Short monologue explaining that many adult behavioral patterns originate in childhood when internal resources were limited; people continue to use the same survival reactions (crying, tantrums, blaming, physical actions) into adulthood (30s–60s), which the speaker frames as an anomaly worthy of reflection.
În cele mai multe situații, noi ne-am format tiparele, mult, mult, mult în trecutul nostru. Foarte multe tipare s-au format atunci când noi aveam puține resurse la dispoziție, resurse interioare. Și nu știam în anumite situații să ne comportăm diferit decât să plângem, să trântim, să dăm cu piciorul în pământ, să ne tăvălim, să acuzăm, să arătăm cu degetul, să tragem, să împingem. Asta știam noi să facem atunci. Reacționam ca un copil, ceea ce Da, mi se pare firesc, nu? Copilul așa știe. Problema este că noi ne-am format aceste tipare atunci când aveam foarte puține resurse interioare la dispoziție și folosim aceleași tipare care ne-au salvat din situațiile respective, le folosim și acum la 30, 40, 50, 60 de ani. Este una dintre cele mai mari, nu știu cum să zic, anomalii.
Exercitii modul 9 Cum il abordezi pe partener daca are un stil de partenting diferit
NU tolera așa ceva în Relația Ta dacă nu Vrei să Ajungi o Victimă - Florin Amariei
