A Romanian-language personal monologue in which the speaker reflects on having been raised to believe they did not deserve personal joy. They describe prioritizing professional achievement and altruistic sacrifice as honorable, while denying the inner child permission to enjoy life for themselves.
Vreau să trăiesc și pentru mine. Vreau să mă bucur și eu de mine, de viață, de ce fac. Eu mă bucuram doar pe partea profesională, pentru că aia era cumva și în zona de Dumnezeu, Universul, așteaptă de la tine să faci bine altora, să fii altruist, să te sacrifici pentru alții. Era o chestie de onoare, era o chestie și de misiune, dar și era ceva onorabil. Și îmi și plăcea să fac treaba asta. Dar pentru mine, pentru bucuria mea, pentru mine ca om, copilul din mine, nu trebuia răsplătit, nu trebuia să se bucure prea mult.
Exercitii modul 9 Cum il abordezi pe partener daca are un stil de partenting diferit
NU tolera așa ceva în Relația Ta dacă nu Vrei să Ajungi o Victimă - Florin Amariei
