru că cancerul colorectal este, după cum spunea unul dintre profesorii mei, Unul dintre cele mai prevenibile cancere este cancerul din care poți să nu mori dacă faci lucrurile așa cum trebuie. Cu toate astea, atenție, cancerul colorectal este cauza numărul 1 de mortalitate din cauza cancerului din România. Este pe primul loc a mortalitate la femei și la bărbați. De multe ori credem că acest cancer se întâlnește doar la vârstnici. În realitate, începe să se întâlnească din ce în ce mai des la tineri. Astfel, astăzi o să vorbim despre ce trebuie să facem pentru a depista din timp acest cancer, ce provoacă acest cancer, ce trebuie să facem ca să nu facem acest cancer, ce alegeri care țin de alimentație, de stil de viață, de screening ar trebui să implementăm în viața noastră și Pentru că la Babel de Cunoaștere discutăm cu cei mai buni și cei mai pregătiți specialiști din domeniul lor. Vorbim astăzi cu profesor dr. Lucian Negreanu, care este șef al Clinicii de Gastronetologie și Medicină Internă de la Spitalul Universitar de Urgență, București. Lucian, mulțumesc că ai venit! Salutare!

Mulțumesc mult, Mihai, pentru trilegii.

Da, mulțumesc eu. Registrăm acest material, de fapt, și îl publicăm la finalul lunii martie, luna martie fiind luna de conștientizare a cancerului colorectal. Avem nevoie de o lună, nu doar de o zi, dar avem nevoie de o lună întreagă pentru a conștientiza acest risc.

Da, cred că discuția e inebuisabilă legată de prevenirea cancerului, un cancer despre care avem această impresie și reală, până la urmă, că îl putem preveni, și că e perfect prevenibil și care rămâne în țara noastră pe locul întâi, ca mortalitate bărbații-femei la unul alt.

Legat de prevenția asta, e o statistică sau o diferență între țările care implementează corect metodele de screening și noi?

E o poveste foarte interesantă. Dacă vrei, o să încerc să scurtez un secol de prevenție în câteva vorbe. Colonoscopia ca și metodă de screening a apărută undeva în anii 20. Sunt doi chirurgi, nu gastroenterologi, ci doi chirurgi americani, care au făcut un studiu ce-i drept retrospectiv, era studiul Minnesota, care acum probabil unul din cele mai citate din New England Journal of Medicine, și-au văzut că dacă făceau rectosigmoidoscopii, că asta era epoca, erau anii 20, și găseau leziuni, polipi, excrescențe care erau la nivelul colonului și le rezecau, numărul de cancere scădea. Așa a început povestea. Din anii 20, cu acești chirurgi care au văzut o legătură între adenoame și cancer, și colonoscopia primitivă, cum era atunci, ca metodă care poate să scadă numărul de cancer. După aia, sigur, e amuzant, vedete de televiziune, e Cathy Crurik, care a fost o vedetă anilor 80-90 și și-a făcut-o colonoscopie în direct, nu mai știu, NBC, cred, sau ABC.

La ce vârstă?

Cred că și-a făcut-o când se apropia de 50 de ani. În America era limit asta cu 50 de ani. După aia au fost vedete, cum a fost Reagan, președintele Reagan, de care în ultima vreme am tot vorbit, ne amintim de el văzând istoria actuală. Președintele Reagan a făcut un cancer de colon drept și cumva faptul că a vorbit la televizor despre asta a dus mai mulți oameni către colonoscopie. După aia Ioan Paul al Doilea a dat Benedicția sa, și el suferind de un cancer colorectal, și a îndemnat oamenii să meargă către screening. Deci am văzut colonoscopia a apărut de mult, sigur s-a perfecționat extraordinar. Mă întrebai dacă sunt diferențe cu țenele care implementază activ. Poți să-ți zic că am trăit lucrul ăsta pe pielea mea în anii începea programul de screening în Franța. A început ca un soi de experiment în câteva regiuni și după aia s-a extins la scară națională. A fost nevoie de niște oameni entuziaști care să pună pe picioare programul. Inclusiv anul trecut au făcut schimbări, adică au trecut de la program național, l-au trecut înapoi la casa de asigurări, la Kessler Assurance, dar el funcționează. Statele Unite au văzut că, prin colonoscopii făcute proactiv, după 50 de ani sau după 45, sunt societăți cum e societatea americană de cancer care recomandă să încep la 45 ceva mai devreme. Noi în Europa am rămas cu vârsta asta de 50, Făcând colonoscopiile, scazi numărul de cancere și implicit mortalitatea. Curmea, scazi mortalitatea de orice cauză prin colonoscopie. Ceea ce o să îndemne pe ascultători sau pe cei care ne urmăresc să se întrebe de ce n-aiba o colonoscopie merscă de a riscul cardiovascular, pentru că tu de fapt vorbești cu medicul tău de familia sau cu gastroenterologul, se face nu doar o discuție, ci și analiză și cumva mergi mai departe într-un scop de screening și poți depista și alte lucruri. O colonoscopie binefăcută îți oferă o siguranță care poate să dureze 20 de ani. Adică, practic, îndepărtează de la tine riscul de cancer.

Da, știi, e interesant totuși să o luăm de la început și mi-ar plăcea, știi, să facem din acest podcast un mic manual al cancerului colorectal. Practic, de ce ei zice colorectal? Pentru că se formează în colon și în rect. Se poate forma în colon sau în rect, sunt cumva luate împreună. Ai spus tu mai devreme de rectosigmoidoscopie, cumva nu avem plan și ca să desenăm, dar dacă avem tot cadrul colic care vine, uite așa, din dreapta, colon transvers, colon stâng, Avem după aceea un sigmonid, o buclă așa de colon în S care se termină într-un rect și tot asta este practic colonul unde se poate forma acest cancer. Și până să ajungem la colonoscopie, pentru că o să vorbim despre ea, în mod cert în mintea oamenilor se formează întrebarea dar cum doar văzând în interiorul colonului, eu îmi reduc riscul de cancer și riscul de a muri din cauza acelui cancer. Și aici cred că am putea să explicăm, dacă ne poți explica tu, de ce se formează și cum se formează cancerul în colon.

Iarăși e un soi de descoperire care are ceva vârstă, ca să zic așa. Practic, la nivelul colonului apar niște polipi adenomatoși, adenoamele sunt, să zicem așa, niște excrescențe, care apar la cei care au predispoziție genetică, nu toată lumea le face. și care întâlnindu-se cu niște factori de mediu diferiți, fumat, poluare, diverse chimicale, obezitatea sau anumiti micropi din colon care îți schimbă echilibru, evoluează aceste adenoame către cancer. Practic ar trebui să ne imaginăm că există o predispoziție, deci ai niște gene cu care te naști, Gene care pot fi tulburate, ca zic așa, în multiple faze. Poți avea gene care predispun să faci un cancer sau mecanismele tale de apărare, cele care te apără de cancer, să fie defecte, adică genele respective sunt defecte.

Aici vreau să-ți întreb, cancerul colorectal se formează doar din polip?

În general este un cancer care apare din leziuni polipoide care pot fi vizibile în lumenul colonului sau pot fi leziuni plane. Cancerele care apar, de exemplu, prin mutații ale sistemului de apărare, între ghilimele, deleția microsateliților, imaginați-vă niște foarfeci, cu care organismul elimină mutațiile anormale. Tot timpul se întâmplă asta, de când ne naștem. Sistemul nostru imun, sistemul nostru de veghe genetic elimină clonele anormale. La un moment dat apare o defecțiune. Și sunt unii care au genele astea care îi predispun la cancer și aici vorbim de anumite gene care sunt bine cunoscute, cum e APC-ul, care înseamnă adenom polip-cancer, cum este P53-ul foarte citat sau chirasul, mă rog, sunt niște gene care predispun și aceste gene de apărare, sistemul de deleție. În general, ca să ai cancer colorectal, trebuie să treci printr-un astfel de adenom, că e el mai vizibil, adică o excrescență în lume sau că e plat.

Adică dacă e plat, e posibil să nu-l vezi la colonoscopie, să-l vezi mai dificil. Dar important e să menționăm asta, că acest cancer colorectal, el nu apare ca ciuperca din pământ, pur și simplu. El apare prin a transforma ceva. Și acel ceva este un polip. Deci dacă să zicem la o persoană de 50 de ani care face o colonoscopie și are 0 polip, e complet curat. Înseamnă că riscul lui de cancer e mic, nu?

Riscul lui de cancer e mai mic.

Dar totuși, și o să ajungem și la asta, dar mi se pare important să menționăm asta ca și mecanism și de ce screening-ul se face după aceea se recomandă la 5 ani, pentru că tu de la 50 de ani până la 55 de ani poți totuși să dezvolți niște polivi.

Exact.

Ulterior, polipoacela, pentru că ai mecanisme de apărare stricate, ai niște gene care te predispun la a face cancer, polipoacela totuși el nu se transformă singur în cancer, el se transformă prin acțiunea unor factori de risc care îl atacă, el probabil tot încearcă să se regenereze și la un moment dat se regenerează cu o mutație care creează acea celulă canceroasă care începe să crească efectiv o carne care nu mai răspunde la inputurile tale ca organism, nu mai răspunde. Organismul și am mai povestit asta în vloguri, organismul are o structură foarte totalitară. Nu există democrație în organism. Adică eu ca celulă nu fac ce vreau eu în organism. Eu răspund de codul meu genetic, eu răspund la numiți stimuli hormonali, la stimuli neurologici, eu știu când mi-e indicat să mori, când trebuie să regenerez în alte celule. Și asta face ca organismul nostru să funcționeze armonios. Da, el răspunde, el e foarte ierarhic. Totul. Cancerul nu mai ține cont de acea ierarhie. El începe, practic, un poliup care începe să crească carne în el și ea crește fără să răspundă de nimeni. Și la un moment dat te omoară prin obstrucție mecanică, nu? Sau înlocuirea funcției.

Sau prin metastazare. Sunt multe complicații care pot apare. Ideea care stă, de fapt, în spatele prevenției, cum vorbeam încă din anii 20, este că dacă tu faci o colonoscopie sau ajungi să vezi suprafața colonului și descoperi astfel de leziuni, ele pot fi îndepărtate, odată îndepărtate riscul scade și cumva în țările mai la vest de noi s-a văzut acest lucru după 15-20 de ani de când începeau programele de screening, screening însemnând că oamenii care se apropiau de 45 sau 50 complet asimptomatici, deci oamenii care aveau simptome, care mergeau la medicul lor și li se indica, uite cum facem prevenție pentru o mie de alte lucruri la bărbați, pentru prostată la femei, sân sau coluterin, trebuie să facem și pentru colon. găseai leziunile, le îndepărtai și vedeai în 20 de ani că în populația respectivă riscul de cancer scade. Cumva toate statisticile mondiale, asta arată că numărul de cancere colorectale pare să fie în scădere, cu o singură excepție, populațiile tinere. Adică undeva între 35 și 45, ceva ne scapă. Evident, nu facem screening la persoanele atât de tinere. Conceptul de screening e un concept în care tu te adresezi unei populații asimptomatice, sănătoase, între ghilimele. Adică trebuie să convingi niște oameni să-și facă un test care nu are o reputație grozavă, nu îți faci o colonoscopie, toată lumea știe că nu e ceva așa, și atunci trebuie să-i convingi că să meargă să-și facă acest test. nu poți să faci un astfel de test în populația generală, adică luăm 19 milioane de români și mâine gata, facem colonoscopie la toată lumea. Nu, colonoscopiile se fac la persoanele care au un risc mai mare, de la o anumită vârstă, cumva încercăm prin diverse metode să rafinăm lucrurile, adică... sau sunt teste care sunt ca un soi de sită. Uite, nu i-aș face colonoscopia acestui tânăr pentru că testul fecal imun de hemorragii e negativ. Da, pe de altă parte sunt tineri care au o genetică încărcată și atunci la ei începi, gândești altfel. De-aia e important, de fapt, pentru toată lumea să aibă o relație bună cu medicul de familie, până la urmă, că de la el începe totul. care poate să propună, în funcție de ce știm din familie, uite, tu trebuie să mergi către gastroenterolog ca să discuți o politică mai agresivă sau mai atentă de screening, sau tu n-ai niciun risc, ești în populație absolut generală, cu risc redus, vorbim când faci 45 de ani. chiar și așa ne scapă lucruri. Mesajul cred că e extrem de important. Trebuie să comunicăm cu doctorii care ne tratează, până la urmă cu medicul de familie, care e o parte a familiei și cumva el trebuie să fie informat de ce se întâmplă. Și dacă există această idee, da, am în familie oameni care au avut un cancer de colon, un cancer de rect, au avut polipi, clar mă situez într-o zonă de risc mai mare, merită să ajung mai repede și să discut cu gastroenterologul care va rafina această idee.

Asta e un criteriu de screening, într-adevăr, să vezi că ai anumit risc, că ai un risc mai mare de a face cancer de orice tip, chiar și de cancer colorectal, pentru că despre el vorbim, și să mergi spre medic și să faci screening. Deci screening-ul este o metodă de prevenție pentru că poți să depistezi într-un stadiu inițial o boală care e mult mai ușor de trătat în stadiul inițial.

Și absolut vindecabil.

Corect, exact. Adică poți vindeca cancerul acesta prin rezecție dacă îl descoperi la timp. Prevenția presupune însă și stil de viață și aici aș vrea să vorbim despre factorii de risc și cum putem să avem grijă de acești factori de risc, să îi înlăturăm sau ce să facem pentru a reduce, să zic, incidența acestui cancer, în special la noi. Cel care ne ascultă, de exemplu, acum, ce ar putea să facă și aici vreau să întreb dacă cât de mare este impactul stilului de viață în riscul cancerului de colon și direct.

Impactul este foarte mare până la urmă. Dacă ne uităm la ce se întâmplă, vorbeam mai devreme, ok, ai genetica, la care se adaugă ceva din stilul de viață și vedem cancere mult mai frecvent la oamenii cu obezitate. Obezitatea îți dă o stare pro-inflamatorie, extrem de nocivă, îți dă hiperinsulinism, care pe orice excrescență, ca să vorbim așa în termen mai popular, nu face bine, că accelerează procesul ăsta de carcinogeneză. Deci cumva obezitatea joacă un rol. Consumul de alcool pare că joacă un rol și trebuie cumva foarte publicitat și cred că nu se vorbește suficient despre asta. Și sunt studii importante, e un studiu care are deja câțiva ani în Lancet, unul din cele mai mari jurnale, care spune că, practic, consumul de alcool crește riscul de cancer și de boală și că trebuie redus la maxim și că noi nu vorbim suficient despre asta. Acum vorbim poate despre fumat, deși în România cred că nici despre fumat nu vorbim suficient de mult.

Are legătură fumatul cu cancerul de colon?

Direct.

Adică la plămân, e ușor de înțeles, pentru că sufre exact sesutul care inhalează fumul, dar colonul e departe.

Noi nu doar inhalăm fum, inhalăm câteva zeci de mii de substanțe toxice care se duc în corp și care determină mutații. Exact ce vorbeam, tu ai o predispoziție, întâlnești, de exemplu, benzenul ca unul din lucrurile astea pe care le inhalezi, și care duce la carcinogeneză. Cancerul de R, cancerul de colon, sunt direct legate ca o mulțime de alte cancere. Deci obezitatea, fumatul, excesul de alcool, sedentarismul.

Sedentarismul?

Sedentarismul, da.

Prin mecanismul care tot e pro-inflamator?

Pro-inflamator, da. Invers, ai putea să te gândești și la niște mecanisme, între ghilimele, protectoare, așa cum vorbesc des și cardiologii, că un pacient mai grăsuț, dacă are, face sport, e mult mai protejat decât un slab care nu face nimic și stă pe canapea. La fel e și aici. Sunt alimente sau diete mai protectoare, cum e dieta mediteraneană, care e mai antiinflamatoare, Sunt o mulțime de studii în derulare, studii mari pe de-o parte epidemiologice care se uită la ce se întâmplă în populații și sunt studii inclusiv pe doctorii și asistente din Statele Unite și stilul lor de viață. Dar sunt și studii pro-active, studii care acum se dezvoltă, în care cumva tu încurajezi oamenii să țină o anumită dietă și să vezi ce se întâmplă versus o altă dietă care e o dietă hipercalorică sau bogată în alimente foarte grase, carne roșie și așa mai departe. Cred că mesajul către cei care ne urmăresc, este moderația. Până la urmă, excesul e rău și duce la...

Știi cum moderația, să mă lupt cu cuvântul ăsta sau cu noțiunile astea de moderație și de echilibru, știi în ce fel? În felul în care eu am crezut o perioadă că am moderație și că am echilibru în alimentație până mi-am făcut analize, am povestit asta într-un alt material, și... Mi-au ieșit prost analizele. Și doctorul cu care vorbeam, eu fiind doctor, îmi zicea, păi ce greutate ai, ce înălțime ai, păi da, ești supraponderal. Și eu i-am zis... Adică nu i-am zis că nu mi-am permis, dar eu în mintea mea am zis, supraponderal, merg la sală, sculturist, e o masă musculară. Și mi-au făcut analizele și mi-au izbit analizele. Și mi-am dat seama că... Noi putem să interpretăm foarte subiectiv echilibrul în alimentație, știi? Foarte mulți oameni au impresia că mănâncă echilibrat, că așa s-au născut ei mai dolofani, că așa ei burta mare, nu că au obezitate centrală și trăim într-o minciună d-asta, într-o autosugestie care este foarte nocivă pentru noi.

Și atunci...

Înțeleg, moderația și echilibru sunt foarte importante, dar dacă putem să le conturăm puțin. Adică, de exemplu, ce ar trebui să mănânce o persoană, ce ar trebui să mănânce pentru a limita riscul de cancer? Ce și cât?

Acum, evident că noi vorbim, cum îți spuneam, de studii epidemiologice sau de studii proactive. Ok, hai să vedem ce se întâmplă dacă ai o dietă. bogată în fructe și legume, fibre vegetale, de fapt, și sunt ceva dovezi care arată că o dietă unde ai mai mult de 5 porții pe zi de fructe și legume ar fi protectoare împotriva cancelui colorectat.

Pentru că ai acele fibre, nu?

Pentru că are fibre, da.

Și mă întreb, mecanismul oarecare este? Eu mi-l explic așa, zi-mi dacă mi-l explic corect sau nu. Eu înțeleg că fibrele alea insolubile Curăță mucoasa colonului. E real? E posibil s-o curețe?

Da, bine, asta cu curățatul mucoasei și cu... E o discuție foarte complicată, mai degrabă populară, ca să zic așa. Nu stă acolo ceva, știi? Hamburgerul pe care l-am mâncat la Hong Kong acum șapte ani nu e lipit de mucoasă. Colonul organ viu. Noi avem acolo o mulțime de microbe, aproape 1,5 kg, sunt numai microbi în intestinul gros, dacă ar fi să facem așa un ghem de 1 kg. Fibreale probabil, când schimbă tocmai acest microbiom de care vorbeam mai devreme, schimbă echilibru bacterian, pot exista, întreghinimea, microbi mai prietenoși cu noi, care să nu determine mutații, să nu determine inflamație, să nu determine translocare și tulburare a joncțiunilor celulare care fac inflamație, și atunci cumva de aia o dietă mai bugată în fibre duce la o mai mare diversitate bacteriană cu mai mulți microprietenuși.

Se știe că asta era a doua supoziție de mecanism și a doua întrebare, dar deja aproape ai răspuns la ea. Probabil că are... sau cât de mult are legătură cancerul cu microbiomul sau cu disbioza?

Legătura există pentru că, ok, obezitatea, știm că e șutul băierilor la nivel de microbiom. și cumva probabil că viitorul va fi în zona asta să descoperi dacă poți, întregii mei, manipula microbii intestinali, știi, să nu mai fii nici deprimat, să nu faci nici diabetes, nici obezitate. Sigur că e la nivel de wishful thinking acum, cum vrea să ne imaginăm că bem un iaurțel și gata, lucrurile s-au rezolvat. Dar, dincolo de anecdotic, o dietă echilibrată care îți pune în valoare o floră mai bună, probabil că îți schimbă și, iarăși, gândește-te că noi reușim să inoculăm ideea asta de viață mai sănătoasă în rândul celor care ne urmăresc, să facă mișcare, să mănânce mai puțin caloric, să mânce mai multe legume și fructe și, până la urmă, cumva așa ai putea scădea acest risc. După aia, mai departe, sunt tot felul de idei. Suplimentarea cu vitamină D ar putea să ajute, suplimentarea cu calciu. Însă, iarăși, tot timpul există un revers. Știm, de exemplu, că administrarea de aspirină scade riscul de cancer colorectal. Dar tu, ca să previi un cancer, dai la 10.000 de oameni o doză de aspirină care e discutabilă, poate fi diferită la bărbați, la femei, la vârstă, greutate. Dar 1 din 1.000, deci 1 la 10.000 ca să previi, dar 1 din 1.000 poate să facă o hemorragie digestivă. Adică previi un cancer.

De colon, posibil, în schimb la 10 hemorragii digestive. Ceva de genul ăsta.

Și atunci nu e o recomandare de rutină, că altfel am luat toți aspirină după 50 de ani și știm și de la cardiologi că în profilaxia asta preprimară nu prea joacă un rol. Trebuie discutat cu medicul tău. analiza ce factori de risc ai și până la urmă, ok, am mulți polipi, am avut polipi, poate că am o indicație de a primi un inhibitor COX-2 sau aspirină care să prevină să apară alți polipi și aș fi candidat la o astfel de prevenție. Nu toată lumea trebuie să ia calciu, dar sunt la fel noțiuni de discuție cu medicul nostru. Da, uite, bunicul a avut o astfel de problemă, sau tata, sau mama. E bine să întreb, chiar dacă sunt tânăr. Și discutând, știind mai bine lucrurile, poți cumva să previi. La fel, o viață sănătoasă, fără excese și cu mult sport, poate să ajute foarte bine. Zic de dietele astea.

De detox, care îți curăță colonul. E un subiect pe.

Care aș prefera să nu-l abordăm, pentru că e o discuție extrem de complicată. Exact ce vorbeam de hamburgerul de la Hong Kong, știi? Există în media ideea asta că faci un detox și cureți acolo placa colonică. Nu sunt argumente foarte grozave și... în afară de serialele astea care sunt pe Discovery cu sanatoriu din Istanbul și nu știu ce, nu avem dovezi foarte solide. De fapt, cumva ai putea, la limit, să discuți, da, domnule, aș putea face prevenție pentru că, de fapt, eu schimb microbiomul și asta mă-ar putea ajuta. Dar nu mai bine faci asta zi de zi, având o viață sănătoasă, mâncând adecvat, mâncând mai multe legume și fructe, făcând sport. E ușor de zis, dar în viața reală e greu să faci lucrurile astea. Dar dacă discutăm suficient despre asta, că e un cancer în care în România avem aproape 40.000 de morți în fiecare an, dintr-un cancer prevenibil, Poate că fiecare dintre noi ar apuca să facă un mic efort. Uite, azi sar peste masa mea cu multe calorii, azi mă duc la sală, azi o să arunc pachetul ăsta de țigări și așa mai departe.

Nu trebuie mă duc la.

Sanatoriu, mă cui acolo și îmi fac ăștia un detox. E ca și cum te-ai.

Duce la sanatoriu să devii deștept în șapte zile. N-ai cum. Te duci la școală, trebuie să citești cărți, beletristică, dezvoltare personală, să discuți cu oamenii, să ai un pic de genetică și poate așa devii deștept. Și trebuie să și te menții deștept. Că dacă ești deștept și... Nu știu, stai toată ziua și doar te joci jocuri și nu vorbești cu oameni, nu o să mai fii deștept. E ca și cu sală, e ca și cum te duci la un sanatoriu de bodybuilding. Nu, te duci, faci exerciții, poate înveți ceva acolo, dar nu o să te ajută, trebuie să mergi zinic la sală să exersezi lucrurile astea. Același lucru este valoabil și cu sănătatea colonului. Da, te duci la sanatoriu, mie îmi place că de fapt acolo există niște beneficii. Beneficiul principal de detox este că nu mai bagi toxine în tine. Adică îți dau să mănânci legume. Oamenii au impresia așa că dacă bei sucuri și smoothie-uri, ele îți curăță colonul. Nu, o să rămână niște fibre acolo care o să îți ajute un pic microbiomul, dar poți face asta mâncând 30 de plante în fiecare săptămână diferite. Poți face asta mâncând salate consistente cu plante multe. și ai acele fibre fără să te duci în sanatoriu și da, poți să renunți la câteva chestii și mâncăruri procesate. Apropo de diete de pe internet, există un trend și sunt grupuri pe Facebook care vorbesc despre această placă de mucoid. Placă mucoidă și legătura ai cu sănătatea colonului și că îndepărtezi placa asta sau ce îi faci. Care e treaba? Ce e?

Sunt mituri. Dar la ce.

Se referă? Că totuși oamenii își imaginează ceva, știi? Adică au o noțiune de bază, după care se duc în miturile astea. Care e faza cu ea?

Că te duci acolo și găsești așa, ca și cum mai e acolo. Nu e un organ viu. Deci nu e un sistem de țevi pe care se depun lucruri și care nu se mai curăță de acolo cu anii și trebuie să vină cineva să... Cred că e definiția acolo.

Asta, e cel mai viu organ, pentru că nu e doar organul, cum e ficatul, e organ viu ficatul, sunt o grămadă de procese acolo. De acolo nu col că e de organisme vii, e o junglă.

Plină de vietăți. Da, da, da, mai multe decât stelele din galaxie, în număr de specii microbiene. Așa ca și lucrul drăguț apropo de noile tendințe și ce se vorbește, e o aplicație, o aplicație canadiană, se cheamă My Cancer IQ, și dacă te uiți pe ea, se referă la niște cancere frecvente, colon, sân, tiroidă și așa mai departe, și poți să-ți introduci datele tale, Înălțime, greutate, câte porții de mâncare sănătoasă iei pe zi, dacă fumezi, dacă ai istorie în familie. Și îți spune, uite, ai un risc mai mare decât ar trebui să fie, ar fi bine să mergi să vorbești cu gastroenterologul tău. Ce tare! Da, e o chestie, cred că ar trebui să facem și noi o traducere și am tot discutat cu diverse fundații care ar putea să implementeze...

Tare. My Cancer IQ. O.

Să.

Lăsăm link în descriere pentru aplicația asta. E foarte faină și nu-i.

Doar de cancerul colorectal și cumva cred că, mai ales pe tineri, ar ajuta Pentru că e o barieră până la urmă, colonoscopia e o chestie așa care nu sună grozav. De fapt și ăsta e un mit care trebuie demontat. Lucrurile s-au schimbat foarte mult de la modul cum facem pregătirea pentru colonoscopia, care a devenit mult mai între ghilimele, ușor de făcut, gustul nu mai e atât de oribil, nu mai trebuie să bei atâta lichid, sunt pregătiri de 2 litri, sau bei niște bidonașe cu substanță și după aia bei apă normală și cumva poți să te pregătești, în majoritatea centrelor, ar trebui să avem acces la anesteziști și să facem colonoscopia cu sedare și cumva nu mai e chiar atât de o chestie atât de tortură și lucrurile sunt, știi, nu mă duc că e o chestie pe care nu trebuie să o fac. Sigur că dacă avem un risc mai mare și trebuie să facem screening, până la urmă sunt și alte metode care pot fi folosite și la fel e important să discute cu medicul lor, fie medicul de familie, fie cu gastroenterologul și pot alege colonografia CT, care în Statele Unite e mai eftină decât o colonoscopie. E mai accesibilă. Videocapsula. Sunt în metode diverse. Poți să faci test fit. Am vorbit despre acest test imunohistochimic fecal care îți determină hemoglobina. În.

Fecale? În fecale. Iar capsula, care sunt limitările ei? Pentru că s-a crezut la început că asta o să fie viitoră, nu? Când s-a descoperit capsula. Da.

E greu pentru colon. E mai greu decât pentru intestinul sunțire. Pentru că Pe de-o parte trebuie să te pregătești foarte bine, dacă la colonoscopia trebuie să ai o pregătire cât mai aproape de ideală, adică ar fi toate societățile, și europeană, și americană, să ai pregătire peste 93%, 95%, să fii perfect pregătit. Și de ce? Pentru că poți rata mici leziuni, raziuni polipi de un centimetru. Singur, el nu se transformă în cancer, îi trebuie zece ani, îl vezi la următoarea colonă. Dar era bine dacă erai bine pregătit, nu ratai o astfel de leziune. La capsula nu speli, nu aspiri mizeria dacă mai este. La colonă o poți să.

Faci astfel. Și la capsula nu ai distenția cu aer, nu? Nu ai distenția cu aer.

Sigur, imaginile sunt oarecum diferite, ambele au limitări. Important e să la fel, noi nu vorbim de metode care în medicină nu e sutea la sută. Asta ar trebui să... Totuși.

Care e diferența de acurateță între capsulă și colonoscopie? Adică câte cancere poate să rateze, să zicem încipiente, o capsulă din.

O sută față de colon? Sunt studii care arată undeva între 84 și 93% eficiență, ceea ce e superpozabil colonoscopiei. Sigur, colonul ar trebui să fie undeva la peste 90%, dar nu ea. Cum spuneam, noi vorbim de standard de aur, colonoscopia e standardul de aur, dar e un standard de aur încă șchiop, pe care încercăm să-l optimizăm. Cum? Educând pacientul. investind mai mult timp. Suntem tot timpul pe grabă, îi dai repede, lasă, vine tu la colono, nu îi se explică, încercăm asta prin asistente care să explice mai mult, prin fișe, prin mici aplicații de internet care sunt disponibile, uite colonoscopia.ro. Pac, te uiți, vezi mai bine ce dietă ar trebui să faci, Asta.

E un site, colonoscopie.ro? Da, da, da. Și ai acolo informații.

Despre asta. Și.

Până să ajungem și la pregătire și cum se face acea colonoscopie și ce presupune pregătirea, vreau să te mai întreb de cancerul colorectal despre simptome și semne. Care sunt, să zic, cele mai des întâlnite semne și simptome la care un pacient trebuie să fie atent, care îi pot indica că e posibil să aibă de-a face cu un cancer colorectal?

Cred că e important să discute întotdeauna în fața unei sângerări. O sângerare impune o discuție cu doctorul tău, medicul de familie sau gastroenterologul, e.

Musai. Deci vorbim de sânge în scaun. Cum.

Îl vede? Poate să fie sânge franc, deci o sângerare care se repetă, sânge roșu, care seamănă cu sângele atunci când te tai. Și sigur, în imensa majoritate a cazurilor, e o boală hemoroidară, nu-i nimic important. Pe de altă parte, era reclamă că oamenii de marketing nu fac totul, o... hemoroizii care i-au salvat viața. De ce? Pentru că erau niște hemoroizi care apăreau din cauza unei congestii secundare a unui cancer care creștea deasupra, în rând. Și te-ai dus, ai făcut o colono și ai depistat lucrul ăsta. Deci orice sângerare trebuie discutată cu medicul și cumva impune să te uiți. Pot fi sângerări care sunt oculte, pe care pacientul nu le vede și descopere asta făcând analizele uzuale pe care le faci în luna când e ziua ta, cum așa e. impus de casa de asigurări, că în acea lună, în fiecare an, ar trebui să faci niște analize și poți să vezi că ai anemia sau că ai feriprivitate. La un bărbat, anemia, feriprivitatea nu sunt ok, impun la fel să cauți endoscopie și colonoscopie. La o femeie, sigur că prima dată mergi către Gineco și discuți cu ginecologul, dar la un bărbat, primul lucru este să discuți cu gastroenterologul. Concret, adică îți.

Faci analizele și vezi că hemoglobina este mică și o animie fericivă pentru că pierzi fier și asta se întâmplă pentru că polipul ăla care, adică posibilitatea este că acel polip care s-a transformat în calcer, el... Sau chiar și polipul să sângereze. sau să fie ulcerat, nu? Și practic pe acolo el scapă constant sânge și asta se cheamă hemoragie ocultă. Adică tu nu o vezi, dar ea există și există acest test de hemoragie ocultă care îți caută cu microscopul un scaun dacă există hemoglobină. Testul hemocult a.

Fost inițial dezvoltat în anii 80. E un test care se bazează pe un colorant, pe guaiac, Nu era foarte precis, trebuia să-ți iei dietă, să nu mănânci carne, nu știu ce. Între timp s-a rafinat, a apărut testul Hemocult 2 și mai recent, de câțiva ani, a apărut acest test fit care determină până la 2 micrograme de hemoglobină în scaun. Un test fit pozitiv și aici noi punem ca tofu. Sunt laboratoare care pun 100, sunt altele care pun 20 sau care pun 2. În funcție de acest cut-off, tu poți găsi polip sau cancere. Un test fit-pozitiv impune colonoscopia. De regulă e ceva acolo, cel mai adesea un polip, și îl găsești, îl.

Scoți. Poți să faci tot felul de investigații până să ajungi la colonoscopia. Totuși există această recomandare, că peste 50 de ani, sau în unele cazuri 45 de ani și tu ai povestit mai devreme că cumva incidența începe să crească la vârstă tânără, adică ai pacienți de peste 30 de ani, nu? Din păcate.

Avem și pacienți care am găsit adenoame avansate la 16 ani. 16 ani. Da. Cu ocazia unei sângerări și din fericire părinții au venit și făcând o colonoscopie am găsit un adânum cu carcinominsitu. Totuși.

În funcție de riscurile astea, recomandarea e de a face la 45 sau 50 de ani. Cum ai recomandat-o? De exemplu, dacă se uită la noi acum, la oameni și au o vârstă, fără să-i știi, e o vârstă la care le-ai recomandat să facă clar colonoscopie?

Deci după 45 de ani ar trebui să discute cu medicul de familie. Și el stratifică riscurile. Uite, vorbeam de aplicația mai devreme, în aplicație tu pui acolo, sunt obez, nu mănânc ce trebuie, fumez, am rude de grad 1 cu cancer. clar că riscul meu e mai mare decât cel din populația generală, trebuie să merg către colonoscopie. Versus un om care nu are niciun fel de istorie, sigur că, din păcate, perversitatea cancerului, că asta e o boală extrem de perversă, Poate să apară tocmai la tine, care n-ai nicio istorie, n-ai pe nimeni, ai mâncat sănătos, ai făcut sport, alergi, știu eu, ești ce vorbeam, după standarde tale cel mai sănătos om posibil. De-aia screening-ul este la un om asimptomatic, care hotărăște că își face, ca să aibă o sănătate cât mai bună, niște teste de screening. Nu faci pentru prostată, faci și pentru colon, se poate începe cu acest test fit, la 45 de ani și dacă e pozitiv să mergi către colonoscopie. E.

Important de reținut asta că nu te duci și tu să ceri o colonoscopie, te duci la medicul de familie și vorbești despre acești factori de risc pe care îi iai sau nu îi iai și medicul îți poate recomanda inclusiv alte teste de screening, cum este acest test fit care te trimite către o.

Colonoscopie. Exact, există o sită cumva, și la fel discutând, tu îți cântarești mai bine lucrurile. Invers, când vorbim de oameni cu simptome, că mă întrebai mai devreme, și la fel, perversitatea cancerului e că poate imita orice fel de simptome. Tu poți să fii perfect, cu analize perfecte, să te simți minunat, și din păcate să ai un cancer, și invers poți să-ți lăbești, poți să ai diaree cronică, poți să ai constipație, poți să ai sânge răi, putem vedea simptome legate de metastaze. De exemplu, pacientul vine direct cu metastaze hepatice, deci cu o disfuncție hepatică cu icter, e galben la oi. Și nu.

Are simptome, dar digestiv nu are simptome. Asta într-adevăr. Adică cazuri de acest tip am întâlnit foarte multe în practica mea, pentru că la Institutul de Infundenie asta făceam, noi rezecam metastazele hepatice în funcție de cum creșteau ele, puteai să le rezeci dacă erau foarte multe, era greu să le rezeci, Ținea și de mâna chirurgului. Știu că erau chirurgi prin Italia care rezăcau câte 90 de metastaze, 100 de metastaze și reușeau să salveze ficatul acela într-o oarecare măsură. Dar da, ce e important de precizat și într-adevăr asta e, ca să te parafrazez, e perversitatea acestui cancer, este că el poate să crească încet, dar poate să disemineze după aceea. Adică el, de fapt, așa te omoară, el te omoară de regulă prin așastă metastăzare și prin disfuncția organului în care el metastăzează și apropo de, mi-am adus acum când povesteam de un caz foarte interesant la care am asistat în funden, cu un tânăr de 30 de ani, care s-a prezentat pentru, era deja investigat în alte parte, la noi a venit pentru rezecție, cu un cancer colorectal, i s-au făcut niște teste adiționale și s-au descoperit niște mutații genetice la el, s-a recomandat colonoscopie tatălui și fratelui, și tatăl, tânărul avea 30 de ani, 30 și ceva, și în urma recomandării s-a făcut colonoscopie tatălui și s-a descoperit cancer colorectal la tatăl. Tatăl avea 58-59 de ani, băiatul avea 30 și ceva de ani, și au fost operați practic aproape în același timp, dar în fiind complet asimptomatic, asta vorbim de simptome, pentru că pot să fie simptome, Dar tocmai ai nevoie de aceste discuții cu medicul, de cunoștințe și de screening chiar și în absență simptomelor. Tatăl nu avea niciun simptom. Singura suspiciune erau acele gene. Doctorii s-au întrebat de ce la 30 de ani faci cancer colorectal, i-a făcut testare genetică și era transmisă din familie. Familia a făcut screening și tatăl s-a.

Fost diagnosticat. Multe cancere la tineri sunt cu o dominanță foarte mare a sindromului linci și cred că în România iarăși avem un mare avantaj. Acest sindrom e tocmai legat de acele gene de reparație, forfecelele de care vorbeam, care repara ADN-ul. Există o fundație pentru sindromul linci foarte activă, care face multă educație. care e implicată și ajută și cu testările genetice și cu tot suportul ăsta pentru pacienții cu sindrom linci, care, iarăși, nu dă doar cancer colorectal, poate să afecteze o mulțime de alte organe, și cred că, iarăși, aici avem un avantaj că sunt niște oameni inimoși, care s-au apucat și fac educație și vorbesc despre asta și fac cumva mai multă conștientizare.

Despre acest lucru. Cât de mare e riscul atineri real în momentul de fapt? Și de unde vine el? Adică, ok, dincolo de genetică, înțeleg că genetica te predispune, tu trebuie să fii, tu ești cel care, de multe ori, tu ești cel care vii cu un declanșator pentru propria ta genetică. Acum, evident.

Că noi nu vrem să dim panică cu domnule crește cancerul la tine, sunt unii care și neagă lucrul ăsta și e un studiu foarte amuzant, italienesc, care zice, a, păi nu crește, domnule, cancerul colorectal la tine, de fapt ați încadrat tumorile neuroendocrine, de care cel mai desea nu mori, cele appendiculare, care-ți descoperit întâmplător când faci o appendicectomie și de aia crește numărul. Cred că mesajul trebuie să fie unul important pentru educația. Da, screening-ul scade mortalitatea, scade complicațiile, depistat precoce e un cancer tratabil, cancerul de colon. Există o creștere pe seamă tinerilor, e posibil și datorită, pe de o parte, geneticei și pe de altă parte, stilului de viață. Vedem des un stil de viață care nu-i foarte sănătos, E o epidemie de obezitate de la copii începând și aici iarăși vorbim și încercăm prin stop obezitate să discutăm cât mai mult despre asta. Cred că trebuie să vorbim și despre fumat, care are un rol. Deci, ține până la urmă exact despre asta, despre educație. Și de-aia suntem noi, de fapt, astăzi aici, ca să încercăm să ducem cunoașterea, nu să facem lumină în zona asta. Deci în niciun caz să stârnim panică. Ce-i important, nu știu dacă ești fan al filmelor Marvel, eu mă uit, Black Panther, actorul, a murit de cancer colorectal metastatic, ce adic Bosman, și l-a depistat la 40 de ani. A mai filmat până la aproape 47 de ani de ce l-a trăit, cu cancer metastatic, încă șapte ani și a filmat, inclusiv una din Panthere e făcută când el avea boală metastatică în tratament. Și pe vremea când era rețeaua Tweet, nu era AX, e cred că cea mai repostată despre moartea lui, cea mai repostată postare, cea mai repostată anunț, și care iarăși a dus oamenii la screening. Că până la urmă, de fapt, nu-i asta vrem să facem, să vorbim despre sănătate, e un cancer care e prevenibil, uite, haide să facem lucrul ăsta. În România avem de 2 ani o legislație, sper să se pună, cumva mișcare se pune, cu viteza cu care se pun lucrurile la noi, dar uite că începe să se miște, și o să înceapă un screening mai adaptat, adică s-au distribuit deja niște programe experimentale, teste fit, au fost de pistaz, polip, cancere, deci lucrurile s-au pus și la noi în mișcare, cum a fost la francezii acum 30 de ani. Testul ăsta fit e un test de laborator? E testul fecal, practic pacientul primește fie un kit și își face și trimite, că nu îl poate citi sigur, Fie să duce la laborator și duce în mostra de matei fecale și să lucrează acest test. Dacă e pozitiv, recomandarea fermă este să faci colonoscopie pentru că probabilitatea de a găsi polips sau cancer e mare. Ok.

Să zicem că ai făcut un test fit și îți iese pozitiv. Ai recomandarea de a face colonoscopie. Știi toate poveștile? Știi cum poveștile astea despre colonoscopie sunt și mituri și nu neapărat? Pentru că foarte mult timp s-a făcut și probabil că, adică nu probabil, sigur se face în continuare colonoscopie și fără sedare. Și e dureroasă. Adică o coloană este inervată, în momentul în care tu faci colonoscopie, tu îl umfli, umflătura aia și faptul că te umbli cu un șarpe prin acel coloană, să zicem așa, un șarpe cu o cameră și cu o lumină, asta îți dă crampe. Da? Crampe și durerile. Nu e vreo.

Plăcere asta. Și atunci.

Omul respectiv se duce. Și.

A doua oară nu mai calcă.

Nu mai vine, dar aici alții îți zice că nu mai vin după că zice că nu mai... Da, e anunță. De ce se mai face fără sedare? Când se face cu sedare, fără sedare?

Există vreun criteriu? Criteriul ar trebui să fie să se bagă cu sedare la toată lumea, doar dacă nu îți dorești, și tu zici expres, că sunt oameni care le frică de anestezie. De acord, aici complet de acord. Și cumva refuză, și sunt oameni care stau iarăși, tu nu ai cum să știi dinainte, nici tu ca pacient și nici medicul tău, cum o să reacționezi la columnul. Ei că sunt oameni care vin și stau liniștiți și am nenumărate exemple și fac glume cu tine și tu te întrebi, ia uite, era și eu cu un colon o dificilă, ce-i cu omul ăsta? Și sunt oameni și sunt unii care au, de exemplu, sunt femei tinere cu operații în sfera ginecologică care au multe aderențe și e și mai dureros. care trebuie să beneficieze de anestezie. Acum vorbeam mai devreme de experiența franceză și în Franța în anii 2000 se făcea fără sedare legea de obligativitate a sedării, cred că au dat-o prin 2011 la colonul. E o lege care spune că trebuie.

Să ai anestezist. Și ce faci? Pentru că la noi foarte multe spitale nu au anestezist. Au puțini și nu e disponibil. Asta.

Este o mare problemă. Sunt județe, sunt două județe în țara noastră care nu au nici un anestezist. Nici unul. Nu există niciun doctor care să poată să dea sedări. Și aici e o discuție de sistem, cu toți ar trebui să tragem, sigur, politicieni în primul rând și decidenții, ca să schimbe ceva în sensul ăsta. Că nu compari, iarăși gândește-te că e un pacient care e în București sau Cluj sau Iași și care are și acces și rapiditate. Știi că legea românească zice că într-o lună, dacă ai un cancer, tu ar trebui să beneficiezi de toate investigațiile. Există legea asta? Există legea asta. Păi.

Și nu cred că se aplica.

Nu? Cam multe alte legi. Da. Ea e de 2 ani și ceva.

Trebuie să ai acces la tratament în.

Prima lună de la diagnosticul de cancer.

Tot tratamentul posibil în primele 3 săptămâni de când ai fost diagnosticat de cancer. Și de-asta se motive pentru care în Marea Britanie, dacă ai un cancer, ai tot tratamentul în 3 săptămâni. Dacă ai o altă boală, aștepți 6 luni până la programare. Cu colonul aștepți.

În continuare în Marea Britanie câteva luni de zile, adică poți aștepta până la peste un an de zile ca să ajungi. Există sigur niște chestii care fast track în funcție de ce teste sunt, dar altminte nici acolo nu e acces. Tot așa, limiterile fiind date în special.

De anesteziști. Ok, și la noi care e situația? Care e timpul de așteptare la un spital de stat pentru o colonoscopie? Nu.

E atât de mare. Pentru că, îți dau exemplu de la spitalul nostru, noi avem trei anesteziști alocați numai la gastro. E meritul spitalului al vostru, voia stras de ei. Exact. Toată lumea a tras, adică pe de-o parte anesteziștii, care au înțeles cât de important e rolul lor, societatea de anestezie și cumva profesorul Bubenec a făcut și doctorul, profesorul Sândesc, la fel, se fac mari eforturi tocmai în această idee. Haideți să asigurăm un act medical de calitate, pentru că nu poți face nici endoniscolonul de calitate până la urmă conform standardul fără sedare, dar la fel tu, e foarte greu să compari ce spuneam, știi, București, Iași, Cluj, Timișoara, cu România aprofundă. În programele ROCAS, acele programe inițiale de screening pentru cancerul corectal din România, Se făceau colonoscopii în județul Constanța, la Constanța, pentru Brăila, Galați, Tulcea, Buzău și cred că până aproape la Bacău. Imaginează-ți că tu ai avea indicația de colono și ești la Bacău, trebuie să bei substanța care îți face 20 de scaune și golește intestinul și să te duci la Constanța a doua zi să faci colono sau în ziua aia. Nu e chiar facil. Și cumva colegii de la Constanța au încercat și au mers în capitalele de județ să vadă ce nu e. Nu sunt endoscoape, nu-s gastroenterologi, nu s-anestezi sau nu e bunăvoință. Și câte puțin din toate, de fapt, faca lucrurile să nu meargă. Și de-aia e iarăși un efort, societatea de gastro tot împinge cu societatea de anestezie. Am reușit și tragem împreună tocmai la chestia asta. Am înțeles ambele societăți că e nevoie. că noi avem nevoie de anesteziști, că a fost în unele țări cumva gastroenterologul face și rolul de anestezist. Eu nu-s de acord cu chestia asta. Mai există asta? Există, există. În Elveția, Germania, sunt țări unde se.

Întâmplă. De exemplu, în Republica Moldova știu că încă sunt locuri în care chirurgul îți.

Dă și anestezie. Da, cumva vin cu un argument care gândește că e un polip dificil. Tu te apuci și lucrezi acolo și ești foarte concentrat pe lucrul respectiv și scapi celălalt. Tu nu ești oricum, nu ai talentul și pregătirea și cunoștințele anestezistului. Și atunci cred că lucrurile trebuie foarte.

Bine În mod cert, da, problema într-adevăr nu e într-un singur loc. Există, cum ai zis tu, multe probleme care trebuie rezolvate. E foarte bine că dacă profesor Bubenec și că societatea de anestezie se implică în asta, cumva așa putem să-și înțelegem cât de important este într-un spital sau într-un județ un anestezist și pentru operațiile pe care le faci, dar și pentru astfel de proceduri. Eu știu că atunci când lucram, problema se punea așa, te duceai să te programezi la colonoscopie și zicea avem cu anestezie în fiecare vinere. Fără anestezie te programezi săptămâna viitoare, miercuri, cu anestezie în două luni. Și aveai de ales. Totuși era o alegere, dar dacă te grăbeai și aveai anxietate și aveai niște suspiciuni, voiai să faci mai repede, trebuia.

Să treci prin... În unei ori nu se poate, din păcate. O colonă scurtă, ok, mă uit jos, e o chestie, am o sângerare cu sânge roșu, nu știu ce, poate nici nu-i nevoie de sedare. Dar al minteri pentru gesturile endoscopice, cred că... cumva există masă critică, în sensul că și la nivelul casei de asigurări, ei și-au pus problema, doamne, hai să scoatem complet colonoscopia fără sedare, din rambursare. Pentru că nu trebuie făcută fără sedare. Și și-au dat seama că nu se poate pentru că nu ai peste tot disponibilități. Și atunci au lăsat-o, dar există deja Dom'le, avem această problemă, hai să o rezolvăm și să încearcă să... Ea este.

De contat, 100% de stat, colonoscopia cu sedare. Vreau să te întreb de pregătire, pentru că... Înainte de colonoscopie, facem pregătire. La recomandarea medicului, se bea o substanță care îți curăță colonul. Colonul ăla se curăță prin multe scaune. Dar să te întreb, ca și senzație, e o diferență între această curățare și, de exemplu, o gastroenterită care te curăță.

Prin diaree? E o diferență? Sunt diferențe în sensul că, dacă vorbim strict de pregătirea pentru colono, oamenii trebuie să înțeleagă că în intestin, că e o replică frecventă, eu n-am mâncat, deci puteți să-mi faceți colonoscopie că nu găsiți nimica acolo. Există o secreție naturală din stomac, bilă până la ce există în colon, vorbeam și de microbi care sunt 1,5 kg de microorganisme, deci în colon tu găsești oricum resturi, de aceea e importantă pregătirea. La fel, discuția cu pacientul trebuie să fie foarte aplicată pe acest aspect, adică trebuie să-i explici că dacă nu e bine pregătit ratezi leziuni, că dacă nu e bine pregătit crește riscul de a face o boroboată, să face o perfora ațiesă, pentru că nu vezi foarte bine și cumva lucrurile se pot complica, și că dacă nu vezi ce trebuie, tu îi spui, dom'le, eu am făcut o colună, dar nu e de calitate, deci trebuie să ne vedem în 3-6 luni, pentru că eu n-am văzut. Și tu ai un test pozitiv sau ești cu risc mare, că ai în familie și așa mai departe. Și atunci, pregătirea ei e extrem de importantă. Multă vreme au ținut și țineau regim zile întregi, fără să mănânce, nu știu ce. Acum știm din toate studiile și din Ghidul European că o zi cu un regim fără fibre, deci în preziua dinainte, e bine să mănânci fără fibre, ceea ce adesea pacientul fără fibre. Și contraintuitiv, exact invers se întâmplă, în sensul că pacientul vine, zice, a mâncat numai kiwi și struguri și chestii ușoare, niște pepene, roșu, că știu că e.

Bun. Asta-i interesant, așa aș face și eu, sincer, adică dacă nu aș... aici Și.

E numai semință. Corect, și.

Adică e mai greu să-i elimin fibrele alea de acolo. Exact, și.

Atunci tu îi spui, uite, trebuie să-ți iei un regim mai cu lichide clare și mai fără fibre și cu praf de zâne și gen mezeluri și chestii care dispare, adică atunci e voie să mâncești șuncă, Incredibil. Ok. Și există iarăși, asta poți să vezi și în fișele pe care le dăm pentru pregătire, și pe site-uri, și există, de exemplu, în Corea de Sud, că vorbeam de oameni ordonați, iarăși o aplicație pe telefon, și dacă nu, ei pozează acolo ce iese diarea respectivă, care trebuie să ajungă ca o apă gălbuie, așa trebuie să fie ca să fie pregătit cum trebuie. Și dacă nu, obțin pe telefon, nu le dă ok, nu se duc la spital să-și facă colonoscopia. Deci pregătirea e importantă în primul rând pentru pacient, pentru că îți dă calitatea colonoscopiei. Dacă tu ai văzut totul cum trebuie, e mai fără dureri când ești bine pregătit, că nu ai resturile alea lichide.

Pe care trebuie să le cureți, altfel.

Să te miști. Și te doare mai tare. Acum, oamenii își imaginează, ok, eu eram cu anestezia, dar de durut te doare. Chiar sub anestezie, pacientul resimte niște chestii, nu știe de ele. Ah, că nu.

E o anestezie totală, că tu nu dormi ca la opera. De fapt, tu nu ești anesteziat, nu e anestezia generală ca la operație. E.

O sedare profundă, pacientul nu-și amintește, dar într-un fel organismul resimte lucrurile. și atunci de-aia e important să fie bine pregătit. Cum spuneam și la început, sunt ghiduri pentru asta, sunt fișe, sunt produse care sunt mult mai ușor de folosit și mult mai gustoase, și gustoase în sensul că nu mai sunt grețoase cum erau pe vremuri, sunt trucuri de unde le poți amesteca cu diverse băuturici energizante și sunt studii pe tema asta că uite, dacă bei cu un suc de ăsta pe care îl folosesc sportivi, ca să nu folosim să-mi facem reclamă. Cu electroliți, nu? Exact, chestii cu electroliți. Poți să, așa, poți să le pui la fie. Poți să ce? Poți să bei mult mai ușor. Ah.

Ok. Adică... Ah, cu substanța respectivă.

Ok. Sunt substanțe care vin deja sub formă a unor... Sunt gata preparate, știi, doar bei respectiva soluție și după aia bei apă. Sultanțele.

Astea, adică și cum funcționează ele?

Cum le curăță? Ele funcționează atrăgând apa în intestin și spălând intestinul. Sunt niște, fie istoric, polietilen-glicolu, adică un soi de molecule de zahăr foarte mai, fie niște soluții care se bazează pe sulfat de sodiu sau de magneziu sau de potașiu sau amestecate. și care au un rol laxativ. Trag practic apa în intestință. Te pozești hidratat? Riscul e destul de mic. În sensul că sunt astfel de... au și sodiu, au și potasiu, adică au și electroliți. Dacă le mai și combini și medicul te educă. Uite, dom'le, trebuie să bei pentru colonoscopie substanțele astea. Dacă mori de foame, poți să mănânci cu tare și cu tare lucru până la ora respectivă. În general se face o pregătire split, adică bei în două etape, nu bei totul odată. Dar iarăși depinde de ora la care faci colonoscopia. Una e să faci o colonoscopie la 7 dimineața și atunci poți să bei totul cu 5 ore înainte. Iarăși e foarte interesant... Stai un pic.

Cât durează? Adică ai colonoscopia la ora 0, cu câte ore înainte trebuie să începe pregătirea?

Pregătirea începi, iarăși, ar trebui să o luăm invers. Tu ar trebui să calculezi de când faci colono. Ultimul pahar de pregătire trebuie să fie în medie cu 5 ore înainte de a face colonoscopie. Ok, bun. Adică iei de la momentul colono înapoi. Da. Și de regulă colonoscopiile de dimineață, cum se fac, poți să faci colonoscopie începi la 9 seara, bei prima doză și după aia la 4 dimineața. Și nu prea dormi. Din păcate nu prea dorim. Pe de altă parte, iarăși, tu poți să faci o colonoscopie după amiază. Și atunci poți să bei, fie foarte devreme dimineață și la ora 10, fie tot odată, dacă ai o colonoscopie la ora 12, de exemplu, bei totul de la 6 dimineața și după aia 5.

Ore. Dar de ce nu există varianta în care, să zicem, am colonoscopie dimineața? Și eu mă pregătesc o zi înainte, dar încep cu o zi înainte să beau dimineața, termin seara și mă culsăr.

Pentru că există o secreție de care vorbeam și s-a văzut că, de exemplu, sunt studii foarte tranșante din Corea de Sud, că ei sunt obsedați cu calitatea. în colonoscopie, dacă depășești, zic ei, cu mai mult de două ore de la ultimul păhărel de substanță pe care l-ai băut, ai multă secreție care îți maschează colonul drept. În Europa sunt cinci ore, de altfel nici n-ai putea convinge un anestezist să te sedeze, pentru că anesteziștii au această chestie care e prin lege impusă, tu trebuie să fii ajen de patru ore, adică fără să bezi, să mănânci nimic cu patru ore înainte de sedare. A.

Corect, pentru că sedarea îți dă riscul de a vărsa. Și cumva, cred.

Că cel mai bun mesaj pentru pacient este, uite, ar trebui să faci colunul la ora X, scazi 5 ore, atunci va fi ultimul tău păhărel de substanță pe care îl bei, fie substanță și după aceea apă clară. fie substanță mixată în apă, depinde ce folosești. Până la urmă, noi folosim lucrurile care sunt în ghidul european și sunt câteva substanțe, știi, variațiuni pe aceeași temă, fie PEG, fie cum vorbeam de soluțiile astea cu sodiu sulfat și așa. Îți faci pregătirea, cu patru ore înainte nu mai bei nimic și îi poți să-ți umezești doar buzele că se supără anestezistul. Societatea Europeană zice chiar două ore, dar nu ne place să ne supărăm anesteziștii.

De acord, știu. Și în intervenții chirurgicale sunt tot felul de ghiduri care spuneau că poți să bei inclusiv, există chiar un protocol de recuperare rapidă de după intervenție care spune că poți să bei suc de mere cu două ore înainte de intervenție. Pentru că îți dă energie, te hidratează, e ca o perfuzie, s-a dus. Dar la noi nu se acceptă, trebuie să anestiziți o zi și într-adevăr au.

Motivele lor. Da, da, da, e mai bine, evident că medicina de la Hipocrate în coace e să nu faci rău. Și atunci nu ne dorim, vrem să minimizăm. Vorbeai și de deshidratare, iarăși depinde foarte mult. Un pacient tânăr, fit, și așa mai departe, care e în formă, suportă într-un fel lucrurile, versus un bătrân diabetic cu multiple comorbidități, care poate că e bine să fie supravegheat și spitalizat pentru colonoscopie. La fel, asta ține foarte mult de pacientul individual și discuția o face doctorul în momentul când se decide. Da, e nevoie? Vrei să facem asta?

Corect. Și ai descris pregătirea, da? Deci, practic, între ultimul pahar și colonoscopie trebuie să fie 5 ore. Ai făcut pregătire. Poți să ne descrii cât de cât ce se întâmplă în timpul colonoscopiei? Cum se face? Cum o faci? Păi.

Colonoscopia, teoretic, presupune această consultație inițială. În unele țări e și consultația de anestezie, că nu te acceptă într-o sedare dacă ești văzut în ziua respectivă. În România consultația preanestezică de regulă se face cam în ziua respectivă, când e și colonoscopia. Doar dacă sunt situații anume, în discurs cu anestezistul, știi, are un teren super alergic, multiple comorbidități, etc., atunci poate să-l vad anestezistul mai devreme. Își bea substanțele, e important să discuți despre asta, ce te aștepți, uite, nu fibre, că vorbeam, știi, tocmai asta o să... Că există trucuri să le faci mai gustoase, de la le pune la rece, până le combina cu diverse, poate să bea ceai, ice tea, whatever. Că nu-i musai să bei doar apă și.

Așa. Dar am făcut consultul, te-a văzut anestezistul... Pai.

Veni la spital, te-a văzut anestezistul, ți se pune branul la monitorizarea, Și, practic, începe sedarea, tu adormi, ești monitorizat, se monitorizează și gazele din sânge, ritmul cardiac și așa mai departe. Și se pătrunde cu acest endoscop, care e un endoscop cu o lungime între 1,60 m și 1,20 m, depinde, media e de 1,60 m pentru tuburile astea. Sunt endoscope din ce în ce mai destepte, că vorbeam mai devreme de a scăpa leziunile plane. Sunt endoscoape care au la o apăsare de buton fie un soft, fie o lumină specială care îți revelă mai bine jubile. Și există și integrat module de inteligență artificială. Până acum inteligența artificială eram noi ăștia din sală, știi, că aveai două, trei, patru perechi de ochi care se uitau la ecran, inclusiv anestezistul zicea, uite, poate n-ai plăsut. Acum există un modul care piuie și îți mai pune și o țintă pe polip și asta crește rata de detecție. Și pătrunzi cu colonoscopul până la capăt, acum depinde inclusiv se poate pune în intestinul subțire dar La fel, când indicația e o boală, cron sau anemie, te duci.

Musacii... Cât de mult poți să intri în ziua de azi? Că e o valvă ilocecală, într-adevăr, întreținut subțire?

Se intre cam 15-20 de centimetri. Deci poți.

Să intri și pe intestin subțire.

Ok. la o colună de screening nu intri de rutină în intestinul subțire, că nu, asta ești subțire. Și ajungi la capăt, există formal indicația de a face niște poze. În niciun ghid nu zice să filmezi, dar în general în România se filmează colună, că pacientul poate să primească acest filmuleț la sfârșit dacă vrea să-l mai vadă cineva peste X în timp. Și la fel, în funcție de ce găsești, dacă sunt leziuni, se rezecă de prima dată polipii, sau dacă e o leziune foarte complicată, nu se rezecă și e o decizie. Dom'le, iau niște biopsii, nu foarte multe, pentru că dacă iei multe biopsii, de exemplu, dintr-o leziune plană, tu faci fibroză și nu o mai poți rezeca. Dacă nu te pricepi în centrul tău, îl trimiți mai departe. Pe pacient? Pe pacient.

Da. Unde se repede colonoscopia și se face. Dom'le.

Ți-Am găsit o leziune care pe noi.

Ne depășește. Cât timp durează procedura asta de colonoscopia?

În funcție de cât de dificil e colonul, tu trebuie să urci într-un timp variabil, care poate fi de un minut până la mai multe minute, 15-20, obligatoriu, iarăși societatea europeană zice coborârea trebuie să fie minim 6 minute. Așa e acest timp.

Ca să poziția asta. Deci, ai zis așa că poți să urci, că acum am prins. Poți să urci pentru că tu intri cu colonoscopul în rect și urci pe colon. Până ajungi la capăt. Până ajungi la capăt în check. Deci poți să urci într-un minut sau până la 15 minute. Sau și mai mult.

În general, dacă e o colună care se prelungește foarte mult, unor e mai înțelept să te oprești, fie să-l vadă cineva mai experimentat, fie e o zi proastă a pacientului sau a ta, sau așa, sau e o stenoză care nu poate fi trecută în momentul respectiv, poate mâine sau peste o lună, e perfect. Și.

După aceea cobori șase minute, adică când te retragi poți să vezi mai bine.

Trebuie uiți să cu te atenție, exact. E.

Ca și cum mai interesant, e ca și cum când urci, e ca și cum mai merge cu o mașină și te uiți în față. Când cobori, e ca și cum te-ai întoarce și te-ai ita în spatele mașinii și vezi cum se duc. Ai mai mult timp să vezi lucrurile, nu?

Sigur că lucrurile aici le nuanțăm. Ok, am găsit un polipaj mititel în urcare. E bine să-l ataci în urcare, pentru că dacă are 5 mm și L-ai văzut pe undeva, s-ar putea când te-ndorți să nu îl mai găsești. Însă și faptul că e o mică biopsie care face sângerare, îl găsești data viitoare.

Știi? Și ai zis că ghidul recomandă o întoarcere, o retragere de șase minute? Deci asta înseamnă că cea mai scurtă gonoscopie ar putea să dureze șapte minute. Șapte-zece.

Minute, pe acolo. Să ne gândim până când începe anestezia, până pacientul adorme, până faci tușă, E un.

Motiv în plus să-ți dorești, înțeleg, ca pacient sedare pentru 10.000 de deconoscopie, că e mai de lângă de laptă față de o endoscopie superioară, unde.

Ai intra rapid. Și la endoscopia superioară, ghidurile zic că e nevoie de între 3 și 6 minute ca.

Să fie de calitate. Eu am văzut endoscopii de 20 secunde. Ai intrat, ai văzut, ai ieșit. E gastrit, ai.

Ieșit. Nu e o idee foarte bună, nu. Iarăși, e important să fie cu sedare ca să poți examina corect. Gândește-te că sunt leziuni complexe unde ai nevoie de o disecție sau de o rezecție mai complicată și acolo durează și 3 ore. Deci, ok, am găsit o leziune, o tumură care crește lateral, care e greu de disecat, ne apucăm de ea, e mare, durează.

3 ceasuri. Bun, să zicem că am făcut colonoscopie, am descoperit, din păcate, o formațiune care poate să fie un cancer, i se ia biopsie, se constată că este cancer. Care sunt opțiunile de tratament pentru cancerul colorectal? Deci.

Aș face aici o mențiune că dacă găsești o tumoră care nu e clar, uite, e în rect sau e în cec, adică la KPT, o poți marca. Există marcarea cu tuși, astfel încât chirurgul să o găsească mai ușor, mai ales pentru operație la paroscopii, când nu deschizi să stai să pipăii colonul. Deci putem să facem marcai, să iau biopsii, la biopsii vedem colorații clasice sau imunohistochimie, sau și imunohistochimie, Se face un examen de bilanți, de care vorbeam mai devreme că trebuie să ai acces într-o lună, adică pentru cancerul de colonie o anumită abordare, pentru rect altă abordare. În sensul că pentru cancerul de colon se face un CT, torace, abdomen, pelvis, se fac marcări tumorali și adesea vedem marcări tumorali făcuți inutil. Deci marcării tumorali se fac când ai cancer, nu se fac de screening, cu excepția PSA-ului, sigur. Dar pentru carcinul embrionarul de la colon, Nu se face acest examen de screening. Vin pacienți înlemniți de stres. Uite, mi-a găsit markerul ăsta. Da, dar de ce.

Ți l-ai făcut? Adică iese des fals-pozitiv, nu? Adică poate să iasă...

Dacă ai COVID, dacă ești virozat, dacă ai medicamente, dacă ai sarcină, whatever. Sunt un milion de moale. Asta e o informație.

Foarte bună, pentru că, într-adevăr, De multe ori pacienții se duc singuri și își fac analize de marker tumoral, crezând că așa pot descoperi un cancer. De multe ori descoperă că analizele astea sunt pozitive, iar stresul este unul major. Probabil că pierd câțiva ani din viață doar stresându-se până ajung la alte investigații. E foarte.

Greu după aia să mai îi convingi că nu e o problemă, că poate ar fi bine să lase de fumat, că e de acolo. Sunt creșteri de o unitate sau două, da, care pe el, ca pacient, efectiv te disperă. Sunt pacienți care sunt în pragul sinucidei și nu glumesc, adică la modul cel mai sincer. Pentru că cineva a avut această idee să facă marcării și a găsit această chestie mișcată. Și începe endoscopie, colonoscopie, CT, remene, nu găsești nimic. E foarte greu să-l liniștești că el vede că, uite, e acolo. Ok, și lucrezi să.

Faci invers. Întâi îți faci colonoscopie, dacă ai suspiciune, ai găsit.

Am găsit, se face pentru că la cancerul colorectal 60% poți să aibă acest antigen carcinoembrionar crescut. Ăsta e o proteină embrionară. care poate să crească, dar la ce e util? E util să-l monitorizezi, adică l-am operat, l-am tratat, a scăzut. Dacă începe să crească, te gândești fie că e o metastază, fie că e o recidivă. Perversitatea cancerului este că tu poți avea la început antigen carcino-embrionar pozitiv, dar să faci o metastază sau o recidivă cu o clonă care nu face carcino-embrionar, și invers, poți să nu ai, să fii noi a 40% cu ACE-ul negativ, deci exact ce vorbeam, markerul ăsta, tu poți sa ai dita cancerul cu markerul 0. O dată ce ai depistat Dom'le, n-am avut antigen carcinu embrionat, el intra in protocolul de urmare, chiar daca initial era 0, vreau sa faci o clona normala. Și cum vorbeam, se face acest CT care urmărește metastazele, mai ales metastazele hepatice pentru cancerul.

De colon. Ce povestești tu acum e important de explicat că odată ce ai descoperit un cancer se face acest bilanț oncologic. Adică tu vrei să stabilești cât de departe a ajuns acel cancer, pentru că în funcție de cât de departe a ajuns, tu îi dai un stadiu și fiecare stadiu are alt regim de tratament. Exact. Adică tu poți să începi în unele cancere.

Cu.

Chimioterapie și după aia cu rezecție chirurgicală sau cu rezecție chirurgicală, după aia poți să-ți dai chimioterapie adjuvant, adică să ajungi din spate, poți să faci... pentru că în final cancerul se rezumă la rezecție și rezeci cât de mult poți sau până unde ajungi. Adică poți să ai, de exemplu, cancer de colon, Și în urma bilanțului constați că ficatul e curat, că totul este curat și rezegi și doar cancerul respectiv? Și poate.

Nici nu e nevoie de chimio, că dacă e un cancer... Lucrurile din fericire la oncologia sunt foarte protocolate. Corect.

Știi exact ce trebuie să faci în funcție de.

Stabilizare. Și cuva, iarăși, ca răspunderea să nu apese pe un singur medic sau pe bietul bolnav, să iau o decizie multidisciplinară, adică un colo, o gastroenterolo-chirurg. De aici a apărut bordo-oncologic. Comisia de oncologie, în fiecare joi, se discută cazul.

Și la voi e joi. Și la noi era joi. Adică e în continuare joi la fundeni, dar e o regulă de 5 joi. Nu știu.

În Franța erau marți. Cred că am avut noi mai mult timp joia dimineață sau nu știu, nu îmi dau seama de ce-și joi. E foarte interesant.

Că de acolo au părint aceste borduri și acum din ce în ce mai multe specialități își dau seama că au nevoie de borduri multidisciplinare. Pentru că.

Lucrurile, pe de-o parte tu supraspecializezi doctorii și vrei doctor de o singură boală, că tu vrei să fie cel mai performant doctor în nu știu, boală inflamatorie în cron, în cancer, în ce vrei.

Tu. Cum ai uite, chirurgul colorectal, care operează doar ca angel colorectal, da. Ai vrea să fie.

Cel mai bun care face numai asta, pentru că e o cură de învățare, știe ce să disece, o disecție în cron e diferită de una de cancer. Și din fericire sau nefericire, oricum modelul a fost chirurgul care făcea multe cancere, s-a apucat și de cron, după aia au văzut că lucrurile sunt un pic diferite. Dar e important, decizia e una multidisciplinară, după o discuție aplicată, individualizată și îi propui o terapie cât mai adaptată pentru el. Și.

E foarte interesant să ați ieși la aceste discuții, pentru că discuțiile astea în bordurile oncologice, practic toți, și se adună mulți. Adică vin, cum se întâmplă, mi-ar plăcea să le povestesc cu oamenilor foarte pe scurt, pentru că nu este doar un chirurg, un oncolog, un radiolog. De regulă este un radiolog care vine și pune filmele și ne uităm la filme, la tomografii, Sunt mai mulți oncologi care vin să-și prezinte cazurile, sunt mai mulți chirurgi care vin să-și prezinte cazurile. Și, practic, sunt din mai multe specialități, mulți specialiști și se prezintă un caz. Și unul ridică mâna și zice, măi, eu aș face rezecția asta, uite, e bine delimitat așa. Oncologul zice, da, da, uite, protocolul zice că e mai bine să-i faci chimio neajuvant, adică, întâi dăm chimioterapie și după aia crează azi mai bune. Radiologul zice, da, dar uite rezecția asta aici e aproape de acest starter, ar putea să ajungă acolo și discuțiile curg și se ia o decizie exact este ca un EI. E ca un EI pentru că sunt mai multe capete care iau toate o decizie și nu mai e doar la doctor sau.

La pacient. Da, e oricum din fericire în oncologie accesul și în România e sigur nu cât ne-am dorit dar e un acces bun la diverse molecule inclusiv noi și e grație asociațiilor de pacienți și doctorilor care au tot insistat. și cumva se ia o astfel de decizie adaptată pacientului. Cum ziceam, bilanțul e foarte, foarte important că îți stabilește ce și cum. Vezi niște leziuni care sunt suspecte, hepatic. Se face RME, uite, sunt sau nu sunt metastaze. Se face PET CT, care clarifice. Pentru rect, e diferit pentru că rectul poate metastaza direct în altă parte, adică plămâni sau la nivel cerebral. având, la nivelul circulației hemoroidare, poate să meargă direct în cavă. Și atunci, pentru rect, se face reme de rect, ca să vezi extensia locală și așa, și se face un CT care e captor acea abdomen și pelvis. Deci sunt niște lucruri în plus. Și ca și.

Procedură curativă, există și radioterapie la.

Rect? Radioterapia care e obligatorie. Pentru colon nu are niciun efect, pentru rect, este obligatoria și iarăși să iați cea mai bună decizie în funcție și de pacient și de statutul lui. Sunt scheme britanice în care primești niște doze uriașe într-o săptămână și te operează imediat, ceea ce noi, între ghilimele, ăștia din Europa, nu din insulă, nu suntem de acord și se fac protocoale mai lungi de raze și aștepți ceva pentru că nu vrei să umbli pe țesuturile alea Corect, așa e. Adică fiecare are o abordare diferită. De ce depinde.

Și cât de mare este șansa de vindecare cancerului? Depinde de stadiu. Cum.

Bine ai zis la început, un cancer care e într-un stadiu incipient, îl poți rezeca doar la endoscopie și gata. Deci ai făcut o colonul, l-ai rezecat și ești vindecat, o rezecție R0. Cu un cancer avansat, supraviețuirea la 5 ani e mică, adică e redusă. Cu un cancer incipient, 95% sunt bine mersi la 5 ani. Asta, iarăși, revenim. De ce prevenție? De ce insistăm?

Și riscul de recidivă în funcție de ce contează?

Și unde apare recidiva asta? Recidivele depinde de o serie de factori și s-a, la fel probabil ca și viitorul, că vorbeam de AIVA, fi să prezici recidiva în funcție, știm sigur că un criteriu de calitate este numărul de ganglion pe care îi scoate chirurul. În funcție dacă trebuie să fie minim 12 scoși, în funcție de cât de mulți sunt invadați sau neinvadați de celulele canceroase, riscul de recidivă e mai mare. Dacă pe tumora inițială ai invazie perineurală sau linfatică.

Deci poți să-l preziți ușor, să-l prezici și poți să urmărești pacientul mai mult, mai bine. Oricum, recidiva, odată ce ai scos tumora de colon, recidiva apare ca metastază, corect? Poate exista.

Uneori și recidiva locale, să zicem, suntumori de reț sau așa, unde abordarea a.

Fost dificilă. Ok, și n-ai o margine curată de rezerș. Exact.

Și marginea n-a fost perfectă.

Am acoperit cam tot ce ne-am propus, am vorbit despre simptome, care sunt semnele, de ce apare, care e mecanismul, de ce prevenția și screening-ul e atât de important, cum se face colonoscopia asta, e o informație importantă pentru oricine, pentru că pe toți ne așteaptă probabil recomandarea de a face la om dat-o colonoscopie. Eu am făcut două. E interesant că ai făcut.

Două. Da, pentru că tatăl meu din păcate s-a prăpădit de un cancer de colon, Și, deși nu eram super happy, am de plină încredere în colegi și am făcut două.

Colonoscopii. Da. Știi, glumeam înainte de acest podcast cu colegul.

Meu.

Claudiu, vorbeam de tot să experimentez o grămadă de proceduri și screening-uri, inclusiv la medical, inclusiv în vlogurile pe care le facem. Noi gândeam cum ar fi să facem o... O cunosc cu P-Live, știi? Camerele să fie și pe mine și în mine.

Asta era gluma, de fapt. Da, s-a făcut. Da.

Ai zis, ai povestit asta că s-a făcut.

Da. Catecrudic a făcut-o în anii 90, dar a făcut recent... Nu știu dacă Jimmy Fallon, anul trecut, că e foarte cool tipul și mie îmi place mult de el. Dar el nu poate.

Să fie sedat, adică se face fără sedare sau e sedat? Au.

Făcut o sedare din asta, cum zic ei.

Conscious sedation. Adică nu-ți dai seama ce zi se întâmplă. Mai.

Râdeau de el, el bâigâia acolo ceva. Au făcut și o reclamă în care sunt și rapperi ăștia și au făcut ceva în bancuri cu... Și vreau să te întreb.

Legat de sedarea asta ușoară, vreau să te întreb dacă ți s-a întâmplat, pentru că eu am o rudă care în timpul unei colonoscopii, cu o sedare ușoară, a rupt colonoscopul. L-a rupt. A luat șarpele și l-a rupt.

Nu, în general la noi nu au fost astfel de chestii, adică în sensul că... Dar.

Sunt povești de astea? Adică se poate întâmpla?

Sedarea este foarte, știi, impredictibilă, adică în momentul când începe anestezia, uneori pacientul poate să aibă reacții paradoxale, inclusiv de la anumite medicamente fac niște reacții paradoxale. pe care anesteziștii le mănageriază impecabil. Deci n-am avut... Ei au întotdeauna substanța potrivită pentru fiecare gen. D'acord.

Și abord rapid spre vena. Da, ok, sughite.

Pentru că e o chestie frecventă. Știu întotdeauna ce să fac. N-am avut... Cel mult am avut povești interesante sau înjureturi foarte suculente, dar atât. Da, știu asta că.

E interesant. Zi-mi, te rog, spre final, care ar fi acel mesaj pe care l-ai transmite oamenilor care s-au uitat până acum, au ajuns până la acest punct? Ce sfat le-ai da, dacă ar fi să le dai un singur sfat? Ha, dacă m-au.

Răbdat pe mine până acum... Cred că e important să avem încredere până la urmă. E unul din cancerele... Eu, personal, nu mă așteptam la cifrele astea. Când am văzut că-i pe loc un tic amortalitate, cumva pentru mine a fost o dezamăgire, dacă vrei. Pentru că, al minteri, noi suntem obișnuiți să credem că e un cancer curabil, prevenibil, și cumva și pacienții au această impresie că e un cancer, între ghilimele, mai ușor. Deși la cancer nu poți să spui niciodată chestia asta. Dar faptul că la noi încă reușește să fie un criminal atât de mare, arată că ceva nu facem bine. Trebuie să ducem mai departe, să avem mai multă încredere, pentru că încrederea între noi și pacienți s-a cam rupt de multă vreme și vina nu e a pacienților, ci e a comunicării și a noastră. Trebuie să știe ce să discute până la urmă cu medicul lor, dacă există, uite, și cumva educația asta o putem face tot timpul de la app-uri pe telefon care îți spun că ai un risc mai mare, până la discuții între prieteni și pot să-ți zic că eram, nu spun unde, pe Mendeleev la o cafenea și am tras cu urechia la niște Hipsteri de lângă mine și vorbeau despre colonoscopie, erau hipsteri așa spre 50, și vorbeau despre anestezie, despre colono, cât de important e să o faci, anecdotic așa, dar oamenii încep să se preocupă. Cred că rolul nostru este să le arătăm că e o metodă singură, Până la urmă trei făcută câștigi foarte mult, cum ziceam, 20 de ani și ziceai la început de Norswitch, de studiul ăla care arăta că nu-ți modifică mortalitatea, ei au ales să-l publice tocmai ca să-și facă publicitate, știi? Cum adică? Păi, îți dea să văd. Asta, pe care și.

Context, este un studiu foarte controversat, care la un moment dat, care spune în concluziile sale că, că dacă faci conoscopie nu reduci mortalitate, deci nu.

Are rău să faci conoscopie. Scade numărul de cancere, dar nu scade mortalitatea. Și.

Care e faza cu acest studiu? Păi faza.

E că n-au venit cei care trebuiau să vină. E un studiu din Europa de nord, oameni ascultători al mintei rolandezii, polonezii, Michael Kaminsky care e un bun prieten, a fost și ministrul sănătății în Polonia și un mare colonoscopist polonez educat în Norvegia. Dar până la urmă, dacă te uiți la datele, că statistica poți să faci orice cu ea. Știi, Brennauer a apărut la CNN, autorul principal al studiului, și până la urmă chiar el a recunoscut că populația pe care au inclus-o și care a venit la colonoscopie era o populație unde lucrurile au șchiopătat. Adică n-a fost... Pentru că după ce au eliminat din studiu și s-a uitat strict pe numărul de cancere depistate și cum a fost modificată Mortalitatea, culmea că mortalitatea scădea și au apărut după aia meta... mă rog, analize, sub-analize, care au arătat că studio a fost util și că, de fapt, scade mortalitatea. Iarăși, că vorbeam, ok, am un feed pozitiv, ce fac? Pentru că mulți aleg să nu facă nimic și e cea mai proastă alegere. Din păcate, țările latine și Franța are această problemă. În Franța, rata de... conversia unui test pozitiv în colonoscopie de 30 și ceva la sută. Și se discută foarte mult în societatea franceză de gastro, cu care eu am păstrat relații foarte apropiate și cumva unul din profesorii care se ocupă de screening îmi e prieten și povestim adesea ce probleme au ei, ce probleme avem noi. Versus Olanda, unde rata, știi, mult mai ordonați oamenii, e de aproape 80%. Deci cred că ține de... Bariera asta de firile noastre, cu atât mai mult în România, educație, poate și noi acum am pus o boabă de cunoaștere ca oamenii care se uită la noi să zică, da, dom'le, nu-i chiar atât de groaznic, e o problemă majoră, hai să văd ce aș putea face și nu-mi fac colonul, că nu vreau, că mi-e frică, că nu știu ce... Dar fac.

Un fit, mă duc la medică. Dar.

Mă duc la doctor, discut despre asta. Îmi fac aplicația și stau destul de tuite, sunt hipster sănătoasă. Da, mă bucur că încheiem.

Așa algea și, într-adevăr, sper să fie o babă de cunoaștere care să crească acolo în timp, să înțelegem cât de important e screening-ul, prevenția, ce trebuie să facem pentru a evita acest cancer și, până la urmă, vezi, e așa, fix e un paradox de ce vorbeam la început, că este cauza numărul 1 de mortalitate din cancer în România și este un cancer din care teoretic poți să nu mori, pentru că îl poți descoperi la timp și avem resurse pentru asta, avem acum și materialul ăsta din care putem să înțelegem aceste lucruri. Lucian, îți mulțumesc pentru prezență și pentru tot ce.

Ne-Ai povestit. Eu mulțumesc pentru oportunitate și luna Martie luna albastră, să vorbim și să ne educăm despre cancerul clorectal. Mersi mult, Mihai, mi-a făcut deosebită plăcere să fiu astăzi aici. Mulțumesc, Lucian, și ție îți.

Mulțumesc că ai rămas până aici cu noi. Dacă ai întrebări, scrie-le jos în comentarii. Dacă ai sugestii, scrie-le jos în comentarii. O să lăsăm pe aici alte materiale la care poți să te uiți mai departe și pe curând.