De ce unii oameni sunt mai afectați de stres decât alții (partea I) - Florin Amariei

Cu toți avem parte de tot felul de factori de stres. Stres în trafic, stres acasă, stres la locul de muncă, stres în relații, stres peste tot. Se vorbește foarte mult în ultima perioadă despre stres, ce este el, cum ne afectează, cum îl gestionăm, însă este o informație care mi se pare vitală în contextul gestionării stresului o informație despre care nu prea vorbește nimeni și nu știu exact care este motivul și anume informația asta mi se pare foarte valoroasă. De ce unii oameni sunt mai afectați de stres decât alții? Pun întrebarea asta întrucât factorii de stres sunt cam aceiași pentru toată lumea. Adică... Cam toți stăm în trafic, cam toți avem câte un șef sau câte un coleg de muncă care nu se poartă într-un mod corespunzător cu noi. Când vine vorba de grijă a zilei de mâine, cam toți ne batem capul cu ea. Deci factorii de stres sunt asemănători, poate la anumite intensități în viața oamenilor, dar sunt cam aceiași factori de stres pentru toți. Și deja este un lucru știut, pe unii stresul îi afectează mai tare decât pe alții. Unii se îngrijorează mai mult, alții mai puțin. Alții suferă mai mult, alții mai puțin. Ce face diferența între oamenii? Ce face diferența între oamenii care se uită la celeiași știri negative și sunt foarte afectați și alții se uită și își găsesc puterea de a merge mai departe? Unii Părinți care au copiii neascultători sunt de-a dreptul speriați, îngrijorați și anxioși și nervoși și alți părinți, tot cu copiii neascultători, reușesc să aibă mai multă răbdare, să se raporteze la copii dintr-un mod mai sănătos și așa mai departe. Așadar astăzi aș vrea să nu vorbim atât de mult despre ce este stresul și cum ne afectează el, cum acționează el, ci vreau să vorbim mai degrabă despre cauzele care ne fac pe noi mai predispuși la stres. Bun? Așadar, în primă fază, hai să ne uităm puțin foarte rapid la câteva lucruri mai tehnice, după care să ajungem la acest aspect. Care sunt cauzele care ne predispun pe noi să fim mai afectați de stres? Bun, în primul rând, Cred că e foarte important să facem distincția între factorii de stres, care sunt evenimentele neplăcute, alea dureroase, care nu ne plac, divorții, infidelitate, decesul cuiva drag, poate o boală, grija zilei de mâine, traficul, un examen, un interviu, o întâlnire și așa mai departe, și stresul. Da? Deci, factorii de stres sunt cei pe care ți-i am zis și stresul este, de fapt, reacția corpului nostru, reacția fiziologică a corpului nostru în situațiile acestea stresante. Da? Deci, să fie foarte clar, factorii de stres sunt evenimentele deranjante, evenimentele stresante, iar stresul este reacția corpului nostru la factorii de stres, felul în care interpretăm noi factorii de stres și felul în care reacționează organismul la acești factori. Deci, ceea ce ne stresează pe noi cu adevărat, atenție, nu sunt evenimentele dureroase, neplăcute, îngrijorătoare, ci felul în care interpretăm noi acel eveniment. Da? Mai departe vreau să ne uităm la cele două categorii de stres. Poate le știi, vreau doar să le enumăr. Există stresul acut, aici vorbim despre un stres de o intensitate foarte mare pe o perioadă foarte scurtă de timp. Intensitate mare, perioadă scurtă de timp. Vorbim despre un examen. despre un eveniment care îți pune în pericol integritatea fizică sau poate chiar cea emoțională, da? O mașină e pe punctul să dea peste tine sau un câine, un animal vrea să te muște sau cineva te atacă. sau poate să fie un sport extrem, dar timp de o jumătate de oră faci ceva super intens care te stresează, adică în corpul tău se eliberează hormonii de stres, cortizol și adrenalină. Acest tip de stres este foarte bun pentru organism, întărește sistemul imunitar, te ajută să fii mai concentrat, îți crește vigilența și-i bun pentru organism. Însă, la polul opus este stresul cronic. Gabor Matel numește stresul ascuns. Aici vorbim despre un stres care se întinde pe o perioadă lungă de timp, care poate să însemne, nu știu, luni sau ani de zile. Perioada in care tu te confrunti cu tot felul de probleme care nu se mai rezolva. Da? Sunt problemele care nu le mai gasesti rezolvare. Pot sa fie lucruri apasatoare, sarcine puizante, esecuri repetate, relatii toxice de lunga durata, o boala incurabila si asa mai departe. Stressul ăsta cronic, care se întâmplă pe perioadă lungă de timp și poate nu are atâta intensitate ca cel acut, are o intensitate mai mică, dar este pe perioadă lungă, lungă de timp, ăsta e stresul care ne îmbolnăvește. Și motivul principal este acesta. Când se activează mecanismul corpului la stres, se dezactivează sistemul imunitar. Pentru că noi nu mai avem nevoie de sistemul imunitar atunci când ne atacă un câine sau când e o mașină pe punctul sădeat peste noi. Nu mai avem nevoie de sistemul imunitar. Bine, se dezactivează și sistemul digestiv și aria broca, cea care e responsabilă de comunicare. Mă rog, și alte sisteme din organismul nostru se dezactivează, dar aici vreau să scot în evidență faptul că Atunci când suntem stresați, sistemul imunitar este blocat, efectiv, este dezactivat. De ce? Simplu, pentru că în momentul în care suntem stresați, inteligența corpului nostru este atât de mare încât corpul știe, tu când trebuie să te lupți cu tigrul, cu un câine, nu ai nevoie de sistemul imunitar. Atunci ai nevoie ca inima să pompeze sângele cât mai repede către mușchii, marea-i corpului, mâinile, picioarele să fie pregătite pentru atac, pentru luptă sau pentru fugă, ca să te poți apăra. Și cu sistemul imunitar, cu lupta împotriva bacteriilor, virusurilor și așa mai departe, asta e o treabă secundară. mai încolo. De aceea sistemul imunitar este dezactivat pe perioada când noi suntem stresați. Ei bine, dacă vorbim despre stres acut, că ești stresat pe o perioadă scurtă de timp, nu-i problemă că tu rămâi fără sistemul imunitar timp de 5 minute, 10 minute, o jumate de oră. Nu-i bai. Dar când ești stresat într-un mod cronic, adică zi după zi tu ai probleme nerezolvate și în corpul tău se activează acest mecanism de apărare împotriva stresului, asta înseamnă că în mod constant tu ești pe modul de apărare, de luptă sau fugi și în mod constant, implicit, sistemul tău imunitar funcționează la capacități reduse. Și uite așa, în contextul ăsta ne îmbolnăvim. Și evident că sunt mai multe consecințe ale stresului. Dacă vorbim din perspectiva psihoneuroendocrinoimunologiei, care este știința care studiază relația dintre minte și corp, uite câteva din consecințele stresului. Somatizări, greață, dureri, palpitații, lipsă de concentrare, insomnii, slăbiciune, lipsă de energie, boli, ulcer, gastrită, boli de inimă, cancer, cancer pulmonar, cancer de prostată, cancer de sând și așa mai departe. Vorbim despre diabet, vorbim despre boli autoimune, vorbim despre osteoporoza, obezitate și așa mai departe. Sunt foarte, foarte multe boli care au legătură directă cu stresul. De asemenea, vorbim și despre boli psihologice, vorbim despre anxietate, despre depresie, fobii, tulburare obsesiv-compulsivă de sindrumul de stres post-traumatic, de Alzheimer, Și tot aici, în contextul ăsta, alte consecințe ale stresului ar mai fi tot felul de dependențe, pentru că cu cât se eliberează mai mult cortizol și adrenalină, tu trăiești într-o stare de agitație, de nefericire, de neîmplinire și atunci ai nevoie să compensezi cu ceva și atunci ai nevoie de dopamină și dopaminea foarte repede poți să o aduci în corpul tău prin mâncare. Da? sau prin tot felul de substanțe, o cafea, un alcool, droguri și așa mai departe. Și în contextul ăsta, ca să îți crești nivelul de împlinire, fericire a vieții tale, vei apela la tot felul de dependențe, ca să suplinești, ca să compensezi efectele stresului. Și uite așa ajungi la dependență, ajungi la obezitate, că mănânci foarte mult pe stres emoțional, pe fund emoțional, după cum zice lumea. De asemenea, o altă consecință a stresului este irritabilitate, îmbătrânire prematură, persoanele care se stresează mai mult îmbătrânesc mai repede, mai mult, pielea se lasă, faci tot felul de riduri peste tot, se întărește pielea sau devine mai flască, dar oricum, îmbătrânești mai mult, mintea este mai rigidă, Infertilitatea este o altă cauză a stresului, scade libido-ul, plăcerea sexuală sau dorința sexuală. Deci, pe cum vezi, sunt foarte multe consecințe. Și acum ajungem la punctul esențial al întâlnirii noastre, care este profilul oamenilor mai afectați de stres. De ce pe unii oameni factorii de stres îi afectează? Aceiași factori de stres îi afectează mai tare, iar pe alții îi afectează mai puțin. Ce fac greșit, dacă pot să zic așa, oamenii care sunt mai afectați de stres? Unde greșesc ei? În primul rând, sunt mai multe cercetări. Eu acum o să-ți dau câteva concluzii, o să-ți fac un fel de sinteză a mai multor cercetări care s-au făcut exact pe oamenii care s-au îmbolnăvit pe fond de stres. Și acești oameni, în mod constant, fac câteva lucruri care îi predispun și îi fac mai vulnerabili în fața bolilor. Primul lucru este tiparul de salvator. Adică oamenii care se îmbolnăvesc mai mult din cauza stresului, care sunt mai afectați de stres, sunt oamenii drăguți, oamenii care nu vor să supere pe nimeni, oamenii care se sacrifică pentru ceilalți, care se pun pe ei pe locul doi și neglijează nevoile, principiile, valorile în mod constant. Repet, în mod constant. Dacă faci odată la nu știu cât timp, nu e o problemă. Dar când tu faci din asta un obicei al vieții tale, să te pui pe tine pe locul doi, în favoarea altora, să te neglijezi pe tine în mod constant, să taci, să înghiți, să sacrifici ce este important pentru tine, doar ca să nu-i dezamăgești pe ceilalți, să nu-i superi pe ceilalți, să reprimi emoțiile tale, inclusiv furia, ca să nu deranjezi pe ceilalți, toate lucrurile astea te fac pe tine mai predispus la boli. Dar despre acești oameni, la murmântul lor, când se citește acel necrolog, știi ce se spune despre acești oameni? Sunt oamenii care niciodată n-au dezamăgit pe nimeni. S-au sacrificat pentru copii sau nu s-a certat cu nimeni. A făcut totul pentru binele altora. N-a avut nicio urmă de egoism. Știi ce este foarte, foarte ciudat în toată chestia asta? Exact aceste calități care sunt apreciate acum pe marginea mormântului sunt exact acele lucruri care l-au făcut pe om să se consume foarte mult pe interior și care l-au băgat acolo în mormânt. De ce ajunge cineva să fie în rolul ăsta de salvator, să ajute pe toată lumea, să se sacrifice pentru toată lumea? Păi, ajungi în situația asta pentru că ai o stimă de sine scăzută, pentru că ai multe trauma emoționale, pentru că nu te validezi, în primul rând, tu însuți, și ai nevoie constant de validarea celorlalți, de aprecierea celorlalți. Și pentru că tu nu te valorizezi, faci tot felul de lucruri pentru alții ca să primești validarea altora. Deci, practic, dorința excesivă de a fi pe placul altora generează foarte, foarte mult stres. De ce? Pentru că se duce lupta asta interioară foarte mare între a ține cont de tine și de ce este important pentru tine și a ține cont de ceilalți. Iar când alegi în mod constant să ții cont de ceilalți, Asta este un factor foarte stresant. Corpul tău se stresează și reacționează prin somatizări și prin boli. Și când tu nu poți să spui nu altora, atunci corpul începe să spună nu. Adică corpul se îmbolnăvește Și pur și simplu, pentru că corpul s-a îmbolnăvit, vrând nevrând trebuie să stai la pat și trebuie să-i anunți pe ceilalți, scuzați-mă, nu mai pot munci, nu mai pot să fac ce făceam până acum. Deci când începi să te îmbolnăvești, este practic un fel de feedback din partea corpului tău că deja ai întrecut măsura, că deja te neglijezi prea mult, că deja taci prea mult, că deja te sacrifici prea mult. Mergem mai departe. Cei care își reprimă emoțiile negative. Asta este o altă caracteristică a oamenilor care se îmbolnăvesc mai mult. Își reprimă emoțiile negative. Din același motiv, să nu dezamângească pe ceilalți, să nu-și supere. Că așa ai fost învățat. Că dacă te exprimi, o să-i superi pe ceilalți și aia o să plece din viața ta. De asemenea, cei care sunt mai predispuși la boli sunt oamenii care sunt perfecționiști, care sunt obsedați de control, sunt persoanele care vor ca lucrurile să se întâmple doar într-un anumit fel, în dreptul lor sau în dreptul altora. Sunt persoanele care vor să controleze totul, vor să controleze până și vremea, și politica, și traficul și lucrurile care nu pot fi controlate, da? Și evident că de foarte multe ori lucrurile astea care nu pot fi controlate, nu pot fi controlate, că de-aia li se și spune așa și chestia asta, dacă tu continui să ai așteptări ca lucrurile să se întâmple cum vrei tu, când vei vedea că nu se întâmplă cum vrei tu, asta generează foarte mult stres, adică foarte mult cortizol și adrenalină, ceea ce duce evident la îmbolnăvire. De asemenea, oamenii care sunt mai predispuși la boli sunt singuratici. Atunci când te izolezi social, când nu ai relații de prietenie, relații apropiate, se eliberează o moleculă foarte ciudată numită Tachycainan, care ne face să fim fricoși, paranoici, irritabili, ne afectează sistemul imunitar foarte tare ne epuizează și anulează destul de multe funcții ale creierului nostru și, în final, ne îmbolnăvește. Așadar, nu este atât de important ce ți se întâmplă, ci este foarte, foarte important cum te raportezi la ceea ce se întâmplă. Iar ca să te poți raporta într-un mod sănătos la acești factori, e nevoie să lucrezi cu tine, e nevoie să faci niște lucruri în dreptul tău. Iar ca să știi care sunt lucrurile astea, te invit în video următor să vorbim puțin despre felul în care traumele emoționale ne afectează mecanismul nostru de apărare împotriva stresului. Cu alte cuvinte, cu cât avem mai multe traume emoționale, cu atât nouă ne va fi mai greu să gestionăm stresul. Hai în video următor să povestim despre lucrurile astea.