Legacy - Exercitii Practice Modulul 1
Florin leads a live Romanian coaching session on changing yourself before your partner. The four exercises teach you to recognize your own negative traits in your partner, find what values those behaviors served, see their positive sides too, and imagine the costs if they were different instead.
Ioana, Corina, Estera. Ia uite, pe măsură ce vă citesc, tot mai mulți vă deschidesc camera. Bun. Suntem în seara asta, la prima lecție, la primul modul. Nu știu cum vi s-a părut, nu știu v-a dat bătăi de cap sau nu. Primul modul, în mod normal, nu-ți dă bătăi de cap, îți dă durere de stomac. Adică e ușor de înțeles dar greu de digerat, pentru că în primul modul am vorbit despre un lucru destul de enervant pentru multă lume și anume, schimbarea începe cu tine, nu cu partenerul. Am avut destul de des cursanți care au intrat în program cu gândul, lasă că învăț eu ceva de pe la Florin de pe acolo și îi schimb eu pe partener. Să îl învățe pe parteneri cum să nu mai facă una, cum să o facă pe aia la altă. Și intenționat am făcut primul modul așa pentru ca să înțelegem din start că abordarea sănătoasă nu este aia când te gândești cum să îl schimbi pe partener, ci abordarea sănătoasă este cea pe care o spunea și Mahatma Gandhi cu mulți ani în urmă. Fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi în lume, pe care vrei să o vezi la job-ul tău, pe care vrei să o vezi în familia ta, Ideea este că dacă vrem să facem o schimbare autentică în viața, în mediul nostru, indiferent care ar fi ăla, schimbarea trebuie să înceapă, sau nu că trebuie. Asta este varianta eficientă, varianta care funcționează. Varianta în care îl tragi pe cineva, îl bâzăi, îl sâcăi, încerci să-l transformi, după cum vrei tu, nu funcționează. Dacă funcționează, funcționează pe termen scurt, ține cont omul de tine câteva zile, săptămâni, sau funcționează poate cu frică, că l-ameninți cu ceva, din teamă omul face niște schimbări ca să nu-și piardă beneficiile pe care le are în relația cu tine, dar deja știm că aia nu este schimbare sănătoasă, Ne vor urâi oamenii. Nu, nu, nu. Ora 18. Acum. Întreabă cineva dacă ne vedem la ora 19. Da, deci nu este eficientă abordarea aia pe care o au cei mai mulți și de asta am făcut acest modul. Dacă vrei într-adevăr să se schimbe ceva în relația ta, începi cu tine. Pentru seara asta, aș vrea să luăm câteva din exercițiile pe care le-am pus în prima În primul modul am activate mesajele și tot acum încep să scrie cursanții. Diana, am să te rog pe tine câte văd aici. Dacă mai sunt cursanți care scriu ceva, te rog să le răspunzi tu că tot îmi vine să le răspund eu și mă întrerup de aici. Pierd flow-ul. Mersi, Diana. Așa... Deci suntem în seara asta să facem câteva din exercițiile pe care le-am pus în primul modul. În mod normal, aceste exerciții sunt făcute în profunzime în modulul 7, însă am ales să lucrăm puțin pe ele și acum în modulul 1. Pentru că vreau să vă dau câteva instrumente care să vă ajute să fiți mai calmi, să vă liniștiți, să vă potoliți în sufletul vostru când vine vorba de comportamentele partenerului. Unii dintre voi poate până modulul 7, adică peste 7 săptămâni, până atunci Vă zgâriați! Ce fac eu cu partenerul? Cum să mă liniștesc? Și am zis, hai să facem să lucrăm în seara asta niște execiții, chiar dacă nu va fi întregul proces, dar măcar ce vom face cu siguranță o să vă ajute. Îmi propun ca pentru seara asta să stăm o oră, o oră și ceva, maxim o oră și jumătate, dintr-un motiv simplu, materia este foarte multă pe platformă, Și fiecare modul are undeva la aproximativ 3 ore de informație. Mă refer la videoclipuri. Și dacă mai facem și întâlnirile de marți-seara, acum astea live, vreo 3 ore, se adună vreo 6-7 ore de ascultat pe săptămână, fără execiții și nu o să puteți să duceți tot. O să fie mult prea mult. Așa că vreau să fim foarte practici. Și vom face exercițiile. Evident că nu o să le ducem până la capăt. Nu o să începem un exercițiu și să îl ducem până la capăt, că ar dura câte o oră poate un exercițiu cu o persoană și ar fi foarte, foarte mult. Dar pentru mine e foarte important să vă pun pe linie, cum s-ar zice. Să mă asigur că ați înțeles direcția în care se lucrează și după aia o să mai lucrați și voi acasă. Bun, hai că v-am făcut și un PowerPoint pentru astăzi. Așa, numai puțin... Bun. Primul exercițiu...
Primul.
Exercițiu pe care îl vom face este pe... în tai negativ al partenerului. Dacă nu ați ascultat până acum modulul 1, am să vă explic eu foarte pe scurt ce înseamnă tai. Taiul este prescurtarea de la trăsătură, acțiune sau inacțiune. În limbajul de Martini, noi lucrăm pe taiuri. Spus mai pe românește, e vorba despre acțiunile negative ale partenerului, alea care te enervează, care te scot din sărite, sau inacțiunile pozitive pe care tu ai vrea să le facă. Uite, v-am pus și aici niște exemple de acțiuni sau inacțiuni. Partenerul mă ignoră. Asta este o acțiune negativă. Deci, acțiuni negative. Partenerul mă tratează cu dispreț sau mă întrerupe când vorbesc. Uite, aici este o inacțiune. Nu cooperează la sarcinile casei. Adică asta este o acțiune pozitivă pe care eu aș vrea să o facă partenerul. Și atunci noi o numim inacțiune. Ce ai vrea să facă și nu face? Păi nu cooperează. Bun, este o inacțiune. Sau nu este interesat de nevoile mele. O altă inacțiune. sau mă minte, asta este o acțiune, sau îmi ascunde adevărul, sau nu-mi spune adevărul. Poate la cineva are rezonanță de partea negativă, nu-mi spune adevărul. Nu, asta ar fi o inacțiune. Bun, este clar până aici? Ce înseamnă acțiuni și inacțiuni? Alina dă de-n cap, zice că da. Bine, Alina. Sper că și la ceilalți este clar. Deci noi vom lucra pe acțiuni concrete sau inacțiuni. Nu o să lucrăm pe etichete, nu o să ne vină foarte natural să spunem. Este un lenes, este un nesimțit, este un nu știu cum. Deci nu lucrăm pe etichete, ci lucrăm pe acțiuni concrete. În loc să spui, este un leneș, mai bine spunem, ce acțiuni face el de tu tragi concluzia că el este leneș? Păi, stă toată ziua degeaba. Ok. Stă toată ziua degeaba și atunci noi știm că tu te referi la a fi leneș. Sau nu își pune lucrurile la loc. Sau nu își spală vasele. Tu tragi concluzia, este un leneș. Bun, am înțeles. Deci nu lucrăm pe etichete, tocmai pentru că etichetele pot să fie foarte subiective și nu știm exact la ce ne referim. Bun... Da, e clar. Îi spun ceva și nu mă aude. Când termin de spus, mă pune pe repeat. Uite, asta este o inacține pe care o face partenerul. Nu mă aude. Sau mă pune să repet. Fă însușirea trăsăturii sau taiului negativ. Exercițiul ăsta are la bază legea oglinzii sau legea corespondenței și reflexiei care spune pe scurt, dacă ați ascultat primul modul știți deja, spune pe scurt așa, ceea ce tu vezi în altul este și în tine. Și acum vreau să dau o explicație care mi-a fost foarte de folos. Când am ascultat prima dată legea asta a oglinzii, pe mine m-a enervat foarte tare, pentru că eu nu mă regăseam în foarte multe din comportamentele pe care... comportamentele care mă enervau la alții, pentru că eu mă uitam la formă. Dacă cineva era nerespectuos și să zic că mă înjura, Eu spuneam, cum poți să zici că și eu fac același lucru ca persoana asta? Pentru că eu nu fac, eu nu jur. Și de asta mie mi era foarte dificil să fac însușirea trăsăturii, adică să văd în ce fel fac și eu același lucru. Până când a fost cineva care mi-a explicat că legea oglinzii nu înseamnă că tu faci exact lucru pe care îl face celălalt în formă în care face lucrul respectiv acea persoană. Tu faci același lucru ca esență. Dacă cineva nu te respectă spunându-ți cuvinte jignitoare sau te înjură și prin asta nu te respectă, Și tu poți să fii nerespectos în alte moduri. Poate nu prin faptul că înjuri, ci poți să fii nerespectos prin faptul că, nu știu, îl întrerupe cineva când vorbește. Sau poți să fii nerespectos prin faptul că nu ții cont de niște cerințe pe care le-ați agrăiat. Și după aia tu pur și simplu o faci pe prost și nu ți-i cont de regulile respective. Sau poți să fii nerespectos prin faptul că întârzii la o întâlnire. Sau fii ești nerespectos prin faptul că nu îți pui lucrurile la loc și îl faci pe partenerul tău să muncească în plus pentru tine. Dacă vrei să îți iasă exercițiul ăsta, nu te limita la forme. Pentru că foarte mulți dintre noi aici ne blocăm. Partenerul mă minte. A ieșit cu o amantă, am dovezi că a ieșit și l-am întrebat și a zis că nu, că nu e adevărat, mă minte. Bun, el te minte și eu când te pun să faci însușirea trăsătui, tu spui, dar eu nu mint. Stai puțin, tu nu minți legat de amantă, că poate nu ai o amantă sau un amant. Dar poate minți legat de banii. Ai făcut niște bani și nu-i zici partenerului toți banii. Sau te-ai dus la magazin, Cristina, și ți-ai cumpărat o rochită pe care ai dat 900 de lei și vii acasă și te întreabă partenerulul cât ai dat pe rochită. A, am găsit-o la reducere, 370 de lei, a fost un chilipir. Nu-ți vine să-i spui prețul real că, mamă, ce scandal iese. Sau poate minți legate de copil pe partenerul tău. Deci nu te lega de forme. Așadar, haide să lucrăm pe detaliurile astea. negative. Deci primul lucru pe care îl aveți de făcut este ca fiecare dintre voi să vă alegeți un tai negativ. Dar vreau să vă las un minut sau două. Care este acțiunea sau inacțiunea care te enervează rău de tot la partenerul tău? Știu că sunt multe, nu trebuie să faci lista întreagă acum. Un lucru. Ce te enervează cel mai tare? Spune o acțiune sau o inacțiune. Și ca să ne fie ușor să ne asigurăm că lucrăm bine, vă rog să scrieți acum în chat, știi? Prima dată, primul lucru. Scrieți în chat, pe măsură ce ați găsit acțiunea sau inacțiunea, scrieți-o în chat. Mă manipulează și pe copii. A, uite, stai puțin. Giorgeta se retrage în carapacea lui și nu cooperează. Mă manipulează, spune Felicia. și pe mine și pe copii. Când spui că te manipulează, aș vrea să te gândești la ceva anume. Ce face când spui tu că te manipulează? Cum ai ajuns tu la concluzia că te manipulează? Mai concret, care este acea acțiune? Care sunt comportamentele lui concrete prin care tu tragi concluzia că te manipulează? Maria spune, nu mă respectă. Maria, ok, e bine, dar vreau să găsești acțiunea concretă. Când spui că nu te respectă, ce face mai exact? Ce face mai exact? Care-i acțiunea în urma căria tu ai tras concluzia că nu te respectă? Da? Sau care este inacțiunea în urma căria tu ai tras concluzia că nu te respectă? De exemplu, poate îți vine să spui, nu își spală vasele. Și tu prin asta înțelegi că după ce a mâncat, dacă nu îl spală vasul, asta este o acțiune prin care el nu te respectă. Și asta trebuie să le ai împreună. Nu îl spală vasele, pentru mine tradus, nu mă respectă. Sau, nu își pune lucrurile la loc. Pentru mine tradus, înseamnă nu mă respectă. Sau, eu când vorbesc cu copilul, el mă întrerupe, se bagă peste mine și îmi corectează deciziile. Pentru mine asta tradus, înseamnă nu mă respectă. Mădălina, nu are răbdare cu copiii. E bine, dar când spui asta, că nu are răbdare cu copiii, tu ar trebui să ai acțiuni concrete. În ce demonstrează el că nu are răbdare cu copiii? Cum ai ajuns tu la concluzia că nu are răbdare cu copiii? Ce face? Îi smucește? Îi trage? Îi împinge? Ce le face? Deci trebuie să ai în spate la afirmația asta, pentru că asta e foarte vag. Nu are răbdare cu copiii. Ce face? Dă ochii peste cap? Nu îi ascultă? Îi trimite în camera lor? Ce face astfel încât tu tragi concluzia că nu are răbdare copiii? Că poate el crede că are răbdare. Trebuie să vezi care-i acțiunea. Minte și nu respectă. O, Constantin, ai pus trei aici. Manipulează minte și nu respectă. Alege una. Eu ți-am zis, știu că aveți lista lungă, dar opriți-vă la una. Ascunde adevărul. Bun. Mă critică. Bine. Să ne vedem bârna cum scriem biblia, noi vedem paiul din ochiul altuia. Bună Cristina, acum nu venim cu predice, acum hai să lucrăm. E bine asta, e foarte bună atitudinea înainte să judești pe partener, să te uiți la ce faci tu, foarte bine. Dar acum hai să vedem pe ce lucrăm. Nu cooperează. Dar trebuie să ai ceva exemplu concret în capul tău. În urma cărei acțiune ai trast-o concluzia că nu cooperează. Bine? Nu apreciază realizările mele. Bine, Eugen. Deci nu mă apreciază. Bun. Găsește ce mă enervează în fiecare conversație. Ok. În ultimul an minte des. Spune una și face alta. Bun. Insistă să-mi arate că s-a schimbat. Ok. Nu vine și din partea lui. Nu ia inițiativa. Bine, Estera. Bravo. Mă descurajează constant. Ce face, mai exact, încât tu tragi concluzia că te descurajează? Ce spune? Ce face? Nu-mi cere părerea când iau o decizie? Bine, Loredana, ok. Nu are răbdare copiii, adică ridică vocea, frecvent, pufnește, dă ochii peste cap. Bun, am înțeles. Bine, dragilor! Haideți să facem primul exercițiu. Primul exercițiu se numește Fă însușirea trăsăturii. Și spuneam mai devreme că a face însușirea trăsăturii înseamnă să vezi în ce formă și în ce context faci și tu același lucru pe care îl judești la partener. Și atenție, aici un detaliu extrem de folositor și anume Nu judeca lucrurile după ce crezi tu despre tine. Că poate tu o să spui, eu nu fac același lucru ca partenerul, adică dacă, nu știu, cine a zis aici, taiul nu are răbdare cu copiii. Ție parcă-ți vine să spui, a, eu am răbdare cu copiii. Aici, la exercițiu ăsta, nu contează atât de mult ce crezi tu despre tine, ci contează ce cred celălalt despre tine. Cum te văd ceilalți? De aceea, întrebarea aici este așa. Cine te percepe pe tine că nu ai respect, că ignori, că nu ai răbdare cu copilul sau cu altcineva? Cine te percepe pe tine, în diferite contexte, că faci același lucru? Pentru că și la tine despre același lucru este vorba. Eu dacă stau de vorbă cu partenerul tău și îl întreb... Hai să iau de aici un exemplu. Corina, îmi judecă orice cheltuială. Dacă eu vorbesc cu partenerul tău și îl întreb, măi, Vasile, tu judeci orice cheltuială a Corinei? El o să zică, ai, nebună, lasă, cum să judec orice cheltuială? Nu judec niciodată. El s-ar putea să nu considere că el te judecă. Dar dacă tu Crezi că el te judecă, pe tine te enervează, te agită. Așa că nu contează ce crede el despre acțiunile lui și despre ce face el, contează cum îl percepi tu. Ei bine, exact lucrul ăsta este și pe invers. Nu contează ce crezi tu despre tine, ci contează ce crede partenerul. Sau copilul, sau oricine altcineva. Așa că întrebarea pentru exercițiul 1 este... Unde și când faci același lucru pe care îl judești la partener? Și în ce formă Poate nu în forma respectivă, poate într-o formă cu totul diferită. Bun, și acum hai să facem o treabă foarte simplă. Cine dintre voi și-a găsit TAI-ul și vrea să lucreze acum live cu noi? Măcar așa două, trei răspunsuri să găsească și după aia trecem la a doua persoană Cine vrea? Cine vrea? Eugen. Eugen, numai puțin să deschid, să dau posibilitatea să deschideți microfonul. Gata, deschideți microfonul, Eugen.
Bună seara, Florin!
Bună seara, Eugen, salut! Care este taiul pe care vrei să lucrezi?
Chestia asta că nu mă aprecia.
Nu te apreciază.
Nu, e la timpul trecut. Acum nu mai are cine să mă aprecieze.
Ah, deci nu mai sunteți împreună. Bun, hai să lucrăm pe asta la timpul trecut. Nu mă apreciază. Nu mă aprecia. Și asta te-a durut foarte tare și acum întrebarea pentru tine este când și unde și în ce formă tu făceai exact același lucru față de ea sau față de altcineva. Dar în primul rând față de ea.
Față de ea nu prea făceam, mai spre deloc, dar făceam acum. Acum, lucrând cu tine, mi-am dat seama că făceam foarte mult asta față de alții.
Bun, hai să rămânem puțin la ea. Deci tu ai impresia că pe ea o apreciai. Da. Ok. Hai să...
Vezi că acolo am punctat. Nu am spus că nu mă aprecia deloc. Am spus că nu aprecia realizările mele.
Ok.
Adică eu de fiecare dată, când ea ajungea la, știu și eu, un număr de urmăritor sau făcea nu știu ce, aveam grijă să valorizez chestia asta. Ua, ce tare ești! Hai să mergem să sărbătorim! Hai să facem! Atunci când veniam eu, cu realizări, mă refer în urmă ca timp, da?
Da.
E așa, era...
Am înțeles.
A un fel de așa și...
Am înțeles. Am înțeles. Bun. Ca să scadă încărcătura pe care noi o avem, deci nu-i vorba numai despre tine, Eugen, e vorba despre oricine.
Vârnesc.
Noi acum trebuie să ne punem în pielea celuilalt. Cum o cheama pe soția ta sau iubita ta?
Ioana.
Cum?
Ioana.
Ioana. Dacă eu aș fi acum față-înfață cu Ioana, aș întreba-o. Ioana, Eugen, când erați voi împreună, te aprecia sau nu te aprecia? Îți vedea realizările sau nu le vedea? Ce crezi că mi-ar răspunde Ioana?
Dacă ar fi foarte deschisă cu tine și ar simți că poate să fie foarte corectă, normal ar fi să fii zis că o apreciam. Dacă e într-o discuție cu mine unde trebuie să-și apere ăsta și să mă facă pe mine de rahat, bineînțeles, da, nici tu nu mă apreciai, da, da, da, da, da, da, din alea.
Bun. Să pun altfel întrebarea.
Deci dacă tu ai fi, de exemplu, psihologul ei și ea ar fi doar cu tine...
Eu vorbesc acum. Uite, tu ești Ioana și eu sunt Florin.
Ok.
Ioana.
Și eu nu sunt de față. Eugen nu-i de față.
Da. Ioana, uite, eu am vorbit cu Eugen.
Ah, nu. Dacă o iei așa, sigur că nu. Ioana, tu ce crezi? Eugen te aprecia? Pe tine?
Eugen, lasă-mă un pic pe mine. Pe rog. Ioana, uite am vorbit cu Eugen despre unele lucruri din relația voastră și l-am întrebat, mă rog, câteva lucruri despre voi și printre altele mi-a spus că el te aprecia pe tine sau te apreciază pe tine pentru realizările tale. Întrebarea mea pentru tine, Ioana, este tu te simți apreciată de către Eugen?
Asta nu știu. Asta este o chestie de percepție.
Bravo! Exact despre asta e vorba, percepția.
Dacă ea face o răspunsare și eu apreciez...
Ești Ioana, ești Ioana. Ești Ioana, nu e ei.
Eu peste două zile se bâlbâie și eu o... Na, în fine, îmi scap acum termenul.
Eugen rămâie în rolul Ioanei.
Da, da.
Te ești Ioana și eu, Florin, te întreb. Te simțeai apreciată de Eugen? De către Eugen?
Unul care spune că nu tot timp.
Nu ar spune. Tu ești Ioana, răspunde-ne.
Nu tot timp.
Ah, bravo. Ok, Ioana. Poți să-mi spui câteva lucruri din care Eugen te aprecia?
Da, de fiecare dată când atingeam un target sau făceam o chestie sau nu știu ce, el era... venea și mă valoriza și așa, poate ieșeam în oraș la o cină sau făceam ceva plăcut în seara aia sau ceva de genul ăsta.
Bravo! Poți să mai îmi dai un exemplu de situație în care te apreciai Eugen? Ce mai aprecia la tine?
Când făceam o mâncare bună, aprecia. Când făceam ceva pozitiv, aprecia.
Ceva pozitiv e foarte general pentru mine, Ioana. Zim ceva concret în care el te aprecia. Deci ai spus, cu realizările tale, cu mâncarea, ce mai aprecia eu gen la tine? Zim ceva concret, Ioana.
De exemplu, odată când am avut un conflict cu fica mea și am fost atentă și l-am gestionat foarte bine, a venit și m-a apreciat.
Bravo! Mersi Ioan. Și părinteți că mai sunt și alte situații concrete în care Eugen te aprecia. Și de acum vreau să te mai întreb ceva. Sunt și alte aspecte în care tu ai fi vrut să fii apreciată și Eugen nu le vedea și nu te aprecia? Aspecte care contau pentru tine, dar el nu le vedea.
Ori asta raspund ca eu gen n-am.
De unde sa stiu. Eugen despre asta e vorba. Dacă eu ar fi de față cu Ioana acum și Ioana ar fi sinceră, cu siguranță mi-ar spune, da, Eugen mă aprecia acolo, acolo, acolo și ar face lista lungă, dar fii sigur că ar fi câteva lucruri, nu știu să-ți zic câte, că 3, că 5, că 10, că 20, nu știu, dar cu siguranță ar fi lucruri, aspecte concrete în care ea ar fi avut nevoie de aprecierea ta, adică să o vezi în primul Să o vezi și după ce ai văzut-o, să o apreciezi. Și nu ai făcut lucrul ăsta.
Nu știu dacă asta a fost problema. În schimb, eram foarte critic pe greșelile ei și pe căderile ei.
Vreau să rămâi aici. Cu siguranță sunt aspecte în care Ioana ar fi vrut să fie văzută și tu nu ai văzut-o. Care crezi că ar fi alea?
Din păcate nu știu să spun.
Nu, asta este un exerciție, tu nu mai poți să-l faci retroactiv, că Ioana nu mai este în viața ta. Dacă ai fi în relație cu Ioana, te-aș invita în seara asta să mergi la ea și să faci exact treaba asta. Dar dacă ceilalți care mă auziți, v-aș invita să vă duceți la partenerul vostru și dacă aveți exact dilema asta pe care o are eu gen, mergeți la partenerul vostru și întrebați-l direct. Uite, mă interesează un lucru. Este ceva pentru care, acum eu lucrez exact pe exemplu lui Eugen, dar voi fiecare adaptați la voi. Se duce la partenerul tău și întreb direct, uite, pe mine mă interesează un lucru. Nu judec, nu comentez, nu o să-ți dau în cap, vreau doar să-mi răspund la întrebarea asta. Este vreun domeniu în viața ta, vreun aspect, vreo acțiune, vreo ceva ce tu faci sau ce tu ești și ai vrea ca eu să văd și să apreciez? Și până acum n-am văzut și n-am apreciat care ar fi acele aspecte. Lasă pe partea nerută o să-ți spun. Eugen, tu ca să poți să faci exercițiuul ăsta, întrebarea pentru tine este, tu ești conștient de faptul că și tu, la rândul tău, față de alți oameni, copil, prieteni, colegi, faci exact lucrul ăsta pe care l-ai judecat la soția ta Ioana? Adică nu-i vezi și nu-i apreciezi, deși ei ar aștepta asta de la tine? Cine crezi că ar spune despre tine că nu vezi eforturile lor și nu le apreciezi? Cine ar spune, oare?
Partea asta, din păcate, nu o văd. Văd doar în partea cealaltă, că sunt foarte critic cu greșelile lor.
Ok, hai să rămânem aici. Cine ar tânji? Cine din viața ta, dintre părinți, prieteni, colegi, copiii ai?
Da, am o fică. care tocmai a făcut 18 ani, care dă un obiectiv în viață să se distanțeze de părinți.
Hai să rămânem la fica ta. Ce aspecte din viața ei crezi care vrea să fie văzute de tine și tu nu le vezi și nu le apreciezi? Dacă eu aș vorbi cu fica ta.
Dacă aș stii, le-aș aprecia. Nu-mi dau seama. I-am apreciat, de exemplu, tenacitatea...
Nu, nu, nu răspunde ce ai făcut. Rămâie aici că creierul nostru, de apropo, ce face eu gen acum, nu este o chestie conștientă. Este un mecanism de apărare al creierului. Așa veți fi tentați toți să faceți. În loc să răspunzi la întrebarea pe care eu ți-o adresez, tot timpul te duci în altă parte. Stai să vezi că am făcut altele. Nu mă interesează altele. Mă interesează ca tu să vezi acum. Că exact ce judești la soția ta, exact același lucru tu îl faci față de alții și nici măcar nu-ți dai seama. Suntem aici într-un loc unde nimeni nu râde de nimeni, nimeni nu judecă pe nimeni. Eu dacă fac niște observațiile, fac pentru ca să fie evident pentru toată lumea. Ce face creierul nostru emoțional? Eu pun o întrebare, eu gen răspund de la altă.
Bobby, a fost cel mai apropiat răspuns pe care am știut să-l dau.
Știu, asta face creierul nostru. Eu acum, dacă scot la suprafață și de pun pe masă, nu e ca să jignesc, nu e ca să critic, nu e ca să deloc. Eu acum doar ca act de învățare fac ceea ce fac. Vreau să vă conștientizez pe voi de cum se protejează creierul, astfel încât noi nu putem să evoluăm.
Am făcut asta ca să mă eschivez de acel răspuns. Pur și simplu ăsta mi-a fost răspunsul care mi-a venit firesc să-ți dau.
Corect, exact. Asta încerc să subliniez. De foarte multe ori răspunsurile noastre nu sunt conștiente, nu sunt intenționate, raționale, ci vin de subconștient. Și astea de subconștient sunt ca mecanisme de apărare și noi nu le conștientizăm. Eu din exterior, sau mie din exterior, mi-este ușor să observ un anumit tipar Pentru că am tot lucrat cu treaba asta, și la mine și la alții. Și rolul meu aici este ca să vă pun pe masă tiparele astea care ne sabotează. Și foarte bine spui tu, Eugen, și eu te cred că nu ai făcut-o intenționat. Tu nu ți-ai propus, hai să văd ce întrebare îmi pune Florin și eu să deturnez direcția. Nu ți-ai propus-o. Verul nostru exact asta face. Nu știu dacă toți ați auzit, eu am fost, prima dată când am lucrat pe metoda de Martini, mi-a pus persoana cu care lucram, mi-a pus o întrebare și timp de o oră și 25 de minute, eu nu, tot am, serios vorbesc, timp de o oră și 25 de minute, am evitat răspunsul, nu că l-am evitat, inconștient, îți spuneam nu știu, nu știu, nu știu, ești nebun, cum poți să spui așa ceva, nu există. Era o întrebare pe beneficii, găsește beneficii dacă tu o să ai eșecul ăsta. O oră și două și cinci, mintea mea a fost blocată și tot mergea în partea cealaltă, unde era obișnuită. Și de asta eu ce vreau să fac acum, cu acordul vostru, că de-aia sunteți aici, rolul meu este să vă opresc, să spuneți tați că nu asta e întrebarea. Întrebarea a fost ce ar spune fiica ta acum. Tată, aș vrea să vezi la mine asta, asta și asta și să o apreciez și nu o vezi, tată.
Să știi că cu Elena o să încerc asta astăzi iarăi.
Până o să încerci, vreau acum măcar un răspuns să-mi dai, să smurg de la tine măcar un răspuns. Ce-ar vrea Elena să vezi la ea și nu vezi? Uite, hai să vă dau din casă ceva. Acum vreo 3-4 luni de zile, am fost cu Oana și cu Hane, Oana-i soția și Hane-i fica, am fost, într-un context, la soacră mea, de Paște, Vă mărturisesc așa ceva din sfârșitul meu, doar ca poate îți dau și ție timp Eugen și celorlalți ca să vedeți cât de greu ne este nou să vedem niște lucruri. Am fost la soacră mea și acolo după ce a petrecut toată lumea, am mâncat, am nu știu ce, într-un moment așa mai de relaxare, Fică-mea și cu verișoara ei, cu câțiva ani mai mare decât ea, cu 2-3 ani, s-au apucat să cânte și să danseze. Au avut acolo boxe, cu laptop negativ, cu microfon, și erau afară, vremea bună, și s-au apucat să cânte, făceau karaoke. Și eu am luat telefonul fain frumos și am început să filmez. Să aibă și fică-mea amintiri. Oameni buni, a fost pentru mine ceva revelator, ceva ce pentru prima data in viata mea am reusit sa o vad pe fica mea ca pe o femeie. Nu ca pe fică mea. A fost pentru prima dată când am putut să o apreciez pentru cum cânta, cum gesticula, cum se mișca, cum dansa. Și mi-am pus eu o întrebare, am zis, bă, dacă Eu aș fi bărbat și m-aș uita la o femeie, cu comportamentul ei, cu gesturile ei, cum arată ea, cum aș privi-o, cum o privește un bărbat. Eu până acum am privit-o ca taicăsul, tata să uită la fică sau nu, și o vedeam tot fetiță, fetiță, fetiță. Ideea este că a fost pentru prima dată în 25 de ani, n-aveam cum să mă uit la ea la 5 ani așa, sau la 10 ani, dar de pe la 18-19 ani puteam să încep să o văd și eu ca pe o femeie. Ideea este că în timp ce o filmam, îți dai seama, eu tot timpul cu telefonul trebuia să o urmăresc și mă uitam în telefon să fie încadrată bine, și cât au fricântat ele acolo vreo 25-30 de minute, tot am avut-o în fața ochilor. Și a fost pentru prima dată în viața mea când eu am putut să văd la ea că are încredere foarte mare în ea, că este foarte frumoasă. că se mișcă foarte bine, că are o voce foarte bună pe piesele alea, că se sincronizează foarte bine pe piesă, că transmite foarte multă feminitate, foarte multă senzualitate, foarte multă încredere, stăpânire de sine. Toate astea am putut eu să le văd și după aia când am mers pe mașină, când am întors acasă de la socră mea, i-am spus, uite Hane, ce am văzut eu la tine când te-am filmat. A fost pentru prima dată când eu am văzut și când eu am exprimat față de ea. Deci nu vă spun cum asculta fiica mea. Și a fost mesajul din partea ei pe scurt, în sfârșit. Mă vezi și tu așa. Tu știi de când sunt eu așa? Toți bărbații mă văd așa, numai tu nu mă vedeai. Nici nu mi-am propus, nici nu m-am gândit. Ce crezi că ar vrea fiica ta să vezi la ea și tu încă nu vezi și nu apreciezi eu?
Tocmai asta este problema. Că eu, probabil și din cauza faptului că eu am nevoia asta de apreciere, caut tot timpul să apreciez pe ceilalți. Dar de multe ori nu văd anumite gesturi. Exact ca tine, foarte bine ai marcat. Până atunci tu n-ai văzut-o în felul ăla. Când a făcut o chestie la pian, ok, m-am dus, am apreciat-o. A câștigat un concurs de biciclete, m-am dus, am apreciat-o. Deci tot felul de momente.
Am înțeles ce apreciezi.
Îmi trebuie un eveniment ca să conștientizez acea calitate. Exact ca la tine, când a fost momentul și a dansat. Tu până atunci n-ai făcut click-ul, să vezi. că poți să apreciezi acele calități.
Ok. Încearcă să ieși din modul...
Cel mai nasol este că sunt probabil foarte multe calități pe care eu cumva nu le-am văzut.
Ok. Tocmai asta încerc să te ajut acum. Încearcă să ieși din modul am văzut asta și am apreciat-o.
Ok.
Și să intri în modul, ce o fi vrând fică-mea să văd la ea și încă nu văd. Și evident nici nu o apreciez. Pentru ce calități? Poate pentru ceva, niște calități fizice, cum a fost la fică-mea, sau poate niște calități, și de fapt nu a fost numai fizice, și de încredere în ea, și de caracter, mai multe au fost la pachet. Ce calități ar vrea fiica ta să vezi la ea și nu vezi? Calități spirituale? Sau poate niște chestii emoționale? Că e matură, că este echilibrată?
Astea le-am marcat încă de la momentul separării.
Ok, ok, nu mai spune ce ai marcat. Eu o să te tot opresc.
Corect, corect, ai dreptate. Perfect. Mi-am dat și eu seama când m-am dus iar acolo.
Ce tânjește fiica ta să vezi la ea și încă n-ai văzut? Că-i matură? Oare? Că se poate descopera?
Am marcat asta.
Bun, hai să facem ceva, ca să nu mâncăm timpul tuturor.
Sigur.
Că nu facem aici o ședință individuală. Dar numai ca să vedeți, vedeți în sușirea trăsăturii cât durează? Poate să dureze uneori chiar o oră. Fiecare exerciție în sine poate să dureze o oră, în funcție de rezistența pe care noi o avem. Dar e urgent, tu ai o temă de casă, cu responsabilitatea, pentru că toți am stat aici după tine 20-25 de minute. Cu responsabilitatea să ne scrii pe grup minim 10 situații în care cineva din viața ta, sau nu neapărat 10 situații, 10 lucruri pe care alții din viața ta ar fi vrut să le vezi și tu nu le-ai văzut și nu le-ai apreciat. Minim 5 de la fică-ta.
Dar nu le-am văzut, fiindcă nu le știu de unde să vin.
Corect. Atunci îi spun eu cum să faci. Te duci la fică-ta, Și îi spui exact așa, draga mea, vreau să te cunosc mai bine, vreau să te înțeleg și pe tine mai bine și pe mine și îmi doresc să aflu un lucru. Spune-mi care sunt acele lucruri care sunt foarte însemnate pentru tine și ai vrea ca eu să te fie văzut, să te fie auzit și să te fie apreciat. Și las-o pe fică-ta să-ți spună, tata mi-ar fi dorit să vezi la mine asta și să o apreciezi, mi-ar fi dorit să vezi asta la mine și să o apreciezi. Și ca să poată să se deschidă fică-ta, te rog frumos să urmezi cu sfințenie ce-ți spun. Nu da din sprâncene, nu te uita așa pe sub ochelari la ea. Serios, cum ai putut să zici așa ceva? Dar eu te-am apreciat. S-ar putea, ce ai făcut cu mine, să faci și cu ea. Cum poți să zici asta? Te-am apreciat pentru asta. Deci te rog frumos să nu scozi niciun cuvânt. Las-o, spune cu liniuță după liniuță, că tu vei avea tendința să spui, dar am văzut asta și te-am apreciat. Nu-ți aduci aminte atunci.
Fiindcă ea nu s-a simțit apreciată, nu contează că eu am apreciat-o.
Exact. Ea nu a auzit. Ea nu a simțit-o, la ea n-a ajuns. Poate ai spus o apreciere, cum am făcut eu de multe ori cu copiii mei și proaste contexte au fost alea până când m-am trezit și eu, le făceam o apreciere ca după aia să îi pot critica. Copiii din situația aia rețineau doar critica.
Ok.
Dacă la final i-aș fi întrebat...
Nu făceau eu apreciere ca după aia să o pot critica, dar în fin.
Păi îi spui, bă uite mi-a plăcut ce ai făcut, dar stai să vezi că m-a deranjat aia, nu mai face pe aia. Și după aia tot subiectul era pe partea a doua. Dar uite, aia ar trebui să faci. Și la finalul conversație, dacă întrebam pe fica mea cu ce ai rămas, ea îmi spunea, păi nu ți-a convenit la mine asta. Bă dar tu n-ai auzit cât te-am apreciat. Nici n-am apreciat. Vrei să înregistrăm data viitoare discuțiile, ca să vezi cât am apreciat? Aprecierea a durat jumătate de minut, critică a durat 3, 5, 7, 10 minute. La copil a rămas, tata mă critică. Tata nu vede în mine nimic bun. Eu ți-o zic că eu am trăit, am lucrat pe treburile astea și ești eu din viața mea, Sunt aproape 100% convins că ceva de genul ăsta trebuie să fie și între tine și nu doar fică-ta, prietenii tăi. Vorbește cu prietenii tăi și întreabă-i, băi, băieți, care sunt lucrurile pe care ați fi vrut să le apreciezi la voi și eu nu le-am apreciat. Colegii de muncă, nu știu, părinții. Și dacă poți, și sunt unii dintre oameni care păstrează legătura cu foștii parteneri, dacă mai ai acces la Ioana, Pentru no contact.
Pot să-i scriu ce vreau, nu răspunde niciodată.
Ok, dar fică-ta vorbește cu ea? Da. Dacă vorbește cu fică-ta, fă o chestie așa de... Spune-i ficei tale, să-i întrebe pe Ioana. Măi mamă, uite, tata întreabă ceva. Care sunt acele domenii din viața ta în care ai fi vrut ca tata să te vadă, să te aprecieze și el n-a făcut-o? Și pune pe fică-ta să ceară o listă de 10 situații și vei vedea și răspunsul din partea Ioanei. Și după aia vii și ne scrii pe grupul mare, tema de casă pentru tine. Mă bucur că Eugen nu ne-a dat răspunsuri, pentru că uite-ați văzut ce am făcut. Ok, n-am reușit acum, dacă mai stăteam cu el, Poate dacă mai stăteam o jumătate de oră, scoateam poate și de la el. Dar prea se ducea toată seara și mai sunt și alții care vor să zică. Și ați văzut, când nu găsești răspunsuri, îți dau metode alternative. Du-te și vorbește cu persoana în cauză. Ăsta e sfânt. Exercițiul ăsta. Mă duc și vorbesc cu celălalt. Dar ca să-ți poată răspunde sincer, lege. Nu comentezi. Nu îl întrerupi. Că vei avea tendința să spui, stai, stai, stai, cum poți să zici asta despre mine? Dacă o spune, ai înghițit-o, mamă, de ce? Eu am apreciat-o, dar la ea n-a ajuns nimic. Ea s-a simțit neapreciată. Pentru că, credeți-mă, despre asta e vorba. Despre ce ajunge la ceilalți, nu despre ce cred eu că am făcut. Asta e una dintre lecțiile mare ale relațiilor. Noi avem impresia că facem o grămadă de lucruri pentru ceilalți, dar în realitate la ei nu ajung toate lucrurile alea. De aceea ne trebuie să învățăm să facem pe limba lor, ca ei să spună, da, ai făcut pentru mine asta. Bun, Eugen, mulțumesc frumos pentru...
Doar o întrebare. Ai spus să nu comentezi nimic în timp ce ea spune. Nu știu, înregistrez, fac ceva ca să rămână cumva după aceea să le pot transcrie. Dar după ce termină sau într-o discuție ulterioară pot aduce în discuție. Mă, dar tu cum nu te-ai simțit apreciată? Cum nu te-ai simțit validată la momentul ăla? Că uite, eu am făcut chestia aia și aia. N-a ajuns la tine.
Da, ai putea să faci, dar doar după ce te asiguri că ți-a zis tot ce are de zis și pui întrebarea, asta-i tot? Mai ai ceva altceva de zis?
Poate chiar într-o discuție ulterioară, poate nu neapărat acum, poate într-o discuție ulterioară.
Poți să te duci, dar depinde cu ce atitudine. Dacă te duci cu sprânceana ridicată și.
Cu ochelari de-ați văzut, atunci...
Ai înțeles mesajul. Te duci la ea cu drag, fără posibilitatea ca să existe vreo pedeapsă sau ceva, și spui, dragă mea, nu știu cum o cheamă pe fică ta, spui, bă, uite, ai văzut că te-am ascultat la trecută cu mare atenție, mă bucur că ai fost sinceră, că ai fost deschisă. Pentru mine a fost un șoc, că eu credeam că te-am apreciat în chestiile alea, alea, alea. Dar am văzut că, de fapt, tu nu te-ai simțit apreciată. Poți să-mi spui cum de nu ți-a rămas în minte faptul că eu te-am apreciat? Chiar n-ai auzit sau n-a contat, n-am vorbit clar sau nu ți-ai dat seama? Explică-mi și mie cum te-ai rămas cu impresia asta. Că eu, până în momentul ăsta, chiar credeam că te apreciez pentru că ești deșteaptă, că ești frumoasă, că ai făcut nu știu ce chestii. Și lasă-mă să vezi ce spune. Dar ca idee, o să mai învățăm noi despre asta, dacă vreți ca ceilalți să fie sinceri, asigurați-vă că nu aveți reacții aiurea, exagerate, că-i contraziceți, că-i corectați și toate astea. Pentru că atunci o să se închide și o să își spună, Am încercat.
Dar dacă iarăși mă iei cu chestiile astea, nu mai vine nici cum să-ți zic nimic.
Exact. Nu o să se mai deschidă. Pentru că are experiența din trecut, când a zis, a luat-o în cap, a zis, a luat-o în cap, și până la urmă a zis, bă, nu-i mai zi nimic lui tata, că ăsta-i nebun, tot timpul are contraargumente, îmi închide gura, nu vreau. Bun. Eugen, mulțumim. Mulțumesc eu. Dragilor, aș vrea măcar o singură persoană, înainte să mergem la exercițiu 2, că avem 5 exerciții de făcut în seara asta, aș vrea măcar o persoană dintre voi care a ales taiul să-mi zică să facă însușirea taiului. Da? Cine dintre voi? Uite, prima persoană, Mădălina. Mădălina, deschideți microfonul și spune-mi care este taiul și cum îl însușești, unde și când tu faci același lucru. Bună seara la toți, în primul rând. Eu am scris că nu are răbdare cu copiii și faptul că ridică vocea.
Să îți iei de ochi peste cap.
În sușirea oarecum am găsit-o, unde o fac. Eu o fac cu el. Nu ai răbdare cu el?
Da, destul de des. Când îmi povestește, când îmi spune lucruri.
Dar mă enervează la culme când o face-l copiii. Ok. Hai atunci să vedem în ce formă tu nu ai răbdare cu copiii. Care e contextul, situația în care tu nu ai răbdare cu copiii. De ce înțeleg eu de la tine, tu crezi că cu copiii ai răbdare, dar cu soțul nu. Hai să vedem cu copiii. Dacă i-aș întreba pe copiii tăi, mama voastră, mădălina, în ce situații nu are răbdare cu voi? Când vă smucește? Când vă grăbește? Când vă... Hai mai repede, mișcă-te! Dimineața, când trebuie să plecăm la școală, când trebuie să mergem la sport și.
Nu-S ghiozdanele pregătite, câteodată seara când îi.
Pun la culcare și... Mama, dar stai, acum vă apucă toate alea, acum ți-a venit sete, acum, da, alea-s momentele. Vezi? Începe să sapi. Găsește minim 10 momente despre care copiii tăi ar spune, mama n-are răbdare cu noi. Da? Că auzi, mergi în direcția. Ai găsit direcția, da? În direcția. Da, da, da, da. Mai găsesc, mai găsesc, ok. Uite-mi pielea copiilor și vezi când ar spune ei că tu nu ai răbdare. Mă pun în pielea copiilor. Astfel încât să ajungi la convingerea, deci găsești atât de multe momente, până când ajungi la percepția că nu doar soțul tău n-are răbdare cu copiii, ci și tu, în egală măsură, cât el, atâta tu. Pentru că la copii ajunge același mesaj. Nici tata, nici mama n-au răbdare. Tata într-un fel Tata în unii subiecte, mama în alte subiecte. Am înțeles. Bun. Bravo, Mădălina. Felicitări. Maria, și după aceea trecem la exercițiul 2. Am văzut că ai deschis și tu, ai ridicat și tu mâna mai devreme.
Da, am ridicat, dar am crezut că este doar o persoană. Bună seara!
Bună! Hai să vedem care-i taiul tău.
Eu am scris că nu mă respectă și a trebuit să specific mai mult. Am scris că orice fac crede că e ceva ce îi se cuvine lui. Eu trebuie să fiu mamă să ție și gospodidă.
Din ce acțiuni îți demonstrează el că nu te respectă? Nu strânge masa.
Dacă este doar el și mănâncă doar el, se așteaptă ca eu să mă scurăz după el. Se dezblacă, își pune hainele jos, eu trebuie să le iau după el. Își spală rufele, chiar le cunesă și le spele, dar după aia eu le scot, el trebuie să le șiponesc și să le pun tot la loc.
Deci, pentru tine toate acțiunile astea și cred că multe alte le reprezintă lipsă de respect. Bravo! Acum, întrebarea mea pentru tine este, când și unde și în ce formă el percepe că tu nu îl respecti? Ce faci tu încât el zice, Maria, nu mă respectă?
Păi chiar ieri seara a fost ceva. A venit acasă și eu m-am așezat chiar la laptop-ul ăsta, că el lucrează dis de dimineață până seara și eu nu m-am ridicat, nu m-am simțit după el să mă ridic și să-i dau voie să se așeze la laptop-ul lui. Că dacă e egalitate, de ce a trebuit să mă ridic?
Și el a considerat asta că este o lipsă de respect din partea ta.
Da, e lipsă de respect că nu m-am ridicat de la mine.
Ok, am înțeles. Bun. Ce altceva? Mai faci tu încât el consideră că este o lipsă de respect din partea ta. Dacă eu l-aș întreba pe el acum, cum îl cheamă pe el?
Erș.
Mamă, nu mă pune să pronunț. Dacă l-aș întreba pe el ce face Maria și ție ți se pare că este lipsă de respect, ce mi-ar spune? Multe. Hai să vedem, dă-mi niște exemple, două, trei. Să văd că ai înțeles și după aia te las, gata.
Păi îmi spune că nu-l las să-și termine gândul, că...
Că-L întrerup. Ok, bun, că-l întrerupi. O lipsă de respect. Altceva?
Că nu-i pun de mâncare când vine acasă.
Bun, altceva?
Și acum mă și enervează.
Te și enervează?
Nu. Eu am altă mentalitate.
Ce ar mai zice el?
Ce altceva ar mai zice?
Privire la mașină. Cum te porți cu mașină. Când intri în mașină. Ce ar zice? Te-l respecti sau nu?
Nu.
Ce faci tu?
Ca zice că mașina nu-i de mine.
Ok. A, cum mergi cu mașina? Sau ce?
Nu, întotdeauna se întâmplă ceva. Întotdeauna ajung la service cu el.
Bun. Deci felul în care ai grijă de mașină, pentru el ești o lipsă de respect. Că nu ai grijă de mașină.
Da, dar fac curat în mașină de multe ori. Adică partea asta e ok.
Ok.
Când mergem la mama, acasă, eu aspir întotdeauna.
Ok. Dar cum te porți cu mașina? Mai dai cu ea prin grob? Mai strici câte ceva pentru el? Asta este lipsă de respect sau nu?
Îl deranjează foarte mult.
Ok.
Dar nu știu dacă o percepe ca lipsă de respect.
Bun. Ce altceva percepe el ca lipsă de respect?
Faptul că întotdeauna îi spune mama lui că nu-mi place de ea.
Ah, ok. Bravo. Bravo. Ai văzut? În direcția asta se merge. Și ca odată... Caut atât de multe răspunsuri, Maria, până când te liniște și spui, da, eu cred că el nu mă respectă, dar și el crede despre mine că nu îl respect. Suntem egali, suntem egali. Deci atât de multe răspunsuri să cauți până când nu mai ai impresia că doar el nu te respectă. Și ajungi să spui, bă, și eu. Și eu. Exerciția asta e foarte bună pentru că ne ajută pe noi să ne calmăm în sufletul nostru, să nu mai fim atât de aprigi. Nenorocitule, nu mă respecti! Pentru că e ca în Biblie, știi? Tu vezi bârna din... Vezi paiul din ochiul altuia, dar nu vezi bârna din ochiul tău. Și după exerciția asta îți vine să spui, băi, strigam la tine când de fapt și eu fac același lucru. Și asta te putolește, te calmează, te liniștește, nu te mai lasă să fii atât de agitat. Bun, bravo, foarte bine, mersi Maria. Hai să mergem la exercițiul 2. Exercițiul 2 este despre beneficiile pe care tu le ai în valorile tale din faptul că partenerul face acel tai. În cazul Mădălinei, că partenerul nu are răbdare. În cazul Mariei, partenerul nu mă respectă. În cazul lui Eugen, care era, nu mă apreciază. Deci întrebarea, exercițiul 2 este, ce beneficii ai tu în valorile tale? De ce ai nevoie de valori? De ce vorbim aici de valori? O să învățați în modulul următor, deci mâine primiți informația. Pe scurt, valorile reprezintă ce avem noi mai drag pe lumea asta, mai prețios. Sunt lucrurile cele mai importante pentru noi și v-am scris aici niște exemple, sau nu v-am scris? Care sunt niște exemple de valori? Valorile pot să fie copilul, casa, dezvoltarea personală, educația, frumusețea, sănătatea, chestii de genul ăsta. Fiecare dintre noi avem un set de 3-4 valori foarte importante și ținem la ele ca la ochii din cap. Pe valorile noastre suntem dispuți să dăm bani, timp, energie. Niciodată nu mi se pare prea mult să cheltuim foarte mulți bani, foarte mult timp, foarte multă energie în direcția aia. Ceilalți ar putea să ne judece. Ideea e următoarea. Dacă cineva face o acțiune care ne servește valorilor noastre, care ne ajută pe noi să trăim în valorile noastre, persoana respectivă este interpretată de către creierul nostru ca fiind un prieten. Bravo! Mă sprijin să fac ce este important pentru mine. Dacă, în schimb, o situație, o persoană mă împiedică să îmi trăiesc valorile, Atunci creierul meu percepe acea situație, acea persoană ca fiind ceva negativ, rău, vreau să resping, nu vreau să am de-a face cu omul ăsta, îmi face rău, evine un dușman pentru mine, o amenințare. Și atunci răspunsurile pe care noi le căutăm la întrebările de genul ăsta, ce beneficii ai tu, când partenerul se poartă negativ, răspunsurile pe care noi le găsim trebuie să le raportăm la valorile noastre. Adică trebuie să văd în ce fel acea acțiune negativă mă ajută pe mine în valorile mele sau mă ajută pe mine să-mi trăiesc mai bine valorile. Pentru că dacă răspunsul respectiv sau dacă, hai să zic altfel, Dacă eu îmi dau seama că ceea ce face partenerul negativ îmi aduce beneficii în valorile mele, atunci acele răspunsuri au greutate, au valoare. Dar dacă răspunsurile pe care eu le găsesc îmi aduc niște beneficii, dar beneficiile alea nu sunt strict pentru valorile mele. Sunt niște beneficii așa în general. Nu o să conteze pentru mine. Uite, de exemplu, dacă pentru mine e foarte important, nu știu, dacă pentru mine valoarea numărul unu este sănătatea. să fiu sănătos, să pot să dorm la timp, să am un corp care funcționează bine, să arăt bine și toate lucrurile legate de sănătate. Și tu vii mie și îmi spui, Florine, uite, cumpără un program care te ajută să fii mai deștept. Eu o să mă uit la Dini și imediat creierul meu filtrează și se gândește, Deștept, pentru mine a fi deștept nu este o valoare, nu este important. Dacă îmi spuneai, cumpără un program care te ajută să fii mai sănătos, aș fi zis, programul ăla mă ajută să fiu sănătos, gata, contează. Îmi scade glicemia, îmi scade colesterolul, îmi scade nu mai știu ce. Dăm programul, că mă ajută în valorile mele. Dar dacă tu îmi spui, cumpără programul ăsta că o să te ajute să faci mai mulți bani, nu contează. Sau că o să te ajute să fii mai deștept, nu mă interesează. Sau o să te ajute să... Abar n-am. Să te înțelegi mai bine cu copilul. Și mă gândesc, eu n-am copii. sau mă gândesc, pentru mine relația cu copiii nu contează. Că poate copiii nu sunt în valorile mele. Și tu îmi dai un beneficiu care nu contează pentru mine. De aceea răspunsurile la întrebări, dacă vreți să aibă efect, trebuie să fie raportate la valorile voastre. Așa că primul lucru pe care te invit să-l faci acum, deși o să-l faci în detaliu, pentru săptămâna viitoare, găsește-ți prima valoare. Ce este cel mai important pentru tine? Copilul, casa, job-ul, banii, călătoriile, mai știu eu ce. Găsește prima valoare. Cum știi că ceva este o valoare pentru tine? Unde-ți dai cu ușurință timpul, banii și energia? Unde-ți dai timpul, banii și energia cu ușurință? Și nu-ți se pare niciodată prea mult, prea costisitor, prea greu? Deci, primul lucru, Scrieți acolo, nici nu mai contează dacă ai scris valoarea cu adevărat numărul 1, că o să fie un test cu 18 întrebări și acolo o să ți se clarifice care sunt valoarele tale. Dar pentru exercițiul din seara asta, ca să aibă sens, scrie acolo ceva ce consideri tu că e foarte important. Nici nu mai contează dacă e pe locul 1, 2 sau 3, dar să fie ceva super important. Copil, partener, prieteni, părinți, ceva concret trebuie să fie, da? Uite, Corina spune, valoarea mea este credința în Dumnezeu, dacă mă înjură, mă obligă să mă rog pentru noi. Deci, relația cu Dumnezeu ar fi la tine, poate, pe locul 1, Corina. Bun. Copiii. Copiii, Felicia, Mirela, foarte bine. Și acum, întrebarea pentru voi este așa. Deci, la pasul 1, la exercițiu 1, voi ați găsit taiul negativ. Ce vă deranjează la partenerul vostru? mă critică, mă ignoră, nu mă apreciează, și așa mai departe. Acum, exercițiul 2 este, ce beneficii ai tu în valorile tale, datorită acestui tai negativ? Datorită faptului că partenerul te ignoră. Cum te ajută pe tine? Uite, cum a zis cineva, uite, Corina zice, valoarea numărul 1 este credința în Dumnezeu, relația cu Dumnezeu. Nu, Corina, Pentru tine ar suna așa, dacă să zicem că lucrezi pe taiul partenerul mă critică, cum te ajută pe tine critica în relație cu... Nu, nu, nu. Nu, scuze. Hai să facem așa cum este mai bine. Deci primul pas este... Care sunt valorile tale? Pasul 2. Du-te în trecut. Cine a mai făcut față de tine același lucru? Deci încearcă să vezi în trecutul tău cine Te-a criticat? Cine te-a ignorat? Cine nu te-a apreciat? Cine nu te-a respectat? Cine? Tatăl tău. Deci mergi în trecut cât mai timpuriu, cât mai aproape, cât de departe în trecutul tău poți să te duci. La 3 ani, la 4 ani, la 5 ani, la 7 ani, la 10 ani. Deci cine a făcut față de tine exact ceea ce te deranjează că face partenerul acum? Știți de ce mergem în trecut, foarte pe scurt? Pe noi ne deranjează acum ce face partenerul, pentru că noi avem o traumă emoțională care a fost generată cândva în trecut. Dacă pe tine te deranjează acum foarte tare critica, înseamnă că tu ai fost cândva de mult, când erai mic, criticat, Ți-a rămas acolo o amintire că această abordare critică este foarte rea, foarte negativă și de asta este foarte dureroasă. Și de ce căutăm noi beneficiile în valorile noastre? Am uitat să vă zic, dar ați ascultat în modul 1 despre legea dualității. Ați ascultat, da? Legea dualității care spune că toate lucrurile sunt cu plus și minus. Dacă noi de la o situație, de la un comportament vedem doar minusurile, suntem dezechilibrați în percepția noastră și de aici vine suferința. Că dacă vezi doar minusurile unei situații, normal să te doară. Atunci noi trebuie să găsim și plusurile ca să aducem în stare de echilibru, să avem o percepție echilibrată. A fost și cu plus și a fost și cu minus. Bine, hai atunci să vedem așa. Găseșteți o persoană din trecutul tău, cât mai demult în trecutul tău, o persoană care a făcut față de tine exact ce te deranjează acum la partenerul tău. Văd că deja unii dintre voi ați scris. Da, Maria, trebuie să scrii o situație concretă. Eram la 5 ani și eu am făcut o chestie, am făcut un desen și i-am arătat tatălui meu desenul și tata nici nu s-a uitat la desen și a zis, da, da, frumos desenul. Și atunci mie mi-a rămas în cap că tata nu apreciază eforturile mele. Da, uite, cazul lui Eugen. Deci trebuie să fie un moment concret din trecutul tău. când cineva a făcut acel lucru care te scoate din sărite la partener. Bun, presupunând că ați găsit acel moment din trecutul vostru, acum întrebarea pentru voi este ce beneficii ai avut tu în valorile tale de atunci De la 5 ani când tata nu ți-a apreciat desenul, și până astăzi, până la 40 de ani. Deci în cei 35 de 3 ani, ce beneficii ai avut tu în valorile tale, din faptul că tata te-a criticat, nu te-a respectat, nu ți-a văzut eforturile, sau mai știu eu care-i taiul pe care-l lucrezi tu. Cum te-a ajutat? Ce beneficii ai avut tu? De atunci și până astăzi. Și aici va trebui să găsiți cât mai multe răspunsuri. Cu cât găsești mai multe răspunsuri și mai cu greutate, cu atât te vei echilibra mai mult și se va așeza mai mult starea de liniște peste tine. Echilibru, recunoștință, pace. Hai să vedem pe cineva dintre voi. Cine vrea să ne spună taiul, și să vedem să căutăm niște beneficii. Poate cum vă explic eu nu-i suficient de clar. Felicia, te rog deschide-ți microfonul.
Bună seara!
Salut, Felicia! Care-i taiul pe care tu lucrezi?
Păi, cum am scris, soțul meu mă manipulează, îmi spune că Ca să poată obține ceva de la mine îmi spune că el va face într-un anumit fel și apoi face cum știe el. Și după aia mă pune în fața faptului împlinit.
Stai că nu înțeleg. Deci care e acțiunea pe care el o face?
Vă spun în mod concret. De exemplu îmi spune tu nu vorbi despre religia ta copiilor, nu le spune absolut nimic, ascunde-te de ei, că și eu am să fac la fel. Și apoi îl aud cum vorbește de rău despre religia mea, cum mă vorbește și pe mine de rău, și când îl întreb, de ce ai făcut asta când tu ai spus că nu ai să faci, dacă nici eu nu am să fac, nu ai să influențezi nici tu, și eu nu i-am influențat, eu m-am ținut de cuvânt. Și el îmi spune, da, da, eu oricum trebuia să le spun adevărul.
Ok. Și tu consideri că asta e manipulare? N-ar fi manipulat dar nu se ține de cuvânt?
Da, probabil este și asta, că nu se ține de cuvânt, că mă minte, că mă lipsește și de respect. Cred că sunt mai multe aici.
Care doare cel mai tare?
Că nu se ține de cuvânt și cumva mă țin manipulată în sensul că mă pune să fac într-un anumit fel ca el să obțină ce dorește el să obțină.
Asta te doare mai tare sau că nu se ține de cuvânt?
Mai tare e că obține mereu ce vrea făcând așa.
Fii atent aici, obține ce vrea făcând ce?
Făcând contrarul la ceea ce mă pune pe mine să fac.
Ok, deci obține ceva, hai să zicem să fie mai simplu, obține ceva prin mijloace nesănătoase?
Prin minciună, adică îmi spune că el.
Nu te facă, dar el face. Deci ideea este că noi trebuie să simplificăm taiul ca să ne fie ușor să vedem.
Da, da, da, prin minciună, da.
Deci obține ceva prin minciună.
Da.
Îți sună bine?
Da.
Bun. Obține ceva prin minciună. Notează-ți în timpul mintei asta. Și acum tu știi toată povestea din spate, toate scenele, toate, to, to, to, dar ideea este că aici este. Bun. Cine în trecutul tău a obținut ceva prin minciună?
Păi nu-mi dau seama acum. Chiar nu, m-am gândit așa, dar nu... Poate am uitat eu, nu știu.
E sigur, cu siguranță ai uitat tu.
Sau poate n-ar fi trebuit să uit dacă mă durea atât de tare.
Cred că creierul poate să facă să uite ca să nu te mai doară.
A, doar varianta asta.
Da.
Probabil au fost.
Dacă nu la 3, 4, 5 ani, la 7 ani, la 10 ani, la 15 ani.
Da, probabil au fost, dar acum chiar nu-mi dau seama așa ca să pot spune exact cine și când și cum.
Bun, atunci te rog să te gândești cine în trecutul tău a obținut ceva prin minciună, printr-un mijloc nedrept. Ca să nu pierdem vremea aici, atunci aș vrea să iau pe alt coleg ca să căutăm și niște beneficii. Da. Bine?
Da.
Bun. Maria, ai găsit? Da, am găsit. Deci tu erai...
Aveam de 8 ani.
Da, mai zi odată Taiu. Lucrai pe... Nu te respectă?
Da, nu mă respectă.
Ok. Care-i momentul la care te-ai gândit?
Eram în clasa a doua sau a treia când o elevă din clasă am zis despre învățătoare că este țigancă. Și eu niciodată n-am fost întrebată dacă s-a întâmplat. Adică deloc nu m-au luat în seamă, ci părinții au fost chemați în școală, mi s-a scăzut media la purtare și eu n-am zis nimic. Întrebarea.
Pentru tine este așa. Ce beneficii ai avut tu de atunci din clasa a 2-a sau a 3-a până în zilele noastre, până în prezent, de faptul că atunci, la școală, nu ai fost întrebată, nu ai fost respectată. Cum te-a ajutat asta?
La partea asta încă n-am ajuns. Chiar am pus o întrebare dacă beneficiile trebuie să fie din copilărie. La asta încă nu m-am gândit.
Beneficiile trebuie să fie de atunci și până azi. Ce beneficii ai avut în clasa a 3-a, a 4-a, a 5-a, a 7-a, a 10-a?
Cel mai mare beneficiu a fost că tata a avut încredere în mine. Că i-am zis că nu s-a întâmplat și tata a zis că eu te cred. Și a întărit relația între mine și tata.
Ah, ok, bun, bravo. Deci în situația asta, unul din beneficiile pe care tu le-ai reținut a fost că cineva a fost împotriva ta, nu te-a ascultat, nu te-a respectat, dar fix în momentul ăla tata te-a crezut, a crezut în tine. Bun, ăsta e un beneficiu. Din beneficiu ăsta, că tata a crezut în tine, ce sub beneficiu a apărut? Ce alt beneficiu ai avut din faptul că tatăl tău a avut încredere în tine? Cum te-a ajutat?
Păi de atunci nu m-a mai interesat, a crescut încrederea în mine.
Deci faptul că tata a avut încredere în tine și a dat ție valoare, te-a făcut să ai tu încredere în tine.
Da.
Bun. Al doilea. Faptul că tu ai avut încredere în tine, cum te-a ajutat în viața ta, în relațiile tale, în business-ul tău, în relația cu copiii, în relația cu partenerul? Domeniile vieții tale, cum te-a ajutat faptul că ai avut încredere în tine?
Florina, asta este foarte profundă, ca la engleză. Știi de ce? Pentru că până când tata a fost în viață, eu am avut o viață superbă și după ce tata a murit, viața mi s-a dărâmat. Pentru că doar acum îmi dau seama că foarte multe lucruri le-am construit pe tata.
Bun, acum tu te-ai dus în costuri. Hai să rămânem la beneficii. Cum te-a ajutat faptul că tata a avut încredere în tine? Asta ți-a dat încredere în tine.
Da, știa că pot să fac orice.
Cum te-a ajutat pe tine concret faptul că știai că poți să faci orice? În ce domenii? Și aici sunt cele șapte areale vieții și ar trebui să le iei beneficii pe care tu le-ai avut în toate domeniile. Mental, Profesional, financiar, fizic, social.
Și la fiecare îți scriu câte una.
Și la fiecare câte trei, patru, cinci, câte-ți vin. Și atunci o să vezi câte multe răspunsuri se adună și cu cât aduni mai multe răspunsuri, cu atât liniștea vine mai tare în sufletul tău. Și echilibru. Și recunoștință. Pentru că o să vezi că de la chestia aia nasoală, că ei nu te-au întrebat în clasa a doua sau a treia, tu ai adunat, la tine au venit foarte multe beneficii. Și atunci nu mai ești atât de deranjată de acest tai, că cineva nu te-a întrebat, că cineva nu te-a respectat. Pentru că din acea lipsă de respect, tu ai învățat foarte multe, ți-au venit multe beneficii. Are sens ce zic? Da. Și în momentul în care tu lucrezi pe taiul din copilărie, că în clasa a doua, a treia, ei nu te-au respectat, ție ți se schimbă percepția despre acest tai. Nu mă respectă. Dacă până acum ai văzut că este doar ceva negativ, acum începi să vezi și partea pozitivă a lui. Când începi să vezi și partea pozitivă, ce percepție vei avea despre acest TAI? Nu mă respect. Spune-mi tu.
O să fie doar... o acțiune, adică...
Bravo. O să fie o acțiune neutră. N-o să mai fie nici treaba, nici bună. O să vezi și plusurile și minusurile. Deci e câteodată... O să vezi partea aia cu toată, o să vezi pe aia la altă. Deci nu te mai deranjează atât de tare. Și când o să vezi la partenerul tău că nu te respectă, crezi că o să te mai activezi la fel de tare sau nu? Nu. Nu o să te mai activezi atât de tare, că o să-i vezi și plusurile. Da. Când nu mă respecti tu, lasă că mă respect eu, lasă că aia, lasă că cealaltă. Și imediat o să te echilibrezi și asta o să-ți aducă efectiv relații mai liniștite. Da. Bun. Bravo.
Mersi.
Cu plăcere! Sper că a fost de folos pentru toți ceilalți. Sper că ați înțeles cum se lucrează. Bun, hai să mergem la exercițiul al treilea. Giorgeta, pregătește-te! Dacă ești pe fază și vrei, poți să lucrezi la exercițiul 3. Exercițiul 3 este Fă întregirea partenerului. Ce înseamnă ăsta? Ce înseamnă exercițiul ăsta? Ideea e așa, v-am scris și pe ecran, sunt peste 4.000 de trăsături și pozitive și negative și fiecare dintre noi le avem pe toate și pe alea pozitive și pe alea negative. Problema apare când eu cred că partenerul are doar partea aia negativă. Partenerul doar mă critică. Mă da, te apreciază vreodată. Niciodată nu mă apreciază el. Întotdeauna mă critică. Serios, înseamnă că ești polarizat. Exercițiul ăsta e foarte folositor pentru toate persoanele care sunt tentate să spună foarte des cuvintele astea. Mereu. Niciodată. Întotdeauna. De fiecare dată. Hai să vă dau niște exemple. Eu de fiecare dată am apreciat-o pe soția mea. Deja când ai spus de fiecare dată, ești polarizat. N-ai cum să o apreciezi de fiecare dată. E sigur că uneori o apreciai, alteori o criticai. Sau, soția mea sau soțul meu niciodată nu mi-a dat atenție. Întotdeauna m-a ignorat. Deci când folosești cuvintele astea niciodată, întotdeauna, de fiecare dată, înseamnă că vezi doar o jumătate de adevăr. Dacă tu faci asta cu partenerul tău și crezi în mintea ta și și spui lui lucruri de genul ăsta. Tu niciodată nu mă vezi, niciodată nu mă respecti, niciodată nu mi-arăți iubirea, totdeauna te porți cu mine nerespectos. Dacă ai abordarea asta cu partenerul tău, cum se vede el în ochii tăi? Ce percepție are el despre cum îl vezi tu? Va spune, stai mă puțin, cum de fiecare dată sunt nerespectoasă, că uneori sunt nerespectoasă. Cum de fiecare dată te ignori, că uneori chiar te văd. Cum niciodată nu te apreciezi, că uneori chiar te apreciezi. Deci dacă partnerul, dacă tu îi transmiți partenerul că el de fiecare dată face chestiile alea negative și niciodată nu le face pe alea pozitive, el are impresia că tu vezi doar o jumătate din el. Și dacă vezi doar o jumătate din el, asta le enervează rău de tot. Dacă se enervează, ghici ce? Nu mai are chef să coopereze cu tine, să-ți vorbească frumos, să-ți dea atenție, să fie drăguț și așa mai departe. Pentru că el nu se simte văzut în întregime. Prin urmare, exercițiul ăsta te ajută pe tine să-l vezi pe partenerul tău în întregime. Și cum facem exercițiul ăsta? Pasul 1. Ți-am scris aici la punctul 2. Pasul 1. Care este taiul opus celui pe care-l lucrezi? Deci, dacă am avut-o aici pe Maria care spunea partenerul nu mă respectă. Da? Acum, Maria, pentru tine taiul opus care este? Mă respectă. Întrebarea pentru tine, Maria, este care sunt formele în care partenerul tău te respectă? Când? În ce situații el te respectă? La Mădălina nu mai știu care era taiul. Nu are răbdare cu copiii. Exercițiul pentru tine este în primul rând care taiul opus? Are răbdare? Nu.
Și.
Întrebarea este în ce situații arată soțul răbdare cu copiii? Trebuie să vezi și momentele alea când are răbdare. După aia, la Eugen era nu apreciază. Nu mi-apreciază rezultatele. Nu. Caută taiul opus. Când soția ta ți-a apreciat rezultatele? Și nu numai când, ci și în ce formă ți le-a apreciat? Pentru că poate nu ți le-a apreciat cu cuvinte, așa cum ai făcut-o tu. Bravo, măi eugen! Grozav! Poate n-a făcut în felul ăsta, dar poate te-a apreciat într-o altă formă. Aprecierea are foarte multe forme. Poate să te aprecieze printr-un zâmbet, poate să te aprecieze prin faptul că îi spune odată lui Măsa, bă, a făcut o chestie bună ăla, Eugen. Și poate tu nici nu știi, dar el i-a zis lucrul ăla despre tine. Dacă.
Nu știu, n-am de unde să... Tu.
Ar trebui să vorbești cu ea. Dar caută forme în care partenerul tău, de fapt, face și opusul. Giorgeta, am zis că lucrăm cu tine. Hai, deschide-ți microfonul. Și.
Scuze, Florin, după aceea, măcar un minut, poți să revii la mine după ce termin cu Georgeta? Hai.
Georgeta, să vedem. Care este taiul pe care tu lucrezi? Este.
Faptul că partenerul meu nu cooperează când vreau să discutăm și că ne supără ceva. Și tace foarte, foarte mult timp. Muțește, pur și simplu. comunicarea, lipsa asta de comunicare. Bine, eu mă pregătisem pentru exercițiu trecut, dar probabil că nu degeaba am ajuns la exercițiu acesta. Hai.
Să luăm pe ăsta nu comunică, da? Da. Bun.
Care.
Este opusul? Nu comunică, se închide în el, rămânem în zona asta. Nu comunică și se închide în el. Ok. Paiul opus care ar fi? ăla pozitiv. Care ți-ar suna ție bine? Da.
Să fie deschis comunicării, să fie, cum să spun, să fie așa skonks, ca mine. Știi, cum ai spus tu cândva. Să vină în fața mea și să putem să discutăm calm și să asculte. Pe când el se retrage ca broasca testoasă, dar de tot. Bun.
Deci, dacă acum taiul pe care îl lucrezi este se închide, taiul opus ar fi se deschide? Se.
Deschide rar, exact când eu îl critic, atunci se deschide el. Stai.
Puțin. Vorbește frumos cu mine. Noi acum trebuie să descoperim ce îți dorești tu să facă. Ce te deranjează este că el se închide și nu comunică. Dar ce ți-ai dori? Care-i taiul opus? Ce ți-ai dori să facă? Să.
Vină să comunice... Să.
Comunice cu tine. Da.
Ce are în suflet, în minte, ce-l doare.
Ce îl deranjează... Bun. Ține minte. Ăsta este taiul opus. Să comunice deschis. E bine? Rezonează cu tine. Da, absolut. Ok. Și acum întrebarea mea pentru tine este așa. În ce formă sau în ce situație el de fapt comunică deschis? Și tu nu vezi? Sau poate vezi? Hai să vedem!
Nu.
Te lega de forme. Că pentru tine forma în care el ar comunica, sau tu consideri că el comunică, doar în momentul în care vine rețenit și spune, mă, Georgeta, hai să discutăm, că ceva mă apasă pe suflet. Dacă el ar face asta, tu ai zice, a, da, bravo. Dar cel mai cumparabil... Ar.
Fi extraordinar, da. Ar.
Fi extraordinar. Ține-te-n minte asta, ar fi extraordinar, că trebuie să lucrezi la exercițiul 4. Pe asta ar fi extraordinar. Adică tu vezi numai plusurile din asta, dacă s-ar deschide. Hai să rămânem aici. Deci tu îți dorești ca el să se deschidă, să vină către tine. Întrebarea este, în ce forme vine el către tine? Când nu vine, nu se deschide în forma în care tu te aștepți. Exact. Exact.
Așa se întâmplă, da. Exact.
Care este forma în care el totuși comunică ceva? În ce formă el se deschide față de tine și tu nu vezi? Ce face el ca să vină spre tine? În.
Momentul în care mă întreabă când e plecat departe și când mă întreabă ce îmi doresc să-mi aducă, cum mă simt, dacă am mâncat, dacă sunt bine, dacă sunt ok. Dar când e departe, da. Ok.
Bun, bun, foarte fain. Aș vrea să ai momente, pentru fiecare dintre astea, dintre exemple care mi le-ai dat, aș vrea să ai câte un moment, când te-a sunat sau când ți-a scris despre cum te simți, dacă ai mâncare, pentru toate alea. Tu trebuie să le vizualizezi, să ai momente concrete, astfel încât în creierul tău să se așeze convingerea că el se și deschide, vine către tine, comunică cu tine. Da. Ce mai face el Și în spatele acțiunii este de fapt dorința de a se conecta cu tine, de a se deschide față de tine. Dar nu e așa cu cuvinte, cum te aștepți tu. Măi, Giorgeto, hai să vorbim. El are forma lui în care vine către tine. Care sunt formele în care el vine către tine? Fiindcă.
Avem așa o relație la distanță, că prin meseria lui, prin profesia lui e plecat, așa, de foarte multe ori spune că e foarte concret, de mă șochează, spune că îi este dor de corpul meu, că își dorește intimitate cu mine, dar foarte brusc, când mă aștept nai puțin. Las-o.
Pe aia cu foarte brusc. Deci îți spune că este dor de tine, este dor de corpul tău, este dor de intimitate. Toate astea sunt deschideri sau închideri? Deschideri.
Da, deschideri. Nu.
Mai pune niciun dar? Vezi ce face creierul tău? Am.
Zis da, nu dar. Uite.
Forme în care el se deschide față de tine. Caută apropierea cu tine. Îți spune că este dor de tine, îți spune că este dor de intimitate, îți spune că este dor de corpul tău. Bravo! Hai mai caută niște momente. Cum?
Sincer, nu m-am gândit că asta cu...
Că-I.
Dor de mine, de corpul meu așa, eu nu o luam ca și o comunicare. Foarte interesant. Acum realizez. Cum.
O luai tu? Că e comunicare, dragă. Da.
Da. Comunicare.
E dorința lui de a se apropia, de a se deschide față de tine. Asta e metoda lui. Pentru.
Că le pune ca nucamperete. Cumva la mine trebuie să fie un context, așa vroiam eu. Dar el, le punându-le ca nucamperete brusc așa, mă blochează. Și nu o luam ca o comunicare, dar eu acum o realizez. Acum, în aceste momente, vorbind cu tine, realizez că da, e o comunicare din partea lui. Da.
Aia e forma lui de comunicare. Forma ta de comunicare e cu cuvinte, cu context. cu multe cuvinte, cu bla bla bla, care pentru el poate sună, aoleu, iară, nu mai termina asta cu atâtea cuvinte. El poate e mai practic. Da, este, da. Ce vreau să înțelege este că tu ai forma ta. de comunicare și de apropiere, iar el are formele lui de apropiere și de comunicare. Dar și el vine către tine. Doar că dacă el nu vine în forma în care tu te aștepți, tu ai impresia că nu se deschide față de tine, că nu vine către tine, prin urmare stai frustrată și supărată, numai eu mă duc către el. Dar uite că și el vine către tine. Și.
El mereu spunea că nu este ceea ce mi se pare mie. Așa îmi spunea. Mereu îmi spune. Că nu îl înțeleg. Bun.
Mai zim două exemple și te las. Care mai sunt alte două modalități prin care el vine către tine? Caută apropierea, se conectează cu tine, se deschide față de tine? Ce mai face? Ce-ți mai spune? În speranța de a se apropia de tine, de a se conecta. Îmi.
Spune împromite că la momentul potrivit, deci așa spune, că asta e propoziția care mă și disperă, dar vreau să o înțeleg. La momentul potrivit vom discuta, dar trebuie să vin în acel moment potrivit. El este foarte stăpân pe el, foarte calm, o personalitate așa foarte puternică, de neclintit, cam așa ceva. Și mă tot cu la momentul potrivit o să discutăm, când va fi cadrul necesar. Și nu mai discutăm atunci. Nu.
O să mai intru în detalii, Georgeta. O să înțelegi în următoarele module, că e foarte mult de povestit, ce înseamnă un cadru potrivit pentru discuții. În fiecare modul tot o să se adaugă informații. O să înțelegi despre nevoile noastre, despre valorile noastre, despre cum se deschide un evitant în modulul 4. O să înțelegi toate astea. E mult de povestit și nu mai intrăm acum în detalii. O să înțelegi. Când.
Dai voie, că acum mi-a venit răspunsul la ce mi-ai spus tu, în timp ce eu sunt supărată pe el și îl critic, că n-ai făcut aia, n-ai făcut aia, n-ai făcut aia, culmea culmilor, în timpul ăla când eu sunt ca un vulcan, el niciodată nu mă critică, niciodată, și îmi spune lucrurile pozitive și ce apreciază la mine. Mă dezarmează. Și.
Aia este o formă de apropiere față de tine sau de îndepărtare? De.
Apropiere, da. Dar mie până acum mi se păreau ca nu ca-n perete și mă simțeam neascultată, dar de fapt acum înțeleg că el vroia să... El nu mă critică atunci, el mă laudă, vede ce... Acum înțeleg, da. Deci.
Aia e forma în care el se apropie de tine, așa știe el. Da. Trebuie.
Să văd că mă enervez foarte tare și după aceea el comunică cumva. Cumva. În.
Felul lui. Da.
Când mă aștept mai puțin? Nu.
Poate că e bine. Are și asta beneficiile ei. Nu. Caută până la 15-20 de forme în care el se apropie față de tine. Mulțumesc.
Foarte mult. Cu.
Drag. E o gen.
Scuză-mă, poate m-ai văzut mai înainte cum mă dădeam cu cap în toate părțile, numai când am auzit 15. O.
Să vezi că poți să găsești și mai multe. Foarte.
Foarte greu. Florin, doar un minut, dacă poți să-mi dai niște idei, niște sugestii la exercițiu trecut. Ai întrebat cine a mai făcut acele.
Taiuri, acele acțiuni de tine în trecut. La.
Mine este foarte simplu. Tatăl, profesorii, antrenorii, etc. Bun, până aici e minunat. Dar ce beneficii puteam să am? Bun, să zicem că eu la vârsta adultă, extrem de teoretic, aș fi putut să am niște beneficii. Dar eu ca și copil, ca și adolescent, în formare, Ce beneficii puteam să am când nu eram validat, că băi, ai făcut și tu ceva bun, când nu era apreciat ce am făcut, când nu aia... Am.
Înțeles. Hai să căutăm beneficii pentru Eugen din faptul că nu a fost apreciat. Eu.
Nu mă duc de acolo decât distrus self-esteem-ul, demolat personalitatea și așa mai departe, știi? Hai.
Să facem un exercițiu rapid. În timp ce Eugen își toarce creierul să găsească măcar trei beneficii, vă rog pe toți ceilalți care sunteți mai detașați Scrieți, vă rog, în chat ce beneficii ar putea să aibă Eugen copilul la 10 ani din faptul că nu este apreciat de către profesori, tata și ceilalți. Vă rog, scrieți. Voi, în timp, Eugen, tu nu te uiți. Te rog să nu te uiți în comentarii. Nu.
Nu, nu, că am și închis chat-ul. Așa.
Colegii o să scrie și acum tu să te gândești, copil fiind, hai să găsești un moment. Câți ani aveai? Unde erai? Cine nu te-a apreciat? Le-ai pe tata? Hai să luăm pe tatăl tău. Da. Zi-mi o situație în care tu ai făcut ceva și tata nu a văzut ce ai făcut și nu te-a apreciat. Acum.
Prima chestie când m-a întrebat, mi-a venit un moment când m-a devalorizat. Ok.
Unde erai? Ce ai făcut tu pozitiv și tata nu te-a apreciat și te-a devalorit? N-a.
Fost extraordinar de pozitiv. Luasem un nenorocit de 8, dar mie nu mi se părea că era așa sfârșitul lumii. Și faza a fost că ne-am întâlnit cu nașii noștri. Nașii noștri, zic că erau și nașii mei de botez și ai lor de căsătorie. Nu.
Mai contează detaliile astea. Tu.
Mi-Ai zis să dau detalii. Așa. Și am fost pe stradă. Și m-a făcut efectiv albie de porci că ce, că uite, că numai 8, că din alia, știi? Adică...
Ok, deci tu ai luat nota 8, nu era nota 2, era o notă, nu era 10, dar nu era nici 2, era totuși o notă în capul tău bună și tata nu te-a apreciat, ba din potrivă ți-a și dat în cap te-a devalorizat. Bun. În ce clasă zici că erai? Cred.
Ca a 2-a. Bun.
Deci tu aveai undeva la nouă ani, să zicem. Nu.
Că m-am dus repede. Eu.
M-Am dus la șase ani la școală. Bine. Ce beneficii a avut Eugen, începând de la opt ani și după aia mai târziu, până la nouă, la zece, la 11, 12, 20 de ani, din faptul că tatăl nu l-a apreciat pentru nota 8, ci din potrivă l-a devalorizat? Păi.
Eu înțeleg, de exemplu, dacă te ceartă că zici că te maturizezi mai repede, dar pentru chestia asta chiar nu văd niciun beneficiu. Bun.
Hai să vedem. Am înțeles. Nu-ți mai cheltuie energia și cuvintele pe a spune că nu vezi. Stai și gândește-te. De ieri fac asta. Cum poate să îl ajute pe un copil la 9-10 ani faptul că tatăl nu îl apreciază? Ce beneficii? Când spunem beneficii, ne referim la ce lecții a învățat copilul.
Ce.
Lecții am învățat? Beneficii înseamnă multe. Tu n-ai citit documentul ăla cu 44 de pagini? Cum să găsești beneficii în situații dificile. Nu. Acum mă prind eu, Eugen, cu tot dragul. Te rog să citești documentul ăla și după aia mai lucrăm. E foarte dificil. Dacă nu înțelegi ce înseamnă cuvântul beneficii, îți torci creierul și te gândești poate ce ai avut de câștigat, niște bani, o mașină, nu. A căutat beneficii înseamnă foarte mult. Eu.
Sunt prima oară la asta și trebuie să recunosc că eu am ratat primul primul Zoom, fiindcă eu știam că este la ora 8 și eu am intrat la ora 8 și era un final din care n-am înțeles nimic. Bun.
Nu e bai, te rog să mergi pe platformă, să descași documentul ăla, cum să găsești beneficii în situații dificile și după aia o să vezi cum o să se lumineze de numă. Îmi.
Cer scuze că te-am blocat timpul. Între.
Timp, tu uite-te în chat, că ți-au scris colegii multe beneficii pe care un copil ar putea avea. O să vezi că cu unul le rezonezi. Iar la altele o să zici, depinde de valorile tale. Și după ce o să citești documentul, o să înțelegi mult mai bine cum se caută beneficiile. Mulțumesc.
Și mulțumesc tuturor pentru... Cu.
Drag. Hai să mergem la exerciția al patrulea. Dizolvă fantezia. Fantezia se referă la percepția noastră că dacă ni s-ar fi întâmplat opusul, uite cazul lui Eugen, În cazul Eugen nu m-a apreciat. Care este opusul nu m-a apreciat? M-a apreciat, m-a văzut, m-a validat. Fantezia are de a face cu treaba asta. Dacă, e percepția mea, că dacă mie mi s-ar întâmpla opusul a taiului pe care eu lucrez, ce bine mi-ar fi? În cazul lui Eugen, dacă mă Nu mă vede, dacă nu mă validează, am doar de pierdut, am foarte multe minusuri. Dar dacă tatăl m-ar fi văzut și m-ar fi apreciat, doamne câte plusuri aș fi avut! Doamne ce bine mi-ar fi! Ei bine, exercițiul la pasul 4 este ce costuri, ce dezavantaje, ce minusuri ar fi avut Eugen dacă în clasa a 2-a tatăl lui l-ar fi apreciat. Ce costuri ar fi avut Eugen de atunci și până azi din faptul că tatăl l-a apreciat? Cum te dezavantajează lauda? Cum te face sau ce te face să pierzi aprecierea când cineva te vede, când cineva te ridică pe piedestal, când cineva te laudă? Eugen, vrei să lucrezi pe exercițiu ăsta? Hai că poate ăsta ți-e mai ușor. Ce costuri ai fi avut tu dacă tatăl tău te-ar fi lăudat? Uite.
Atât de tare m-a lovit lipsa laudelor lui, încât acum nu pot să primesc laude. Am fost la un curs acum vreo lună. Intrăm.
În alt subiect. Rămâi, te rog, frumos aici. Sunt.
Aici. Nu.
Nu. Vreau să răspund la întrebare. Răspund acum. Ia să văd. Cineva.
M-A lăudat. Nu mult, nu o sută de an. Mi-a pus o laudă. Pur și simplu mi-a venit să intru în pământ. Nu mai pot să primesc laude. În halul ăsta sunt de blocat de lipsa lor. Am.
Înțeles. Întrebarea mea pentru tine este alta. Dacă atunci în clasa a doua, când ai luat nota 8, Tatăl tău ar fi venit și ar fi zis, bravo mă Eugen, n-ai luat 2, ai luat 8, băiești de ștept. Nu.
E nicio problemă, o să înveți și o să fie mai bine. Nu.
Ascultă-Mă, te rog, rămâi în povestea mea. Da. Deci dacă tatăl tău s-ar fi uitat la tine Eugen, a văzut că ai luat 8 și ar fi zis, băi Eugen, bravo ție, felicitări. Da. Chiar ești un băiat de ștept. Cum te-ar fi dezavantajat de-a lungul vieții lauda tatălui? Ce costuri ți-ar fi? Prima.
Chestie care mi-a venit în cap a fost că probabil că m-aș fi așteptat tot timpul când fac ceva bun să primesc o laudă. De.
La el sau de la ce sau ce? De.
El la sau de la oricineva. Știi, ca la cățel, zăhărel. Bravo!
Deci, un mare dezavantaj. Tu ai fi așteptat ca toată lumea, de fiecare dată când faci ceva pozitiv, să fie apreciat. Care e realitatea în lumea în care trăim? Oamenii te apreciază sau nu prea te apreciază când faci lucruri bune? Foarte.
Greu găsești pe cineva. De.
Obicei nu te apreciază. Deci dacă tu erai apreciat de taică, ai fi așteptat ca de câte ori faci chestii pozitive să fii apreciat. Realitatea arată că nu prea suntem apreciați de fiecare dată. Dacă tu plecai în viață, la 8 ani, cu așteptarea ca atunci când faci lucruri pozitive, de fi îndeudat, ce ai fi întâmpinat de-a lungul vieții, ori de câte ori făceai chestii faine și lumea nu te aprecia? Dezamăgirii. Dezamăgirii. Bravo.
Nu zic cu dacă. Eu oricum am asta. Eu am nevoia de a fi lăudat. Corect. Am colectat toate aceste... Dacă.
Te-Ar fi lăudat, ai fi ajuns să ai așteptarea ca toată lumea să te laude. Pentru că când nu te laudă toată lumea, ai fi ajuns la dezamăgire. Vezi în ce fel lauda până la următor la dezamăgire te poate duce? Înțeleg.
Dar și lipsa... Las-o.
În naibii pe aia. Nu te mai duce acolo. Nu te mai duce în direcția aia. Acum rămâi aici. Hai să dizolvăm fantezia. Creierul tău trăiește într-o fantezie. Că dacă eu aș fi fost lăudat, ia uite ce bine mi-ar fi fost. Ce ai zis tu mai devreme, lipsa laudei îți aduce costuri. Corect. Dar lipsa laudei îți aduce și beneficii. Pentru beneficii din lipsa laudei o să lucrezi după ce citești documentul. Acum te rog să rămâi aici la exercițiul ăsta. Dacă tatăl tău ar fi făcut față de tine opusul aceea ce n-a făcut, adică dacă te-ar fi lăudat atunci, cum te-ar fi dezavantajat? Fă un efort și spune creierului tău să rămână doar aici, doar la exercițiul ăsta conectat. Noi în psihoterapia avem un principiu, aici și acum. Nu mă mai duc nici deloc stânga, deloc dreapta, acum sunt pe autostradă, sunt o grămadă de ieșiri, eu nu mă duc în dreapta, nu ies deloc nicăieri, rămân aici pe autostradă. Cum m-ar fi dezavantajat dacă tatăl m-ar fi apreciat în clasa a doua? Și ai spus, un prim dezavantaj. N-aș fi așteptat ca toată lumea să mă laude. Da.
Dar eu continui să am așteptarea asta. Știu.
De ce. Știu de ce. Continui să ai așteptarea asta pentru că tu în continuare o vezi ca fiind doar pozitivă. Iar conform legii dualității, toate lucrurile sunt cu plus și minus. Nu este nimic care să aibă doar plus sau doar minus. Dacă tu acum Pe laudă ai pus doar plusuri. E normal să-ți o dorești continuu, continuu, continuu, continuu. De aceea noi trebuie să găsim și minusurile laudei ca să te dezîndrăgostești de ea. Nu poți să renunți la atașamentul față de laudă cât timp vezi doar beneficii din laudă. Deci creierul tău e setat acum. Când sunt lăudat am beneficii, când sunt criticat am costuri, minusuri. Doar bucata asta poate sa vada creierul. Noi acum trebuie sa dam creierul peste cap ca la lauda sa vada minusuri si la critica sa vada plusuri. E foarte dificil, ca daca tu ai trait 30 de ani, 40 de ani, cati ani ai tu Eugen? 55. 55, Doamne ajuta! Daca creierul tau 55 de ani a trait cu conceptia ca lauda are doar plusuri si critica are doar minusuri, poti sa gasim raspunsul de ce e atat de dificil sa vedem si opusul. 55 de ani creierul tău a mers? În.
10 zile. Ce?
În.
10 zile fac 55. Doamne.
Ajută! Sănătate! Măcar vreau 3 răspunsuri din partea ta. Ce costuri ai fi avut tu de atunci și până astăzi dacă tatăl tău te-ar fi lăudat în loc să te critique? Ai zis, ar fi avut așteptarea ca toată lumea să mă laude, să fac un lucru bun, Și dacă ai fi avut așteptarea asta, unde duce? La dezamăgire, că nu te laude toată lumea? Da.
Pe de-o parte și la manipulare, fiindcă de foarte multe ori am văzut oameni linguşitori obținând ceea ce nu meritau, doar cu niște laude către cineva care, știu și eu, era mai slab în chestia asta. Bun.
Ce costuri ai mai fi avut tu dacă tatăl tău te-ar fi lăudat? Cum te-ar fi dezavantajat în viața ta? De.
Asta spun, ăsta ar fi putut să fie un cost, adică să fiu vulnerabil la linguşitorii. Bun.
Bravo, ai spus-o frumos acum. Ok, alt cost, alt dezavantaj. Sau să zic altfel, întrebare ajutătoare. Ce n-ai fi învățat în viața asta dacă tatăl tău te-ar fi lăudat atunci? Ce lecții n-ai fi învățat? Ce abilități n-ai fi învățat? N-am idee. Hai să o zic altfel. Mă întorc la exercițiu anterior. Faptul că tatăl tău nu te-a lăudat, ce abilități ai fost nevoiți să-ți dezvolți? Când tu faci o chestie pozitivă, cineva nu te laudă, Tu ce abilități îți dezvolți ca să supraviețuiești totuși în viața asta? Să.
Știi că nu mi-am dezvoltat independența. Nu.
Mă refer la independență, poate alte abilități. Mă.
Refer independența emoțională, independența față de... Eu de fiecare dată am suferit când am... Nu-mi.
Spune ce n-ai învățat, spune-mi ce ai învățat. Ce abilități ai fost forțat să îți dezvolți, tocmai din cauza faptului că tatăl tău nu te-a lăudat? Tocmai.
Că nu mi-am dezvoltat. Ar fi trebuit să fac un fel de imunitate la laude sau la lipsa lor, dar nu am dezvoltat asta. Nu.
Te gândi la răspunsuri pestabilite, gândește-te la realitate. Creierul tău, Atunci la 8 ani, când nu a primit de la tatăl tău laude, a fost în șoc total. Și.
În frustrare maximă. Da.
Dar cu toate astea, tu ai reușit de-a lungul vieții să supraviețuiești. Ai ajuns de la 8 ani, la 9 ani, la 10 ani, la 15 ani, la 20 de ani. Uite că ai ajuns până la 55 de ani. Și totuși, din ce îmi dau seama, ești un om funcțional, ești un om cu care îi funcționează creierul. Bă, deci tu ai făcut ceva în viața asta. Înseamnă că ai avut niște abilități ca să reușești. O perseverență, voință. Te-ai ridicat de jos când altora le era greu să se ridice. Ai făcut ceva în viața asta chiar în lipsa laudelor. Care sunt acele lucruri pe care tu le-ai făcut în ciuda faptului că tu nu ai fost laudat? Spre ce te-a ambiționat faptul că n-ai primit laude de la tata sau de la alți oameni importanti? Ce te-a ambiționat să faci în viață? Ceva de genul. Bă, dacă voi nu faceți asta față de mine, lasă că o fac eu. Singura.
Chestie este că De vreo 20 de ani, efectiv nu am mai putut să lucrez cu șefi, cu director, cu din astea și a trebuit să-mi fac firmele mele și să fiu independent. Tocmai fiindcă munca și valoarea mea nu era apreciată și nu era valorizată. Și.
Asta cum ți se pare? Am.
Renunțat efectiv la a mai... Aștepta.
Ajutor din partea altora? Nu.
Nu era un ajutor. O validare, o, cum să zic, o justă măsură. Ai făcut? Poftim.
Ești.
Valoros? Te apreciez. Ceva.
Și.
Pentru că ei n-au făcut-o asta față de tine, ai făcut tu față de tine. Nici.
Măcar. Da. Nu degeaba am trecut printr-un șiră de depresii. Da.
Vrei să-mi spui și mie cum de ai ajuns tu la 55 de ani? Și.
Eu mă întreb. Eugen.
Te rog să rămâi aici în poveste. Și te rog să-mi răspunzi la întrebare. Și te rog să nu mai răspunzi atât de repede, pentru că modalitatea asta sau tehnica asta inconștientă de a răspunde foarte repede este o modalitate de a fugi de tine. Eu nici nu apuc să termin întrebarea și tu îmi dai răspunsul. Un răspuns care îți vine foarte rapid, ăla este un răspuns din protecție pe care ți-l dă creierul inconștient și în felul ăsta nu îți dai voie să ajungi deloc la tine. Și în felul ăsta nu o să-ți găsești răspunsurile și de-aia nu te echilibrezi, de-aia nu o să te liniștești. Așa că vreau să spun o întrebare la care să nu îmi răspuns 30 de secunde. Care sunt abilitățile care te-au ajutat pe tine de-a lungul vieții să răzbați în viață și să ajungi la 55 de ani. Nu-mi răspunde nimic, stai liniștit 30 de secunde. Ce ai făcut tu, pentru tine, ca să ajungi până la 55 de ani. Nu ce au făcut alții, nu validarea altora, nu aprecierele altora, ci ce ai făcut tu pentru tine, ce abilități ai avut tu, ce resurse interioare ai avut tu, încât ți-ai mai dus existența. Încă un an, încă un an. Poate te-ai târâdea lungul vieții, poate ai avut depresii, poate ai avut o viață de căcat, zici tu. Dar dacă tu ai reușit să ajungi până la 50 de ani, înseamnă că n-ai avut o viață chiar atât de căcat, pentru că dacă ar fi fost atât de căcat, tu ai fi murit. creierul tău nu te-ar fi ținut în viață, te-ar fi omorât. Faptul că ai ajuns până la 55 de ani înseamnă că ai avut măcar câteva resurse interioare, răbdare, disciplină, încăpățânare, perseverență, voință, ceva, niște abilități, care măcar nu te-au făcut să faci câte 10 pași cum au făcut alții, poate câte un pas. Și încă un pas, și încă un pas, și încă un pas, până când, într-un final, uite că ai ajuns la 55 de ani, alții mor la 30 de ani. Chiar recent am auzit de o femeie care a zis că când ea împlinește 29 de ani, vrea să fie eutanasiată. Și gata, i-au luat viața oamenii, doctorii, că au zis că ea nu mai poate să trăiască. Depresie, anxietăți, n-a făcut față. Tu ai ajuns până la 55 de ani. Era.
Să parchez și eu acum vreo șapte ani. Deci efectiv îmi dădea organele shut down. Care.
Sunt acele abilități ale tale, acele resurse interioare care te-au ajutat să faci câte un pas mic, mic, mic, mic, mic până ai ajuns în viață aici? N-am.
Știut să mi-aleg luptele, am luptat toate luptele și am încercat să nu ratez nicio oportunitate. Ok.
Ce abilități ai avut? Mă refer la răbdare, voință, disciplină, organizare, încăpățânare, care la un moment dat poate să fie o abilitate. Da, da, da. Perseverență. Nu.
N-Am fost perseverent, n-am fost ăsta, dar într-adevăr am avut îndărătnicie. De multe ori chiar excesiv, adică nu știam când să renunț. Mă duceam până în pânzele albe, cum se zice.
Și nu.
Știu, îmi urmăream obiectivul. Adică știam că ăla-i acolo, mai făceam stânga, mai făceam dreapta, dar încercam să arunc. Tot.
Acolo, tot către el te duceai, ok. Deci.
Dacă vedeam că nu pot în linie dreaptă, asta era. Oculii.
Te dau tot spre acolo, bun. Da.
Da, da. Și încercam... Și totdeauna am avut abordări din astea mai deosebite, mai excentrice, cum ziceau prieteni de-ai mei. Găseam soluții la care poate nu mulți ar fi gândit. Întrebare.
Pentru tine. Ai fost în situațiile astea despre care vorbești tu? Că ți-ai găsit soluții mai neconvenționale? Da, neortodoxe, da. Mai neortodoxe. Că ai fost perseverent, că ți-ai urmărit obiectivul. Ai avut oameni lângă tine care te-au împins de la spate, care te-au motivat să faci asta sau ai fost cam singuratic, cam tu de capul tău? Da.
Cam lupu-singuratic, da. Cam.
Lupu-Singuratic, ok. Deci tu ai reușit să ajungi până la 55 de ani. Hai să te mai întreb și altceva, dar răspunde foarte punctual ca să nu-mi pierd coerența, că nici nu mintez acum. Spune ce obiective mari ai realizat tu în viață. Așa, două, trei obiective destul de mari. Nu de alea cu milioane, cu insule, cu nu știu ce. Păi.
Din păcate alea erau. Da, nu am făcut milioane, am făcut măcar suta de mii. E.
Vorba de tine. Ce ai realizat tu și consideri, bă, când mă uit eu la mine, e o gen... niște lucruri de care sunt mândru. Nu mă compar cu alții, ci pentru mine lucrurile importante în viața mea sunt asta, asta, asta. Zic două, trei. Cu.
Fiecare dintre firmele mele am găsit breșe de piață. Pentru mine asta a fost o realizare. Faptul că până la urmă firma n-a mai mers bine, că n-a mai tras eu suficient, că n-a mai avut, asta e altă chestie. Dar eu găsisem breșa și dacă aveam tot devotamentul și poate persoasiunea să trag acolo, Aș fi avut succes. Da, că am ajuns la o anumită tumă pe care eu mi-am pus-o ca target. Bravo!
Cât? Ai zis 100.000? Da. Bănuiesc de euro, nu? Da. Bine.
Pentru alții ăștia-s bani de un concert. Nu, nu.
Nu mai compara, nu complica, că deja îmi pierd ideea și nu te ajută asta. Rămâi acolo, la obiective. Ce obiective ai realizat în viață? Ai găsit nișe? Ai făcut 100.000 de euro?
Unul dintre obiective ar fi fost să am o familie împlinită. Nu, nu, nu.
Nu-mi spune ce n-ai reușit. Spune-mi ce ai reușit. Păi nu, dar.
În anul trecut, dacă mă întrebai, l-aveam și pe ăsta îndeplinit. Ok. Altul. Mai.
Zi-Mi.
Altul.
Mai gândește altul.
Nu trebuie să.
Fie doar de astea chiar așa exagerat, adică foarte, foarte mari. inclusiv faptul că la 55 de ani, mie mi se pare că nu a răs de 55 de ani, mi se pare că răs un pic mai serios. Nu ți-a ajutat chiar 55. Asta arată că poate și sănătatea ta. Cum e sănătatea?
După cum auzi tu, Șesc, azi dimineața am fost la un masaj de coloană vertebrală, deci fața.
Mă ajută, restul mai puțin. Ești bolnav pe moarte? Nu, nu, nu. În general ești sănătos sau în general ești bolnav? Moartea lipsește în.
Poza asta, dar... Corpul totuși își.
Arată vârsta. Ok, dar în general, tu ești sănătos sau bolnav? Cam 80% sănătos.
Aș zice eu. Ah, eu zic.
Că e o realizare. Nu știu. Nu te compara. Dacă te compari cu alții care sunt 100% sănătoși la 80 de ani... Ce ai mai realizat în viață? Mai zi-mi un singur lucru care ți-a ieșit în viață. Repet, nu trebuie să fie de ala de domeniu fantasticului. Un lucru care ți-a ieșit. Și de care tu ești mulțumit. Nu alții, nu mama, nu tata, nu în comparație cu alții. Tu, mulțumit de tine. Nu știu ce.
Să spun. Cam astea erau obiectivele mele. Ok. Bun. Fii.
Atent ce ai zis tu. Ai fost cam un lup singuratic. Ok. N-ai avut sprijinul.
Altora. Mă refer aici profesional. Da. Ok. Soluțiile.
De obicei ți le-ai găsit singur. În condițiile astea totuși, nesprijinit de alții, tu ai reușit să-ți găsești breșa, să faci 100.000 de euro și ai mai zis ceva mai devreme. Că găseam soluții inovatoare. Găseai soluții inovatoare. Cum îți explici tu că, deși nu ai fost lăudat și susținut, totuși tu ți-ai găsit drumul ăsta? Ți-ai găsit soluții proprie, ai găsit breșa, ai reușit să faci 100.000 de euro? Asta înseamnă că tu, Eugen, Ai niște resurse interioare care te ajută să răzbați în viață. De acord sau nu? Sunt.
De acord, Florin. Probabil că aș fi realizat 10 ori până decât atâta. Nu mă duce în altă.
Direcție. Sunt de acord cu ce ai zis tu acum, dar nu te ajută în procesul de vindecare. Dacă îi dai voie în minții tale să se gândească mereu, dacă aș fi fost altfel, dacă aș fi avut parte de altceva, eu aș fi realizat de zeci ori mai mult. Tot timpul așa gândesc. Tot timpul așa gândesc. Eu te cred. Tocmai de asta sunt aici să te corectez. Abordarea asta nu te ajută să evoluezi, abordarea asta nu te ajută să te vindeci. Vreau să spun, să mă fac și eu vulnerabil. Nu știu cât știi, dar pe scurt, taică-mea a fost alcoolic, a bătut-o pe maică-mea de 20 de ani.
Te-am auzit când am ascultat modulul unu.
Bun, deci au fost scene din filme de groază în familia noastră. Ani de zile eu mi-am spus că dacă aș fi avut un alt tată și o altă mamă, eu aș fi fost mult mai departe acum. Bă, sincer, așa spune teoria, dar nu știu practic ce s-ar fi întâmplat. Și nu mai vreau să-mi spun povestea asta, că dacă taic mi-ar fi fost de treabă, și fidel, și fără alcool, și toate alea, ce bine mi-ar fi fost mie. Nu mai vreau să-mi spun povestea aia, că pe mine nu m-a ajutat. Eu am stat ani de zile, zeci de ani de zile am stat în frustrare. Îmi venea să-l omor pe tata, dar el deja era mort. Dar eu asta am stat. Venim și nu m-a ajutat.
Nici povestea mea nu diferă mult în perioada aia, deci stai liniștit.
Și am reușit să mă împuternicesc doar în momentul în care am zis, hai să văd eu în ce fel m-am împuternicit, Și ce beneficii am avut din faptul că tata a fost cum a fost. În momentul ăsta ai mesajul.
Și pentru tine, Eugen. O să citesc documentul de care spuneai, o să-l cauc și o să-l citesc. Te rog. O să încerc să-l găsesc acolo. Îmi cer scuze că te-am încurcat, că nu am parcurs, dar chiar nu știam că e nevoie să fac.
Asta. Eu am scris pe grup și apropo de asta vă rog pe toți ceilalți să vă mai uitați din când în când pe grup, pentru că eu acolo mai scriu diferite lucruri și mai ales înainte de ziua de marți vă dau niște teme de făcut acasă. ca să ne ajute ca live-ul să fie mai eficient, să putem lucra. Că dacă nu lucrezi acasă, venim aici și mie îmi trebuie încă 3 ore ca să explic niște lucruri pe care le-am explicat deja. Și în felul ăsta mănânc și din timpul live-ului și nu avansăm, știți? De asta sunt niște informații puse pe platformă, ca să fie ascultate de fiecare în ritmul lui. Aici ne întâlnim și lucrăm la fix. Dar nu-i nicio problemă, asta-i de învățătorul de minte, vezi? Ce fac eu acum? Eu aș putea să rămân în vinovăție și în partea negativă, Eugen, ce ne-ai făcut, ne-ai mâncat timpul și ar fi doar o jumătate de adevăr. Eu iau cealaltă parte așa și mă folosesc de experiența ta ca să le spun și celorlalți, pentru că fii sigur că nu ești singurul. Mai sunt și alții care nu și-au făcut tema și întâlnirile astea live nu vor fi atât de eficiente dacă nu vă faceți tema. Cu alte cuvinte, mă folosesc de experiența lui Eugen ca să fie învățătură pentru toți. Mulțumesc! Cu drag! Apropo, pentru toți ceilalți care sunteți coach, mă refer în primul rând la mentor și după aceea și la ceilalți care lucrați în coaching, vedeți de ce este important ca clientul să știe principiile, metoda de Martini, legile universale înainte de a lucra cu el? că dacă nu cunoaști toate principiile după care lucrezi, o să stai foarte mult timp și va fi foarte dificil. De asta, din perspectiva mea, înainte să lucrezi cu cineva, trebuie să te asiguri că și-a făcut testul de valori, a citit sau a ascultat un material despre legi universale, a citit documentul ăla despre cum se găsesc beneficii în situații dificile, astfel încât ele să vină pregătiți. După aia e mult mai ușor să lucrezi. Bun, Hai totuși, aș vrea să facem și exercițiuul ăsta și după aceea încheiem. Cine dintre voi vrea să lucreze pe exercițiul 4, Dizolvă Fantezia? Maria, hai Maria, dacă tot în seara asta ai început tu, deschide-ți microfonul și hai să terminăm cu tine. Zi-mi, taiul tău era? Nu.
Sunt respectată. Nu sunt.
Respectată. Opusul taiului este mă respectă. Da, mă respect. Bun. Nu sunt respectată, însă pentru creierul tău este cu multe minusuri. Sau era? Acum a început să se mai echilibreze. Da. Mă respectă, ține cont de mine, este cu multe plusuri. Mamă, ce bine ar fi dacă m-ar respecta. Și creierul nostru... Deci am.
Gândit la partener.
Scuză-Mă. La partener și la oricine.
Și la oricine, bine. Noi.
Ne îndrăgostim de anumite acțiuni. Mă respectă. Mă tratează cu respect. Pe genul ăsta de acțiuni, noi le numim pozitive și percepția noastră despre ele este că dacă am fi tratat în felul ăsta, am avea foarte multe plusuri, ne-ar fi foarte bine. Și pentru că vedem doar plusuri, ne atașăm, ne îndrăgostim de aceste acțiuni și vrem ca oamenii întotdeauna să ne arate respect. În momentul în care ei nu ne respectă, pe noi ne deranjează, ne frustrăm, ne agităm, pentru că noi credem că doar asta este idealul, asta e ceea ce vrem să se întâmple, să ne respecte. Și de asta ne dore atât de mult când nu ne respectă, pentru că vedem doar minusurile, costurile. Și acum pentru tine exercițiul este, care ar fi costurile tale dacă partenerul te-ar respecta întotdeauna? Ce costuri ai tu când partenerul te respectă? Nu mi-aș da silința să fac nimic. Ce simpatic ai fost! Adică te-ai curca pe tânjală? Te-ai lăsat pe tânjală? Când.
Am venit aici, că m-am mutat acum vreo 4 ani la partener după ce am rămas însărcinată, Dar așa era planul. Și am început să gătesc, să fac tot ce mi-am imaginat că ar trebui să fac. Și după vreme el mi-a zis, dar totul mi se cuvine. Pai, deci am devenit... Cum adică? M-am simțit foarte nerespectată și dacă el ar fi luat așa, nu mi-ar fi zis asta, cred că nu mi-aș fi dat silința După o vreme, că a fost o vreme în care n-am făcut nimic. Dar după aceea am reînceput să fac lucruri, să vadă, să fiu, să mă simt și eu apreciată și am început să învăț să fac mâncarea cum îi place lui. Nu doar cum îmi place.
Mie, de exemplu. Hai să mai căutăm niște costuri dacă partenerul continuu doar te-ar lăuda și nu te-ar critica. Nu, doar te-ar respecta. Ți-ar arăta continuu respect. Ce costuri ai avea tu în valorile tale când el te respectă?
Foarte multe lucruri n-aș mai.
Făcut. Ia să vedem. Am făcut.
Cursuri yoga ca să mă liniștesc, să fiu mai zen. Nu mi-o ieșit. Când.
Partenerul te respectă, ce dezavantaje ai tu?
Într-un fel nu simt nevoia să îmi dau silința să fiu mai.
Bună. Bravo! Uite, asta e o direcție care merge acolo unde trebuie. Dacă el mă respectă, nu mai îmi dau silința să cresc, să evoluez. Da. De ce? Că mi se pare că totul mi se cuvine. Nu? Cam asta e ideea, nu? Da! Ok, bravo! Ce alte costuri ai avea tu când partenerul te respectă? Hai să vedem, hai să rămânem aici. Rămânem la ăsta să căutăm un subcost. Deci când partenerul te respectă, tu nu-ți mai dai silința să evoluezi. Dacă nu-ți mai dai silința să evoluezi, ce costuri vin de aici?
Cred că aș rămâne la.
Suprafață. Adică... Rămâi la suprafață. Bravo! Nu.
Ajungi în profunzime. Dacă rămâi la suprafață, ce costuri ai de aici? Cum te dezavantajează asta că.
Rămâi la suprafață? Relația mea cu copiii nu ar mai putea fi mai adâncă. Ok.
Bravo! Bravo! Și dacă relația cu copiii nu-i profundă, cum te dezavantajează pe tine.
Asta? Aș trăi într-o fantezie. Și.
Mai cum te-ar dezavantaja faptul că nu ai o relație profundă cu copiii?
N-aș avea... N-aș putea deveni o mamă mai bună? Nu știu la ce te.
Repede. Deci, dacă tu ai o relație superficială cu copiii, nu profundă, superficială, vorbiți numai lucruri banale. Despre vreme... Nu i-aș cunoaște. Nu i-ai cunoaște? Nu te-ai apropiat de ei? Da. Ai cunoaște fricile lor? Ai ști despre fricile lor, dacă relația ar fi superficială? Nu. Ai cunoaște slăbiciunile lor? Nu.
Dar nu i-aș cunoaște.
Pe ei zilor. Nevoile lor le-ai cunoaște? Nu. Nu mi-am dat seama. Exact. Și dacă nu știi lucruri profunde despre ei, cum îi dezavantajează pe.
Copiii tăi? O să devină și ei.
Superficioși. O să devină și ei superficiali? După aceea, dacă tu ca mamă nu cunoști nevoile lor, tu poți să ai grijă de nevoile lor dacă nu știi de ele? Nu. Nu poți să le ajuți nevoile lor? Dacă e o relație superficială, tu nu poți să știi fricile lor? Dacă nu știi fricile lor, poți să îi ajuți să își depășească fricile dacă tu nu le cunoști? Nu.
Am trăit paralel. Exact.
Ați avea o viață paralelă. Cu alte cuvinte, tu n-ai putea să-i ajuți în mod real pe copiii tăi, n-ai putea să-i ghidezi. N-ai putea să fii o mamă care să fie aproape de ei. Și dacă tu nu poți să fii aproape de ei, în momentele lor grele, cu fricile lor, cu durerile lor, cu slăbiciunile lor, ce fel de copii, cum o să crească ei? De capul lor. Și dacă crezi de capul lor, cum o să ajungă?
Copii o viață întreagă, nu.
Se pot maturiza. Ok, și dacă nu se maturizează, cum îi dezavantajează asta în viața.
Lor? Să fie pierduți. Nu să aibă o viață, nu știi ce înseamnă să fii matur, nu știi ce înseamnă să aibă responsabilități.
Cum o să-i dezavantajezi în relația lor dacă sunt imaturi?
Nu o să știe să.
Se conecteze cu oamenii. Și dacă nu se conectează cu oamenii, cum îi dezavantajează? Înțelegeți cum se lucrează. Găsești.
Un cost. Rămân singuri.
Din ăla te duci în alt cost, și din costul ăla te duci în alt cost, și din costul ăla te duci în alt cost, și tot așa, în dezavantaj, din dezavantaj în dezavantaj, până, uite, că acum nici nu știu, dar am găsit minim 15 dezavantaje, care au decurs din faptul că Tu, dacă ai fi doar respectată, uite unde.
Se ajunge. Acum vine partenerul acasă și trebuie să-i zic, vai, mersi că nu.
M-Ai respectat. Da, bravo, exact asta e atitudinea. Exact asta e reacția naturală. Să înțelegi că lipsa de respect te și ajută, nu doar te încurcă. Bravo, Maria, ai înțeles direcția în care se lucrează. Despre asta e vorba. Și foarte bine. Câte trebuie.
Să găsesc așa?
Până te liniștești. Până te liniștești. Pui ce ai zis mai devreme. Îi mulțumești partenerului și când te respectă și când nu te respectă. Ambele situații, tu ești în regulă cu ele. Atunci poți să știi. Deci nu există un număr de răspunsuri, ci e important că răspunsurile pe care le găsești să aibă greutate pentru tine. Că poți să găsești 3 răspunsuri cu greutate și să contezi și să te impresioneze, sau poți să găsești 30 de răspunsuri și să fie superficiale. Să nu contezi atât de mult. Și alea nu o să te ajute. Deci nu numărul contează, ci calitatea răspunsurilor. Să fie niște răspunsuri care te impresionează. Iar ca să te impresioneze trebuie să legi răspunsurile tale de valorile tale. Și eu am presupus că pentru tine copiii sunt o valoare și de-aia te-am dus aici. Cum te-ar dezavantaja în relația cu copiii dacă partenerul tău te-ar respecta? Și până la urmă ai pus la concluzia că vai și-a mari de capul lor, ar crește copiii. Bun. Mulțumesc. Cu drag și foarte bine cum ai lucrat. Bun. Și dragilor, aici ar mai fi un exercițiu care ar fi costurile taiului tău pozitiv. Ce înseamnă taiul pozitiv? Înseamnă o trăsătură, o acțiune pe care tu o faci și ești foarte mândru de ea. Ești foarte mândru. Să dau un exemplu. Tu poate ești foarte mândru de faptul că ești sincer, spui adevărul în față, îl susții pe partenerul tău întotdeauna, îi arăți foarte multă dragoste, îl validezi tot timpul, zici tu, îi spui adevărul în față, îți dai interesul față de partener. Toate astea sunt taiuri pozitive. Îi arăți iubire, îi arăți afecțiune, îl validezi, Faci o grămadă de lucruri foarte în favoarea lui. Toate astea sunt calități, să zicem, pe care tu le ai în relație cu partenerul. Iar toate astea te fac pe tine să te simți un pic superior partenerului. Ia uite bă cât te fac eu. Eu îl apreciez, eu îl susțin, eu îl încurajez. El nu face lucrurile astea față de mine. Ajungi să te simți superior față de partenerul tău pentru că ai impresia că toate astea sunt pozitive sau doar pozitive. Și poate nu te-ai gândit niciodată până acum că a-l lăuda pe partenerul tău are și ceva negativ. De aceea exercițiul ăsta este ce dezavantaje ai tu și partenerul tău, să mă rog toți oamenii implicați, când tu faci acel tai pozitiv. De exemplu, ce dezavantaje ai tu și partenerul tău când îi arăți atenție? Sau ce dezavantaje are când ești drăgăstos, când îi arăți foarte mult afecțiune? Sau ce dezavantaje, ce costuri, ce minusuri are partenerul atunci când îl susții, când îl sprijini, când îl încurajezi? Cum îl dezavantajează? Și vreau să iau pe unul singur dintre voi să-mi ziceți acum o trăsătură, o acțiune de care sunteți foarte mândru la voi. Ce ai faci tu față de partenerul tău și ești foarte mândru, foarte încântat? Și ți-ai dorit ca și partenerul să facă lucrul ăla față de tine? Cine vrea să lucreze cu mine acum? Altcineva dacă se poate, în afară de cei care au lucrat. Cine are un tai pozitiv în minte pe care îl face el? Și de care e foarte, foarte mândru? Claudia, tu? Ridici mâna? Bun. Vă rog să ridicați mânuța aia, așa, că eu nu vă văd. Eu văd doar o parte, pe o parte dintre voi. Deschideți microfonul. Bun, Claudia. Microfonul nu te aud foarte bine. Mamă, nu te aud foarte bine. Deci e foarte, foarte, foarte încet. Dacă nu o lăsăm pe altcineva. O lăsăm pe altcineva. Esthera, ai ridicat tu mâna? Da. Bun. Zim taiul tău pozitiv. Care e acțiunea pozitivă pe care tu o poziționezi? Mama, și pe tine te aud foarte greu. Zi. Nu te mai aud deloc, Estera. Estera, până înspre rezultul ăsta iau pe altcineva. Aurora, ia să vedem dacă te aud pe tine. Te aude? Salut, da, foarte bine. Salut, Aurora. Care este taiul pozitiv de care ești foarte mândră la tine? Eu.
Mă sacrific pentru familie.
Ioi, perfect! Perfect, Tai. Mă sacrific pentru familie. Bun. Ce costuri are soțul tău din faptul că te sacrifici pentru el? Sau cine-i mai important în valurile tale? Copilul sau ai copii? Copilul.
E mai important ca.
Soțul. Copilul e mai important. Ce tare, bravo. Ce fain ai zis-o. Zim, ce costuri are copilul tău din faptul că te sacrifici pentru.
El? Păi îi reproșez, am așteptări de la el, pun presiune pe el, îl critic. De ce ai așteptări? Stai.
Puțin, hai să rămânem aici. De ce ai așteptări de.
La el? Am așteptări... Am așteptări pentru că așa am fost învățată. Asta îmi vine acum. Ok.
Faptul că faci multe lucruri pentru el te face să ai așteptări? Să-ți fie recunoscător și să-ți întoarcă binele? Da. Da. Ok. Da. Și ce se întâmplă când el nu-ți întoarce recunoștința? Sau ce aștepți tu? Atunci.
Sunt dezamăgită și frustrată și furioasă. Și cum îl afectează asta pe copil? Se simte neapreciat și nedreptățit. Și nu se simte bărbat.
Când îl subminezi. Și asta ce consecințe are.
În viața lui? Păi asta are consecințe că îi afectează, poate să îi afecteze sănătatea, relația cu partenera lui, cariera. Și.
Dacă îi afectează relația cu partenera.
Păi atunci... Da, ascult. Zi, zi, zi.
Da, ascult.
Până la capăt.
Cum îl afectează treaba asta că relația cu partenera nu-i bună? Îi...
Atunci se... Va fugi dintr-o... Îl afectează ca și sănătate, În primul rând ca și sănătate, apoi ca și încredere în femei, în relaționare.
Ok, bravo. Are copii? Nu.
Da, să nu vrea poate să aibă copii. Să amâne să se căsătorească, să nu-și dorească doar relația așa, să nu-și dorească o căsnicie, o relație, un angajament. Să nu dorească să se angajeze într-o relație mai serioasă, doar cele de scurtă durată. Ok. Hai să te mai.
Întreb ceva. Faptul că tu te sacrifici pentru el și ai spus că ai așteptări. Așteptările astea ele comuni sau sunt doar în capul tău? Sau ele și comunici? Da.
I-Am mai și comunicat până când mi-a zis să nu mă mai amestec în viața lui și atunci.
I-Am respectat. Bun. Dar el acum, tu mai ai așteptări acum de la el? Bineînțeles.
Că am așteptări de.
La el. Crezi că le simte sau nu? Că tu ai zis că nu îi mai spui, dar crezi că știe că ai așteptări de la el? Da. Ce face asta să fie în relație cu tine? Mai apropiat sau mai îndepărtat?
Se distanțează. Se ferește de mine să îmi spună... Scade conectarea. Doare asta? Foarte tare. Și.
Toate astea vin din faptul că tu-l iubești și te sacrifici pentru el? Că-i vrei bine, că doar de asta ai făcut, doar nu de nebună ce ești tu. Din iubire. Maximă. Iubire maximă. Că așa.
Ai.
Înțeles tu iubirea. Da. Iubirea se sacrifică. Da. Începi să vezi în ce fel chestia, trăsătura asta pe care tu o vedeai foarte, foarte pozitivă de-a lungul anilor. Începi să vezi și minusurile ei? Vezi cum te afectează și.
Pe tine și pe copil? Foarte tare.
Ți se mai pare acum că a te sacrificat pentru cineva e doar pozitiv? Deloc. Ți se pare că meriți să-ți ridicăm o statuie pentru că te-ai sacrificat? Da. Meriți o statuie pentru asta?
De ce nu? Mi-ai întrebat de o statuie.
Da, de aur. Îmi place că ai simțit umorul lui. Deci, ideea este... Nu, nu.
Merită. Nu, clar nu. Suferința nu merită, nicio statuie.
Exact. Bravo, Aurora! Înțelegi direcția.
În.
Care se merge? Noi în viață ne-am atașat de niște, în cazul tău, de trăsătura asta, mă sacrific, deci e ceva foarte pozitiv și an de zile... Câți ani are băiatul tău? E mare din câte-mi dau seama. Treizeci. Treizeci de ani. Mulțumesc.
An.
De zile, treizeci de ani tu te-ai tot sacrificat pentru copilul tău pentru că ai crezut că e ceva pozitiv să te sacrifici. Și pentru că ai văzut, ai crezut că e ceva doar pozitiv, te-ai tot sacrificat de-a lungul timpului, Și asta a venit la pachet cu foarte multe costuri și poate niciodată nu ai realizat că toate costurile alea sunt tocmai din cauza faptului că tu ai făcut acest lucru pozitiv. Și acum, noi nu avem timp să stăm, dar dacă am stat și am săpa care sunt costurile tale, costurile copilului, costurile soțului, costurile tuturor celor dragi pentru care tu te-ai sacrificat, poate ai descoperi 60, 70, 80 de răspunsuri Și la final ai trage linia și ai spune mama lui de sacrificiu. Nu e ok să te sacrifici, pentru că uite ce costuri a adus în viața oamenilor pe care îi.
Iubesc. A costat viață. Bravo. Și.
În felul ăsta tu te-ai dezîndrăgostit de o trăsătură de care ai fost îndrăgostită toată viața, sacrificiul. Și să-ți spun ceva, dacă tu în momentul ăsta al vieții tale nu ai lucra pe acest m-am sacrificat pentru copilul meu, știi ce ai fi așteptat tu de la copilul tău când aveai tu 70-80 de ani? Să mă îngrijească. Să se sacrifice pentru tine.
Să se sacrifice pentru mine.
Exact. Dar pentru că tu ești în programul ăsta, Și tu faci exerciția asta acum, tu la 70-80 de ani, tu nu o să ai așteptarea asta de la copilul tău și o să-l lași liber. Dacă el o să vrea să facă ceva pentru tine, o să facă pentru că vrea, nu pentru că ai tu așteptarea și îl forcezi. O să fie diferență enormă. O să facă de drag, nu pentru că știe că te superi tu și că te bag în mormânt dacă nu se sacrifică pentru tine și că tu suferi și plângi și toate alea. Bun. Aurora, ai înțeles direcția în care mergi? Da. Bun. Continu te rog exerciziul până când ajungi să înțelegi că a te sacrifica are la fel de multe minusuri cât plusuri. Până acum ai văzut plusurile. Înseamnă, începând din seara asta, e nevoie să începi să vezi și minusurile, până ajungi la percepția de echilibru.
Bine? E acum sunt mai multe.
Minusuri. Păi dacă ajungi să vezi multe minusuri, iar nu-i bine, trebuie să găsești plusurile. Până când ajungi la starea de echilibru, asta înseamnă, de fapt, neutralitate, când plusurile sunt la egalitate cu minusurile și ajungi să spui, băi, Câteodată face bine, câteodată face rău, câteodată o să mă sacrific, alteori nu. Pentru că asta e ideea. Ideea nu este să nu te sacrifici niciodată, ideea nu este să te sacrifici de fiecare dată. Ideea este ca să faci un sacrificiu conștient, într-un anumit moment specific când chiar este nevoie, ți-l asumi, Știi clar că uite în momentul ăsta fac sacrificiu, renunț la mine pentru tine, dar mâine din nou iese despre mine, nu-i numai despre tine. Că sacrificiuul ăsta constant de care vorbești tu e tot timpul despre copil. Nu e deloc despre mine. Și ăsta nu e echilibru. Echilibru este odată despre tine, odată despre mine, odată despre amândoi. Iubește pe aproape de tău ca pe tine însuți. Asta este echilibru. Când tu te-ai sacrificat toată viața pentru copil, tu n-ai împlinit principiul ăsta al Bibliei. Tu doar te-ai sacrificat pentru copil, adică te-ai neglijat pe tine. Și Biblia zice în egală măsură. Și tu și el. Acolo. Bine. Felicitări. Aurora, bravo!
Mulțumesc!
Dragilor, pentru săptămâna viitoare. Cei care nu ați ascultat modul 1, evident că vă încurajez să-l ascultați. După aia vă rog să ascultați modul 2. Mâine o să fie urcat și modul 2. Vă rog să vă faceți două teste. O să vedeți că pe platformă veți găsi două secțiuni. Secțiunea Esențial și Secțiunea Aprofundează. La secțiunea Esențial vor fi materialele, aș putea să le zic, urgente și foarte, foarte importante, fără de care ne este greu să mergem înainte în program și vă rog, în primul rând, să parcurgeți materialele de la secțiunea Esențial. După aia, o să fie secțiunea Aprofundează. La secțiunea Aprofundează vă încurajez să ajungeți doar în momentul în care ați parcurs secțiunea Esențial. Bine? Este clară treaba. Deci pe platformă veți avea un video cu materia înregistrată. De fapt hai să vă zic așa, fiți atenți, foarte atenți aici la mine. La fiecare modul în parte veți avea două videoclipuri. Primul videoclip este cu materia înregistrată. Sub videoclipul cu materia înregistrată veți avea live-ul din fiecare seară cu mine, cu exerciții practice. Și după aceea veți avea trei butoane. Butonul de Descarcă materia. Asta este materia de curs, slide-urile pe care le vedeți aici, că eu vi le prezint vouă. Al doilea buton, secțiunea esențial, adică sunt materialele pe care trebuie să le faceți, să zic eu, obligatoriu. Și al treilea buton este cu secțiunea aprofundează doar după ce ai trecut de secțiunea esențială. Ideea este că eu v-am pus mai multe materiale în program. De ce? Pentru că unii dintre voi sunteți mai avansați, unii dintre voi ați lucrat mai mult până acum, unora dintre voi lucrurile astea esențiale vă sunt cunoscute și atunci sunteți nevoia să mergeți la partea de aprofundare. Atunci am vrut să împac nevoile mai multora dintre voi, că nu toți sunteți la același nivel. De aceea, pentru cei care sunteți mai la început, obligatoriu este secțiunea Esențial. Pentru cei care sunteți mai avansați, poate pentru cei care ați venit din ediția 1 și deja ați trecut de partea de Esențial, acum poate este momentul să ajungeți și la Profundează. De asemenea, vă încurajez să mergeți în ritmul vostru. Pentru unii dintre voi poate o să vi se pară că este mult de lucru și poate vi se pare copleșitor. Eu vreau să vă dau o vestea bună și anume că, să vă repet de fapt, că materia este a voastră pe viață, deci și videoclipurile, și PDF-urile, exercițiile, tot, tot, tot este al vostru pe viață, inclusiv accesul la grupul de WhatsApp, adică la sprijin, la răspunsurile din partea mea. Prin urmare, nu puneți presiune pe voi să parcurgeți fiecare exercițiu, fiecare modul, să vă dați peste cap, să faceți din asta un stres, să vă duceți în vinovăție, în rușine, doamne, n-am avut timp. Și pe lângă traumele pe care le aveți până acum din venite, care ați venit în program, să mai adăugați alte traume. Rușine, ia uite, Monica și-a făcut exercițiile, eu nu mi le-am făcut. Uite, Cătălin mi-a luat-o înainte, eu nu. Am rămas în urmă, vai ce prăpădit sunt, ce leneș. Nu mai adăuga vinovăție la ce ai deja, da? Deci vreau să mergi în ritmul tău, nimeni nu pleacă de aici, putem să îți răspundem la întrebări și peste două săptămâni, și peste cinci săptămâni. și peste o lună, suntem aici și nu pleacă nimeni. O să vă mai explicăm noi pe parcurs, o să vă și prindeți de fapt de materie, când o să intrați la modulul 2, o să vedeți acolo tot ce este. Videoclipul cu materia înregistrată, după aceea al doilea videoclip cu ce am vorbit noi în fiecare seară, cu exercițiile astea, După care trei butoane, butonul de descărcare a documentului din care am predat eu, secțiunea ESENȚIAL și secțiunea APROFUNDEAZĂ. Și vreau să vă mai încurajez să faceți un lucru. Dacă unora dintre voi vă este greu să faceți vreun exercițiu, aveți varianta De aia scrie pe grupul mic în care sunteți cu mentorii sau în grupul mare, după cum vreți voi, aveți varianta să scrieți ceva de genul ăsta. Dragilor, am ajuns la exercițiul X și zici numele. Aș vrea să lucrez împreună cu 1, 2, 3 colegi. Vrea cineva să lucreze împreună cu mine? Și poate vă nimeriți 2-3 colegi care sunteți exact la exercițiul respectiv și vreți să lucrați împreună, că vă e mai ușor în 2 sau în 3. Tu îi pui întrebările colegului tău, el îți spune întrebările ție și faceți exercițiile împreună. Și vă zic că asta este o idee foarte faină. În alte ediții la alte programe a funcționat foarte bine varianta asta. Și vă încurajez și pe voi să o faceți. Acestea fiind spuse, în seara asta ne oprim aici și începând de mâine va fi urcat modulul al doilea. Veți avea la fel acolo secțiunea esențial și aprofundează. Neapărat vă rog să faceți cele două teste. Este testul pentru identificarea stilurilor de atașament și testul pentru identificarea valorilor. Astea două teste Sunt obligatorii pentru a parcurge materia următoare pentru că sunt implicații și o să ne ajute la toate exercițiile din viitor. Ne oprim în seara asta aici. Să aveți o seară frumoasă, liniștită, lăsați să se așeze lucrurile, nu puneți presiune pe voi, să vă transformați într-o săptămână. Nu vă panicați că unii deja au rezultate și voi nu. Cu alte cuvinte, nu vă comparați cu nimeni. Când cineva dintre voi pune pe grup o experiență pozitivă, o victorie, nu este cu scopul ca tu să te complexezi, tu să te compari cu el și să spui, vai ce bine, ce fain de el, uite ce rău e de mine. Nu, experiențele altora sunt doar ca să ne încurajeze, Dacă el a putut, într-o zi voi putea și eu. Fiecare dintre noi are ritmul lui de evoluție. Vă rog să mergeți în ritmul vostru și să vă dați voi să lucrați cum puteți voi și cum sunteți voi pregătiți. Voi sunteți pentru voi aici, nu în competiție cu altcineva. Seară frumoasă, vă îmbrășusesc cu drag. Pa, pa!
More from Florin
Exercitii modul 9 Cum il abordezi pe partener daca are un stil de partenting diferit
NU tolera așa ceva în Relația Ta dacă nu Vrei să Ajungi o Victimă - Florin Amariei
