A Romanian-language monologue discussing why a woman may leave her partner for another man. The speaker argues emotional invalidation, lack of empathy and respect, and unmet emotional needs drive women to seek connection with someone who listens and understands them, even if their current partner provides materially. The piece focuses on everyday conversational examples showing how simple validation and physical affection can create emotional bonds that pull a partner away.
Vine soția mea și mă simt singură. Cum te simți singură? Păi de-aia muncesc, eu fac bani. Mă simt nerespectată, mă simt nu știu cum. Și noi practic nu validăm deloc, noi empatizăm, îi transmitem implicit că e defectă, că simte prost, că simte aiurea și asta este o sursă foarte bună de ruperea relației. Pentru că partenerul într-adevăr nu se simte înțeles, nu se simte primit, conținut, așa cum este el. La un moment dat merge la muncă și cineva stă, uite așa. Hai mai zi! Și apovestește și spune. Am problema asta, am o provocare asta, am neînțelegerea asta. Și ăla stă și o înțelege. Cred că te simți aiureași. Hai și mai pune și mâna pe ea un pic. Te simți aiurea, da? Chiar te simți neaibită. Bă, bădăranul ăla, porcul ăla, cum poate să se poarte cu tine frumos ăla? Aia spune despre cum se simte și cineva o înțelege. S-au conectat și după aia tu ăla, bogatul, cu bani, băia de ște, băia nu știu cum, rămâi cu bluza înflată, că ea a plecat. De ce? Că a găsit pe altcineva care o în.