A short Romanian spoken reflection (speaker: ADI) about how people often notice and condemn negative traits in their partners that actually reflect aspects of themselves. The speaker argues the partner may bring traits into our life so we can see them and learn to love them in ourselves; without self-acceptance we continue to perceive those traits only as costs or disadvantages.
Și-i posibil să o vedem la noi și ne biciim și ne învinuim. Niciodată nu ți-ai zis, bă, ce prost ești, bă, Adi. Bă, da. De ce ți-a fost mintea? De ce ajungem noi în situația asta? Pentru că sunt diferite lucruri pe care le facem, le considerăm doar negative și ne învinuim pentru ele. Și cred eu că partenerul vine în viața noastră cu tot felul de trăsături negative. Unu, ca să le vedem, să le descoperim și noi și doi, să învățăm să le iubim la noi. Mamă ce dip e asta. Să învățăm să le iubim. Pentru că dacă eu mereu, când gândesc despre trăsăturile respective, spun că-s doar negative la soția mea, când le văd la mine, tot negativele percep. Și dacă nu le iubesc când le văd la ea, nu le iubesc nici când le văd la mine. Și cum pot să mă iubesc pe mine? Cum pot să fiu bine cu mine dacă eu, când mă uit la trăsăturile respective, văd doar dezavantajele, doar costurile, doar minusurile, doar cât rău îmi fac.