Cum recunoști FIBROMIALGIA și ce tratamente există

Ești un pacient care are dureri, este obosit, nu se poate odihni, nu doarme bine, are ceață mentală, are alte afecte cognitive sau psihologice și te duci la medic, îți faci analize și doctorul zice, dom'le, n-ai nicio problemă, du-te dom'le și trăiește-ți viața că n-ai nicio problemă, suferi de o slăbiciune psihologică, fii mai tare. Dar e foarte posibil ca medicul tău să nu știe de această afecțiune. Vorbim despre fibromialgie. Pacienții cu fibromialgie de multe ori se plâng la durere la atingeri fine, cum ar fi la atingerea hainelor. Te ating hainele și tu simți acea durere. Și sistemul nervos central pare să fie hiperexcitat. Cât de mult te doare, cât de des te doare, cum te doare, cât de insuportabilă este durerea. Toate astea schimbă sistemul tău nervos central în a fi foarte sensibil la durere. Riscul tău de a face fibromialgie este mult mai mare dacă unul din păriți are fibromialgie. Și printre cele mai bune lucruri pe care le poți face în fibromialgie este să faci... Mamăle, te salut! Dr. Mihaila aici. Vorbim despre fibromialgie. Și acest material e pentru tine dacă ești un pacient care are dureri inexplicabile în partea superioară, inferioară, axial, pe centru a corpului, însoțită de o boseală persistentă. Absenteism de la locul de muncă. Somn care e deloc odihnitor, ceață mentală, după cum o să vedem, care se cheamă fibrofog și alte simptome pe care le descriem aici. Și te duci la medic, îți faci analize și doctorul zice, dom'le, n-ai nicio problemă. Toate analizele sunt perfecte. Du-te, dom'le, și trăiește-ți viața, că n-ai nicio problemă. Suferi de o slăbiciune psihologică. Fii mai tare, da? Deci dacă ți se întâmplă asta. Dar acest material este și pentru medici, de orice vârstă. Fie că ești medic tânăr și foarte probabil să vezi astfel de pacienți în cariera ta, pentru că prevalența urcă până la 8% din populație care au fibromialgie sau dacă ești un medic mai în vârstă pentru că această boală a fost foarte greu recunoscută și încă nu se învață suficient despre ea, cu toate că prevalența e destul de mare. Istoria bolii e foarte interesantă. Prima dată a fost denumită reumatizm muscular în 1800, toamna, și atunci au fost descrise prima dată punctele slabe, apropo, punctele sensibile pe care când apeși cu degetul ele te dor, alea au fost primele criterii de diagnostic. După aia în 1904 a fost descrisă ca fibrozită, sufixul ită însemnând că e o boală inflamatorie. Nu s-au găsit marcări inflamatori și a fost după aia redenumită în boală psihosomatică, adică s-a considerat că tu somatizezi. N-ai nici o problemă, dar problema există, o să vorbim despre ea. Tu n-ai nicio problemă și atunci tu ai impresia că ai acele simptome. Și de abia în 1976 fibrozita e redenumită fibromialgie. 1987, adică când m-am născut eu, AMA, adică American Medical Association recunoaște fibromialgia ca entitate patologică distinctă. 1990, American College of Rheumatology publică primele criterii standardizate de diagnostic. 1992, OMSO recunoaște drept patologie boală de sine stătătoare. Deci iată că de curând timp ea e recunoscută ca fiind o patologie de sine stătătoare, o afecțiune de sine stătătoare cronică, a cărei cauze, atenție, încă nu le știm, bănuim anumiți factori predispozanți, pare să fie genetică și mediu, ca în foarte multe alte situații, dar e foarte posibil ca medicul tău să nu știe de această afecțiune. Și atunci, dacă tu te regăsești în tabloul pe care o să-l descriem, e bine să te duci să cauți ajutor la cineva specializat pe această afecțiune. de regulă reumatolog sau medic de familie. Acum, ca și caracteristici generale, fibromialgia are un spectru larg de simptome care depășesc durerea. Sunt multiple sisteme din corp afectate, iar intensitatea fluctuează de la o zi la alta. Dar există o triadă care este cât se poate de sugestivă pentru fibromialgie. În primul rând, ai durere cronică extinsă și o să încerc să arat din Aici vezi punctele sensibile care au stat initial la baza diagnosticului. Diagnosticul nu se mai pune după aceste puncte pentru că sunt foarte subiective, dar durerea de regulă în fibromialgie se duce în partea superioară a corpului, inferioară, dreapta, stânga și axial. Și dacă împarți corpul superior, stânga, dreapta, inferior, stânga, dreapta și axial, dacă ai în cel puțin 4 zone din astea 5 durere, se pare că diagnosticul este unul dintre criteriile bifate pentru fibromialgie. Și punctele astea, dacă vrei să ți le descriu, Cu toate că astea țin de criteriile vechi, dar te pot ajuta și aceste criterii, punctele sensibile în fibromialgie se referă la occiput, adică în spate aici, la inserția mușchilor suboccipitale, aici unde simți aceste tendoane, pe trapez în spate, deasupra feselor, sub fese. Iar în față, vorbind despre cervical inferior, aici, la a doua coastă, de jos, deci practic sub claviculă, Epicondilul lateral, adică aici, în partea asta exterioară a cotului și în zona genunchilor. În fine, astea sunt zone care sunt, sunt zone dureroase și în Harrison e descris inclusiv felul de a le palpa și felul de a le palpa sau de a diagnostica durerea în aceste zone este apăsarea cu degetul mare. Deci atenție, se apasă cu degetul mare, cu unghia de la degetul mare, se apasă cu o greutate de 4 kg pe metru pătrat și anume apeși în așa fel încât unghia să se albească. Deci prima jumătate a unghiei sau toată unghia devine albă de la presiunea cu care apeși. Dacă la această presiune apare acea durere care poate să fie difuză, poate să fie de tip arsură, înțepătură, junghi, durere surdă, Asta înseamnă că primul criteriu este bifat. Și revenim la această triadă în care primul criteriu în triadă este durere cronică extinsă, am vorbit despre ea. Al doilea criteriu în diagnosticarea fibromialgiei din această triadă este obosala severă, este copleșitoare, este persistentă, nu se ameliorează după odihnă și somn și se simte ca o epuizare profundă. Și al treilea criteriu presupune tulburări de somn. Somnul este non-revigorant, ai insomnie, la inițierea somnului și la menținerea somnului, ai greutăți, ai somn non-revigorant, te trezești epuizat după somn și apar anomalii PEG, unde alfa în somn profund. Tu ai somn profund iar creierul tău lucrează ca și cum ar fi treaz. Pe lângă această triadă există și alte simptome. Simptome cognitive, cum ar fi ceață fibro sau fibrofog, care presupune că ai dificultăți de concentrare, memorie pe termen scurt afectată, confuzie mentală, gândire încitinită și asta are un impact profesional puternic, ai parestezie, amorțel, fornicături, dureri de cap sau migrene. Și apare această sensibilitate senzorială. Adică atunci când ai aceste puseie de durere, ai și fobie la lumină, la zgomot, la mirosuri, la temperaturi. Fibromialgia de multe ori apare asociata cu alte boli si doar le enumar. Sindromul de colon irritabil care tina de multe ori de disbioza, iar disbioza pare ca se intalneste foarte des la pacientii cu fibromialgie, discutam si despre asta. Apare la sindromul picioarelor nelinstite, adica pacientii cu sindromul picioarelor nelinstite au de multe ori fibromialgie. la pacienți cu turbulări psihice, depresie, anxietate care se întâlnesc des în fibromialgie și din nou Harrison descrie simptome neuropsihice unde se spune că în plus față de durere generalizată pacienții cu fibromialgie raportează de obicei oboseală, rigiditate, turbulări de somn, disfuncții cognitive, anxietate și depresie. Aceste simptome sunt prezente în grade diferit în majoritatea pacienților cu fibromialgie dar nu sunt prezente în fiecare pacient sau în orice moment la un anumit pacient. Deci simptome care se perindă de colo-colo ca și intensitate sau ca și incidență. Alte simptome pe care le poți avea când ai fibromialgie se referă la redoare matinală, rigiditate musculară și articulară, simptome genito-urinare, vezică irritabilă, dureri pervine, dizmenoree, gastrointestinale, cum ar fi grața sau creșterea în greutate, simptome toracice. Și practic, înțelegând toate aceste simptome și având criteriile de diagnostic ale acestei fibromialgii, înțelegem că modelul patofiziologic, adică cum apare această boală, e unul complex, este multifactorial, ține de genetică, de neurobiologie și de factori de mediu. Dar elementul central care definește fibromialgia este că toate aceste simptome și toate aceste dureri, ele nu sunt cauzate de o problemă în zona în care te doare, ci vorbim despre o problemă centrală a sistemului nervos central și dacă ar fi să rezumăm această fiziopatologie, Am înțelege că de fapt sistemul nervos central este mult prea sensibil la durere. Pacienții cu fibromialgie de multe ori se plâng la durere, la atingeri fine, cum ar fi la atingerea hainelor. Te ating hainele și tu simți acea durere. Și sistemul nervos central pare să fie hiperexcitat și atunci pragul de durere este foarte scăzut, te doare la cea mai mică atingere, iar neurotransmițătorii care țin de inhibarea durerii sunt de multe ori scăzuți. Astfel apare această sensibilitate centrală. Deci conceptul este central, sistemul nervos central devine hipersensibil. Mecanismul este prin stimulare nervoasă repetată care duce la modificări neuronale, care duce la prag de activare scăzut pentru durere. Ce înseamnă asta? Că de multe ori pacienții cu fibromialgie au traumatisme în trecut, au factori declanșatori cum ar fi accidente, căzături, chirurgie, lucruri care schimbă acest prag de activare al durerii. Pacienții care Alfibromialgie, trec deseori înainte de apariția primelor simptome prin infecții cu Epstein-Beinvirus, cu Lyme, cu Hepatită C sau cu gripă și de multe ori trec înainte de apariția simptomelor prin stres psihologic sever, traumă, abuz și așa mai departe. Pe lângă această scădere a pragului de activare pentru durere, apar dereglări neurochimice, cum am spus, cresc anumiți neurotransmitători excitatori, substanță P plus glutamat și scade inhibitorii de durere, adică cei care ne fac rezistență la durere, cum ar fi serotonina și norepinefrina, care este de fapt adrenalina. Atenție, pentru că o să vorbim la final și despre terapii și se pare că terapiile de stil de viață sunt cele mai bune. Și printre cele mai bune lucruri pe care le poți face în fibromialgie este să faci sport, regula de aur fiind să începi foarte încet. Pentru că tu fiind sensibil la durere, dacă faci sport extenuant, te va durea foarte tare și nu vei mai dori să faci sport. Dar de ce este cheia sportul? Pentru că atunci când faci sport îți crești nivelul de adrenalină. Și se pare că în fibromialgie fix asta lipsește. Nivelul de noradrenalină este scăzut, pe lângă mulți alți factori. Și există și o predispoziție genetică, e o bală 50% eritară, adică riscul tău de a face fibromialgie este mult mai mare dacă unul din păriți are fibromialgie. Există și gene, candidate, care țin de transporturi de serotonină, receptor de dopamină, enzima COMT, deci sunt o felul de gene care mediază aceste semnale. Dar după cum vedem și după cum decurge această explicație, Fibromialgia pare să fie o combinație între gene care te predispun la dezichilibre de neurotransmițători, scăderea pragului de activare pentru durere și factori predispozanți, traume fizice, infecții, stres psihologic sever, toate astea schimbă sistemul tău nervos central în a fi foarte sensibil la durere. Și de aceea, sistemul nervos central fiind perturbat, apar aceste modificări la nivel psihologic care toate împreună cu durerea duc la noile criterii de diagnostic. Acum, criteriile vechi se referau la niște puncte sensibile, treaba asta e 11 din 18 puncte sensibile, anumite zone de durere activate astfel încât diagnosticul să fie pus. Astea sunt criteriile vechi. Acum există criteriile noi de diagnostic publicate de Colegiul American de Reumatologie în 2016 care presupun atingerea trei conditii obligatorii. În primul rând trebuie să bifezi niște scoruri pe care medicul ți le calculează. Există un scor de durere și scor de intensitate a altor simptome în afara durerii. Sunt niște puncte pe care trebuie să le bifezi, adică medicul o să te întrebe cât de mult te doare, cât de des te doare, cum te doare, cât de insuportabilă este durerea și pe lângă asta o să facă un alt scor de severitatea oboselii, de somn non-revigorant, de simptome cognitive și simptome somatice. Odată ce ai bifat punctajul în aceste scoruri, se trece la următorul criteriu obligatoriu și anume durerea este generalizată. în patru sau mai multe zone sau regiuni din corp și avem doar cinci regiuni pe care le numărăm, adică superior-dreapta, superior-stânga, inferior-dreapta, inferior-stânga și axial. Dacă în patru din aceste zone ai dureri, spre exemplu superior-stânga, superior-dreapta, inferior-dreapta și axial, dar piciorul stâng nu te doare, asta înseamnă că ai bifat patru din cinci zone. Și al treilea criteriu este durata simptomelor și simptomele persistă mai mult de 3 luni la un nivel similar. Adică timp de 3 luni tu ai oboseală, durere și alte simptome care toate se pot asocia în acest tablou. Deci bifara acestor 3, adică scorul pe care din nou nu poți să ți-l faci singur, trebuie să ți-l facă medicul, durerea generalizată în aceste 4 din 5 regiuni. și duratea de 3 luni, toate astea îți pot pune diagnosticul de fibromialgie. Ajungem imediat și la tratament și ce presupune managementul și trăirea cu această fibromialgie, dar e important să trecem și prin cercetarea care se face în mântu actual. Sau în ultimii 5 ani se fac cercetări care țin de neuroinflamație. Adică una din bănuieli este că această sensibilitate a sistemului nervos central și dezechilibrele acestor neurotransmisători țin de ceea ce se cheamă ușoară neuroinflamație. O neuroinflamație care nu poate fi văzută pe analiză, dar sistemul nervos central, adică creierul și modul vaspinării sunt ușor inflamate și asta le face foarte sensibile la stimuli care îți par dureroși. Acum, alte cercetări se fac la nivelul axei intestin creier și e foarte interesant că facenții cu fibromialgie, majoritatea dintre ei, au disbioză intestinală, adică alterarea microbiotei. Și avem materiale multe despre microbiomi. Te duci pe site doctormichael.ro, te duci pe butonul de săr și scrii microbiomi și la microbiomi poți să alegi articole, timestamp sau împrofunzime. și la împrofuzime o să vezi materialele noastre despre microbiomi, sindromul de intestin irritabil și multe alte materiale care țin de microbiomi. Dar ce poți să faci este să te uiți la microbiomi explicat clar, partea 1 urmează partea 2-a și partea 3-a pe care o vom publica în curând. Deci avem foarte multe materiale care țin de microbiomi. Dar ce s-a observat? Este că majoritatea acestor pacienți cu fibromialgie au o dizbioză intestinală, adică un dezechilibru al microbiotei. Și legătura apare să țină de leaky gut, adică intestinul tău devine ușor permeabil, are o permeabilitate crescută și anumite bacterii inflamatorii pot ajunge în sânge și cine știe, asta e doar o supoziție, o parte din aceste bacterii sau metaboliți secretați de bacterii rele din intestin pot ajunge în creier pot duce la acea ușoară inflamație, neuroinflamație, care poate să ducă la această sensibilitate la durere. E doar o ipoteză care se cercitează, nu este clar. Un alt mecanism prin care microbiota dezechilibrată poate să ducă la fibromialgie este alterarea anumitori metaboliți. Noi avem serotonină intestinală care scaldă corpul în serotonină și care influențează inclusiv creierul. Afectarea acestor secreții sau acestor neurotransmițători care sunt secretați de bacteriile bune și din intestin, poate din nou să ducă la aceste perturbări și bineînțeles, disbioza duce la o ușoară inflamație sistemică, un răspuns imunitar puternic, Traversarea barierei hematoencefalice a diversor metaboliți și neuroinflomația stemului nevoscentral, ce i-am spus un pic mai sus. Și se caută inclusiv anumiți biomarcări care pot diagnostica fibromialgia. Există biomarcări genetici, există trei gene care se cercetează, ele se cheamă gena DIRK3, gena RGS17, gena RHGF37. Aceste gene au o acuratețe ridicată în diagnosticarea fibromialgiei, există tot felul de marcări imunologici, metabolici și inclusiv remeneul funcțional pentru că creierul se pare că se activează diferit la pacienții cu fibromialgia. Deci, în esență, ce avem acum este faptul că atunci când avem un pacient cu dureri în corp și alte simptome și persistenta acestor simptome mai mult de 3 luni, acesta este un mod de a pune diagnosticul de fibromialgie. O alta recomandare sau un alt mod de a ajunge la acest diagnostic este excluderea altor afectiuni. Si aici medicul poate sa recomande analize, dar tocmai daca analizele acestea ies bine, asta inseamna ca tu excluzi alte cauze posibile pentru care ai putea sa ai aceste simptome si asta din nou te duce cu diagnosticul sau cu suspiciunea de diagnostic de fibromialgie. De regulă, de rutină se fac teste precum viteza de sedimentare a ehematiilor, VSH sau proteina C-reactivă, hemolocograma sau hormonul de simulare tiroidiană. Dacă aceste analize ies normal și criteriile sunt îndeplinite, asta te duce cu gândul la acest diagnostic. Mai mult decât atât, medicul poate să suspecteze alte lucruri în funcție de tabloul tău, clinic și să facă tot felul de alte teste metabolice, anticorpi, antinucleari, factor reumatoid și așa mai departe. Tot felul de alte teste. Cert este că în momentul în care ți-a făcut aceste teste și criteriile sunt îndeplinite, Asta înseamnă că tu primești un diagnostic de fibromialgie, ceea ce nu e un lucru bun de a să ai un astfel de diagnostic, dar să ai această fibromialgie care e nediagnosticată și tu ești stigmatizat și nu înțelegi ce e cu tine, este mult mai rău decât să ai un diagnostic și să știi ce ai de făcut. Și iată care este care sunt terapiile funcționale în fibromialgie și începem cu terapii non-farmacologice. Ele sunt prima linie de tratament și exercițiul fizic este cea mai eficientă intervenție. Repet, în fibromialgie Exercițiul fizic este cea mai eficientă terapie, dar atenție, problema este că la un pacient care are dureri, este obosit, nu se poate odihni, nu doarme bine, are ceață mentală, are alte afecte cognitive sau psihologice, acelui pacient este extrem de greu să se pună în mișcare. Dar poate că conștientizarea că fix mișcarea îi va face bine, ar putea fi primul pas pe care îl face. Și atenție, regula de aur este start low, go slow. Adică începe de jos și progresează încet. Dacă tu ești sedentar și n-ai făcut deloc sport, pur și simplu să te duci la magazin să-ți cumperi niște adidași de alergat sau de mers, e prima activitate care se pune. A doua zi dă o tură în jurul blocului sau în jurul casei și fă asta câteva zile. Crește un pic intensitatea ulterior, dă două ture. Mergi o săptămână 10 minute în fiecare zi, a doua săptămână 15 minute și așa mai departe. Exercițiile aerobice par să funcționeze cel mai bine, adică mers în not ciclism. Îmbunătățesc starea generală și funcția fizică. Apoi, exerciții de forță, greutăți sau benți, duc la reducerea durerii și la reducerea sensibilității în punctele sensibile. Există exerciții de flexibilitate care ajută la somn și la scăderea rigidității. Tai Chi, Qigong e un exercițiu care e recomandat în aceste cărți. Yoga sau pur și simplu stretching. Deci activitatea fizică O să te ducă la o reichilibrare a neurotransmisătorilor. O creștere a dopaminei și a adrenalinei. O sensibilitate mai mare la acea adrenalină și la un somn mai bun. Un alt lucru important este reglarea somnului. Este absolut esențială reglarea somnului. Pentru că somnul bun o să te ducă din nou la chef de exerciții și așa mai departe. Deci somnul trebuie să fie cu atât mai atent construit, toată rutina de somn. Adică dacă la persoana fără fibromialgie se mai poate uita la televizor, la telefon și după aia se culcă și pare că doarme ok, la persoana cu fibromialgie unde creierul este atât de hiperexcitat și sensibil, acea persoană trebuie să aibă un somn perfect și o rutină de somn perfect. E bine să te culci la aceeași oră, să ai rece în cameră, să ai perfect întuneric în cameră, să nu ai zgomot, să nu te uiți la telefon înainte, să ai o rutină de pregătire de somn și asta poate să ți îmbunătățească somnul și simptomele în general. Apoi intervențiile psihologice sunt foarte importante. Adică terapia cognitiv-comportamentală care modifică gândirea negativă, catastrofizarea, asta poate reduce impactul emoțional al durerii. Apropo, Eu am avut o conferință la un moment dat, am susținut o conferință despre durere și pentru acea conferință am documentat și am scris, am făcut o prezentare despre durere în care se pare că durerea nu poate fi rezolvată doar prin medicamente. Durerea poate fi rezolvată și prin modul în care tu te raportezi la durere și dacă vrei să facem un material pe tema asta, dacă vrei să retrezesc, să reînvie acea prezentare și să o Citesc aici, s-o prezint aici într-un vlog. Scrie-mi în comentarii, scrie-mi. Vreau material despre durere. Și o să revin cu asta. Pentru că se pare că industria farmacologică a acapărat complet tratamentul durerii și se pare că nouă ne place să luăm o pastilă ca să întreagă durerea. Dar există multe alte mecanisme prin care tu poți să trăiești ok cu durerea, să înțelegi durerea, să te acomodezi la durerea și să-și reduci durerea. Putem să facem un material despre asta. Dar terapia cognitiv-comportamentală te poate ajuta să te raportezi altfel la durere, să nu mai catastrofizezi și există și alte măsuri de viață pe care le poți adopta, dieta anti-inflamatorie, bineînțeles, mediteraneană cu multe fructe, legume, cereale, integrarele, grăsim sănătoase, asta o să ajute foarte mult în Reichilibrarea microbiomului tău. Există posibile beneficii observate anecdotic în eliminarea glutenului sau alimentelor pro-inflamatorii, cum ar fi laptele crud sau laptele pasteurizat. E bine să, probabil, să mănânci lactate fermentate cu fibromialgie, dar e posibil să se facă mai bine să elimini alimentele pro-inflamatorii. Și există suplimente care par să fie ușor eficiente, cum ar fi vitamina D, dacă ai deficit cu enzima Q10. Acitil L-carnitina cu rezultate foarte limitate, dar dacă nu-ți fac rău aceste suplimente, de ce nu le ai lua? Atenție, vitamina D scăzută înseamnă că tu nu te expui afară. Odată ce o să începi să pui în aplicare regula de aur, adică exercițiul fizic, plimbatul pe afară, o să începi să faci și mai multă vitamina D. Există și intervenții farmacologice de tot felul și îți citesc doar câteva substanțe care par să fie folosite în fibromialgie. Avem așa amitriptilină, duloxetină și pregabalină. Sunt substanțe folosite pentru fibromialgie de ani de zile, dar atenție, în 2025, adică anul ăsta, FDA a aprobat o nouă substanță specială pentru fibromialgie, care se cheamă Tonmia. Chiar dacă este fabricată de o companie europeană și a fost prezentată în 2024 la Congresul European de Reumatologie, momentan Tonmia este aprobată doar în Statele Unite ale Americii, dar ce mai probabil o să ajungă cât se poate de curând și în Europa. Ținta este în privința somnului non-revigorant. care e o caracteristică centrală a fibromialgiei, deci atenție, pacientul cu fibromialgie doarme dar nu se odihnește, administrarea acestei tonmia se face lacul care are o absorție rapidă, iar rezultatul este reducerea durerii și e bine tolerată, pentru că pacientul Doarme mult mai bine noaptea și își ridice durerea. Până apare această substanță în Europa, mult mai bine să încerci să ai tu grijă de propriul somn. Din nou avem foarte multe materiale despre somn, o să lăsăm un best-of pe care l-am compilat despre somn, pe care poți să îl vezi după acest material. Și există și alte recomandări care au o, să zic, O dovadă slabă a funcționalității cum a fi acupunctura care ameliorează pe termen scund durerea, hidroterapie, apa caldă reduce durerea și rigiditatea și masajul este relaxant și reduce nivelul de stres. În concluzie, un set de instrumente personalizați și multimodal presupune exercițiul fizic, să mergi la psiholog, să ai o dietă non-inflamatorie, să iei medicamente doar când e necesar și să ai un plan sustenabil pe termen lung. Ca și modificări ale vieții a pacientului cu fibromialgie, impactul social-economic este destul de mare. Disabilitatea, adică incapacitatea de a lucra, este de 54% înainte de diagnostic și a scade la 16% ulterior. Deci pacientul care primește un diagnostic de fibromialgie începe să lucreze mai mult pentru că știe ce are și își tratează mai bine această afecțiune. Așomajul e de 35%, absenteismul este crescut și prezenteism, adică ieși la muncă dar nu muncești, este destul de crescut. Ca și strategii de adaptare e bine să începi cu încetul, poate să ției jumătate de normă, să schimbi cariera dacă cariera ta presupune să ai o activitate fizică foarte de tip să te uzeze la locul de muncă și așa mai departe. Acum, ca prognostic pe termen lung, nu este progresivă, nu e degenerativă, nu provoacă leziuni la mușchi, articulații sau organe, speranța de viață e normală, iar simptomele persistă cu intensitate fluctuantă, perioade bune plus exacerbări și se pare că stresul la locul de muncă sau situațiile emoționante stresante sunt cele care pot exacerba În concluzie avem o evoluție foarte favorabilă pentru fibromialgie de la o boală considerată închipuită la o adevărată și veritabilă afecțiune neurobiologică complexă validată științific. Sindromul de sensibilizare centrală este practic definiția de bază Adică sistemul nervos central procesază anormal durerea și informațiile senzoriale. Diagnosticul modern este centrat pe pacienți, deci nu te apasă să vezi, să vadă neapărat unde te doare, ci există acest index al durerii, o scala de severitate a altor simptome și asta validează experiența ta ca și pacient și nu neapărat te apasă ca să vadă cât de mult și unde te doare. Există mecanisme biologice noi, cum este această axă neuroimunogastrointestinală, ceea ce Poate să ducă, și e foarte interesant, la metode noi de a trata fibromialgia pentru că, atenție, în studii s-au luat microbiomi sau fecale, s-au făcut transplante fecale de la pacienți cu fibromialgie și s-au transplantat fecalele la șoareci sănătoși și șoarecii aia au început să aibă dureri. Se plângeau de dureri, nu dormeau bine și aveau simptome ale fibromialgiei. Ulterior s-au luat microbiomi sănătoși de la șoareci sănătoși și s-au transplantat șoarecilor cu fibromialgie și șoarecii s-au însănătășit. Deci poate că în viitor o să avem acest tip de tratament care o să presupună transplant de microbiom sănătos. În continuare se caută marcări, în continuare se investigează și se cercetează această inflamație. Iar perspectivele tale, dacă ești pacient cu fibromialgie, sunt optimiste. Încă nu există tratament curativ, dar înțelegerea profundă și abordarea holistică Plus automanagementul duc la gestionarea simptomelor, functionalitatea imbunatatita si calitatea superioara a vietii. Astfel, uite ca cunoasterea acestor lucruri este practic primul tau instrument pentru managementul acestei afectiuni. Asta e materialul despre fibromialgie, ma bucur ca am reusit sa-l fac, de mult voiam sa-l fac si cum ziceam este un material care rezuma problema acestei afectiuni si pentru pacienti dar si pentru medici. Chiar daca esti medic, lasa-mi jos un comentariu. Ca de la coleg la coleg, scriem, hei sunt medic si... Uite, am această propunere pentru tine sau am această sugestie. Apropo, avem și un canal de membrii. Dacă îți place ceea ce facem aici, e foarte posibil să-ți placă și ce facem pe canalul de membrii. Tot ce trebuie să faci este să te uiți în secțiunea de jos, să dai click pe join. La join o să... fi transferat pe pagina de membrii, care presupune o subscriptie lunara, unde ai acces la podcast-uri pe care le vezi cu 7 zile inainte sa fie publicate pentru toata lumea, inainte sa fie publice. Si avem deja materiale destul de, ma rog, nu multe, dar avem deja ceva materiale care sunt dedicate membrilor. Spre exemplu, 6 cauze necunoscute ale anxietatii. E un material care este pentru membrii, il poti vedea daca esti membru. 5 lucruri care saboteaza slabitul, dovedite stintific. 5 lucruri nestiute despre somn. Si avem un material, smecher, in care iti arat cum arata o zi din viata mea. Am ales cea mai aglomerata zi, in care m-am trezit dimineata, m-am dus la sala, m-am dus la studio sa fac podcast, m-am intors la studio sa filmez medicul si tot asa. Si vezi ce se intampla intr-o zi, dar cunosti si oamenii care sunt in jurul, pentru ca Nu fac toate lucrurile astea singuri, sunt mulți oameni mișto în jurul meu care participă la tot ce vezi aici, tot ce vezi la Medicool și așa mai departe. Ăsta a fost materialul de astăzi, îți mulțumesc, lasă-mi întrebările tale jos în comentarii. Ceau, pe curând!