Ghid de sănătate intimă feminină | BOABE DE CUNOAȘTERE | cu Dr. Diana Gheorghiu
29 Oct 2025 · 85 min
Romanian podcast episode where host Mihail Pautov and obstetrics-gynecology specialist Dr. Diana Gheorghiu provide a practical, myth-busting guide to female genital health. Topics covered: normal vs abnormal vaginal discharge and vaginal microbiome; factors that disrupt vaginal flora (antibiotics, douching, tight nylon underwear, constipation/intestinal contamination, stress); HPV (high lifetime exposure, vaccination role); menstrual physiology, amenorrhea definitions and common causes (central, ovarian, anatomical); contraceptive methods, benefits/risks (including thrombotic risk and screening remarks); sexuality topics (lubricants, squirting vs female ejaculate, vaginism, postpartum pelvic floor recovery); menopausal vaginal atrophy and local/systemic treatment options; common infections (candida, bacterial vaginosis) and symptoms; screening and follow-up recommendations. Tone is practical, non-judgmental, clinician-centered advice.
Questions this episode answers
Secondary amenorrhea: absence of menses for three consecutive cycles (≈ three months).
'8 din 10 persoane vin în contact cu el pe parcursul vieții' (8 out of 10 people).
A quoted failure rate of 0.1% (speaker's figure for typical effectiveness when used correctly).
Speaker states vaccine is free up to age 26 (previously up to 19); women are compensated up to age 45 (as described in the episode).
Annual gynecologic consult with transvaginal ultrasound and at least a Pap smear starting ~2 years after sexual debut; Pap testing advised up to age 65 if prior tests normal.
Chapters
Bunica nu mergea la medicul ginecolog și uite că a trăit 90 de ani.
Cele mai multe boli grave apar odată cu menopauza. Cancerele de col sunt mult mai frecvente la menopauză. Nimic nu este rușinos în ceea ce privește corpul uman și boala.
Cum arată o igienă intimă ideală?
Nu miroase, nu mănâncă, nu ustură și nu are o culoare ciudată. Administrarea de antibiotice pe termen luc poate să ducă la tulburarea florei vaginale. Inclusiv, stresul oboseală pot să ducă la aceasta. Lenjeria de nylon, pantalonii prea strâmbți, imunitatea proastă, constipația, colita, diarhea pot influența microbiomul vaginal.
Ce crezi că ar trebui totuși și toată lumea să știe despre HPV?
8 din 10 persoane vin în contact cu el pe parcursul vieții. În momentul în care are deja o infecție cu HPV, vaccinul tot este util, protejează organismul și dacă vine în contact cu alte tulpini.
E normal să folosim lubrifiere în timpul unui act sexual?
Da, poate fi folosit. Ejaculatul feminin e ceva, squirtingul e altceva. Un orgasm, până la urmă, poate să crească starea de bine, să te ajute să dormi. De obicei nu e nevoie de mai mult ca să te simți mai bine.
Omule, te salut! Dr. Mihaila aici! Bine ai venit la un nou episod Boabe de Cunoastere si astazi vorbim despre sanatate genitala feminina. Pentru ca cele mai multe femei ajung la medicul ginecolog doar atunci cand au o problema serioasa. Iar pana atunci traiesc cu intrebari fara raspuns si cu mituri periculoase. despre secreții menstruale dureroase, despre higienă intimă, despre contracepție sau chiar și cancer. Așa că vorbim astăzi despre lucruri intime, dar esențiale pentru sănătatea oricărei femei. De aceea acest episod aș vrea să se numească ghid complet de sănătate feminină. Este simplu, clar și fără tabuuri. Iar alături de mine este doamna dr. Diana Gheorghiu, medic primar obstetrică ginecologie în cadrul rețelei Regina Maria care sprijină acest podcast cu o vastă experiență în infertilitate, medicină materno-fetală și tratamente moderne pentru sănătate femeii. Astfel, împreună vom răspunde la cât mai multe întrebări din întrebările voastre despre secreții și dacă sunt normale și când sunt normale, întrebări care țin de menstruație sănătoasă, cum se tratează infecțiile recurente sau ce ar trebui să știm despre virusul HPV. Și vreau să menționez că înaintea acestui podcast am făcut un story cu Q&A pe Instagram la care am primit o tonă de întrebări, mult mai multe decât mă așteptam. Am făcut selecția întrebărilor voastre, le-am selectat pe capitole și astfel vorbim despre aceste capitole care țin, cum ziceam, de sănătate genitală feminină. Diana, bine ai venit la Babe de Cunoaștere!
Bună ziua, Mihael! Mulțumesc pentru invitație. Mă bucur că pot să fiu alături de voi și să lămuresc câteva din aspectele obișnuite, dar frecvente, legate de sănătatea feminină.
Și eu mă bucur că ai venit și îți zic sincer, am fost atât de surprins să văd atât de multe întrebări, întrebări de bun simț, întrebări care merită să fie puse, dar întrebări care se pare că nu au răspuns, pentru că de multe ori femeile merg la medicul ginecolog când au o problemă sau merg pentru prevenție, merg pentru controle de rutină, dar cred că de multe ori Am impresia că deja ar trebui să aibă răspunsurile la întrebările lor și cred că le e jenă să pună acele întrebări, inclusiv în cabinetul medicului ginecolog.
Da, jena este prezentă de foarte multe ori în conversația cu pacientele, mai ales când lucrurile sunt legate de actul sexual de vagin, mai ales după anumită vârstă. Cu toate acestea, cred că în ziua de azi medicină înseamnă mai mult decât a prescrie medicamente și a da indicații chirurgicale. Cred că fiecare om trebuie să fie conștientizat și informat asupra ceea ce îi se întâmplă și în cunoștință de cauză să acționeze în continuare.
Bun și cele mai multe întrebări erau legate de secreții vaginale și de igienă intimă și aici propun să începem cu ceva simplu. Când sunt normale, și când ar trebui o femeie să meargă la medic când vorbim despre secrețiile vaginale.
Secrețiile vaginale există, ca și cantitate diferă de la o femeie la alta, în funcție de variațiile hormonale, ca și pe parcursul ciclului menstrual. O secreție normală este o secreție albicioasă sau transparentă, care nu este însoțită de alte simptome, deci nu miroase, nu mănâncă, nu ustură și nu are o culoare ciudată.
Ok, nu miroase, dar e normal să existe totuși un miros la un anumit moment al zilei sau la mai multe ori?
Da, dar nu un miros de pește stricat sau ceva de genul acesta. Adică secreția nu e chiar inodoră, dar nici nu are un miros neplăcut.
Multe femei au întrebat de cantitatea acestor secreții. Unele spun că sunt în cantitate mică, altele spun că e în cantitate mare. Care e cantitatea normală și cum îți dai seama dacă e o cantitate normală sau dacă îi adepășește normală?
Deci, cantitatea variază în primul rând cu fasele ciclui menstrual. Imediat după menstruație, secreția este mai redusă cantitativ și este mai uscată. Pe măsură ce te apropii de ovulație, de mijlocul ciclui menstrual, de fapt, secreția devine mai abundentă, mai filantă, transparentă, albicioasă, arată așa, ca un albuș de ou.
Înainte de ovulație. În preajma ovulației.
De fapt este și un semn că ovulația se produce, un semn pe care femeia îl poate avea singura acasă, pentru că după ovulație secreția să se reducă ca și cantatea să devină mai opacă și mai albicioasă și lucrurile o iau de la capăt. În plus există și variații individuale. O femeie poate avea o cantate de secreție mai abundantă decât cealaltă, dar, repet, dacă nu apar alte simptome, cum ar fi prurit vaginal, usturime, culoare galbenă, verzuie, cenușie și mirosul neplăcut, secreția este normală.
Dar ca să înțelegem aceste secreții vaginale, ele sunt normale pentru că în vagin există mucoasa și mucoasa ea secretă lichid, nu pentru a fi umectată. Adică mucoasa nu trebuie să fie uscată, ea trebuie să fie umectată.
Să fie, exact, exact, să fie...
Deci ca orice mucoasă care secretă un lichid, la fel și în vagin se întâmplă același lucru. E normal ca această secreție vaginală să păteze lingeria intimă sau e...
Uneori se poate întâmpla să o păteze și nu înseamnă neapărat că există o problemă. Încă o dată, cantitatea diferă de la o persoană la cealaltă.
Legat de flora vaginală, cât e de importantă această floră și cum o putem explica femeilor? Ce ar trebui să știe despre ea?
Flora vaginală reprezintă un ansamblu de bacterii bune care trăiesc în vagin. Sunt numeroase, unele trăiesc în prezența oxigenului, altele în absența oxigenului, de asemenea și ciuperci. fac parte din flora vaginală normală. Candida albican sau candida saproftis fac parte din flora vaginală normală. Această floră se află în simbioză cu gazda, iar rolul ei este cumva de a proteja femeia împotriva altor infecții. Din această floră vaginală, cei mai importanți sunt lactobacilii, care secretă acid lactic și peroxid de oxigen, care mențin un pH acid al vaginului, care împiedigă colonizarea acestuia cu alți germeni. Și celelalte bacterii sunt implicate în menținerea pH-ului acid al vaginului. această floră normală se cantonează în locurile unde găsesc satisfăcute nevoile nutriționale și unde se pot și apăra împotriva substanțelor secretate de gazdă care ar duce la omorârea lor ca să prevină apariția unor infecții. ca să se exacerbeze. Pentru că sunt mulți factori care pot să ducă la trecerea florei vaginale normale din floră nepatogenă în floră patogenă și să apară infecțiile.
Care sunt acei factori? Deci, practic, ai spus că această floră are nevoie de lucruri pe care să le mănânce și trebuie să trăiască cumva în echilibru cu gazda. Ce o poate perturba?
În primul rând, administrarea de antibiotice. Administrarea de antibiotice, pe termen luc, poate să ducă la tulburarea florei vaginale. De asemenea, spălăturile vaginale intempestive cu substanțe antiseptice, în afară a unor indicații medicale, pot să ducă la perturbarea florei vaginale. Dezechilibrele hormonale, tulburări de alimentație, inclusiv stresul oboseală pot să ducă la aceasta. Lenjeria de nylon, pantalonii prea strâmți, imunitatea proastă, constipația, colita, diarhea pot influența microbiomul vaginal și pot favoriza apariția infecțiilor vaginale și coagenți patogeni.
Pentru.
Că permit permeația germenilor de la nivelul intestinului gros și migrația lor la nivelul vaginului și apare colonizarea acestuia cu număr mai mare de germeni intestinali, gen E. coli, Klebsiella, care fac parte și din flora vaginală normală. dar la momentul în care vaginul este agresat printr-o perioadă de constipație prelungită sau...
Migrarea asta bacteriană se face în interiorul corpului.
În interiorul corpului se face sau prin contaminare locală de la anus la vagin, în condițiile unei higiene oarecum defectuase sau, mă rog, în cazul contactului sexual anal.
Legat de asta, Știu că există multiple recomandări și le auzim peste tot legate de spălături intravaginale și contraindicația lor, că e bine să lași flora microbiană și vaginul să se curețe singur, nu este un organ care necesită curățare din exterior. Totuși, tu întâlnești în cabinet paciente care încă își fac spălături vaginale și cât de des sunt?
Da, sunt destule care fac acest lucru. Problema nu e neapărat a curățării vaginului cu un pic de apă la momentul dușului zilnic. Problema este autoadministrarea de fapt a unor ovule sau a unor spălături vaginale cu diverse soluții antiseptice în condițiile în care nu există indicații pentru aceasta. Că atunci, într-adevăr, poți să distrugi flora vaginală normală și abia atunci să favorizeze apariția unor infecții. Așa ca indicație, igiena organelor genitale externe ar trebui să constea în spălare zilnică a zonei externe cu apă și cu săpun, Iar, eventual, dacă femeia are o secreție mai abundantă, adică face parte din categoria femeilor care prezintă o secreție vaginală mai abundantă hormonal, nu infectată, atunci eventual își poate curăța vaginul odată pe zi cu degetul și cu apă, simplă, nu cu altceva.
Degetul și apă, nu cu alte soluții antiseptice. Zi-mi, te rog, la menstruație apar schimbări în ce înseamnă secreții vaginale și în ce înseamnă floră vaginală?
Menstruația reprezintă, practic, sângerarea lunară dată de descoamarea endometrului, care este mucoasa ce căptușește interiorul uterului și care ajunge să se descoameze din cauza jocului hormonal lunar. care are loc la nivelul ovarului și la nivelul organelor care controlează această secreție. Deci, practic, la menstruație nu mai avem secreție, avem o sângerare. Sigur, sângerarea menstruală reprezintă un mediu propice pentru proliferarea germenilor, vaginul nefiind un organ steril, De aceea, cumva, higiena menstruală ar trebui să fie mai accentuată. Se recomandă în principal folosirea unor tampoane externe, deci tampoanele intravaginale și cupele menstruale ar trebui folosite nu uzual, ci în anumite condiții. Nu știu, ești la mare, te duci la o petrecere, vrei să îmbraci o costumație care nu îți permite folosirea unui tampon extern, dacă folosești tampoane intravaginale să le schimbi des, să nu le lași mai mult de două, trei ore înăuntru, pe cele intravaginale, iar cupele menstruale, la fel, ar trebui spălate înainte de utilizare, după utilizare, iar întremenstruații cumva ar trebui sterilizate.
Deci, ai spus că recomanzie absorbante externe, nu interne. Și ai zis că e important să avem o mai mare grijă de higienă intimă. Ce înseamnă higienă intimă? Cum arată o higienă intimă, să zic, ideală în timpul menstruației?
La modul că tampoanele intravaginale, la asta mă refeream, așa, igiena obișnuită este aceeași. Mă rog, spălatul odată sau de două ori pe zi sau dacă, mă rog, apar accidente, desigur, trebuie făcută toaletă la momentul respectiv. Igiena tampoanelor intravaginale și acupelor menstruale, aceea este importantă.
Ce schimbări apar în privința secrețiilor vaginale și în privința florei intravaginale la menopauză? Există diferențe?
Există. Există diferențe și există diferențe mari. Din cauza că estrogenul este implicat în bunăstarea vaginului și vulvei, iar scăderea acestuia duce la Scăderea producției de glicogen la nivelul vaginului, ceea ce face să scadă acidul lactic, să crească pH-ul vaginal. De asemenea, apare și un fenomen de deshidratare vaginală. Vaginul pierde apă, pierde acid hialuronic. se usucă. În consecință, pH-ul vaginal crescând, flora vaginală normală, lactobacilară, este afectată, ceea ce permite germenilor patogeni să se manifeste și atunci cumva infecțiile vaginale pot fi mai frecvente la menopauză decât în afara menopauzei. În plus, această modificare în vascularizație și producție de colagen duce și la un act sexual mai neplăcut, cu durere, femeia din cauza acestui lucru încearcă să le evite, pot apărea simptome și ca iritații prurit usturime vaginală.
Sunt aceste modificări și ce ar trebui să facă femeile la menopauză pentru a-și ține echilibrul florei intravaginale?
Există multe soluții pentru acest lucru, nu numai terapia hormonală de substituție. O terapie hormonală sistemică ajută toate organele și sistemele afectate de menopauză, dar ea are anumite indicații, anumite contraindicații, anumite reacții adverse, nu știu dacă vorbim despre asta aici. Referindu-ne strict la tratamentul local, în cazurile ușoare pot fi încercate folosirea lubrifianților vaginali, a unor ovule și creme care cresc troficitatea vaginului, care conțin acid hialuronic, vitamina E. Există și anumite farmacii care fac în laboratoarele proprii ovule care conțin, pe lângă aceste substanțe trofice, și o colonie de floră lactobacilară care îmbunătățește Flora lactobacilară normală pot fi folosite pe lângă ovulele și cremele trofice. De fapt, cel mai bun și mai eficient tratament împotriva sindromului urogenital al menopauzei, efect atât pe atrofia vaginală cât și pe efectele secundare a relipsei de estrogen la nivelul aparatului urinar inferior, respectiv infecții urinare repetitive, incontinență urinară, micțiune imperioasă, urinat nocturn, Sunt cremele și ovulele sau inelele locale cu estrogen. Cremele cu estrogen au acțiune mai rapidă și refac zona mai repede, dar pe măsură ce sunt utilizate, ouvulele au efect mai bun. Deci acesta ar fi tratamentul de elecție pentru vaginita atrofică care face parte din sindromul urogenital al menopauzei. În plus, există și o serie de tratamente moderne, mă rog, care încă nu au studii pe termen îndelungat, cum ar fi, dar care, ca și principiu, cu siguranță sunt eficiente, pentru că cresc producția de colagen local, cresc vascularizația locală, vorbesc de laser terapia vaginală, PRP-ul vaginal, de injectarea de acid hialuronic vaginal, dar desigur, acestea sunt niște proceduri mai costisitoare care nu sunt la îndemână a orișii cui, pe când terapia locală cu estrogen în principiu nici nu are contraindicațiile terapiei sistemice și ar putea fi folosită aproape de orice pacientă aflată la menopauză.
Ai vorbit și despre deshidratare vaginală și avem unele întrebări de la femeile care ne-au trimis întrebări legate deshidratare. Concret, unele femei spun că au această deshidratare vaginală nefiind la menopauză. Care e cauza și ce soluții există pentru asta?
În afara menopauzei, pentru că mecanismul este același, simptomele sunt aceleași, iritații, prurit, usturime vaginală, act sexual neplăcut, dureros, sângerare după contactul sexual, În afara menopauzei, situațiile de genul acesta apar în alăptare, în perioade de stres, uneori la administrarea contraceptivelor sau, de sigur, dacă există o cauză infecțioasă. Întotdeauna, când ai o patologie vaginală, trebuie să elimini întâi factorul infecțios.
Deci ai deshidratare vaginală, deodată e bine să mergi la un medic ca să vezi care este cauza.
Cu siguranță.
Și cu asta am încheiat primul capitol din acest manual și anume secreții vaginale și gene intime. Trecem la următorul capitol și anume menstruație și dereglări hormonale. Vezi cum ziceam, o să împărțim, adică o să facem din acest episod efectiv un manual. Capitolul 2 se cheamă menstruație și dereglări hormonale. Foarte multe mesaje vorbesc despre întârzierea menstruației, chiar și cu lunile, în absența unei sarcini. Care pot fi cauzele și când ne îngrijorăm?
O, sunt nenumărate. Desigur, dacă apare ocazional o întârziere de câteva zile, maxim două săptămâni după care lucrurile revin la normal, poate să nu semnifice nimic. Și să fie o dereglare hormonală tranzitorie cauzată poate de o perioadă mai agitată, mai stresantă și care nu neapărat merită investigată, însă absența prelungită a menopauzei ar trebui investigată mergând practic la doctor. Această lipsa menstruației se numește amenoreie. Amenoreia poate fi primitivă în cazul în care menstruația nu s-a instalat niciodată până la 14 ani și n-au apărut nici elemente secundare de pubertate, de dezvoltare pubertară sau până la 16 ani cu apariția elementelor de pubertate. sau se numește secundară dacă menstruația a venit la o anumită vârstă și a fost regulată mai mult sau mai puțin o perioadă și la un moment dat nu a mai venit timp de trei cicluri consecutive. Asta este definiția.
Deci trei cicluri consecutive. Asta înseamnă aproape trei luni. Și atunci se pune diagnosticul de amenoree. Fix așa sună una dintre întrebări. Săției mele nu i-a venit ciclu mai mult de trei luni. Nu testul de sarcină este negativ. Care poate fi cauza?
Ca să înțelegeți mai bine cauzele, ar trebui să vă spun câteva lucruri despre cum funcționează aparatul genital feminin din punct de vedere hormonal. Practic ciclul menstrual este rezultatul jocurilor hormonale de pe parcursul unei luni. Ovarul nu funcționează singur. El primește niște stimuli de la niște etaje superioare. În creierii există o parte care se numește hipotalamus. De acolo se eliberează un hormon care acționează asupra hipofizei, care este o altă glandă care la rândul ei eliberează doi hormoni, hormonul folicului stimulant și hormonul luteinizant, care acționează asupra ovarului și generează secreția de estrogen prin maturarea folicului lor ovarien. Foliculiovarieni sunt niște structuri care arată ca niște mici chisturi cu care fiecare femeie se naște în număr preformat. Ei sunt în număr foarte mare în viața intrauterină, dar la naștere fiecare femeie rămâne cam cu vreo 200-300 de mii de foliculi care arată ca niște mici chisturi și care stau în stare latentă, în ovar, până la pubertate. La pubertate, pe parcursul unui ciclu menstrual, sub influența acestor stimuli hormonali de care v-am vorbit, unul din acești foliculi crește, se maturează, în momentul în care crește, crește secreția de estrogen. Când secreția de estrogen ajunge la un moment dat printr-un mecanism de feedback pozitiv, generează eliberarea unui pic de LH de la nivelul hipofizei, care determină spargerea folicului proces care se numește ovulație pentru că în interiorul folicului există ovocitul care este celula sexuală feminină. Ovocitul trăiește 24 de ore și dacă nu este fecundat, se formează corpul galben menstrual care începe să secretă și progesteron. Deci în partea a doua ciclui menstrual avem secreție crescută de progesteron Iar dacă ovulul nu este fecundat, secreția de estrogen și de progesteron scade, ceea ce duce la descoamarea endometrului, care este mucoasa ce căptușește interiorul uterului și din această descoamare apare sângerarea menstruală. Deci, fiziologic, cam asta este ceea ce se produce pe parcursul unui ciclu menstrual.
Și mai pescurs sunt cumva diferite etape de secreții hormonale care urmează una după cealaltă, ajungând la acest folicul care nu este fecundat și atunci practic Uterul își dă seama că trebuie să reînceapă un nou ciclu, să-și reașterne cumva culcușul pentru viitoare potențială sarge. Asta e foarte interesant, pentru că fiecare ciclu menstrual este cumva o încercare nefinalizată a uterului de a rămâne însălcinat.
Nu a uterului, că uterul este doar căsuța.
Dar este o încercare a întregului sistem genital de a avea o sarcină. N-am reușit, mai încerc o dată.
Exact. Ăsta e scopul, ca să zicem, determinat genetic.
Corect. Neavând un mod de a, nu știu, ca și cum ai aprinde lumină, neavând un întrerupător în care îl anunți, hei, acum o să am o sarcină, el tot se pregătește constant. Exact. Și asta este ciclu menstrual și practic menstruația. Asta e interesant că foarte mulți oameni încurcă ciclu menstrual, bărbați de regulă, încurcă noțiunile de menstruație și ciclu menstrual. Există acest termen popular când zici sunt pe ciclu. Sunt pe ciclu înseamnă de fapt că ești în ciclu menstrual.
Ciclu menstrual înseamnă de fapt tot acest ansamblu de modificări hormonale.
Adică 28 de zile.
28 de zile.
Ăsta e ciclu menstrual.
Ăsta e ciclu menstrual.
Ciclul menstrual începe cu menstruația, adică cu.
Perioada aceea de scoamare a endometrii.
Menstruația este de fapt sângerarea între ghilimele. Ciclul menstrual este tot acest ciclu. E importantă explicația ta pentru că ceva se întâmplă încât menstruația nu mai vine.
Exact. V-am explicat aceste lucruri ca să îmi fie mai ușor să vă explic ulterior, pentru că problema amenoreiei nu e simplă. Sigur, pot să spun în trei vorbe, cu tare, cu tare și cu tare, dar e important să se înțeleagă. Și există factori care acționează la nivel central, la nivelul hipotalamusului, la nivel hipofizar, sau la nivelul ovarului care se ducă la tulburarea ciclului menstrual și la lipsa de menstruație. Factorii ăștia pot fi congenitali sau dobândiți. Asta este cauza hormonală a menstruației pentru că există și cauze anatomice de lipsă de menstruație. Acestea sunt în general cauze moștenite în cazul neformării practic, a uterului, a colului, a vaginului sau disgenezia gonadală, când nu se formează ovarele, pentru că practic absența oricărei părți a aparatului genital poate să ducă la lipsă de menstruație. Uneori există doar o imperforație a himenului care face ca sângele menstrual să se adune în vagin și să nu se exteriorizeze. De fapt ciclul menstrual se produce, dar nu apare acea exteriorizare a sângerării din cauza că himenul e imperforat și se adună practic sângele în vagin.
E o problemă dacă se întâmplă asta?
E o problemă pentru că dacă rămâne acolo se poate suprainfecta. La un moment dat devine prea mult. Sigur, parte din el se resoarbe.
Cât de des se întâlnește problema asta?
Nu sunt des întâlnite pentru că imperforația himenală este o afecțiune congenitală. Nu știu să vă spun exact incidența acum, nu o mai rețin, dar nu este foarte des întâlnită. Dintre cauzele anatomice există și cele dobândite care se referă în general la situații în care apar intervenții pe sfera genitală, chirurgie pe col, curetaje uterine care pot duce la apariția unor benzi fibroase între pereții uterului care se ducă la tulburări de menstruație și consecutiv și tulburări de fertilitate. sau intervenții chirurgicale pentru diverse boli, extirbarea uterului, extirbarea ovarelor, toate astea, sigur, duc la apariția amenorei. Dar, în general, dacă e vorba de o intervenție mare, se știe de ce nu mai există menstruație. Dacă e o intervenție mică pe col, făcută pentru o patologie precanceroasă cervicală, doar femeia ar trebui avizată, vedeți că între posibile complicații poate să apară și o stenoza acolului care se ducă ulterior la lipse de menstruație sau la hipomenstruație. Și ca să ne reîntoarcem la cauzele endocrine, cele hormonale, Cele congenitale sunt în general legate de diverse sindroame genetice, în care avem cromozom sexual, în plus, în minus, nu cred că are sens să intru în detalii, pentru că oricum astea sunt situații care se manifestă precoce și multe din ele se manifestă prin amenoree primară, nu prin amenoree secundară. Dintre insuficiența ovariană prematură, poate că ar.
Merita Aici vorbim concret de o pacientă care se știe sănătoasă, are ciclu regulat, după dată câteva luni nu-i vine menstruația.
Și o insuficiență ovariană prematură se poate încadra în această situație, pentru că, practic, fiecare funcționează atâta timp cât are folicul. În momentul în care numărul de folicuri s-au terminat, practic nu mai apare.
Acei folicuri s-au rărit, sunt puțini.
Dar se mai pot matura și așa apar întârzieri. Dar în momentul în care nu mai sunt, nu mai apare deloc menstruație.
Și se instalează menopauză, chiar și la o vârstă fragedă de 30-40 de ani.
Sunt destul de frecvente cazurile acestea în ultima vreme. Desigur, nu numai factorul genetic e important, ci și factorul extern există. o serie de factori care pot influența stresul, obosea la anumite medicamente, fumatul, poate afecta în mod negativ populația de folicul ovariei. Alte cauze care pot să fie și care acționează direct la nivel hipotalamic, practic inhibând deliberarea acelui hormon care stimulează hipofiza, sunt unele destul de des întâlnite în ziua de astăzi și anume stresul extrem, creșterea în greutate excesivă sau anorexia. sau efortul fizic intens. Pentru că, practic, mecanismul de acțiune este acela că organismul realizează că se află într-un moment impropriu apariției unei sarcinci. și blochează practic fertilitatea, mă rog, prin diversi neurotransmițători, că fiecare acționează în alt fel, stresul într-un fel, alimentația excesivă sau anorexia într-un fel și sportul intens în alt fel. Dar rezultatul final este că toate aceste situații transmit anumite semnale hipotalamusului care spune stop. Nu putem să avem o sarcină, că sunt subnutrită.
Deci există niște switch-uri, adică există niște întrerupătoare acolo care spun, ok, momentul ăsta nu e propice reproducerii și ai spus stres intens, ai spus sport intens. Ce înseamnă sport intens? Deschide-mă o situație în care ai văzut o pacientă venind cu oameni nore, cauzată de sport intens.
Cel mai bun exemplu este cel al gimnastelor care fac antrenamente intense de mici și care multe dintre ele au tulburări de menstruație sau înotătoarele, în general sportivele de performanță.
Dar o persoană care nu face sport de regulă și a zis, hai că mă duc la sală și fac sală în fiecare zi, se poate instala și acolo?
Se poate instala și acolo. Desigur există un prag individual. Adică nu fiecare om este la fel. Sunt persoane care pot să facă un efort extrem de intens dintr-o dată și care să aibă menstruație normală. și altele care la un efort mai mic dar totuși susținut să se afle în această situație. Adică nu mersul la sală de două-trei ori pe săptămână după ce 20 de ani n-ai făcut nimic îți face chestia asta, dar dacă te duci în fiecare zi și faci antrenamente, de două, trei ore zilnic cu greutăți mari dintr-o dată, te poate aduce în situația aceasta.
Revenind la menstruație, poți să-mi descrii cum trebuie să arate o menstruație normală? Ca și instalare, ca și simptome, ca și stări, ce este normal? Ca să vorbim după aceea despre ce devine anormal.
O menstruație normală e o menstruație care apare, să zicem, în medie la 27-28 de zile, dar variații cu plus minus 7 zile sunt acceptate, adică nu se consideră că e o menstruație neregulată dacă vine uneori cu 3-4 zile mai devreme sau întârzie uneori cu 3-4 zile până la maxim 7 zile. să dureze nu mai mult de șapte zile, să aibă un flux echilibrat. Durerea la menstruație nu înseamnă neapărat o patologie, adică ea poate să fie absolut normală, se poate instala un ori de la începutul Menarhei, deci de prima dată de când a apărut menstruația. Alteori poate apărea pe parcurs, variază ca intensitate. Atâta timp cât durerea menstruală nu este progresiv agravată și din ce în ce mai rebelă la antiinflamatoare, ea este acceptată.
Cum e durerea asta? Cu ce ai putea o compara?
Crampă pentru că substratul ei este de fapt eliberarea la nivel uterină unor substanțe care se numesc prostaglandine care dau contracții ale uterului și și aici există variații individuale absolut acceptabile.
Există și variații la același individ de la lună la lună, nu?
Există și variații de la același individ de la lună la lună și nu trebuie privit neapărat că se întâmplă ceva. Repet, dacă durerea la menstruație, numită dismenoree, nu se agravează progresiv și nu devine rebelă la tratament cu nu rofen, paracetamol, de obicei nu e nevoie de mai mult ca să te simți mai bine, atunci nu trebuie neapărat investigată.
Totuși, care sunt, să zic, cauzele principale și dacă poți să le zici pe scurt și simplu, ale unei menstruații care devine abundantă, cu chiaguri, cu dureri, ce se poate întâmpla acolo?
În general, poate fi expresia diverselor patologii. Fibroame, uterine, endometrioză, adenomioză, polipiuterini, formațiuni intrauterine care sângerează mai mult.
Și cum se poate explica un flux redus? Dacă deodată fluxul menstrual este redus sau se schimbă brusc?
Un flux redus e mai puțin, să zicem, grav. Unor pot să apară în mod fiziologic la administrarea de contraceptive. Contraceptivele reduc fluxul sanghin menstrual. atât cele estroprogestative cât și cele cu progesteron, anumite sterilete care conțin progesteron, reduc fluxul sanghin menstrual, dar în general în momentul în care se prescrie o asemenea metodă de contracepție unei paciente, medicul ar trebui să o avizeze și să-i spună, vezi că o să ai o menstruație redusă sau mai puțină. Alteori, Desigur, poate să fie expresia tulburărilor de perimenopauză, de menopauză în general, tulburări endocrine sau alte ori dacă apare reducerea fluxului menstrual după o intervenție chirurgicală făcută la nivelul uterului, poate să fie expresia unor sinechii, a unor aderențe fibroase la nivelul cavității uterine care se ducă la această situație. În principal un examen ginecologic și o ecografie transvaginală, care ar trebui făcute anual, ar trebui să lămurească pacienta dacă e nevoie de investigații mai amănânțite sau nu.
Anticoncepționalele banale, care sunt avantajele lor, care sunt riscurile lor și când se prescriu, când eviți prescrierea lor?
Cele mai uzuale contraceptive folosite sunt cele estroprogestative, care conțin și estrogen și progesteron, care sunt cei doi hormoni sexuali specifici feminini. Desigur, femeia secretă și hormoni masculini, dar în cantate mai mică. Contrar ideilor existente în populație, contraceptivele orale combinate nu dau cancere, nu dau infertilitate, din contră, protejează față de unele cancere, cum ar fi cancerul ovarian și cancerul de endometru. Relația lor cu cancerul de coli este oarecum indirectă, la modul că Să zicem consumatoarele de contraceptive au o viață sexuală mai liberă, nu sunt atât de stresate de ideea unei viitoare sarcini, iar cancerul de coli este legat și de numărul de parteneri și de frecvența contactelor sexuale, mă rog, de infecția cu HPV care este legat de acest lucru. Iar legat de cancerul de sân, practic, contraceptivele nu generează cancer de sân, pot doar accelera modificarea unor celule deja transformate. În ceea ce privește infertilitatea, ele nu te fac infertilă, doar că o persoană care ia contraceptive ani de zile, nici nu are cum să rămână însărcinată, pentru că rata lor de succes este foarte mare, rata lor de eșec e de 0,1% și de fapt, ea derivă din niște situații particulare, fie nu sunt luate cum trebuie, sunt expirate, a vărsat persoana respectivă în prima oră după ce a înghițit pilula sau, mă rog, are o enterocolită cu multe scaune diareice, dar altfel ele își fac efectul și atunci O persoană care ia contraceptive nici nu are cum să rămână însărcinată și nu poate să se gândească, dom'le, eu n-am rămas însărcinată, nu a fi vreo problemă. Deci ele cumva doar pot masca o situație preexistentă, dar nu generează infertilitate.
De fapt, cred că oamenilor nu le e frică de asta, ci mai degrabă au impresia că în urma folosirii constante a anticoncepționalelor cumva se atrofiază funcția reproductivă și nu o mai pot să reporni.
Nu, funcția reproductivă în niciun caz nu se atrofiază, anticoncepționalele au și alte indicații în afară de contracepții, adică ele sunt utilizate în reglarea unor tulburări hormonale, pentru că practic pun în repaus ovarul și îl lasă să se refacă și în același timp aduc din exterior un aport hormonal constant zilnic necesar organismului femei în perioada reproductivă activă să fie bine. Contraceptivele se folosesc de asemenea și în tratamentul chisturilor de ovar pentru că multe chisturi de ovar pot fi tratate tocmai punând în repaus ovarul. Acneia de asemenea este poate fi tratată cu ajutorul contraceptivelor. Durerea menstruală excesivă, dismenoreea, poate fi tratată cu ajutorul contraceptivelor. Fluxul sanghin menstrual abundant, fără o altă patologie, adică să nu fie generat de o tumoră sau de altceva, poate fi tratat cu ajutorul contraceptivelor și, Plus, ele asigură și liniștea actului sexual, femeia nefiind stresată de o eventuală sarcină. Nu protejează față de bolile transmisibile sexual însă, asta doar prezervativul o poate face. și pot avea reacții adverse ca orice medicament. Pot genera dureri de cap, de sânt, de picioare, greață. Uneori dau paradoxal sângerări sub pilulă, deși ele ar trebui să regleze menstruația. Dar toate aceste reacții adverse pot fi coantificate. Nu există o analiză care să se facă și care să ne spună ăsta e contraceptivul cu care ne vom simți perfect. Asta rămâne de văzut doar administrându-le. Iar dacă în prima lună apar reacții adverse de genul celor menționate și nu sunt îngrozitoare, de obicei se insistă pentru a se continua cu același produs, pentru că de multe ori în cea de-a doua lună reacțiile adverse dispar. Dacă totuși persistă, atunci poate fi schimbat produsul. Singura interacțiune importantă a contraceptivelor cu sănătatea generală este însă legată de faptul că cresc riscul de tromboză, adică cresc coagulabilitatea sângelui, ceea ce face să apară mai frecvent cheaguri de sânge în toate vasele organismului. Și mă rog, dacă apar la membru inferior sau Mă rog, la o extremitate nu e așa o problemă, dar extrem de rar, repet, pot apărea și tromboze pulmonare sau cerebrale, ceea ce duce la accidente mult mai frecvente. De aceea, înainte de a Recomanda un tratament contraceptiv. Este util să se facă două analize. Nu e nevoie să se testeze toți factorii genetici care duc la creșterea riscului de tromboză, dar este important să se vadă dacă nu există modificări pe două din genele importante care intervin în procesul de coagulare. Pe factorul 2 și pe factorul 5. În rest, atâta timp cât se administrează contraceptive, o dată pe an e bine, desigur, să se facă niște analize uzuale, dar nimic mai mult.
E bine să faci pauză dacă e mulți ani anticoncepționale să faci pauză de rele?
Pauzele nu sunt justificate de absolut nimic și asta e o idee poate rămasă de pe vremea când contraceptivele aveau o doză mai mare de hormoni în compoziție și generau reacții adverse. Practic faci pauză dacă ai reacții adverse, dacă nu vrei să le mai iei, dar altfel nu există niciun beneficiu din a face pauză.
Ce alte metode de contracepție se mai pot folosi dacă nu vrei să folosești aceste metode hormonale?
Dacă nu vrei să folosești metode hormonale, poți să folosești un dispozitiv intrauterin, steriletul, care și el la rândul lui poate fi strict metalic, dar și steriletul poate avea adaus de progesteron. Practic mai toate metodele contraceptive care nu interferă cu actul sexual sunt hormonale, mai mult sau mai puțin, adică și inelele vaginale și implanturile subdermale și plasturii, toți conțin hormoni. Cele nehormonale sunt, repet, steriletele metalice și contraceptivele locale. rezervativul, contraceptivele locale feminine, diafragmele.
Am bifat și acest capitol și aș vrea să trec la sexualitate și viață intimă. Cum crezi că ar trebui să fie pregătiți tinerii și fetele în principal ca și educație sexuală? Unde crezi tu ca medic că ar trebui să înceapă această educație sexuală și de ce?
Educația sexuală ar trebui să înceapă din familie și de la școală. Și mă rog, dacă mama dorește, ar putea să își aducă fetița la 12-13 ani să stea de vorbă și cu un medic ginecolog. Nu pentru un control ginecologic. Asta nu se poate face. dar dacă are diverse lucruri de lămurit. Până la urmă totul se poate face și în familie și la școală, pentru că o fetiță trebuie să fie informată asupra corpului ei, să știe exact cum este format aparatul genital, vulva, de labii, de uretră, de vagin. Oarecum, cum sunt poziționate, nu lucruri de anatomie avansate, dar să-și cunoască aparatul genital. De asemenea, ce mi se pare foarte important în ziua de astăzi pentru tineri este să se accepte și părinții să Îi ducă să-i vaccineze împotriva HPV-ului, pentru că HPV-ul e un virus extrem de răspândit în natură și care este implicat în geneza multor cancere. Știe că actul sexual nu trebuie neapărat să fie dureros, chiar dacă este prima dată, dacă are un partener empatic și nu se face nimic forțat și totul se face cu blândețe. Desigur să fie consimțit actul și să fie învățată ce înseamnă a consimte. și să poată să zică nu oricând simte că nu vrea să ducă mai departe acel moment. De asemenea, ce ar mai putea ajuta primul act sexual ar fi și folosirea lubrifiantului vaginal, pentru că totuși Perforația himenului se poate solda și cu accidente hemorragice, sângerări adică și cu oarecare durere. Dar lucrurile pot fi făcute cumva și poate nu neapărat să fie ca după, nu știu, un an, doi de activitate sexuală, dar măcar să nu creeze respingere pentru un următor act sexual.
Fiind ceva nou, e normal poate să fie stânjenitor sau să nu știi cum să-l faci, dar nu trebuie să fie dureros, nu trebuie să fie un chin și e bine să ai discuția asta dinainte.
Da.
Ți s-a întâmplat să-ți vină, să zic, paciente cu ficele lor pentru o discuție la cabinet?
Mi s-a întâmplat, dar în general, generația tânără spune că știe și că-i foarte informată. Presupun că da, eu îmi fac datoria să le mai spun. Eu am și doi băieți gemeni, au 23 de ani și când erau prin clasa a 7-a, 8-a, am luat, măi băieți, veniți încoace să vă spun eu cum s-a. Hai mă mama, lasă-ne-n pace că ne-a spus nouă la școală. Zic, nu mă interesează v-a spus, nu v-a spus, eu vă mai spun odată. Așa, așa, așa. A, și iarăși un lucru foarte important să fie învățat asupra contracepției și a modului în care se poate proteja față de bolile transmisibile sexual și asta trebuie să știe, am revenit. Dacă mama vine special pentru acest lucru, chiar dacă copilul, copila de fapt, că băieți nu vin la mine la cabinet, ăsta a fost un caz particular, eu totuși încep să-i povestesc ca să mă asigur că ceea ce știe ea este ceea ce trebuie.
Ai pământ de lubefiere. E normal să folosim lubefiere în timpul unui act sexual?
Da, poate fi folosit pentru că, mă rog, unele acte sexuale sunt mai neplăcute din cauza lipsei de lubrifiere și atunci folosirea unui lubrifiant poate îmbunătăți actul sexual, reduce durerea la penetrare, uneori poate să și crească intensitatea orgasmului, deci nu e nimic îneregulă în a folosi un lubrifiant.
Sunt anumite tipuri de lubrefiante pe care, să zic, care ar fi mai recomandabile?
Cele pe bază de apă sunt cele. Cele mai simple sunt cele mai bune. Sunt de evitat cele parfumate cu glicerină care pot să genereze diverse alergii sau iritații.
Dacă, să zic, o femeie necesită constant lubrefiant, e asta o problemă? Sau poate fi doar o particularitate fiziologică a ei?
Poate să fie și o particularitate fiziologică. Acum depinde mult de ceea ce se întâmplă. În momentul consultului ar trebui purtată o discuție să știi dacă a fost așa dintotdeauna sau dacă a părut la un moment dat, dacă cu oricine. Dacă doar cu o anumită persoană se întâmplă, dacă mai are și alte simptome, dacă lipsa lui breierii este totuși constantă și se întinde pe o perioadă mai îndelungată și mai ales a apărut la un moment dat în timp, ar merita făcut un consult ginecologic și mă rog, câteva analize pentru a se elimina alte cauze.
Mai avem o întrebare venită din comunitate care sună așa. E normal ca o femeie să se masturbeze zilnic? Există recomandări medicale în acest sens sau contraindicații?
Nu există nici o recomandare medicală din acest punct de vedere. Se poate masturba de 5 ori pe zi sau niciodată. Rămâne la latitudinea fiecăreia. Nu există o indicație medicală pentru asta. Singura problemă ar fi doar dacă devine un act compulsiv sau care îi afectează viața cotidiană sau relația de cuplu. Atunci ar trebui căutat ajutor psihologic, dar din punct de vedere medical nu există nicio contraindicație.
La bărbații există inclusiv studii care arată că un număr mai frecvent de ejaculări pe lună 21 parcă îți scădea riscul de cancer de prostată. Există astfel de corelări?
Nu există pentru femei.
Deci nu există beneficii dovedite, dar nu există nici contraindicații.
Exact.
Deci cel care a pus întrebarea, răspunsul este că e ok, dacă se întâmplă zilnic.
Da, da, da. Beneficiile, mă rog, pot fi doar psihice. Mă rog, un orgasm până la urmă poate să crească starea de bine, să te ajute să dormi sau...
Tot legat de activitate sexuală, mai apare o întrebare și o curiozitate. Ce este squirting-ul feminin? Adică lichidul ejaculat de femei? E urină sau e un alt tip de lichid? Ce se întâmplă de fapt?
Ejaculatul feminin e ceva, squirting-ul e altceva. Sunt două lucruri diferite. Ejaculatul feminin reprezintă eliberarea unei cantități mici de lichid din două glande, glandele parauretrale, care se află în jurul orificiului prin care se exteriorizează urina. Practic, asta este reprezentată de o cantitate mică de lichid și care conține în principal componente specifice lichidului prostatic. Aceste glande parauretrale, glandele schiene, fiind cumva similare prostatei masculine, la femeie.
Care are și rol de lubrefiere.
Deci e lichid în cantitate scăzută și care nu conține urină.
Și nu se vede, adică nu-l vezi.
E cantitativ nesemnificativ, poate să fie amestecat cu restul secreției vaginale care ajută la lubrefierea vaginului în momentul contactului sexual. Sigur, el se eliberează tot în momentul orgasmului, ca și squirting-ul care practic conține urină diluată. Este o cantitate mare de lichid care se evacuează prin urătăr, pe lângă ea și care are loc tot așa în timpul orgasmului. Acest lucru la fel este certificat medical. Desigur, studiile au fost destul de greu de făcut pe aceste lucruri, dar totuși există câteva și care arată că în squirting există urină, substanțe care în mod obișnuit se găsesc în urină, nu în lichidul seminal.
Dar ce e anatomic? Adică de unde vine?
Din vezică urinară. Din vezică urinară e urină, practic diluată. Și acest lucru a mai fost dovedit și prin faptul că s-a văzut că se umple vezica înaintea squirting-ului și după aceea este goală. Deci cam astea sunt dovezile medicale că lichidul ejaculat e una și squirting-ul e alta.
Legat de vaginism, poți să-mi explici ce este acest vaginism și ce tratamente există pentru vaginism?
Vaginismul reprezintă practic o contracție involuntară a mușchilor perineali care se află în jurul vaginului și care fac actul sexual imposibil. De asemenea, de multe ori și introducerea unui tampon în vagin sau a unui consult ginecologic. De cele mai multe ori, vaginismul este consecința unei traume, a unei nașteri traumatice sau unui contact sexual neplăcut sau unui abuz sexual. De asemenea, poate proveni și dintr-o educație sexuală extrem de rigidă și o jenă și o, mă rog, rușine față de actul sexual. Ca și tratament, sigur, există, dar este un tratament combinat care ar trebui să cuprindă și un psiholog în care să fie îngrenat și soțul. cu consiliere, terapie comportamentală, poate fi făcută fizioterapie pelvină care să ajute mușchii pelvini să se relaxeze.
Și această contractură apare în timpul actului sexual.
În momentul în care se dorește a se avea un act sexual. Deci practic actul sexual nu poate fi.
Și e o contractură involuntară?
E o contractură involuntară. Nu e că femeia nu vrea. Pur și simplu se contractă reflex musculatura perineală și penetrarea devine imposibilă.
Există înseamnă că tratamentul tine și de psihoterapie?
Tine și de psihoterapie, tine de participarea partenerului, tine de a face femeia să înțeleagă că lucrurile sunt normale. Există dilatatoare vaginale care pot fi folosite și care să fie introduse rând pe rând, uneori la doctor, alteori. Femeia poate fi învățată să și le introducă singura acasă, unul câte unul, ca să se obișnuiască cu distensia. Astăzi pot fi folosite și injecții cu toxină botulinică asociată dilatatoarelor vaginale care să relaxeze zona. Medicație anxiolitică și antidepresivă de asemenea poate ajuta la îmbunătățirea situației, iar participarea partenerului este esențială și lucrurile trebuie scloate încetul cu încetul.
Ți-mi te rog, după naștere pot exista modificări la nivelul vaginului, adică vaginul se poate lărgi?
Vaginul este un organ care se lărgește și care își revine la loc, dar după o naștere pe cale vaginală, el într-adevăr poate rămâne mai larg, mai puțin contractat, ceea ce poate să ducă la tulburări ale actului sexual. De aceea, după orice naștere naturală, ar fi bine să existe o recuperare perineală, care poate fi făcută pur și simplu acasă, prin executarea unor exerciții, așa numitele exerciții Kegel, care sunt exerciții care contractă musculatura perineală și pe care fiecare femeie ar trebui să le facă cât poate la început, se contractă pe rineul o secundă, două, trei, se relaxează și făcute câte 10-15 exerciții pe zi. În general e nevoie însă de efort susținut, e ca mersul la sală. Există și un scaun care în 28 de minute face 11.000 de exerciții Kegel și care are deci o eficiență mult mai mare. El se găsește în clinicile în general de ginecologie estetică și ar fi necesare cam 5-6 ședințe timp de 3 săptămâni, 2 pe săptămână ca să se refacă musculatura perineală și vaginul. Deci.
Există exerciții care îți pot retonifica zona perineală și asta te poate ajuta. Există și acest mit, conform cărea se crede că multipli parteneri sexuali sau o viață sexuală activă duce la alărgirea vaginului. Este acesta un mit și de ce? Încă.
O dată, vaginul este un organ care se pliază pe funcție. În principiu, o activitate sexuală extrem de intensă nu ar trebui să ducă la modificări majore vaginale, pentru că, mă rog, nu e vorba de un copil de 3 kg care se naște pe acolo. Există și cazuri particulare pentru că colagenul fiecărei femei e diferit. Sunt femei care după o activitate sexuală foarte intensă pot să n-aibă nicio modificare sau sunt unele cu un colagen mai prost care pot experimenta modificări ale vaginului după o activitate sexuală nu atât de intensă, dar oricum susținută. Nu e neapărat o regulă. E.
Neapărat nevoie de higienă după un act sexual sau poți să o lași pentru a doua zi? E.
Bine să se facă, pentru că oricum un act sexual implică germeni de pe vulvă din vagin și atunci recomandarea e să Te speli după un contact sexual, singura rezervă ar fi momentul în care se dorește a se obține o sarcină pentru că spermatozoizii se depun în vagin și de acolo în maxim o oră ajung cu tonții în trompă unde se întâlnesc cu ovulul și are loc fecundația. atunci dacă te ridici imediat după actul sexual, dacă te mai duci și la baie și te mai și speli, pierzi mare parte din ei și atunci în cazul în care intenționezi să rămâi gravidă, e bine totuși să rămâi măcar jumătate de oră în pat după actul sexual, eventual după aceea să te duci, să te speli și nu foarte profund. Mai.
Avem o întrebare legată de un lucru care probabil că este desîntâlnit dar se vorbește foarte puțin despre asta și anume sexul anal și întrebarea este de riscuri. Care sunt riscurile sexului anal și de ce trebuie să țină cont femeile? Riscurile.
Sexului anal sunt, mă rog, în primul rând traumatice dacă el poate fi realizat cu ușurință sau nu. De principiu aici cred că chiar ar trebui folosit lubrifiant dacă preferă să aibă acest tip de contact sexual, iar următorul ar fi cel infecțios, că totuși colonul are cu totul și cu totul altă floră Decat.
De păr pubian, Am citit cumva în istoria acestui fenomen că părul Pobian era ceva absolut normal în urmă cu 50 de ani și că oamenii nu se epilau Pobian și îl lăsau acolo. Ulterior, percepția publică despre părul Pobian s-a schimbat odată cu apariția revistelor erotice și cu imagini care au devenit golden standard și acum oamenii preferă într-o proporție mai mare să nu aibă păr Pobian să se epileze. Are un rol acest păr pubian? E ok să îl îndepărtăm? E ok să îl păstrăm? Care e, să zic, părerea unui ginecolog despre asta? Din.
Punctul meu de vedere, absența părului pubian face higiena mai facilă, deci sfatul meu ar fi să îl îndepărtăm. Acum fiecare face cum îi place, că nu există o indicație absolută din acest punct de vedere. Zimturoc.
Legat de sexul la menopauza, ce se schimbă și de ce ar trebui să țină cont femeile pentru a avea în continuare o viață sexuală normală? Problema.
La menopauză este cea pe care am discutat-o deja, a atrofiei vaginale, ceea ce face actul sexual mult mai dureros și mai neplăcut. Și atunci ar trebui folosite tratamentele locale care să ajute la îmbunătățirea vascularizației al ubrefierii și să facă actul sexual mai bun. Mergem.
Mai departe la capitolul infecții și boli cu transmitere sexuală. Și tocmai pentru că de multe ori este încurcată cu o boală cu transmitere sexuală, aș vrea să vorbesc despre candidoză. Cum îți dai seama că ai candidoză? Care sunt simptomele? De ce apare și ce tratament există? Candida.
E o ciupercă ce trăiește în mod normal în vaginul unei femei, deci ea nu este o boală transmisibilă sexual. Ea se află în simbioză cu gazda și se exacerbează în anumite situații. Administrare de antibiotice contraceptive, sarcină, diabet, tampoane intravaginale, lengerie de nylon, pantaloni prea strânți, oboseală stres, imunitate proastă, toate astea pot duce la activarea candidei. Infecția cu candida este foarte simtomatică. Se manifestă prin prurit accentuat, vulvovaginal, usturime și o secreție patognomonică, albă, groasă ca brânza. Așa arată infecția cu candida. Există și o susceptibilitate genetică a fiecării, adică sunt femei care fac anidoz odată în viață, sunt femei care fac de trei ori pe lună, iar dereglarea florei vaginale normale de care am vorbit poate întreține recurențele de candida. Există tratamente specifice, dar la care ar trebui să se adaugă și tratamente de refacere a florei vaginale ca să prevenim recitivele, pentru că din păcate nu există niciun tratament care să o facă să nu mai apară niciodată. Pentru că e acolo. Pentru că e acolo, da. Ți.
S-A întâmplat des ca, să zic, pacientele tale să fie acuzate de către parteneri că Această candidoză este de fapt o boală cu transmitere sexuală? Să fie bănuite, să zic, de altceva? Nu.
Foarte des de-a lungul, la candida strict, altfel la infecții vaginale până a se știe etiologia. bărbații sunt destul de bănuitori, dar și femeile și ele vor să știe, doamnă doctor, de unde e, ce e cu ea, adică toate doresc explicații. Legat.
De acestă vaginoză bacteriană, ce este și care pot fi cauzele acestor vaginozi? Vaginoza.
Bacteriană este tot o perturbare a florei vaginale normale, în care devine predominantă flora anaerobă, cea care trăiește în absența oxigenului, iar principal a ei manifestare este acea secreție cu miros de pește stricat, neplăcut, prurit, usturime mai puțin, iar secreția arată așa, ca o secreție albcenușie, dar mirosul este caracteristic. Față.
De candidoză unde nu are un miros.
În schimb are simtomatologie mare și secreția cea albă groasă ca brânza. Și ea are un tratament specific. Deși nu e încadrat în boală transmisibilă sexual, e bine totuși să fie tratat și partenerul ca să se prevină totuși recidivele. Așa, dintre factorii favorizanți, fumatul, spălăturile intravaginale, oboseala, stresul, tratamentele hormonale o pot favoriza. Orice lucru care perturbă flora vaginală. Are.
Legătură cu zahărul, cu aceste dezechilibre de floră microbiană care se ducă la candidoză sau la vaginoză? Doar.
Cu candida, adică alimentele zahăru, rafinați, dulciurile și consumul exagerat de dulciuri poate modifica poate favoriza activarea candidei și manifestarea ei prin modificarea pH-ului vaginal. Zi-mi.
Te rog, negii vaginali, ce sunt, cât sunt de periculoși și cum se pot trata? Negii.
Vaginali sunt rezultatul infecției cu HPV, a virusului papiloma uman, a tulpinilor neoncogene. Sunt două tulpini, șase și unci, pe care dau 90% din negii genitali. la femeie și la bărbați și pot fi de la dimensiuni de câțiva milimetri până la conopide. Adică am văzut tumori care să ocupe toată vulva și să fie extrem de greu de excizat chirurgical dacă sunt neglijate. În primul rând ar trebui un tratament de stimulare a imunității ca să ajute organismul să lupte împotriva HPV-ul. și unele dintre ele, dacă sunt foarte mici, pot să treacă și spontan, dar de obicei ele trebuie stratate prin aplicarea unor soluții locale sau prin ardere cu laser, cu electrocauterul sau crioterapie. Vaccinul.
Poate să ajute în tratarea acestor negi concret? Pacient care are negi genital, fie bărbați, fie femeie și nu este vaccinat împotriva HPV, îl ajută un vaccin? Vaccinul.
Ajută oricum, dar nu pentru tratament. Vaccinul, ca orice vaccin, este pentru prevenție. De aceea el ar trebui făcut la vârste tinere, adică la copii până aș începe viața sexuală, atât la fete cât și la băieți. Desigur, în momentul în care are deja o infecție cu HPV, vaccinul tot este util pentru că vaccinul e îndreptat împotriva nouă tulpini, este imposibil ca persoana respectivă să aibă toate acele nouă tulpini și cumva dă și o imunitate încrucișată la modul că protejează organismul și dacă vine în contact cu alte tulpini, îl face mai puțin susceptibil de a se infecta. Apropo.
De vaccin, este gratuit începând cu 1 octombrie pentru persoanele care au până la 27 de ani? Până.
La 26 de ani și pentru fete și pentru băieți. Până astăzi era până la 19 de ani și fete și băieți, iar femeile beneficiază de compensare și până la 45 de ani. Uite.
45 de ani. Dacă aveau o pacientă de 46 de ani care nu e vaccinată, ei recomanda vaccinarea? Neapărat.
Problema cu vârsta este că imunizarea e mai proastă și cu cât faci vaccinul mai târziu ești să nu mai își facă efectul, iar în plus de-a lungul vieții contactul cu virusul probabil că a existat. De aceea vaccinarea este utilă la copii până la începutul vieții sexuale. Zim.
Te rog de herpes genital, cât de periculos e și cum poate să afecteze un pacient, cum poate să afecteze o sarcină și cum se poate transmite de.
La partener la partener. Herpes-ul se transmite sexual, atât prin contact normal cât și prin contact oral. Este o afecțiune cu o simptomatologie destul de neplăcută, la modul că durerea chiar înainte de erupția caracteristică este foarte mare, poate să fie însoțită și de furnicături și de lipsă de sensibilitate pe zona respectivă, pentru că herpes-ul este un virus cu tropism nervos. Se manifestă inițial prin erupții sub formă de vezicule care se pot suprainfecta, se sparg apoi, rămând niște ulcerații care se acoperă de niște cruste. Și la fel ca HPV-ul, herpesul rămâne cantonat în organism și pot exista recidive, în special în perioadele de imunitate proastă. Ce.
Crezi că ar trebui să știe pacientele despre HPV mai mult decât ce am povestit până acum? Am vorbit despre vaccinare, despre prevenție. Ce crezi că ar trebui totuși și toată lumea să știe despre HPV, despre risc? Dacă să zic să fii pozitiv pentru o tulpină cancerigenă înseamnă neapărat că o să faci cancer? Cum.
Poți să-l privi? Toți oamenii ar trebui să știe că HPV-ul este extrem de răspândit în natură, adică 8 din 10 persoane vin în contact cu el pe parcursul vieții. Există peste 200 de tulpini de HPV, unele care sunt cu risc oncogen, adică pot provoca cancer și nu numai cancer de col și cancer de vagin și cancer de vulvă și cancer anal și cancer penian și cancer orofaringian, adică HPV-ul transmis prin contact oral poate să se cantoneze la nivelul laringelui, la nivelul porțiunii superioare a aparatului digestiv și să genereze cancer. Din păcate nu există un medicament antiviral, deci virusul odată pătruns în organism fie este eliminat spontan prin imunitatea proprie, fie persistă o lună, două, trei, un an, cinci, șapte. Există anumite tulpini care dacă sunt persistente pot duce la cancer. Dintre acestea 16-18 sunt responsabile de 70% din cancerele Există și tulpinile neoncogene care dau aceinesi genitali de care am vorbit, 6-11, cele mai frecvente 90% din verucile genitale. De aceea vaccinarea e foarte importantă pentru că conține aceste 4 tulpini și încă 5 tulpini. În momentul în care știi că ai infecție cu HPV, trebuie să-ți faci controle ginecologice regulate, cu test papanicolau regulat, cu alte investigații dacă sunt recomandate, pentru că lucrurile, dacă evoluează nefavorabil, pot fi depistate în stadii incipiente și pot fi tratate. Există.
Simptome ale infecției cu virusul? Din.
Păcate nu. Adică infecția cu tulpinile oncogene care generează modificări în structura celulelor de la nivelul colului și vaginului, care în timp pot să ducă la cancer, sunt asimptomatice. Devin simptomatice numai în cazuri avansate. Nu, dar pot fi depisate printr-un test papa Nicolau. Adică testul papa Nicolau practic depistează orice anomalie în structura celulelor și dacă îți apare o anomalie, faci și alte investigații suplimentare. Desigur, protocoalele de prevenție a cancerului de col asociază la testarea Papa Nicolau și testarea HPV, măcar o dată la 3 ani, pentru că atunci se îmbunătățesc cazurile. cu risc crescut depistate, dar printr-un test extrem de simplu se pot depista modificările care urmează a fi investigate suplimentar. Știi.
Spre final, Aș vrea să și mulțumesc celor care au rămas până acum la podcast și care încă se uită și foarte important să fii să fii informat. E foarte important să cauți răspunsuri la întrebări detale dar asta nu substite un control la medic și există paciente care consideră că dacă au în stil de viață sănătos, fac sport, mănâncă, dorm bine, n-au simptome. că de fapt n-ar trebui să meargă la medic. Pentru că bunica nu mergea la medic cu ginecolog și uite că a trăit 90 de ani. Ce le-ai putea recomanda? Cât de des ar trebui să meargă o femeie la control ginecologic și de ce? Ce poate să-mi trebe acolo? Ce poate să fac acolo pentru sănătatea ei? poate.
Să întrebe orice și să facă orice, dar important ar fi ca orice femeie, începând cu 2 ani de la debutul vieții sexuale, să facă un consult ginecologic odată pe an, o ecografie transvaginală și măcar un test papanicolau, la care se adaugă și investigația sânilor printr-o ecografie după 30 de ani și mamografie și ecografie după 40 de ani. De.
Exemplu, stomatologul recomandă să ajungi la eloată la șase luni pentru acel dedaltrag. La ginecolog cât de des e? Eu.
Aș recomanda odată pe an. Odată.
Pe an. Da. Legate femeile la menopauză, ele ar trebui să meargă și ele în continuare la medicul ginecolog? Pentru că de multe ori asta este impresia, că ești la menopauză, nu trebuie să mai mergi la control. Din.
Păcate nu este un lucru adevărat, pentru că cele mai multe boli grave apar odată cu menopauza. Nu din cauza menopauzei, ci pur și simplu din cauza vârstei. Cancerele genitale de ovar, de endometru, cancerele de col sunt mult mai frecvente la menopauză. Deci sfatul meu ar fi ca o femeie să meargă în continuare la ginecolog să-și facă testul Papa Nicolau până la 65 de ani. Dacă spre 65 de ani are ultimele teste normale, poate să nu le mai facă. Dacă face terapie de substituție hormonală, este obligatoriu să meargă la ginecolog pentru că aceasta trebuie să fie urmărită și prelungită în funcție de fiecare. Deci da, sfatul meu ar fi și în menopauză să se meargă la Legat de.
Tratament hormonal la menopauză, observi o acceptare mai mare din rândul femeilor pentru acest tratament? Da.
Evident, în ultima vreme e o acceptare mai mare. Cred că asta vine și din cauza mass-media, care a început să aducă la cunoștința tuturor ceea ce se întâmplă. Dacă nu știu, acum cinci ani erau extrem de puține femei care mi se adresau pentru un tratament sau pentru a face ceva pentru a-și împunătăți viața și cele mai multe veneau din diverse acuze subiective, acum sunt foarte multe care vin special pentru acest lucru. Asta.
E un lucru bun. Mass Media face foarte multe lucruri bune în ceea ce înseamnă informarea oamenilor. Cred că patru podcast-uri până acum despre menopauză. Avem primul podcast cu Ileana Bădiu, după aceea mai avem încă trei podcast-uri cu medici în care vorbim și despre simptome și despre tratament, inclusiv despre sănătatea pielii la menopauză. Da, e un subiect foarte cerut și Mi-a plăcut foarte mult să facem parte din această informare a oamenilor. Păi, Diana, îți mulțumesc foarte mult pentru toate aceste răspunsuri și aș vrea să dai femeilor care se uită acum un sfat. Dacă există întrebări și în Mociert există multe alte întrebări la care nu am răspuns în acest podcast. Unde să unde să caute răspunsuri, cum să-și abordeze medicul, cum să scape de acea rușine pe care poate o au pentru a avea o viață mai bună, în definitiv. Cred.
Că cel mai important lucru este să mergeți la medic, să aveți un discurs și o discuție cu el normală, să întrebați absolut tot ce vă trece prin cap, pentru că oricum este mult mai bine să aveți niște informații din partea unor oameni care știu și care sunt pregătiți, chiar dacă în ziua de azi chat-ul, GPT-ul și Google-ul funcționează pe post de doctor. Cred că totul trebuie cernut prin prisma unui om care știe. Deci nu evitați doctorul, nu evitați discuțiile, nimic nu este rușinos în ceea ce privește corpul uman și boala sau, mă rog, orice afecțiune nu neapărat încadrată într-o boală gravă și fiți deschise în a discuta orice cu medicul care vă creează încredere. Diana.
Mulțumim mult de tot pentru toate aceste informații. Mulțumesc și ție că ai rămas până acum. Mulțumesc Regina Maria pentru faptul că sprijină acest podcast și sprijină, practic, acest demers educativ și aduce toate aceste informații la tine, cel de acolo. Diana, mulțumesc! Vă.
Felicit și eu pentru tot ce faceți aici, pentru că este un lucru extrem de bun, așa mi se pare. Super! Mulțumesc!
Mulțumesc! Ceau! Și dacă mai ai întrebări, dacă au rămas întrebări în răspunse, lasă-le jos în comentarii și la următorul podcast pe această temă vom reveni la acele întrebări și vom răspunde și la ele. Mulțumesc! Ceau!
Pe.
Curând!
